CONTRACTUL DE TRANSPORT RUTIER

Consideratii generale privind transportul rutier

Evolutiv, transportul rutier s-a axat pe doua elemente, mijloace de
transport si infrastructura necesara, care au cunoscut prefectionari constante n
raport cu progresul tehnico-stiintific1.
Definirea transportului rutier, n maniera cea mai cuprinzatoare, este
realizata de disp.art.1 din Acordul european privind activitatea echipajelor
vehiculelor care efectuiaza transporturi rutiere internationale, ncheiata la
Geneva n anul 19702, care consacra ca aceata reprezinta ,,orice deplasare
efectuata pe rute deschise pentru public, cu ncarcatura sau fara ncarcatura,a
unui vehicul destinat transportului de calatori sau marfa
Transportul rutier este o forma de transport terestru si totodata un
subsistem al sistemului national al transporturilor care asigura deplasarea n
spatiu a marfurilor si persoanelor cu ajutorul autovehiculelor (mijloace de
transport auto-propulsate) si al mijloacelor tractate (remorci, trailere etc.).
Autovehiculele se caracterizeaza printr-o mobilitate deosebita, nefiind
legate de instalatii speciale fixe cum este cazul n transportul feroviar de pilda
(linii de cale ferata, depouri, triaje etc.). datorita acestui fapt, ele pot patrunde n
locuri unde alte mijloace de transport nu au accesibilitate, constituind o
componenta indispensabila a transporturilor multimodale.
Cu ajutorul autovehiculelor se pot organiza transporturi directe de la
furnizor si pna la beneficiarul marfurilor din tara sau strainatate, evitndu-se
transbordarile pe parcurs si consecintele acestora: manipulari costisitoare;
pierderi cantitative si calitative; rataciri de colete; sustrageri etc. Totodata,
devine posibila folosirea unor ambalaje mai usoare si mai ieftine, scurtarea
perioadei de timp ct marfa se afla n procesul de circulatie.
Mijloacele de transport auto dezvolta viteze tehnice si comerciale
ridicate, fapt ce are o mare importanta n transportul de marfuri perisabile, al
celor care presupun un anumit grad de urgenta etc. n transporturile pe distante
mari, cum sunt cele internationale, rulajul mijloacelor de transport auto este de
doua ori mai ridicat dect cel al vagoanelor de cale ferata (3 curse pe luna fata
de numai 1,5 curse, n medie), ceea ce contribuie la accelerarea proceselor de
productie si desfacere, la cresterea eficientei utilizarii autovehiculelor3.
Mijloacele auto pot asigura livrari succesive, la termene stabilite, care-l
scutesc pe beneficiar sa creeze stocuri de siguranta importante. Se elimina astfel
depozitarea excesiva, deprecierea marfii n timpul depozitarii, imobilizarea unor
importante fonduri banesti n stocuri prea mari si se creeaza posibilitatea
utilizarii lor n alte scopuri; importatorul ofera un pret mai avantajos pentru
asemenea livrari n grafic.
Autovehiculele pot fi redirijate usor n parcurs, n functie de conjunctura
pietei externe sau alte considerente. n comertul international cu legume si fructe
proaspete, de exemplu, n contractele de vnzare-cumparare externa se practica
clauza preturilor curente din ziua livrarii marfii la destinatie.Productia
mijloacelor auto necesita investitii specifice mai mici, iar pregatirea
conducatorilor auto se realizeaza cu cheltuieli mai reduse si ntr-un timp mai mic
dect la calea ferata sau n transportul naval si aerian.
Pentru tarile care-si produc singure mijloacele auto de care au nevoie si
dispun de combustibili lichizi din productia proprie, cum este cazul tarii noastre,
cheltuielile n valuta pentru transporturile internationale sunt mai mici
comparativ cu alte moduri de transport. Singurele cheltuieli n valuta sunt taxele
de sosele, alimentarea cu combustibil pe parcurs extern, diurna si cazarea
conducatorilor auto, alte taxe.
