Justitia internationala : modalitate importanta de aplicare a dreptului international, de dezvoltare a acestuia si de consolidare a ordinii publice internationale Contencios: - lat.

contentio: conflict, disputa, confruntare; vb. Contendere: a lupta. - activitatea de aplicare a normelor juridice cat si organul insarcinat sa se pronunte asupra acesteia. Pt mediul international, conflict = diferend (contestatie, litigiu, divergenta dezacord intre 2 sau mai multe subiecte de drept international). Diferendele pot fii de natura plitica sau juridical ( cele in care se opun pretentii de drept intre state si care au ca obiect interpretarea unui tratat, o problema de drept international. Jurisdictie: lat. juris si diction: a rosti dreptul, a spune dreptul. Notiunea este utilizata ca un substitute pentru justitie. Se utiliozeaza si pentru a califica tabloul institutiilor autoritatii judiciare si apartenenta la acestea ( a se afla sub o jurisdictie). Dpdv procesual acopera ca inteles atat prerogativa de a judeca, cat si autoritatea investita cu aceastaprerogativa. Jurisdictia este acea parte din activitatea statului care are ca obiect solutionarea, la cererea celor interesati si dupa prescriptiuni formale proprii, a tuturor problemelor juridice nascute din relatiile sociale ce se caracterizeaza prin acte juridice de suveranitate, prin care se concretizeaza vointa legii, impunandu-se vointei particularilor. Jurisdictii nationale: - jurisdictia justitiei, inteleasa ca o jurisdictie cu caracter general, datorita ponderii foarte mari a cauzeler deduse judecatii revine acesteia, fiind calificata drept o justitie ordinara, de plenitudine. - organe cu activitate jursdictionala: jursdictii speciale. Jursdictia justitiei este un element ce tine de originea puterii publice, ele fiind de domeniul unui regim politic, al unei etape de evolutie. Cristalizarea s-a concretizat in a II a jum a sec XIX, odata cu civilizatia statului de drept. Au aparut atunci specii noi de jursdictie, forme de contencios: constitutional, administrative, fiscal, litigii de natura comerciala si contencios concurential, litigii de munca, valoarea mobiliara, creatia intelectuala. Este reglementat arbitrajul institutional sau privat. Justitia romaneasca este organizata sub forma unui sistem institutionalizat, caracterizat printr-o asezare piramidal ierarhica. Puterea judecatoreasca sau justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. - nivel 1: Judecatoriile: - au plenitudinea de jurisdictie civila si penala. - sunt organizate si stabilite pe principiul oportunitatii - nivel 2: Tribunalele: - organizate la nivelul fiecarui judet - tribunale specializate: de munca , de familie, pentru minori - nivel 3: Curtile de apel (15): - stabilite pe principiul oportunitatii. - nivel 4: Inalta Curte de Casatie si Justitie: autoritatea care asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii, atribuindu-se infaptuirea casatiei romane. Jurisdictii internationale: Tendinta vadita pentru internationalizarea justitiei constituie o realitate extreme de evidenta. Aceasta tendinta are o dubla justificare: - intentia manifestata la nivelul international, de a se construe si a consolida o societate civila internationala, preocupata sa isi asigure si propriul system institutional - criza de credibilitate pe care o resimte justitia in sistemele nationale de drept si, inerent, nevoia suplinirii lor cu un sistem judiciar supranational sau international.

