1.NECESITATEA STUDIERII DREPTULUI COMPARAT.

2.DIFICULTATILR STUDIERII DREPTULUI COMPARAT.

3.PROBLEME ACTUALE ALE DREPTULUI COMPARAT.
Victor Dan Zltescu definete dreptul comparat ca fiind ,,Un ansamblu de procedee
potrivit crora se realizeaz compararea unor norme , unor reglementri , unor
instituii sau unor sisteme juridice naionale cu norme, reglementri , instituii sau
sisteme juridice din alte ri n scopul de a evidenia asemnrile i deosebirile dintre
ele i a propune mbuntirea unora sau altora.Dreptul comparat cunoaste
urmatoarele trei etape de dezvoltare:1)1800-1850. primele incercari in aceasta
perioada au fost facute de catre scoala germana. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca
cunoasterea dreptului strain ajuta la ameliorarea dreptului national. Scopul este de a
largi cunostintele juristilor national asupra principalelor coduri, legi si reforme
juridice straine. Montesque este primul intermediar intre dreptul german si dreptul
strain.2)1850-1900 au aparut primele reviste de drept comparat. Dreptul comparat
este disciplina de studio in universitati. In aceasta perioada apar societatile de
legislatia comparata cu raspindirea in intreaga Europa care aveau ca scop: de a aduna
material referitoare la dreptyul strain; de a face traduceri; de a asigura o mai buna
cunoastere a dreptului strain.3)1900-1950.In1900 a avut loc congresul de la paris, al
carui obective principale sunt:sa elucideze si sa studieze definitiile si metodele
dreptului comparat. Cei mai cunoscuti compaatisti din aceasta perioada sunt:
Lamber,Georgio Del Vecchio etc.Dreptul comparat este o tiin care analizeaz
legturile
dintre
sietemele
juridice
existente
n
comunitaea
internaional.Compararea drepturilor pune in lumina nu numai ceea ce acestea au
deosebit zona de divergenta dar si ceea ce le aseamana sau este identic,o zona de
convergenta. Principala caracteristica a dreptului comparat din zilele noastre consta
in universalismul pe care l-a dobindit,in imprejurarea ca el ia in considerare toate
sistemele ale umanitatii contemporane. Rolul dreptului comparat se releva in functiile
acestuia:1)functia de cunoastere a dreptului national.2)functia normativa.Dreptul
comparat are un aport insemnat si in perfectionarea legislatiilor nationale.Adoptarea
unei legi nu trebuie sa aiba loc decit dupa cunoasterea experientei, dobindita in alte
tari in problem similare.3)functia stiintifica.4)functia de a contribui la unificarea
legislatiilor.Dificultatile dreptului comparat se manifesta prin urmatorul aspect:
dreptul comparat studiaza totalitea sistemelor juridice ale lumii, problema in cazul de
fata consta in surplusul de materie excesiva, care trebuie sa o asimilezi;pentru a face
comparative specialistii trebuie sa dispuna de un sir de cunostinte asupra legislatiilor
nationale ale fiecarui stat studiat.

4.FAMILIA DE DREPT ROMANO-GERMANICA.PERIOADA DREPTULUI CUTUMIAR.

n panorama sistemelor de drept contemporan o importan deosebit i aparine
marelui sistem de drept romano-germanic, este rspndit astzi nu numai n Europa,
ci i n America Central i de Sud, precum i n Africa.Sistemul de drept romanogermanic se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi definitorii: 1)i are originea n
dreptul roman.2)predomin dreptul scris.3)predomin dreptul codificat.4)sistemul
normelor juridice sunt grupate n funcie de obiectul i metoda de reglementare n
ramuri i instituii juridice.5)actul normativ este principalul izvor de drept.Sistemul
de drept romano-germanic include sistemele francez i german i cele nrudite cu
acestea. Atit sistemul francez cit si sistemul german au remarcat evidente deosebiri de
mentalitate, de mod de abordare a fenomenului juridic, de terminologie i chiar de
coninut al unor instituii. Cele dou sisteme naionale au o bogat motenire comun
provenit din dreptul roman pe de o parte, din dreptul cutumiar germanic, care a
influenat nu doar legislaia modern german, dar i cutumele franceze ce au stat la
baza codificrilor napoleoniene pe de alt parte. In ambele sisteme rolul de izvor de
drept permanent l joac legea. Momentul apariiei dreptului romano-germanic se
situeaz n secolul al XIII al erei noastre. R.David, elementele juridice au existat i
nainte de aceast dat. Existau i cutumele aplicabile peste tot n Europa, dintre care
rolul preponderent l-au avut cutumele franceze i germane. Procesul de receptare a
dreptului roman s-a lovit astfel de fora cutumei. Desigur , acestea reprezentau nite
colecii de cutume cu caracter fragmentar care erau alese i sistematizate de
jurisconsuli.
5.FAMILIA DE DREPT ROMANO-GERMANICA.PERIOADA LEGISLATIVA.
JURISPRUDENTA.DOCTRINA.
coala dreptului natural a obinut n aceast privin succese deosebite. A fost
recunoscut faptul c sfera dreptului trebuia s cuprind relaiile ntre guvernani i
guvernai, ntre administraie i persoanele particulare. n acest sens dreptul roman
face distincia n drept public i drept privat, dar totui dreptul public era lsat la o
parte i cea mai mare atenie a fost acordat dreptului privat. coala dreptului natural
dezvolt dreptul administrativ, dreptul constituional , dreptul penal .a. Al doilea
succes remarcabil al colii naturaliste a fost codificarea. Codificarea la acea epoc
consta n elaborarea unui drept care s convin societii moderne i care n
consecin s fie aplicat de tribunale. Codificarea a pus capt arhaismelor i n acelai
timp a numeroaselor cutume existente. Pentru ca codificarea s se bucure de succes
ea avea nevoie ca dou condiii s fie ntrunite, n primul rnd ea trebuia s reprezinte
opera unui suveran iluminat care s consacre principiile noi ale justiiei, libertii i a
demnitii indivizilor. Pe de alt parte, ea trebuia ca aceast oper de codificare s fie
realizat ntr-o ar mare care s exercite asupra altora o influen deosebit n acest
sens. Rolul jurisprudenei n rile familiei romano-germanice , nu poate fi precizat
dect n legtur cu cel al legii. Care n-ar fi contribuia adus de jurispruden n

familia romano-germanic, ea este cu totul de alt ordin dect cel al legislatorului.