Mijloacele de transport auto prezinta nsasi anumite limite:
capacitatea lor de transport relativ redusa, n comparatie cu cea a
trenurilor de marfa sau a navelor comerciale, determina costuri specifice pe
tona-kilometru de cteva ori mai ridicate dect n transportul feroviar si naval;
1 O.Capatna,Gh.Stancu,op.cit.,p.267 si urm;Gh.Filip,C.Roditis,L.Filip,
Dreptul transporturilor,ed.III-a, Casa de editura Sansa,Bucuresti,1998,p.286
2 Romnia a aderat la acest Acord prin Legea nr.101/22.11.1994
eficienta n transportul auto se realizeaza ndeosebi pe distante scurte;
transportul auto este afectat n mod deosebit de actuala criza energetica
pe plan mondial ntruct consuma combustibili costisitori si greu de procurat.
Tendintele care se manifesta n prezent n transportul auto din Romnia si
din alte tari sunt generate tocmai de preocuparile specialistilor de a face acest
mod de transport mai economic si mai rentabil. n acest sens, mentionam:
tendinta de crestere a puterii si capacitatii de transport a mijloacelor
auto.
Autocamioanele moderne de mare capacitate se caracterizeaza prin
robustete, grad redus de uzura, perioada de timp mai mare ntre doua reparatii,
autonomie mai mare de alimentare si costuri specifice de transport mai mici n
comparatie cu aotovehiculele de capacitate medie si mica;
tendinta de extindere a tractiunii diesel, mult mai economica dect cea
pe baza de benzina;
adncirea specializarii mijloacelor de transport auto att n legatura cu
cresterea partizilor de marfa, ct si cu exigentelor impuse de specificul
transportului diverselor marfuri;
cresterea preocuparilor pentru construirea unor mijloace de transport
auto cu consumuri specifice de carburanti ct mai mici si extinderea cercetarilor
pentru proiectarea si construirea unor autovehicule capabile sa functioneze prin
utilizarea altor surse de energie.
3 C.Alexa,Transporturi si expeditii internationale, Ed.ALL, Bucuresti,
1995,p78
Reglementarea juridica
Reglementari de drept comun. Contractele de transport de orice fel,
inclusiv cele rutiere, sunt crmuite cu titlu general de dispozitiile art.1470 si
urm. Codul civil, precum si de art. 413-441 din Codul comercial, n limitele
cerute de actualizarea taxelor.
Acest cadru de principiu este subnteles, ca premisa necesara, n cele ce
urmeaza, trimiterea fiind valabila sub rezerva exceptiilor ce vor fi semnalate pe
parcurs si care decurg din coordonarea cu noile acte normative sau cu
prevederile unor conventii internationale.
Reglementari specifice transporturilor rutiere. Cadrul legal include mai
multe categorii din acte normative. Dintre acestea vom enumera
deocamdata numai unele care au ca obiect organizarea si desfasurarea activitatii
transporturilor rutiere ca atare. Lista va fi nregistrata pe parcurs n sectiunile
corespunzatoare.
n limitele actuale trebuie reamintit astfel, n ordinea generalitatii, mai
nti O.G. nr. 19/1997 privind transporturile, la care s-a facut referire si anterior
(Partea generala nr.13). Acest act normativ a fost aprobat cu modificari prin
Legea nr.197/1998 (M.O. nr.425 din 11 noiembrie 1998) si republicat ulterior n
noua sa forma n M.O. nr. 552 din 11 noiembrie 1999. Alte modificari au mai
fost aduse art.1, 2, 10 si 12 prin O.G. nr.94/2000 (M.O. nr.421 din 1 septembrie
2000).
Actul normativ care constituie sediul materiei l O.G. nr.44/1997 privind
transporturile rutiere (M:O. nr.222 din 29 august 1997), care instituie regimul de
baza n materie.
n legatura directa cu transporturile rutiere mai poate fi semnalata O.G.
nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor (M.O. nr.221 din 29 august
1997), aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.82/1998 (M.O. nr.158
din 22 aprilie 1998) si republicata n noua forma n M.O. nr.257 din 29 iunie
1998. Alte modificari au mai fist aduse prin O.G. nr.132/2000 (M.O. nr.434 din
3 septembrie 2000).