Rolul jurisdictiilor internationale: - de a solutiona diferende (dezacorduri declarate intre subiecrele de drept international) - de a interpreta normele dreptului international si de a orienta sistemele de drept national - de a aplica dreptul existent si de a semnala eventualele insuficiente de regelementare in domeniu - de a ordona relatiile de drept international, astfel impunandu-se adesea argumentele de ordin juridic in detrimental celor politice Clasificare jurisdictiilor internationale: 1. In functie de ratiunea infiintarii lor si de durata de functionare : - cu caracter ad-hoc(istoric, temporar): Tribunalele de la Nurnberg si Tokio - cu character permanent: CIJ, CPI 2. In functie de modalitatea de solutionare: - solutioneaza pe cale arbitrara: Curtea Permanenta de Arbitraj - solutioneaza pe cale judiciara: CIJ, CEJ, CPI, CEDO 3. In functie de sfera subiectelor de drept implicate: - in fata carora pot comparea doar statele ( jurisdictii de tip clasic): CIJ - in fata carora pot comparea mai multe categorii de subiecte (state, persoane fizice, organizatii nonguv):CEDO, Tribunalul International pentru Dreptul Marii. 4. In functie de spatiul de acoperire a jurisdictiei: - de natura universala: CIJ - de natura regionala: CEJ, CEDO, Curtea Interamericana a Drepturilor Omului - de natura subregionala: Tribunalul de Justitie al Comunitatii Andine 5. In functie de competenta materiala (ratione materiae): - cu competenta materiala generala: CIJ -cu competenta specializata: CPI, CEDO, TIDM. Semnificatia jurisdictiilor internationale In mediul international, jurisprudenta - ca totalitate a solutiilor date catre organelle judiciare si arbitrale internationale este socotita in mod categoric, izvor de drept, calificare cu valoare normative, jurisdictiile internationale intemeindu-si deciziile lor pe solutiile date la nivel international, in jurisdictii cu acelasi caracter. Aceasta calificare face din jurisprudenta un izvor de drept secundar(marginal), pentru ca, in dreptul international public classic, curtile internationale nu au o jurisdictie obligatory, ci una facultative, iar tribunalele arbitrale internationale au chiar si o existenta facultativa. Jurisprudenta internationala nu este nici foarte bogata, locul sau, in raport cu celelalte izvoare ale drinternational este unul minor. Jurisprudenta europeana, in sensul de solutii date de CEDO si CEJ, are o natura aparte. Instantele au o jurisdictie obligatory si o cauzistica foarte bogata. Jurisprudenta pe care aceste o produc este greu de ignorat. Jurisdictii cu caracter international: - CIJ - TIDM - Justitia Penala Internationala -Tribualalele Ad Hoc - Curtea Penala de Justitie

CURTEA INTERNATIONALA DE JUSTITIE (CIJ) CIJ sau Curtea Mondiala, a fost instituita in 1945, prin Carta ONU si reprezinta principalul organism judiciar al intregii comunitati internationale. Jurisdictia CIJ are caracter permanent si este facultativa, recurgerea la aceasta fiind determinate de consimtamantul statelor parti la litigiul cu care a fost sesizata. CIJ este singurul organism ONU care nu isi are sediul la New York, ci la Haga. Organizarea CIJ: 1. Corpul magistratilor: a. Judecatorii permanenti(15): sunt independenti; sunt alesi de Consiliul de Securitate si Adunarea Generala ONU, pe 9 ani (cu reinnoire); calitatea de judecator este incompatibila cu alte functii; beneficiaza de privilegiile si iminuitatiile necesare desfasurarii activitatii lor. b. Judecatorii ad-hoc: sunt special numiti de catre un stat pentru solutionarea unui diferend, daca nici unul din cei 15 nu este cetatean al sau. c. Camerele: 3 su 5 judecatori numiti in vederea examinarii unor cauze determinate Cvorumul pentru a lua decizii in plen este de 9 judecatori. 2. Grefa Curtii: organ administrativ permanent, care are rolul de a asigura comunicarea necesara intre Curte si parti. Este condusa de un grefier-sef, asistat de un adjunct, ambii alesi de Curte, pe 7 ani (realesi). Personalul grefei: experti, juristi, interpreti, functionari de arhiva. Atributiile si competenta CIJ: CIJ este competenta sa se pronunte in doua mari categorii de proceduri: - contencioasa(preponderenta): priveste cauzele ce au la baza un diferend - necontencioasa(in subsidiar): vizeaza situatiile in care Curtea are rol consultativ. Procedura contencioasa: 1. Competenta personala (ratione personae): privita sub aspectul subiectelor de drept international care compare in judecate. Numai statele pot sa fie parti in cauzele supuse Curtii. Acestea pot fi: - state membre ONU (parti la Carta si Statut), state nemembre ONU (parti la Statut), state nemembre ONU (nu sunt parti la statut) Interesele persoanelor fizice si juridice sunt reprezentate de state prin intermediul protectiei diplomatice. 2.Competenta materiala (ratione materiae): privita sub aspectul litigiilor care i se supun. Sunt prevazute 2 categorii de cause care intra in sfera competentei materiale: cauzele care I le supun partile si toate chestiunile reglemetate in mod special in Carta ONU sau in tratatele si conventiile in vigoare. CIJ poate sa examineze doar diferende de ordin juridic dintre state, care pot avea ca obiect: interpretarea unui tratat, probleme de drept international, existenta unui fapt care, daca ar fi stabilit, ar constitui o incalcare a unei obligatii internationale, natura si intinderea unei reparatii datorate pentru incalcarea unei obligatii internationale Sesizarea/investirea CIJ 1. Consimtamantul statelor: Exercitarea jurisdictiei CIJ este conditionata de acceptarea ei de catre statele parti: a. acceptarea anterioara diferendului: se face printr-o declaratie unilaterala (clauza compromisorie) inclusa intr-un tratat si exprima obligatia de a accepta jurisdictia CIJ pentru orice differed care s-ar produce in cadrul raporturilor cu statele partenere la tratat. b. acceptarea ulterioara: realizata printr-un accord special intre state (compromis/accord compromisoriu), in care partile stabilesc obiectul diferendului supus CIJ.