Legislatorul stabilete cadrul ordinii juridice i doar el stabilete regulile de drept n
cadrul crora care se va dezvolta jurisprudena. Jurisprudena nu creeaz reguli de
drept. ntre regulile de drept create de legislator i regulile ce decurg din
jurispruden exist diferene importante. n al doilea rnd, regulile create de
jurispruden n-au aceiai autoritate ca i cele create de legislator i nu pot fi aplicate
deoarece judectorul le-a aplicat anterior. Doctrina. O anumit perioad de timp
doctrina a fost izvorul fundamental de drept, doar recent ea a fost substituit de lege
odat cu ideile democratice i codificarea.
6 FAMILIA DE DREPT ROMANO-GERMANICA.SISTEME DE DREPT NEEROPENE.
America. Coloniile spaniole, portugheze, franceze i olandeze din America, stabilite
pe teritorii practic nelocuite sau a cror civilizaii erau gata s dispar, au acceptat n
mod natural concepiile juridice caracteristice familiei romano-germanice. La nceput
exista pe aceste teritorii un drept foarte primitiv, dar odat cu dezvoltarea Americii,
dreptul practic existent a nceput s se apropie de dreptul savant, adic acel drept
doctrinar care era studiat n universitile din America.Africa i Madagascar.
Raspindirea familiei de drept romano-germanic a avut loc n egal msur n Africa i
Madagascar ca consecin a colonizrii. n aceste ri nu exista nici un sistem de drept
elaborat i structura tribal existent n genere paraliza evoluia dreptului. n aceste
regiuni a fost importat chiar i noiunea de drept de ctre puterile occidentale.
Statele foste colonii ale imperiului francez, Zair, Ruanda, Burundi i Somalie i fostele
colonii spaniole i portugheze aparin astfel familiei de drept romano-germanic. Asia
i Indonezia. Familia romano-germanic are adepi i in Asia si Indonezia.ncepnd
cu anul 1839, Turcia a cutat n modelul codurilor europene a formul de
modernizare a dreptului su. Rmnnd fidel tradiiei musulmane pn la rzboiul
din 1914, ea a ncercat de atunci s resping aceast tradiie i a adoptat n anul 1926
Codul elveian al obligaiilor i de atunci aparine la familia romano-germanic.
Celelalte state arabe au fost mai puin revoluionare. Peninsula Arab a fost supus
influenei romano-germanice. Influena englez i american a fost puternic n
Arabia Saudit i Emirate, dar legturile petroliere au favorizat schimburile cu rile
din sistemul romano germanic. O anumit influen a aprut doar n unele ramuri de
drept. Astfel, Kuweitul a adoptat un cod de comer dup cel egiptean, influenat i el la
rndul su de dreptul francez. Legturi puternice cu familia romano-germanic exist
n Japonia, Taiwan.
7. FAMILIA DE DREPT ROMANO-GERMANICA STRUCTURA DREPTULUI.
In toate rile familiei romano-germanice tiina juridic grupeaz face distincia n
drept public i drept privat. Raporturile ce se stabilesc ntre guvernani i guvernai
pun probleme caracteristice i de aceasta ele cer o reglementare diferit dect cea
dintre persoanele private.Interesul general i interesele persoanelor private nu pot fi
plasate pe acelai cntar. Noi perspective n dezvoltarea dreptului public au aprut
odat cu apariia doctrinelor afirmnd existena drepturilor naturale ale omului n
secolul XIX aducnd dup sine instaurarea n aceste ri a unor regimuri democratice.

n interiorul dreptului public ca i n dreptul privat regsim n toate rile familiei

romano-germanice aceleai ramuri fundamentale: drept constituional, drept
administrativ, drept internaional public, drept penal, drept de procedur, drept civil
i drept comercial, dreptul muncii. Regsim asemnri i n instituii i concepte,
astfel nct nu exist dificulti majore la traducerea din francez n german sau alte
limbi a termenilor din vocabularul juridic. Aceast asemnare bineneles ofer o
posibilitate de a nelege drepturile diferitor ri. Chiar dac unele noiuni difer noi
putem foarte uor s ne dm seama despre ce merge vorba i s plasm noua noiune
la locul ei, s-i nelegem natura . Explicaia acestei uniti de noiuni vine de la faptul
c n toat Europa continental tiina dreptului s-a bazat mai multe secole pe aceleai
concepte ce provin din dreptul roman i din dreptul canonic.Chiar dac vorbim despre
o asemnare n dreptul public i n dreptul privat, nu trebuie s uitm de existena
unor categorii sau noiuni diferite n cadrul acestui sistem. De exemplu, in alte ri, ca
Germania, Elveia i Mexic exist un drept federal i un drept cantonal. Anumite
instituii sunt cunoscute doar n unele state, pe cnd n altele nu. De exemplu, Suedia
cunoate instituia de ombudsman, n ultimul timp aceast noiune apare i n dreptul
nostru. Pentru a nelege factorul care aduce la unitatea familiei este necesar s
atragem atenie i la un alt punct de vedere: felul n care este conceput regula de
drept. Regula de drept se prezint, este caracterizat, analizat n acelai mod n
rile familiei romano-germanice ca o regul de conduit, care permite legislatorului
s intervin mai eficace pentru corectarea unor anumite comportamente sau s
orienteze societatea la anumite scopuri puse. Un cod n concepia romano-germanic,
nu trebuie s ncerce s rezolve toate problemele concrete care se prezint n
practic: rolul su este de a prescrie reguli suficient de generale, care vor fi uor
cunoscute i descoperite. Autorul regulii de drept nu trebuie s se sforeze n a
reglementa detaliile deoarece el este incapabil s prevad varietatea tuturor cazurilor
concrete care se vor prezenta n practic.
8. FAMILIA DE DREPT ROMANO-GERMANICA IZVOARELE DREPTULUI
1)Legea este izvorul principal al dreptului romano germanic. Toate rile acestui
drept apar ca ri ale dreptului scris; juritii caut mai nti s descopere regulile i
soluiile de drept plecnd de la texte legislative sau regulamentare ce eman de la
parlament sau de la autoritile guvernamentale sau administrative. Alte izvoare
dect lege ocupa un loc subordonat i au o importan foarte redus. Toate statele din
familia romano-germanic au Constituii scrise, dispoziiilor crora li se recunoate
un rol deosebit.Conveniile internaionale pot fi puse ntr-o situaie comparabil cu
cea a legilor constituionale. Unele Constituii proclam c tratatele au o valoare
suprem asupra legilor( Frana, Olanda, Moldova).Printre legile ordinare, unele
primesc denumirea de coduri. Regulamentele i decretele. n afar de legile propriu
zise, dreptul scris a rilor familiei romano-germanice conine la etapa actual o
multitudine de reguli i dispoziii diverse, emannd de la alte autoriti dect
Parlamentul. 2)Cutuma. Juritii francezi i germani au o atitudine diferit asupra
rolului jucat de cutum n sistemul romano-germanic. Francezii vd n cutum un