Prezinta de asemenea interes H.G. nr.223/1992 (M.O. nr.114 din 29 mai
1992) deoarece priveste, potrivit titulaturii sale destul de generoase,
normele de organizare si efectuare a transporturilor auto internationale de
persoane si marfuri, a transporturilor auto de persoane n trafic interjudetean si
judetean si a transporturilor auto de marfuri agabaritice si periculoase. n
prezent, acest act normativ se aplica n forma modificata prin H.G. nr.17/1994
(M.O. nr.90 din 6 aprilie 1994), astfel cum a fost republicat n M.O. nr.95 din 13
aprilie 1994. Domeniul reglementarilor mentionate include, potrivit art.19, orice
autovehicul, fie ca acesta apartine unui agent economic de stat, precum regiile
autonome, fie ca face parte din patrimoniul agentilor economici privati, inclusiv
societati comerciale cu capital integral sau partial de stat. Regula mentionata
comporta totusi o exceptie, n temeiul careia autovehiculele din dotatia
Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne nu intra sub
incidenta H.G. nr.223/1992.
Conventii internationale n materie. n mod obisnuit, asemenea
instrumente juridice intereseaza transporturile rutiere internationale. Totusi
unele conventii multilaterale au o sfera de aplicare mai larga, deoarece instituie
masuri pe ordin general, cu incidenta nemijlocitasi n traficul rutier intern. Sunt
singurele la care ne referim deocamdata.
Cu titlul aratat poate fi mentionat Acordul european referitor la semnele
rutiere, adoptat la geneva la 13 decembrie 19574. n prezent se aplica Conventia
asupra semnalizarii rutiere, ncheiata la Viena la 8 noiembrie 1968 si completata
prin Acordul european semnat la Geneva la 1 mai 1971. Romnia a ratificat
ambele acte internationale mentionate prin Decretul nr. 318/1980 (Bul.Of. nr.86
din 20 octombrie 1980).
Aceste conventii multilaterale au nteles sa realizeze, asa cum se arata n
preambul uniformizarea semnelor rutiere, spre a contribui astfel la securitatea
circulatiei pe drumuri si sosele n traficul international. Cum n practica semnele
rutiere se executa inevitabil la scara locala, pe teritoriul fiecarui stat contractant,
rezulta ca sub acest aspect reglementarile Acordului european n discutie si
gasesc aplicarea imediatasi preliminara n cadrul intern al tarilor participante,
chiar daca scopul final este benefic traficului rutier international. Tot astfel
Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaza
transporturi rutiere internationale, ncheiat la Geneva la 1 iulie 1970 si la care
Romnia a aderat n temeiul Legii nr.101/1994 (M.O. nr.323 din 22 noiembrie
1994) cuprinde o serie de definitii si de reglementari care intereseaza deopotriva
traficul intern pe drumurile publice ale statelor contractante.
Sub auspiciile Comisiei economice ONU pentru Europa a fost adoptarta
la Geneva la data de 19 mai 1956, Conventia privind transportul de marfuri pe
sosele(CMR) ,n vigoare de la data de 2 iulie 1961,modificata ulterior prin
Protocolul de la Geneva din 5 iulie 19785.
Continutul si conditiile de ncheiere a contractului
Traficul de persoane sau de marfuri rutier se se efectuiaza n temeiul unui
contract comercial de transport, mai putin transporturile n interes propriu,n
folos propriu sau cu titlu gratuit.
Contractul de transport de marfuri cu mijloace auto are un continut
asemanator cu cel al contractului cu calea ferata, n sensul casi aici carausul se
obliga, n schimbul unei taxe, sa transporte un anumit volum de marfa pe
distanta stabilita prin contract, sa asigure paza marfii din momentul preluarii
pentru transport si pna la ridicarea ei de catre persoana ndreptatitasi sa
elibereze marfa destinatarului desemnat de catre expeditor prin scrisoarea de
transport6.
Contractul se ncheie ntre posesorul mijloacelor de transport, agent
economic cu capital de stat sau privat care are licenta de transport eliberata de
autoritatea nationala competenta-A.R.R. si expeditor, prin acesta din urma
ntelegndu-se orice persoana juridica sau fizica ce solicita efectuarea
transportului si achita taxa de transport, indiferent de calitatea pe care o are n
diferite etape ale transportului (predator, destinatar, expeditor etc.).