c. declaratia facultativa de acceptare a jurisdictiei CIJ in raport cu orice alt stat care accepta aceeasi obligatie. 2. Dreptul aplicabil: CIJ aplica in solutionarea litigiilor dreptul international in vigoare: tratatele, cutuma, principiile generale de drept, precedentul judiciar, doctrina sau/si principiile echitatii, daca exista acordul partilor. Procedura de judecata 1.Fazele procedurii de judecata: - faza scrisa(depunerea de memorii) a. cand sesizarea s-a facut prin clauza compromisorie se depun in instanta: - memorial: act care provine de la reclamat; prezinta situatia - contramemoriul: provine de la parat; contine o contraargumentatie b. cand sesizarea s-a facut prin accord compromisoriu: ambele state vor depune memoriu si contramemoriu, eventual, daca apreciaza, ulterior acestora, replica si duplica. - faza orala(audierea partilor, dezbaterile propriu-zise) 2. Procedura de solutionare: se face cu respectarea regulilor commune : - caracterul independent al judecatii - caracterul contradictoriu si public al dezbaterilor - egalitatea partilor si asigurarea dreptului la aparare - existenta celor 2 faze ale procedurii - pronuntarea atat in drept cat si in echitate - caracterul obligatoriu si definitive al solutiei 3. Incidente procesuale: - eventuale obiectii preliminarii - curtea poate sa dispuna masuri conservatorii cu titlu, la cererea partilor sau din oficiu - interventia unui stat tert -formularea unei contrapretentii (cerere reconventionala) - conexarea/reunirea procedurilor 4. Deliberarea: este etapa finala a procedurii orale; completul de judecata se retrage pentru a dezbate asupra solutiei;nu este publica Hotararile CIJ - CIJ adopta hotararile cu votul majoritatii judecatorilor prezenti - hotararea se motiveaza si, daca exista opinii separate sau individuale ale unor judecatori, aceste ase anexeaza hotararii - hotararile se pronunta la 3-6 luni de la finalizarea procedurii orale - beneficeiaza de autoritatea lucrului judecat - Carta ONU ofera posibilitatea sesizarii Consiluilui de Securitate al ONU de catre un stat, daca cealalta parte nu executa obligatiile - sunt definitive si obligatorii pentru partile in litigiu; nu pot fi apelate; Statutul prevede doar dreptul unei parti de a solicita interpretarea hotararii si posibilitatea revizuirii Procedura necontencioasa sau consultativa in fata CIJ CIJ are atributii privind emiterea de avize consultative la solicitarea Consiliului de Securitate si a Adunarii Generale ONU. Statele nu pot solicita avize consultative dar pot sa prezinte expuneri proprii. Avizele consultative nu au un character obigatoriu, decat daca cel care l-ea solicitat a acceptat in prealabil aceasta. In pricipiu, caracterul lor ramane unul de recomandare

TRIBUNALUL INTERNATIONAL PENTRU DREPTUL MARII (TIDM) TIDM este o jurisdictie permanenta si specializata creata de ONU si functionabila din 1996, cu sediul la Hamburg. Organizare 1.Corpul judecatorilor: - judecatori permanenti(12): independenti; alesi pe 9 ani - judecatori ad-hoc Judecatorii sunt organizati in Camere/Sectii specializate in functie de cauzalitate: - camera procedurilor sumare - camera privind diferende de pescuit - camera privind diferende de mediu - camera pentru teritoriile submarine - camere ad-hoc 2. Grefa: reuneste acele functiuni tehnice, administrative necesare functionarii oricarei instante. Competenta - ratione personae: pot comparea in fata TIDM atat statele cat si alte entitati nestatale - ratione materiae: TIDM solutioneaza toate cauzele date in competenta sa prin statut Procedura de judecata 1. Contencioasa: la fel ca la CIJ; solutiile pe care le pronunta TIDM sunt obligatorii si definitive. 2. Necontencioasa(consultativa):TIDM se pronunta prin avize consultative, atunci cand i se solicita sa se pronunte cu privire la aspecte ce tin de interpretarea sau modul de aplicare a unui text; solutiile nu sunt obligatorii, caracterul lor fiind unul facultative, de recomandare.