izvor de drept care nu joac dect un rol important . n Germania, Elveia i Grecia
legea i cutuma sunt dou izvoare de drept situate la acelai nivel. ns, aceast
diferen care exist n teorie n-are nici o consecin n practic. Legea are uneori
nevoie de a fi suplinit de cutum pentru a fi neleas, iar noiunile care sunt folosite
de legislator cer explicarea prin intermediul cutumei. 3)Jusprudenta. Rolul
jurisprudenei n rile familiei romano-germanice , nu poate fi precizat dect n
legtur cu cel al legii. Care n-ar fi contribuia adus de jurispruden n familia
romano-germanic, ea este cu totul de alt ordin dect cel al legislatorului. Legislatorul
n epoca noastr stabilete cadrul ordinii juridice i doar el stabilete regulile de
drept n cadrul crora care se va dezvolta jurisprudena. Jurisprudena nu creeaz
reguli de drept. ntre regulile de drept create de legislator i regulile ce decurg din
jurispruden exist diferene importante. Regulile create de jurispruden n-au
aceiai autoritate ca i cele create de legislator i nu pot fi aplicate deoarece
judectorul le-a aplicat anterior. 4)Doctrina. O anumit perioad de timp doctrina a
fost izvorul fundamental de drept, doar recent ea a fost substituit de lege odat cu
ideile democratice i codificarea.
9.ISTORIA
DREPTULUI
ENGLEZ.PERIOADA
MEDIEVALA
10661485.RIVALITATEA CU EQUITY 1485 1832.EVOLUTIA DREPTULUI ENGLEZ
INCEPIND CU SEC.XIX.
Nscut n insulele britanice acest sistem nu guverneaz n ntregime aceste insule. Se
aplic n Anglia, ara Galilor i Irlanda. Dreptul englez a jucat un rol important n
comerul internaional. Datorita dreptului englez au devenit cunoscute urmatoarele
tipuri de contracte: cotractele de know-how, factoring, leasing. Savantul Andre Tulk
spunea ca common-low se bazeaza pe 3 principii fundamentale:1)respectul
precedentului juridic.2)recurgerea la un juriu care sa statueze asupra faptelor
litigiului.3)suprematia dreptului care se impune tuturor persoanelor fizice si juridice
de drept public sau privat. Dreptuo englez contine trei subsisteme normative,
autonome i paralele, care reglementeaz uneori diferit sau contradictoriu, relaiile
sociale: common-law n sens restrns, equity i statute-law. Dreptul englez cunoate
n istoria sa 4 perioade importante de dezvoltare. I perioada- este cea anterioar
cuceririi normande, adic pn n anul 1066. n prima perioad dreptul folosit era cel
numit anglo-saxon. Dreptul anglo-saxon din aceast perioad este puin cunoscut. n
epoca anglo-saxon au fost redactate anumite legi care reglementau doar domenii
anume foarte reduse, de exemplu legile regelui Kent n anul 600 conin doar 90 de
fraze scurte.n aceast perioad dominau cutumele locale i nu exista un drept comun
pentru toat Anglia nainte de cuceririle normande. Cucerirea normand constituie un
eveniment deosebit n istoria dreptului englez deoarece ea aduce n Anglia odat cu
ocupaia strin o putere solid, centralizat, bogat n experiena administrativ. II
perioada - din 1066 pn la instaurarea dinastiei Tudor 1485- crearea unui common
law pentru tot regatul care substituie cutumele locale. III perioada - din 14851832, marcat prin dezvoltarea alturi de common-law a unui sistem rival regulile de
equity . Persoanele care n-au obinut justiie mai aveau o ultim ans de a se adresa