4 Romnia a aderat la Acord prin Decretul nr,428/1963
5 Romnia a aderat la CMR prin Decretul nr.451/1972,iar la Protocolul
din 1978 prin Decretul nr.66/1981 n vigoare din data de 28 decembrie 1986.
n practica ncheierii contractelor de transport cu mijloace auto este putin
utilizata regula ncheierii prealabile a contractelor economice anuale ntre
transportator si beneficiarul activitatii de transport. Totusi, atunci cnd exista
asemenea contracte, partenerul cu care ele au fost ncheiate vor avea prioritate n
ce priveste repartizarea mijloacelor de transport, aceasta facndu-se pe baza
unor programari lunare si saptamnale. Celelalte solicitari se onoreaza n
ordinea n care s-au naintat si n functie de mijloacele disponibile ale
transportatorului.
Contractul se ncheie n forma scrisasi tipizata, documentul tip utilizat n
aceasta categorie de contracte fiind scrisoarea de transport auto. Completarea si
depunerea acesteia de catre expeditor la sediul carausii exprima vointa primului
de a ncheia contractul, iar acceptarea ei si punerea de catre caraus la dispozitia
expeditorului a mijloacelor de transport solicitate echivaleaza cu exprimarea
consimtamntului transportatorului de a ncheia contractul.
Pentru a ncheia contractul este necesara naintarea catre caraus a
comenzii de transport din partea expeditorului, n forma scrisa, si care va
cuprinde urmatoarele elemente:
a. felul si greutatea marfii pentru care se solicita transportul (n
expeditiile de coletarie se vor preciza numarul coletelor si modul de ambalare);
b. felul documentului care nsoteste marfa (aviz, factura), numarul si seria
acestuia;
c. locul de ncarcare a marfii (n expeditiile complete);
d. denumirea (numele) si sediul (adresa destinatarului);
e. Contul si Banca expeditorului, modalitatea de plata;
f. felul autovehiculelor solicitate si capacitatea acestora;
g. dotarile suplimentare ale autovehiculului, atunci cnd se impune acest
lucru.
Scrisoarea de transport trebuie completata corect si clar, expeditorul
purtnd raspunderea pentru eventualele inexactitati si mentiuni false.
Contractele de transport de marfuri cu mijloace auto se ncheie pentru
expeditii cu mijloace auto complete, cnd expeditorul solicita ntreaga capacitate
a unui sau a mai multor mijloace de transport, si expeditii de coletarie, pentru
marfurile a caror greutate este cuprinsa ntre 12 si 1000 kg.
Predarea si primirea marfurilor pentru transport
Marfurile transportate sub forma expeditiilor de coletarie se predau la
magazia transportatorului, pe baza cntaririi efectuate de acesta n prezenta
expeditorului.
Fiecare colet trebuie ambalat corespunzator, avnd aplicata n exterior
eticheta cu datele esentiale pentru identificarea si predarea la destinatie celui
ndreptatit sa-l primeasca. Coletele care nu ndeplinesc aceste conditii se pot
refuza de catre caraus spre a fi primite la transport.
n expeditiile cu mijloace auto complete marfurile se primesc pentru
transport n locurile unde acestea sunt depozitate, respectiv n locurile n care
expeditorul solicita mijloacele de transport pentru ncarcare. Potrivit
contractului, carausul este obligat sa puna la dispozitia expeditorului, la data si
locul mentionate n documentul de transport, mijloacele adecvate efectuarii
transportului, n buna stare de functionare si la capacitatea comandata prin
contract. Expeditorul este obligat sa verifice daca mijloacele puse la dispozitie
de catre caraus sunt adecvate transportului ce urmeaza a fi efectuat, avnd
dreptul sa ceara nlocuirea lor cnd acestea sunt necorespunzatoare. n situatia n
care carausul refuza sa le nlocuiasca, se va ncheia un proces verbal n care se
va consemna refuzul respectiv, n aceste conditii carausul urmnd sa suporte
toate consecintele utilizarii pentru transport a unui mijloc necorespunzator.