JUSTITIA PENALA INTERNATIONALA Dreptul international penal este definit ca ansamblul regulilor, institutiilor si procedurilor privind reprimarea crimelor de drept international. Sunt relevante 2 categorii de jurisdictii: jurisdictii cu caracter special, ad-hoc, si jurisdictii permanente. JURISDICTIILE PENALE AD-HOC Trasturi: - ratiunea infiintarii lor este, de regula, un conflict interstatal sau intrastatal - au character ocazional - functioneaza pe un spatiu geografic determinat - au o competenta limitata, atat sub aspectul duratei de functionare cat si sub aspectul persoanelor Tribunale ad-hoc : - Tribunalele penale militare de la Nurnberg si Tokio - Tribunalul Penal International pentru Fosta Iugoslavie(TPII) - Tribunalul Penal International pentru Ruanda(TPIR) Tribunale speciale: - Tribunalul special pentru Timorul de Est (2002) - Tribunalul special pentru Sierra Leone (2002) - Tribunalul special pentru Cambodgia (2003)

CURTEA PENALA INTERNATIONALA(CPI) CPI a fost infiintata in 1998, iar statutul sau a intrat in vigoare la 1 iulie 2002. Sediu: Haga Este o jurisdictie penala permanenta ce se bucura de personalitate juridica internationala. Strucrura/organizarea CPI 1. Corpul judecatorilor(18): au cetatenia statelor-parti la Statut; alesi pe 9 ani - Prezidiu: un Presedinte + 2 vicepresedinti - Sectiuni/Camere: - Sectia/Camera Primara(verificarea admisibilitatii sau inadmisibilitatii cererii) - Sectia/Camera de Prima Instanta (pentru judecarea cauzei in fond) - Sectia/Camera de Apeluri (pentru solutionarea caii de atac) 2. Biroul Procurorului/Oficiul Procuraturii: procurorul este asistat de 2 adjuncti, de cetatenii diferite. Are un mandate de 9 ani (fara realegere) 3. Grefa: alaturi de grefieri aceasta are in structura sa o Sectie de sprijin si de protectie a victimelor si a martorilor Judecatorii, Procurorul, procurorii adjuncti si Grefierul beneficiaza, in exercitarea atributiilor lor, de privilegiile si imunitatile acordate sefilor misiunilor diplomatice. Dupa expirarea mandatului ei continua sa beneficieze de imunitate. Competenta CPI 1. Ratione materiae: solutioneaza cause privind comiterea de infractiuni deosebit de grave:

a. crime de genicod: orice acte comise cu intentia de a distruge, in tot sau in parte, un grup national, etnic, rasial sau religios (uciderea membrilor grupului, impiedicarea nasterilor in cadrul grupului) b. crima contra umanitatii:acte comise in cadrul unui atac generalizat sau lansat systematic asupra populatiei civile ( ucidere, exterminare, tortura, viol, sterilizare fosrtata, prostitutie fortata, sclavaj, deportare, privare grava de libertate) c. crime de razboi: acele crime care se inscriu in cadrul unui plan sau al unei politici elaborate( omuciderea intentionata, tortura, experiente biologice, distrugerea sau insusirea de bunuri, deportarea sau arestarea ilegala, luarea de ostateci, uciderea inamicului dup ace acesta s-a predat, atacuri asupra constructiilor religioase, educative, caritabile, viol, sclavie, infometare, inrolarea tinerilor sub 15 ani. 2. Ratione personae: CPI este competenta sa judece sis a pedepseasca doar persoane fizice care au implinit 18 ani. Sefii de stat, demnitarii sau functionarii publici nu sunt exonorati de raspunderea penala. 3. Ratione loci: Cpi este sesizata doar cu cause privind infractiuni savarsite pe teritoriul statelor-parti. 