regelui pentru a mpiedica efectuarea unei nedrepti n regat. Regele, apoi cancelarul
interveneau nu pentru a crea noi reguli de drept, dar n numele moralei pentru a evita
nedreptatea. IV perioada din 1832- n prezent, perioada modern n care are loc
dezvoltarea deosebit a legii.Secolul XX a adus transformri grandioase n dreptul
englez:1)au fost adoptate texte legislative i regulamentare mai ales n domeniul
economic i social (impozite, comer, educaie, sntate, munc etc.). 2)Din 1972,
Parlamentul a ncorporat n dreptul englez tratatele i regulile comunitare care
utilizeaz conceptele i categoriile juridice de drept continental: n caz de conflict
tratatele i regulile comunitare sunt prioritare asupra legilor engleze.3)Apariia i
dezvoltarea unui drept public.
10. DREPTUL ENGLEZ. STRUCTURA DREPTULUI ENGLEZ.ORGANIZAREA
JUDICIARA. REGULA PRECEDENTULUI.DREPTUL LA TACERE. TRUSTUL SI
HABEAS CORPUS.
Structura dreptului n familia juridica anglo-saxona, conceptia dreptului, sistemul de
izvoare ale dreptului, limbajul juridic totul este diferit de cele din familia romanogermanice. n cadrul dreptului englez lipseste divizarea dreptului n public si privat,
care este nlocuita aici cu divizarea n drept comun sidreptul de echitate.Ramurile
dreptului englez nu snt att de bine pronuntate ca n sistemele de drept continentale,
fapt ce l-au determinat doi factori: n primul rnd, toate judecatoriile au o jurisdictie
comuna, adica pot examina diferite categorii de dosare de drept public si privat.
Jurisdictia mpartita duce la delimitarea ramurilor dreptului, iar cea unificata are efect
opus. n al doilea rnd, dreptul englez s-a dezvoltat treptat, pe calea practicii judiciare
si a reformelor legislative n cazuri aparte. n Anglia nu exista coduri de tip european.
Deaceea pentru un jurist englez dreptul este omogen.In dreptul englez nu exista
categorii caracteristice de drept civil, comercial, administrativ:de uzufructus, nici cea
de persoan juridic, nici dol, sau for major. n schimb vom avea noiuni i
concepte noi ca trust, trespass care ne sunt absolut necunoscute. Noiunea de trust,
necunoscut de dreptul francez, este o noiune fundamental a dreptului englez i cea
mai important noiune de equity. Mecanismul trust exprima posibilitatea unui
proprietar-trustee de a transmite dreptul sau de proprietate altei persoane.Aceast
noiune const n urmtoarele: O persoan ce constituie trustul stipuleaz c unele
bunuri vor fi administrate de ctre unul sau mai muli trustees n interesul uneia sau a
mai multor persoane numite beneficiari. Aceast metod este foarte frecvent n
Anglia i rolul ei este de a proteja incapabilii, soia cstorit i pentru afacerile
succesorale sau activitatea fundaiilor. Caracteristic dreptului englez este bogia
probelor sale. Judectorul englez percepe prin drept principiile ordinii sociale i el
ncearc s amelioreze aceast ordine social prin prisma acestor principii: el pune
problema libertilor politice, a drepturilor sociale, a caracterului sacru al
contractelor i proprietii etc. n general majoritatea litigiilor n Anglia sunt rezolvate
de Curile inferioare, iar controlul Curilor superioare este asupra modalitii n care
ele au interpretat i aplicat dreptul i asupra felului n care a fost organizat procesul.
Ele nu controleaz dac hotrrea luat de o administraie a fost corect sau nu.Dei
in zilele noastre locul ocupat de dreptul scris este considerabil dreptul englez rmine

un drept al precedentelor. Precedentul judiciar reprezint mecanismul cel mai

important in formarea unui sistem. Acest drept al precedentelor cuprinde cel mai
adesea reguli extrem de tehnice i formaliste, accesibile doar specialitilor, fcute
pentru tribunale, iar nu pentru justiiabili. Aspectul original al common-law-ului este
reprezentat de coexistena a trei subsisteme normative, autonome i paralele, care
reglementeaz uneori diferit sau contradictoriu, relaiile sociale: common-law in sens
restrins, equity i statute-law. Ele exprim cele trei izvoare principale ale dreptului
englez.Habeas Corpus - una dintre legile fundamentale constitutionale din Anglia in
baza careia nimeni nu poate fi arestat fara ordonanta scrisa a judecatorului, iar celui
arestat trebuie sa i se aduca la cunostinta acuzatia in termen de 24 ore. Habeas
Corpus
- drept care garanteaz libertatea individual i protejeaz mpotriva
arestrii arbitrare, permind arestatului s cear prin avocatul su s compar n
faa unui magistrat care urmeaz s decid asupra legalitii arestrii. Dreptul la
tacere.Acceptiunea dreptului la tacere este facultatea, posibilitatea persoanei fizice
sau juridice garantata de lege, de a nu raspunde explicit, de a nu comunica informatia
solicitata sau pur si simplu de a nu comunica numai printacere, atunci cnd prin lege
sau conventia n baza legii s-a definit continutul informativ al tacerii si efectele
acesteia. De pilda, dreptul la tacere al faptuitorului, nvinuitului sau inculpatului, este
acel drept care nseamna posibilitatea acestuia recunoscuta si garantata de lege de a
nu raspunde autoritatii competente, dect n prezenta unui aparator.
11. DREPTUL ENGLEZ.IZVOARELE DREPTULUI ENGLEZ.DREPTUL ENGLEZ.
Izvoarele dreptului englez:jurisprudena, legea,cutuma,doctrina.Dreptul englez,
elaborat de curile din Westminster rmne a fi un drept jurisprudenial i deci
jurisprudena este izvorul primordial.Studiul jurisprudenei n calitate de izvor
principal de drept presupune cunoaterea organizrii judiciare n Anglia i esena
regulii precedentului. Organizarea judiciar este complex i se bazeaz pe dou
tipuri de jurisdicii: curile superioare i instanele inferioare. Instanele inferioare au
doar rolul rezolvrii litigiilor pe cnd instanele superioare mai au i rolul crerii
precedentului. Curile superioare. Curtea Suprem de Justiie posed o
competen de drept comun universal, nelimitat i cuprinde trei diviziuni de
jurisdicii cu camere compuse dintr-un judector.nalta Curte de Justiie - jurisdicie
de prim instan n domeniul civil. Ea este compus din circa 100 judectori
permanenti. Aceti judectori sunt alei printre cei mai buni baristeri (avocai) i
printre solicitori care au mai mult de 15 ani de experien. Instana este compus din
trei diviziuni pentru orice tip de cauze civile: Diviziunea Bncii Reginei, Diviziunea
Cancelarului, Diviziunea familiei. Curtea Coroanei este competent n materie
penal. Curtea de Apel - jurisdicie de instana a doua n civil i n penal - corecteaz
erorile de drept i foarte rar rejudec faptele. n cadrul Curii de Apel regsim dou
diviziuni: a.Diviziunea civil (23 judectori). d.Diviziunea penal. Curtea are 35
judectori.Camera Lorzilor este compus din 11 judectori. Aici nu se desfoar o
edin solemn dar are loc o discuie cu avocaii iar hotrrea nu este redactat sub
forma unei hotrri motivate dar sub form de opinii individuale argumentate. Costul
unei atare proceduri este destul de mare i instana judec circa 40-60 cauze pe an.