Nendeplinirea de catre expeditor a acestor obligatii va face ca transportul sa fie
exonerat de raspundere n cazul prejudiciilor cauzate de caracterul neadecvat al
mijloacelor de transport, ncarcarea unui asemenea mijloc si nceperea folosirii
lui constituind dovada ca expeditorul a acceptat autovehiculul respectiv,
considerndu-l corespunzator pentru efectuarea transportului.
La predarea marfurilor pentru expeditii cu mijloace auto complete
greutatea luata n calculul taxei de transport este cea pe care o declara
expeditorul n documentul de transport, carausul nefiind obligat sa verifice
corectitudinea acestor date. El are nca dreptul sa faca acest lucru si daca va
constata inexactitati n legatura cu greutatea si natura marfii transportate, sa
refuze transportul marfurilor ce fac parte din categoria celor interzise sau admise
conditionat la transportul auto si sa procedeze la recalcularea taxei de transport.
Daca transportatorul va descoperi pe parcursul efectuarii transportului ca
ncarcatura contine marfuri interzise sau admise conditionat de transport, el are
dreptul sa ntrerupa transportul si sa readuca la punctul de ncarcare, fara a
restitui nsa taxa de transport.
Expeditorul este obligat, apoi sa realizeze ncarcarea autovehiculelor n
termenul liber tarifar, care se stabileste n felul urmator: pentru autovehicule cu
o capacitate de pna la 5 tone 80 de minute; pentru cele cu o capacitate mai
mare termenul se suplimenteaza proportional cu capacitatea autovehiculului,
ajungnd pna la 240 minute n cazul autovehiculului cu o capacitate mai mare
de 20 de tone. Timpul utilizat efectiv pentru ncarcare se calculeaza pe baza
confirmarii facuta de expeditor pe documentul de transport a orei de sosire a
autovehiculului la punctul de ncarcare si a orei la care autovehiculul a parasit
locul de ncarcare.
ncarcarea se efectueaza fara ntrerupere, n program continuu, iar
depasirea termenului de ncarcare liber tarifar se taxeaza suplimentar prin
ncasarea pentru durata cu care se depaseste acest termen a taxei de stationare,
care se calculeaza prin aplicarea tarifului pe ora de stationare.
Executarea contractului de transport
Se considera executat contractul de transport daca marfa a ajuns intacta la
destinatie si a fost predata destinatarului, respectndu-se totodata termenul de
executare a transportului convenit prin contract. n legatura cu acest din urma
aspect, se impune precizarea ca reglementarile n vigoare include dispozitii
privitoare la modul de calculare a termenului de executare a contractului de
transport. Apoi, mai exista reglementarea potrivit careia daca expeditorul
solicita un regim rapid de executare a transportului si achita n acest scop un
tarif majorat, carausul va parcurge ntr-o astfel de situatie cel putin 300 de km n
24 de ore. n celelalte cazuri, termenul de executare se poate stabili prin acordul
partilor contractante, lundu-se n seama normele tehnice prin care se stabilesc
timpii normati de mers.
ncadrarea carausilor n termenul de executare a contractului presupune
alegerea pentru efectuarea transportului a celui mai scurt traseu, cu conditia de a
fi practicabil. La plecarea n cursa, transportatorul elibereaza conducatorului
auto foaia de parcurs, document pe baza caruia se poate efectua controlul asupra
modului n care este executat transportul. Acest document cuprinde urmatoarele:
a. denumirea societatii n proprietatea careia se afla mijloacele de
transport;
b. felul autovehiculului, marca, capacitatea, numarul de nmatriculare;
c. numele si prenumele soferului, iar atunci cnd este cazul, si al
nsotitorilor;
d. localitatea de destinatie, ruta pe care se va efectua transportul si
numele destinatarului;
e. numarul de kilometri ce urmeaza a fi parcursi;
f. viza si mentiunile revizorului tehnic;
g. seria si numarul carnetului foii de parcurs si ale scrisorii de transport;
h. consumul de carburanti si lubrefianti;
i. raportul soferului cu privire la distanta parcursasi timpul n care s-a
parcurs aceasta distanta;
j. confirmarea beneficiarului si viza autogarilor.