4. Ratione temporis: CPI nu poate judeca decat crimele comise dupa 1 iulie 2002 Sesizarea Curtii si dreptul aplicabil 1. Mijloace de sesizare: - prin sesizare Procurorului de catre un stat-parte - prin sesizarea Procurorului de catre Cons de Sec al Onu - prin deschiderea, din oficiu, de catre Procuror, a unei anchete 2. Conditii de admisibilitate a unei cauze: o cauza nu este considerate admisibila, atunci cand: - crima a facut obiectul unei anchete din partea unui stat competent in cauza - persoana vizata a fost dj judecata pentru faptele care fac obiectul plngerii, conform principiului non bis in idem - cauza nu prezinta suficienta gravitate pentru a fi judecata de catre CPI 3. Dreptul aplicabil: sunt aplicate prevederile Statutului, Conventiile de la Geneva privind dreptul umanitar. Principii generale ale dreptului penal: - legalitatea incriminarii - legalitatea pedepsei - nerectroactivitatea - responsabilitatea penala individuala Alte principii - principiul jursdictiei universale in privinta reprimarii crimelor de drept international - principiul imprescriptibilitatii crimelor de drept international - principiul potrivit caruia unicul temei al raspunderii internationale penale este crima de drept international Procedura de judecata: - sesizarea procurorului - procedura in fata Camerei preliminare - procedura in fata autoritatilor statului national - procedura in fata Camerei de prima instanta - pronuntarea sentintei - procedura in fata Camerei de apel

Procesul are loc la sediul CPI, in prezenta acuzaului. Dezbaterile judiciare se desfasoara potrivit principiului publicitatii si contradictorialitatii. Deliberarea si pronuntarea hotararii: Curtea se poate pronunta prin condamnarea sau achitarea celui supus jurisdictiei sale. Pedepse: - detentia pe viata - inchisoarea (max 30 ani) - amenda Atat condamnatul cat si Procurorul pot face apel impotriva sentintei primei instante. Hotararea Camerei de apel este data cu votul majoritatii. Hotararea Curtii poate fi supusa revizuirii. Executarea hotararilor: Se realizeaza pe teritoriul desemnat de Curte, dintre cele care s-au declarat dispuse sa primeasca condamnati. Obligatia de cooperare judiciara: Statutul stabileste obligatia statelor parti de a coopera si de a acorda asistenta judiciara Curtii.

JURISDICTII CU CARACTER EUROPEAN CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI (CEDO) In cadrul Consiliului Europei (5 mai 1949) a fost elaborate Conventia pentru apararea Drepturilor Omului. In 1959 a fost creata CEDO, cu sediul la Strasburg (Curetea de la Strasburg) Organizarea CEDO Corpul judecatorilor: Este alcatuita dintr-un nr de judecatori egal cu cel al statelor contractante 46. ei isi exercita functiile in Curte in nume propriu si nu reprezinta nici un stat. Curtea este impartita in 4 sectiuni alese pe trei ani. 2 sectiuni sunt prezidate de vicepresedintele Curtii iar 2 de catre presedintii de sectiune. In fiecare sectiune sunt create comitete din trei judecatori pe 1 an si sunt constituite camere cu 7 membri. Grefa: este alcatuita din juristi din toate statele member (referenti) Competenta CEDO Ratione materiae: CEDO aplica prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Misiunea sa consta in verificarea respectarii de catre state a drepturilor si garantiilor prevazute in Conventie. Drepturi aparate direct: - dreptul la viata - dreptul la un process echitabil - dreptul la respectarea vietii private si d efacmilie - libertatea de exprimare - libertaea de gandire si constiinta - dreptul la un recurs efectiv in justitie - dreptul la respectarea bunurilor personale - dreptul de avota si dreptul de a participa la alegeri Drepturi aparate indirect, prin interzicerea unor fapte; astefel sunt interzeise: - tortuura, pedepsele si tratamentele inhumane - detentia ilegala - disciminarea in exercitarea drepturilor - expulzarea propriilor cetateni - pedeapsa cu moartea - expulzarea colectiva a strainilor Ratione