Comitetul de apel al acestei instane judec doar cauze care pun n discuie chestiuni
fundamentale de drept . Sunt rare cazurile cnd deciziile emise de instanele
inferioare s fie atacate pentru faptul c ele n-au aplicat corect dreptul sau pentru c
ele au nclcat legea. Jurisdiciile inferioare.Curile regiunilor (in materie civila)
judec n prim instan si are o competena este foarte larg : contracte,
responsabilitate civil, succesiuni, adopii etc. Organizarea instanelor penale este
foarte original. Ea se bazeaz pe distincia dintre infraciunile minore i infraciunile
foarte grave.Numirea judectorilor. Pentru a fi numit judector n Curile trebuie fie
ca candidatul s fie judector la nalta Curte sau s justifice de o practic de 15 ani de
avocat n faa naltei Curi.Pentru a fi judector la nalta Curte sau judector itinerant
candidatul trebuie s aib 10 ani de practic ca avocat sau s fi fost judector pe timp
parial n curs de 5 ani. Apoi, pentru a fi judector pe timp parial, trebuie s fi
exercitat n calitate de avocat sa solicitor timp de 5 ani. Toi judectorii sunt numii de
regin. Legea garanteaz numrul, salariul i prestigiul judectorilor. Ei sunt pltii
din fondul de consolidare, o parte din buget atribuit n acest sens. Salariile sunt
foarte nalte, mai nalte dect n Frana mai mult de 80000 pe an. Vrsta de
pensionare este de 75 ani.
12.ISTORIA DREPTULUI SUA.PARTICULARITATILE SPECIFICE DATORATE
FEDERALISMULUI.
13.STRUCTURA DREPTULUI SI DREPTUL STATELOR.
14.IZVOARELE DREPTULUI SUA.
Dobindirea inependentei in 1776 a marcat momentul de nastere a dreptului
American. Dreptul SUA face parte din marea familie de common-law.Deosebirea
fundamantala intre dreptul American si dreptul englez consta in aceea ca in SUA
puterea judecatoreasca este desemnata prin lege ca a treia putere de stat. Dreptul
american, spre deosebire de dreptul englez, cunoate instituia Judicial Review
instituie cunoscut n dreptul romano-germanic sub forma controlului judectoresc
al constituionalitii legilor, care nu este expres prevazutan Common Law. Potrivit
constitutiei americane Curtii supreme a SUA ii revine sarcinade a controla
conformitatea cu Constitutia a legilor emise de diferitele state memebre le Uniunii.
Spre deosebire de Marea Britanie, unde judectorii sunt numii de stat, judectorii din
SUA de la instanele statelor sunt alei. Sistemul judectoresc din SUA este compus
din dou grade judiciare: a) Instanele federale. Potrivit Constituiei, n vrful
ierarhiei federale i al instanelor din statele federate se afl Curtea Suprem a SUA,
care este competent, n unele cauze, s judece fondul, n altele, apelul. b) Instanele
statelor. Jurisdicia statelor este unic, n sensul c ele rezolv att cauze civile, ct i
cauze penale. n SUA, spre deosebire de Marea Britanie, nu sunt instane ecleziastice
care s judece divorurile. Dreptul American are o structur oarecum original, dei,
initial, era foarte asemntor dreptului din care i trage originea, cel englez.
Specificul su const n aceea c este alctuit din legislatiile statelor componente
prezint numeroase particularitti locale.Spre deosebire de sistemul romano
germanic, dreptul anglo saxon nu cunoate mprirea pe ramuri. De asemenea,
notiunile fundamentale, precum i vocabularul juridic sunt total diferite.In sistemul

izvoarelor dreptului locul deosebit il ocupa legea - constitutie. Dreptul american este
subordonat Constituiei SUA, care a fost aprobat n 1787 i care niciodat nu a fost
abrogat, ci doar modificat prin amendamente.
15. DREPTUL SOCIALIST.DEZVOLTAREA ISTORICA.
16.DREPTUL SOCIALIST.IZVOARELE DE DREPT. STRUSTURA DREPTULUI.
Familia socialista de drept formeaza sau, mai corect, au format dupa parerea unor
autori, a treia familie juridica. Sistemele juridice a tarilor ce se atribuie la lagarul
socialist mai inainte s-au atribuit la familia juridica romano-germanica. Si la etapa
contemporana ele pastreaza un sir de trasaturi comune. Norma juridica aici
intotdeauna se precauta ca un model general de comportament. S-au pastrat intr-o
masura considerabila si sistemul dreptului si terminologia stiintei juridice, formata
prin straduintele savantilor europeni si sovietici cu radacinile sale in dreptul roman.
Necatind la considerabilele asemanari cu dreptul continental, sistemele juridice
socialiste au avut evidente trasaturi specifice. Unicul sau principalul izvor a dreptului
socialist de la inceputut era creatia revolutionara a executantilor, iar mai tirziu
actele normativ-juridice care reflectau vointa proletariatului, majoritatii populatiei,
iar apoi intregului popor, condus de partidul comunist. Actele normative adoptate
de fapt exprimau vointa si interesele aparatului de partid statal.Dreptul Public era
dominant fata de cel privat. Dreptul avea un caracter imperativ, era legat de politica
de stat, era un aspect al ei, se asigura cu puterea de partid si forta de constringere a
organelor de drept.Teoriei, stiintei i se reducea rolul de interpretare stricta a
dreptului. Asupra sistemelor juridice socialiste ale Europei, Asiei si Americii Latine o
influenta considerabila a avut prima din ele sovietica. Sistemele nationale a acestor
tari au fost si ramin a fi o varietate a dreptului socialist.La momentul actual se poate
de constatat anumite schimbari in tarile ex-socialiste, care au pornit pe calea
democratizarii societatii, marea majoritate din care merg, in procesul de creare a
dreptului national, pe calea dreptului continental.
17.BAZELE DREPTULUI
MUSULMAN.IZVOARELE ORIGINALE.IZVOARELE
SECUNDARE.
18.CONTINUTUL DREPTULUI MUSULMAN.DREPTUL PENAL.PERSOANELE.
OBLIGATIILE.
Dreptul musulman ca sistem de norme a s-a format in Califatul Arab in sec. VII-X si
este bazat pe religia musulmana - islam.Islamul este a doua mare religie a lumii avnd
peste un miliard de adepti numiti musulmani. A fost raspndita de profetul Mohamed
n sec. VII n Arabia. Din punct de vedere etimologic termenul de ,,islam nseamna
supunere devotat de Dumnezeu. Cel care se supune voiei lui Allah este musulman.
Dreptul musulman cuprinde atit norme juridice, cit si nejuridice religioase si
obiceiuri. Izvoare principale ale Islamului: 1)Coranul este cuvntul lui Allah i cartea
sfnt a islamului. Allah a transmis Coranul ngerului Gavril, care la rndul su l-a
transmis profetului Muhammad . n varianta n care se gsete n zilele noastre,
Cartea nu a suferit nici un fel de schimbare sau intervenie din partea vreunei fiine
pmnteti. Spre deosebire de cretinism, aceast biblie nu este doar o nvtur