Transportatorul va elibera la destinatie marfa persoanei desemnate ca
destinatar prin scrisoarea de transport. Momentul eliberarii marfii coincide, n
expeditiile cu mijloace auto complete, cu punerea la dispozitia destinatarului a
mijlocului de transport pentru descarcare, iar n cele de coletarie cu preluarea
efectiva a coletelor de catre destinatar.
Carausul nu va elibera marfa daca destinatarul nu achita n prealabil
taxele ce cad n sarcina sa (taxa de transport, rambursuri, etc.). El are dreptul de
retentie asupra marfii n caz de neachitare a acestor taxe.
nainte de a prelua marfa, destinatarul este obligat sa verifice, mpreuna
cu presupusul carausului, starea ambalajelor, a sigiliilor, semnelor si marcajelor
si va prelua marfa numai daca acesta nu prezinta urme de violare, facndu-se
mentiunea n documentul de transport ca marfa a ajuns intacta la destinatie, fiind
preluata ca atare.
Daca se constata nsa urme de violare, semne evidente de sustragere sau
avariere, atunci se ncheie un proces-verbal de constatare, respectndu-se
conditiile stabilite n situatii similare n transportul feroviar.
Modificarea contractului de transport auto
Dreptul de confirmare a contractului de transport de marfuri cu mijloace
auto apartine n exclusivitate expeditorului. El poate fi exercitat din momentul
preluarii de catre caraus a marfii pentru transport si pna la eliberarea acesteia
de catre destinatar.
Ordinul de modificare a contractului de transport auto se da numai n
scris si el se poate referi la:
a. schimbarea localitatii de destinatie;
b. desemnarea altui destinatar;
c. napoierea marfii n localitatea de predare.
Carausul este obligat sa execute ordinul de modificare a contractului n
masura n care acesta este n concordanta cu reglementarile n vigoare, iar
expeditorul a achitat suplimentarile de taxa impuse de modificarea traseului. De
asemenea, n eventualitatea ca transportatorul nregistreaza unele pagube n
urma executarii ordinului de modificare a contractului, expeditorul va fi obligat
sa plateasca despagubiri carausului.
Carausul poate refuza executarea dispozitiilor de modificare a
contractului doar n urmatoarele situatii:
a. executarea nu mai era posibila n momentul n care s-a primit ordinul
dat n acest sens de catre expeditor;
b. modificarea contravine reglementarilor privitoare la desfasurarea
transportului cu mijloace auto;
c. dispozitiile expeditorului nu pot fi executate din cauza unor piedici
obiective.
n toate aceste situatii, carausul este obligat sa-l nstiinteze pe expeditor.
De asemenea, expeditorul trebuie nstiintat si atunci, datorita interventiei unor
cauze independente de vointa carausului, transportul nu mai poate fi executat n
formula convenita prin contract, care va trebui, n astfel de situatii, sa dea noi
dispozitii ce urmeaza a fi duse la ndeplinire de catre caraus. Aceeasi refula
functioneazasi n cazul n care destinatarul nu este gasit, refuza sa primeasca
marfa sau refuza sa achite taxele ce cad n sarcina sa. Daca ntre timp au disparut
cauzele care obstructionau executarea contractului de transport, carausul este
obligat sa dea curs celor convenite initial prin contract, fara a mai astepta alte
dispozitii de la expeditor.
Pe durata executarii transportului, conducatorii auto sunt obligati satina
permanent legatura cu filialele sau punctele de legatura ale transportatorului
aflate pe traseu, pentru a lua cunostinta n timp util de orice modificare
intervenita n legatura cu continutul contractului de transport.
Raspunderea partilor n contractul de transport de marfuri cu mijloace
auto6
Raspunderea partilor este antrenata de obligatiile pe care si le asuma
fiecare prin ncheierea contractului, ea fiind determinata n acelasi timp si de
reglementarile legale prin care se precizeaza modul n care trebuie sa actioneze
partile n ducerea la ndeplinire a contractului.