personae: orice stat contractant sau orice persoana poate depune direct la CEDO o cerere prin care invoca o incalcare de catre un stat contractant a unuia din drepturi. Sesizarea CEDO Continutul cererii sau plangerii: -datele de identificare; un rezumat al faptelor; mentionarea drepturolor inculcate; caile judiciare epuizate la nivelul jurisdictiilor nationale;semnatura reclamantului sau reprezentantului. Conditii de admisibilitate: - petentul trebuie sa fie, personal si direct, victima unei incalcari a drepturilor - petentul trebuie sa faca dovada ca a utilizat toate caile judiciare premise - de la data deciziei interne definitive sa nu fi trecut mai mult de 6 luni

Procedura de judecata(contencioasa) - este contradictorie si publica - audeientele sunt publice - memoriile si alte documente inintate CEDO sunt accesibile publicului - reclamantii individuali isi pot prezenta ei insisi cererile si isi pot prezenta cazul in fata Curtii, dar se recomanda sa fie reprezentati de un avocet - limbile oficiale sunt franceza si engleza, dar cererile pot fi scrise in limba statelor Procedura referitoare la admisibilitate si la fond: Fiecare cerere este repartizata unei sectii, al carei Presedinte se numeste raportor, care decide daca aceasta trebuie examinata de un comitet alcatuit din 3 membri sau de o camera. Camerele judeca si cererile individuale care nu au fost declarate inadmisibile de catre un comitet, precum si cererile statale. Camerele se pronunta atat asupra admisibilitatii, cat si asupra fondului cauzelor. Camerele pot sa-si decline competanta in favoarea Camerei Mari. Hotararile camerei referitoare la admisibilitate sunt luate prin majoritate de voturi si trebuie motivate. Dupa ce este admisa cererea, camera poate invita partile sa prezinte probe suplimentare sis a depuna observatii scrise. Fazele procesului: Prima faza este in general scrisa, dar acmera poate lua decizia de a tine o audienta publica (orala). Presedintele camerei poate sa invite orice stat contractant sau orice persoana sa depuna observatii scrise sis a ia parte la audienta. In timpul procedurii referitoare la fond, negocierile pot fi purtate prin intermediul Grefierului( ele sunt confidentiale) Hotararile CEDO Adoptarea hotararilor: Camerele hotarasc cu majoritate de voturi. In termen de 3 luni de la adoptarea hotararii, oricare din parti poate cere retrimiterea cauze in fata Camerei Mari. Hotararea unei camere ramane definitiva dupa expiraraea acestui termen. Daca colegiul (5 judecatori) au acceptat cererea de retrimitere, Camera Mare se pronunta printr-o hotarare care este definitive si obligatorie. Continutul hotararilor CEDO: Daca se constata o incalcare Curtea poate acorda o satisfactie echitabila, care consta intr-o compesare financiara si poate cere ca statul vizat sa ramburseze cheltuielile de judecata. Daca nu se constata vreo incalcare, reclamantul nu este supus vreunei plati suplimentare. CEDO: - nu are competenta sa anuleze deciziile sau legile nationale - nu este responsabila pentru executarea hotararilor - nu se comporta ca un judecator de apel - nu asigura asistenta pentru formularea cererii - nu ofera informatii despree dispozitiile legale care sunt in vigoare in statul impotriva caruia se formuleaza cererea Executarea hotararilor: Comitetul de ministrii al Consiliului euroei este responsabil de supervizarea executarii hotararilor Procedura necontencioasa: CEDO poate, la cererea Comitetului de Ministri, sa dea avize consultative cu privire la problemele de drept ce tin de interpretarea Conventiei si a Protocoalelor. Cererile sunt examinate de Marea Camera si adoptate cu majoritate de voturi.