moral, el reglementeaza ntreaga via religioas, politic, civil i penal, pn la

ocupaia zilnic. 2)Sunna ,n care sunt nregistrate spusele i faptele profetului
Muhammad. Sunna este exemplul vieii profetului Muhammad trit dup nvtura
lui Allah; aceasta este alctuit din tot ceea ce a fcut, a spus sau a aprobat el. Cine
respect Coranul, respect n mod automat i Sunna, deoarece acestea nu pot fi
separate. 3)Ijma'a constituie un mod de adaptare a Islamului la schimbrile din
lumea n care trim,ea exprima acordul intre jurisiti asupra unei probleme date,
presupune majoritatea sau consensul. 4)Ijtihad-ul este efortul intelectual al
nvatilor musulmani de a gsi soluii la problemele care apar n viaa musulmanului
i a comunitii islamice.Ijtihadul poate fi fcut n mai multe moduri: prin analogie,
opinie. In cadrul dreptului musulman lipseste divizarea clasica in dreptul public si
drept
privat;
din
numarul
principalelor
ramuri
ale
lui
fac
parte dreptul penal,dreptul judiciar si dreptul familiei. Dreptul penal cunoate,
practic, acelai numr de infraciuni ca i dreptul european , pedepsele , ns, sunt
diferite: nu se recunosc circumstanele atenuante , recidiva , tentativa.Delictele sunt
contra lui Dumnezeu , contra persoanei , contra societii. Pedeapsa poate fi btaia cu
biciuire , nchisoarea,amenda ori pedepse morale ,cum ar fi incurajarea sau
blamarea.Infraciunile contra lui Dumnezeu sunt prevzute n coran: furtul, tlhria,
consumarea de vin.Dreptul penal musulman recunoate probe legale , adic adevrul
nu poate fi stabili dect pe cile prevzute de lege.Sistemul se opune probei libere a
judectorului ,potrivit convingerii lui.Sunt 4 tipuri de probe : testimoniale
,mrturisirea ,jurmntul ,i proba cinei inainte de afi prins.Pedeapsa capital se
execut prin lapidare , decapitare , crucificare sau spnzurare. Dreptul civil. Bunurile
.Potrivit dreptului islamic , un bun devine obiect al dreptului dac este util
economic,spiritual sau moral omului sau societii.Nu sunt bunuri deci nu pot forma
obiect de apropiere terenurile moarte, necultivate sau necultivabile .Persoanele
.Dreptul islamic cunoate persoane libere i sclavi. Sclavul are drepturi familiale se
poate cstori, copii ns se nasc sclavi.Cstoria .O cstorie este valabil dac nu
sunt impedimente la ncheierea ei ,dac exist consimmntul soilor , se face formal ,
i se constituie dot. Femeia datoreaz soului ascultare pentru tot ce este licit , iar
acesta are drept de constrngere limitat.: ea nu poate fi obligat s cltoreasc cu
copii .Succesorul trebuie s fie de aceiai religie cu defunctul.Copii n dreptul islamic
sunt copii naturali i naturali nerecunoscui.Islamul nu recunoate nici adopiunea
nici legitimarea, astfel c toi copii sunt egali.
20. DREPT COMUNEI INDUSE. SASTRA.DHARMA.SCHIMBARILE SUFERITE DE
DREPTUL INDUS.INFLUENTA BRITANICA.
22.ORIGINALITATEA DREPTULUI INDIAN.
Sistemul hindus de drept este unul din cele mai vechi sisteme de drept din lume. Este
raspandit nu numai pe teritoriul indiei de astazi, ci si pe teritoriul altor state, precum
Iranul sau Pakistanul de azi. Principalele carti hinduse se impart in 2 categorii: shruti
si smriti. Aceste lucrari sunt nu numai religioase, ci si o sursa de drept.Principiile
hinduismului nu sunt accesibile oricui, ci numai claselor sociale superioare,deoarece
oamenii nu se nasc egali.Astfel existau 4 clase traditionale , care au fost associate cu