Raspunderea expeditorului. n conformitate cu reglementarile privitoare
la ncheierea si desfasurarea contractului de transport de marfuri cu mijloace
auto, expeditorul raspunde pentru:
a. depasirea timpului afectat pentru ncarcarea mijloacelor puse la
dispozitie, situatie n care el va fi obligat la plata taxelor de stationare care se
calculeaza n functie de timpul n care autovehiculul este imobilizat si de
capacitatea autovehiculului;
b. plata la termen a taxelor de transport, ntrzierea dnd dreptul
transportatorului sa aplice penalitati;
c. neambalarea corespunzatoare a marfurilor, nerespectarea normelor
tehnice de ncarcare a mijloacelor de transport;
d. neverificarea starii si caracteristicilor mijloacelor de transport ce i-au
fost puse la dispozitie si nerefuzarea acestora n cazul n care nu sunt adecvate
pentru efectuarea transportului;
e. exactitatea si corectitudinea mentiunilor din scrisoarea de transport;
f. deteriorarea mijloacelor auto n timpul ncarcarii marfii.
Raspunderea carausului. Potrivit acelorasi reglementari, carausul
raspunde pentru: a. pierderea totala sau partiala a marfii;
b. avarierea marfii transportate;
c. depasirea termenului de executare a transportului.
Pentru pierderea marfii, despagubirea se calculeaza pe baza pretului
trecut n factura de livrare a marfii sau, n lipsa acestuia, n functie de pretul
practicat pe piata la locul si date predarii marfii.
De asemenea, se vor restitui expeditorului taxa de transport si celelalte
sume platite de aceste pentru executarea transportului. n cazul n care marfa a
fost folosita n scopuri proprii de catre caraus, despagubirea pe care o va plati
acesta se va dubla fata de suma normala.
Pentru avarierea marfii rezultata n timpul transportului si din culpa
carausului se vor plati despagubiri corespunzatoare gradului de deteriorare a
marfii si cantitatii deteriorate. Se exclude plata altor daune.
n cazul depasirii termenului de executare a transportului, carausul va fi
obligat la plata despagubirilor numai daca expeditorul (destinatarul) a nregistrat
pagube caurmare a ntrzierii transportului. n legatura cu aceasta, reclamantului
i revine obligatia de a dovedi ca paguba este realasi ea se datoreaza depasirii
termenului de executare a transportului, aceasta depasire datorndu-se culpei
carausului.
Carausul va fi exonerat de raspundere daca dovedeste ca:
a. pierderea sau avarierea marfii se datoreaza unor cauze ce nu pot fi puse
n seama sa, cum ar fi:
lipsa ambalajului sau ambalarea necorespunzatoare a coletelor;
solicitarea de catre expeditor a unui mijloc neadecvat transportului;
caracteristicile proprii ale marfii pe seama carora au rezultat diminuarile
cantitative sau deprecierile calitative;
nerespectarea de catre expeditor a normelor tehnice de ncarcare si
fixare a marfii;
nendeplinirea de catre nsotitorul transportului desemnat de expeditor a
obligatiilor ce i-au revenit n aceasta calitate;
indicatiile gresite date de expeditor prin scrisoarea de transport;
b. ntrzierea executarii transportului s-a datorat unor cauze de forta
majora ca: surpari de drumuri, inundatii, nzapeziri etc.
Raspunderea destinatarului. Destinatarul raspunde pentru urmatoarele
situatii:
a. neachitarea taxelor ce cad n sarcina sa n legatura cu executarea
transportului si livrarea marfii;
b. neverificarea starii n care a ajuns marfa la destinatie si nentocmirea
procesului verbal de consemnare a lipsurilor si deteriorarilor;
c. deteriorarea marfii n timpul descarcarii;
d. deteriorarea mijloacelor de transport pe parcursul descarcarii marfii;
e. depasirea termenului de descarcare liber tarifar, situatie n care
destinatarul va fi obligat la plata taxelor pentru stationarea autovehiculelor.
Partile vatamate n urma nendeplinirii obligatiilor asumate de parteneri
au dreptul la actiune, care trebuie exercitata n termen de sase luni de la data
ncheierii transportului de catre expeditor si destinatar si de 24 de luni de catre
caraus. n cazul expeditorului si respectiv al destinatarului, trebuie utilizata n
prealabil calea reclamatiei administrative.