JURISDICTIA EUROPEAN-COMUNITARA CURTEA EUROPEANA DE JUSTITIE(CEJ) Instituita in 1952, prin Tratatul de la Pris, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, cu sediul la Luxemburg, este institutia cu caracter jurisdictional care are menirea de a asigura respectarea dreptului comuniar, sub cel putin 2 aspecte: - aplicabilitatea directa a acestuia in statele member - primatul acestuia in sistemele de drept nationale La 25 martie 1957 se consolideaza statutul Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, ca instanta cu character unic. Treptat, Curtea de Justitie devine instanta suprema, dup ace jurisdictia europeana s-a intregit cu alte 2 instante: TPI(1989) si TFP(2004). Organizare a. Judecatorii: - 27 judecatori = 8 avocati generali numiti de statele membre pt 6 ani( se poate reinnoi). Judecatorii selecteaza pe unul dintre ie pentru a fi Presedinte al Curtii pe 3 ani(dirijeaza lucrariile si personalul curtii, prezideaza sedintele de audieri si deliberari ale formatiunilor majore ale Curtii) Sesiuni in plen si in Camere: CEJ poate comparea ca o Curte in plen, intr-o Camera Mare(13 judecatori; atunci cand un stat sau o institutie solicita aceasta sau in cazuri importante) sau in camere de cate 3(alesi pe 1 an) sau 5 judecatori(alesi pe 3 ani). Curtea se intruneste in plen in cazuri exceptionale descries in Tratat(eliberarea din functie a Ombudsmanul European, sau un membru al Comisiei Europene) sau atunci cand ea considera ca un caz este de o importanta exceptionala. b. Avocatii generali: asista Curtea in activitatea sa; exprima, in sedinta deschisa si cu impartialitate si independenta deplina, opinii aproape in toate cazurile. c. Grefa(arhivar)CEJ: arhivarul CEJ este desemnat pe 6 ani si actioneaza si ca secretar general al institutiei. CEJ poseda propria infrastructura administrativa vast serviciu lingvistic. CEJ trebuie sa utilizeze toate limbile statelor membre. Competenta CEJ CEJ are responsabilitatea de a se asigura ca invocarea legii se realizeaza in interpretarea si aplicarea Tratatelor de constituire a Comunitatilor Europene si a prevederilor emise de institutiile comunitare. Curtea detine competenta, inter alia, de a decide cu privire la : a. actiuni pentru neindeplinirea obligatiilor: Inceperea procedurilor inainte CEJ este precedata de o procedura preliminara indeplinita ce Comisie. Daca aceasta nu aer ca rezultat incetarea neindeplinirii obligatiilor, Comisia inainteaza actiunea la CEJ. Daca CEJ decide nu a fost indeplinita o obligatie, statul trebuie sa inceteze imediat aceasta incalcare, in caz contrar CEj poate decide, la solicitarea Comisiei, impunerea unei penalitati financiare fixe sau periodice. b. actiuni de anulare: Solicitantul urmareste anularea unei masuri adoptate de o institutie. Poate fi inaintata de un stat membru sau de indivizi. c. actiuni pentru inactiune: CEJ poate sa analizeze legalitate aunei inactiuni din partea unei institutii comunitare. Actiunea poate fi inaintata numai dupa ce institutia a fost somata sa actioneze.

d. solicitarea de compensatii: CEJ decide cu privire la obligatiile financiare ale Comunitatii pentru prejudicii aduse cetatenilor si diferitelor activitati de catre institutiile sau functionarii sai, in indeplinirea indatoririlor lor. e. apeluri: Pot fi inaintate acele apeluri care privesc interpretari ale legii, impotrica solutiilor pronuntate de CPI. Daca apelul este admisibil si bine fundamentat CEJ ignora solutia CPI. f. informatii pentru o solutie preliminara (actiunea prejudiciala): Desi CEJ este gardianul suprem al legalitatii in Comunitate, el nu este singurul, Curtile nationale fiind primii garanti. Acestea pot sa apeleze la CEJ pentru clarificarea unui aspect privind interpretarea legislatiei. Raspunsul CEJ imbraca fosrma unei solute sau a unui ordin motivate, iar instanta nationala este obligate sa adere la interpretarea respective. Informatiile pentru o solutie preliminara servesc oricarui cetatean European. Chestiunea prejudiciala constituie mecanismul prin care se realizeaza unitatea ordinii juridice comunitare, eficacitatea normelor comunitare si, mai ales, protectia jurisdictionala sincretica a drepturilor persoanelor. Procedura de judecata Exista intotdeauna o etapa scrisa si aproape intotdeauna o etapa orala, care se desfasoara in sedinta deschisa. Initierea procedurilor in fata CEJ: Actiunea trebuie inaintata prin solicitare scrisa