parti ale corpului creaturii cosmic,Purusha: 1)clasa brahmanilor erau gura lui
Purusha - formau casta sacerdotalasi a invatatilor.2)clasa razboinicilor, bratele - clasa
printilor si a luptatorilor3)oamenii de rand, coapsele - era reprezentata de agricultori
si comercianti4)servitorii, picioarele.Numai barbatii nascuti in aceste clase aveau
acces la divinitate. In ceea cepriveste femeile, cel mai important moment din viata lor
era casatoria si raspandirea hinduismului in familie.Sastra sunt concept moralreligioase despre raporturile dintre oameni, avind la baza trei determinari:virtutea,
interesul,placerea.Dharma are rolul de izvor general de drept.Ea cuprinde reguli de
comportare umana in mai multe domenii: cum se aduc jertfe zeilor,ce pedepse se
impugn pentru cei pacatosi,cum trebuie sa se comporte un om cu oaspetii sai.
Domeniile reglementate de dharma se refera la relatiile: dintre parinti si copii, la
adoptiune, la casatirie si divort, regimul bunurilor. Influenta Britanica.Dreptul
hindus a suportat modificari considerabile in perioada expansiunii coloniale engleze.
Codurile si legile care din timpurile dominatiei britanice au fost dominante in india
sunt fondate pe conceptele dreptului englez. S-a format ceva de genul dreptul anglohindus.In domeniul dreptului de proprietate normele traditionale au fost inlocuite cu
normele dreptului comun. Nu a avut loc o inlaturare totala a dreptului hindus si un sir
de norme ale lui prelungeau sa actioneze In domeniul dreptului familiei si de
mostenire guvernau normele dreptului hindus. Dupa proclamarea independentei, in
1947, guvernul Indiei a propus parlamentului sa examineze proiectul Codului hindus,
care trebuia sa cuprinda dreptul de familie si de mostenire. Odata cu proclamarea
independentei Indiei in anul 1950 a fost proclamata mentinerea in vigoare a dreptului
existent pina atunci.India are o Constitutie din anul 1950. Constitutia Indiei a anulat
sistemul castelor si a proclamat egalitatea in drepturi a tuturor.A fost interzisa
casatoria privata ca un act de donatie.Este interzisa poligamia.Legea mai prevede
divortul si posibilitatea unei pensii pentru cel divortat
21.DREPTUL NATIONAL AL INDIEI. NOTIUNEA DE LEX LOCI. CODIFICAREA.
RECEPTAREA DREPTULUI ENGLEZ.
India este o republica federala si laica,avind capitala New Delhi.Saracia si
suprapopulatia sun factorii care retin dezvoltarea economiei. India si-a proclamat
independenta sa in anul 1947.Dreptul hindus este dreptul unei comunitati fondate pe
atasamentul la o religie.Actualmente acest drept tinde sa fie inlocuit cu un drept
national al carei aplicare este independenta de apartenenta religioasa a
persoanelor.In india tendinta moderna este de a substitui conceptul traditional de
drept religios prin conceptul occidental de drept laic,autonom in raport cu
religia.Acest drept al Indiei este numit dreptul indian in opozitie cu dreptul hindus.El
contine toate legile Indiei care sunt de aplicare generala chiar daca anumite dispozitii
particulare ale acestor legi le declara ne aplicabile anumitor categorii de
persoane.Actul indian cu privire la succesiune de exemplu,este considerat ca facind
parte din dreptul indian cu toate ca in aceasta lege este prevazut expres ca unele
dispozitii ale sale nu se aplica nici la hindusi,nici musulmanilor,nici budistilor,nici
asupra membrilor parsi.Notiunea de drept teritorial lex loci in care dreptul este
conceput ca si un corp de reguli autonome in raport cu religia sau cu comunitatea,este

o notiune occidentala,moderna,straina traditiei din india.Ea era cunoscuta in India

inainte de dominatia Britanica.Atunci dreptul musulman era singurul drept in
conformitate cu care se pronunta tribunalele si carui autoritate publice ii asigurau
respectul,dar el nu putea fi considerat un drept teritorial deoarece dreptul musulman
este legat de religia islamica.In materie de drept penal se aplica dreptul musulman
doar asupra hindusilor cu titlu de lege a politiei in majoritatea teritoriului Indiei.In
alte materii ei aplicau cutumele,deoarece nu existau un drept teritorial.Constituirea
unui drept teritorial in India sa impus o data cu dominatia britanica.un drept teritorial
se impune pentru folosinta acestor populatii,foarte numeroase chiar din momentul in
care in anul 1833 India a ramas deschisa pentru europeni.Codificarea.Periaoda
coloniala a lasat urme adinci in sistemul judiciar actual.Perioada adoua incepe odata
cu Charter Act din 1833.Ea a servit la stabilirea unui drept sigur si a permis
receptarea unui drept englez sistematizat,modernizat,si adaptat la conditiile Indiei.A
fost numit un ministrul al justitiei,prima personalitate numita la acest post a fost
Lordul Macaulay,care era un admirator al lui Bentham si al codificarii.Comisia a
prevazut elaborarea a 3 coduri:un cod care sa expuna in mod sistematic regulile
dreptului musulman,al doilea regulile de drept hindus si al treilea sa isi expuna
regulile dreptului teritorial,lex loci,care sa fie aplicabil in toate cazurile in care dreptul
hindus si cel musulman nu puteau fi aplicate.Principalele elemente ale dreptului
indian sunt constituite din diferite legi vaste care au primit denumirea de coduri daca
ele dupa continutul lor corespondeau codurilor napoleoniene.In India exista un cod
de procedura civila,un cod penal si un cod de procedura penala.Alte legi care au
codificat common law nu sunt numite coduri.Citam aici Legea cu privire la
prescriptie,Legea cu privire la succesiune,legea cu privire la contracte,legea cu privire
la probe,cu privire la transferurile de pproprietate,amenda.Prin efectele acestor legi
care erau elaborate de juristii englezi si chiar uneori la Londra a fost operata o
receptie a dreptului englez in India.
23.DREPTUL
CHINEZ.INFLUENTA
CONFUCIANISMULUI.
CODIFICAREA.
CONSTITUTIA. DEZVOLTAREA PE CALE SOCIALISTA
Dreptul chinez prezinta trasaturi specific datorita faptului ca europenii nu au patruns
practice de loc in aceasta zona, iar constructia de stat, desfasurata in mai multe etape
a fost influentata de o filosofie religioasa proprie.Confucianismul este o micare
religoas, etic i filosofic eloborat n secolul al 6 .Cr. de ctre Confucius. Pentru
chinezi, confucius este o personalitate foarte importanta ,intrucat fiecare chinez este
influenat ntr-o msur mai mare sau mai mic de nvtura luiDoctrina lui
confucius a ocupat o pozitie importanta in epocca feudala a chinei.Confucius a
subliniat ierarhizarea strict a societii, considernd drept un grav pcat dac un
subaltern nu socotete voina superiorului i un fiu contrazice pe printe. Conform lui
atribuia unui suveran este de a pune n bun ordine statul, iar obligatia unui om de
rnd este de a rmne devotat suveranului.Ideea de baz era c, pentru a guverna
asupra celorlali, individual trebuie s se guverneze pe sine nsui n primul rnd. Este
centrul doctrinei lui Confucius idea conform careia orice om poate fi perfect,
indifferent de originea sa, att timp ct respect normele morale i legale ale societii.