adresata Registraturii. Ea este inregistrata in registrul curtii iar apoi arhivarul publica o notificare a actiunii in JO al UE. Sunt numiti un Judecator Raportor si un Avocat General care urmaresc cazul. Solicitarea (reclamatia) este simultan comunicata si celeilalte parti care dispune de o luna pentru depunerea unei aparari. Reclamantul poate inainta un raspuns si paratul o replica. Examinarile preliminare si raportul pentru Audiere: Dupa ce procedura scrisa s-a incheiat, partile sunt solicitate sa declare, intr-o luna, daca doresc stabilirea unei audieri. Curtea decide, dupa citirea raportului Judecatorului raportor si audierea Avocatului General, daca sunt necesare examinari preliminare si carui tip de instanta trebuie desemnat cazul. Presedintele stabileste data pentru audierea publica. Raportul pentru Audiere facut de Judecatorul Raportor contine faptele declarate si argumentele partilor; el este facut public in limba in care s-a prezentat cazul. Audierea publica si Opinia Avocatului General: Cazul este prezentat la audierea publica si in fata instantei de catre Avocatul General. Judecatorii si Avocatul General pot adresa partilor intrbari. Avocatul Genaral prezinta Opinia sa in fata Curtii de Justitie. El analizeaza aspectele legale ale cazului si propune in mod independent o solutie a problemei. Aceasta marcheaza incheierea procedurii orale. Deliberarea si solutia: Judecatorii delibereaza numai intre ei, pe baza unei solutii preliminare formulta de judecatorul Raportor. Cand s-a convenit asupra unui text final, solutia este comunicata in sedinta deschisa. Procedura in actiunile prejudiciale Procedura prejudiciala(preliminara) pune in valoare ideea dialogului dintre sistemul national sic el supranational, in speta dintre judecatorul national sic el comuniar, dialog pe care Jean Monnet il considera adevarata forta a integrarii europene Instanta nationala adreseaza intrebari CEJ privind interpretarea sau validarea unei prevederi a legislatiei comunitare.

Arhivarul dispune traducerea acestei solicitari, in toate limbile UE si apoi o prezinta partilor si adreseaza notificari statelor membre si institutiilor. El publica o notificare in JO, indicand, inter alia, numele pertilor implicate. Partile dispun de 2 luni in care sa inainteze in scris observatiile lor CEJ. Restul procedurilor este acelasi ca in cazul celor directe. Toti cei indreptatiti pot sa prezinte argumente pe cale orala, in cadrul unei audieri(daca are loc) Dupa ce Avocatul General si-a prezentat opinia si dup ace Judecatorii au deliberat, solutia este citita in sedinta deschisa si este trimisa de Arhivar curtii nationale, statelor membre si institutiilor vizate. Solutia nu produce efecte in mod direct pentru situatia partilor; ramane judecatorului national sa pronunte solutia in speta. Alte aspecte privitoare la procedura in fata CEJ Ordin motivat: Atunci cand o intrebare este inaintata CEJ pentru o solutie preliminara este identical unei intrebari in privinta careia Curtea a dat dj o solutie, sau atunci cand raspunsul nu admite o indoiala justificata sau poate fi dedus din jurisprudenta, Curtea se poate pronunta sub forma unui ordin motivat. Solicitarea de masuri interimare: Urmareste sa suspende operarea unei masuri adoptate de o institutie sau orice alta masura interimara necesara pentru a preveni prejudicii serioase si ireparabile. Procedura de urgenta: Permite curtii sa pronunte solutia cu o intarziere minima, acolo unde este reclamat de urgenta cazului. Presedintele Curtii poate decide dupa audierea partilor daca s eutilizeaza procedura de urgenta. Se poate folosi si in solutiile preliminarii solicitarea e facuta de o curte nationala. Solutiile CEJ: Sunt luate in unanimitate; nu exista opinii contrare; sunt semnate de toti judecatorii care au luat parte la deliberari; sunt citite in sedinta publica; sunt disponibile pe site-ul web, la fel ca si opinia Avocatului General, in toate limbile UE; sunt publicate in Raportul Cazurilor CEJ. Limba cazului: Poate fi oricare din cele 20 de limbi oficiale ale UE. In principiu alegerea revine reclamantului. Asistenta juridica: Daca o parte face dovada ca este incapabila sa suporte toate sau o parte din costurile cazului, aceasta poate solicita asistenta juridical. Solicitarea trebuie sa include toate probele aferente. Camera careia Judecatorul Raportor ii apartine decide acordarea sau neacordarea asistentei juridice.