Codificarea.Sarcina staului era de a preveni conflictele.La sfritul anilor 70 n

Republica Popular Chinez elaboreaza coduri noi: codul penal , codul de procedur
civil , codul civil .O lege special a fost introdus mporiva criminalitii economice.
Caracterustica acestor coduri este meninerea tradiiei chineze : un rol important l are
recunoaterea vinoviei , mrturisirea i autodenunarea.Constituia este legea
fundamental a Chinei. Ea cuprinde principiile de baz ale sistemului social i ale
sistemului de stat, ale structurilor i sferelor de activitate ale instituiilor
guvernamentale, precum i drepturile i obligaiile elementare ale cetenilor.
Constituia prevede care sunt drapelul naional, imnul de stat i capitala. Nici un act
normativ nu are voie s contravin prevederilor Constituiei.n constituie sunt
stipulate sistemul politic i cel economic din ara, drepturile i obligaiile cetenilor,
structurile aparatului administrativ al statului i atribuiile acestora, obiectivele de
perspectiv ale statului i altele. Reforma i deschiderea sunt considerate drept
orientri de baz pentru poporul chinez. Se subliniaz c nici o organizaie sau
persoan nu are voie s ncalce prevederile constituiei.Constituia Chinei are 5 pri:
principii generale, drepturile i obligaiile cetenilor, structurile aparatului de stat,
drapelul naional i stema rii, n total sunt 138 de articole.
24.DREPTUL JAPONEZ.DEZVOLTAREA ISTORICA. CALEA OCCIDENTALA A
DREPTULUI JAPONEZ.DREPTUL PUBLIC JAPONEZ.
O prima prticularitate a statului japonez este formarea lui tirzie; abia prin anul 400 o
parte din triburi au fost unificate, forminduse un stat Jamato,aflat sub influenta
chineza.Imparatii japonezi au adoptat buddismul in anul 600 ca religie de stat
importind-o nu din India, dar din China. Societatea era impaertita in clase,fiecare clasa
sociala avind anumite sarcini de indeplinit. In aceasta perioada dreptul era
caracterizat prin ritsu-ryo. Ritsu-ryo este un fel de carte a drepturilor: ritsu cuprindea
norme ce interziceau anumite fapte, ryo avea prevederi de ordin administrativ. In
anul 645 a avut loc o rascoala care a adus la schimbari sociale . Proprietatea asupra
pamitului se transforma din proprietatea de stat in propritatea privata.Apar marii si
micii feudali; intre marii feudali se desfasoara o lupta pentru suprematie, in care
conducatorul statului devine Sogunul Tagukava.El a inceput modernizarea , intii
armatei, dupa model francez, apoi a economiei.In 1882 a fost adoptat codul penal
dupa modelul codului francez, a fost introdus un cod de instructie criminala. Sistemul
de drept stabilit de Sogun se baza pe credinta absoluta a vasalului fata de stapin
.Stapinul era stapin absolut ,care facea legea.Vasal concepea obligatiile sale fata de
stapin ca obligatii dintre tata si fiu, fiind gata de jertfa pentru stapinul sau.Societaea
era impartita in 3 clase:1.samurai-militari, preoti, invatati, medici,artisti; 2. taranii
care munciu pamintul;3.mesteriasii,negustorii.Dreptul japonez prevedea ca obligatiile
contractuale trebuie negociate intre debitor si creditor.
25. Sisteme de drept ale Africii i Madagascar. Baza dreptului cutumiar.
Perioada colonizrii. Statele independente.

26. Sisteme de drept ale Africii i Madagascar.Codificarea drepturilor africane.

Probleme de aplicare a dreptului.
Baza dreptului cutumiar. n decurs de secole ntregi Africa i Madagascar au fost
guvernate de cutumele locale care erau foarte multiple.Fiecare comunitate inchis n
sine avea propriile cutume.n Africa se ntlneau popoare cu regim monarhic,altele cu
regimuri democratice,dar mai erau i triburi care mai erau nc departe de o
organizare social oarecare.Familiile erau fie te tip matriarhal,fie de tip patriarchal. n
concepia africanilor a se supune cutumei nseamn a respecta strmoii a cror
oseminte s-au amestecat cu solul dar care vegheaz asupra aciunilor celor ce triesc.
Africanii accept ideea static a lumii i resping orice progres i dezaprob orice
operaie,orice instituie care are ca scop modificarea situaiei stabilite. Pmnturile
aparin strmoilor i generaiilor viitoare mai mult dect celor n via.Cstoria este
ca o alian ntre dou familii. Distinciile dreptului civil,penal sau altele sunt
necunoscute,dreptul bunurilor este legat de dreptul persoanei.Uneori s-a considerat
c dreptul cutumiar al acestor ri ar fi mai degrab obiectul antropologiei i nu al
juritilor.Africa a fost supus cretinusmului i islamului mai ales n secolul XIX, iar
30% din populaie mai la Sud de Sahara sunt cretini. Din secolul XI Africa Occidental
a fost parial islamizat (35% din Africa sunt musulmani. Perioada Colonizrii. n
secolul 19 Africa i Madagascar au czut sub dominaia colonitilor din poparele
latine.A avut loc o dezvoltare dubl,a avut loc receptarea unui drept modern i a avut
loc transformarea dreptului cutumiar .Deci,elaborarea unui drept naional s-a impus
n unele domenii ca:dreptul comercial,dreptul societilor,dreptul maritim,dreptul
contractelor.Apoi a urmat schimbarea total a sistemului administrativ al statului.n
dreptul penal puterile coloniale au ncercat s interzic o serie de practici barbare i
s combat abuzurile.n 1946 C.P. Francez a devenit aplicabil n toat Africa francez
i Madagascar.n Africa au fost constituite coduri de procedur penal,fondate pe
Common Law. Dreptul Cutumiar a rmas s reglementeze doar raporturi de drepturi
privat
ce
in
de
familie