Tema: NORMA JURIDICĂ

Gheorghe AVORNIC
Dr. habilitat,
Profesor universitar

1
Planul seminarului:
1. Concepte şi trăsăturile normelor juridice.
2. Structura normei juridice. Caracteristica generală a
elementelor constitutive ale normelor juridice.
3. Norma juridică şi articolul actului normativ.
Modalităţile de expunere a elementelor normelor
juridice în articolele actelor normativ.
4. Clasificarea normelor juridice. Criterii de clasificare
a normelor. Însemnătatea clasificării normelor
juridice.
5. Acţiunea normei juridice (actului normativ) în timp,
în spaţiu şi asupra persoanelor.

2
Obiectivele:

 să identifice normele juridice şi să determine

trăsăturile lor;
 să evidenţieze elementele constitutive ale normelor
juridice şi să le caracterizeze;
 să stabilească modurile de expunere a elementelor
normelor juridice în articolele actelor normative;
 să stabilească criteriile principale de clasificare a
normelor juridice.
 să analizeze acţiunea normei juridice în timp, spaţiu
şi asupra persoanelor.

3
 Concepţii generale de Teorie Generală a Statului şi Dreptului.

Noţiunea normei juridice

regulă de comportare (conduită), generală şi impersonală,
tipică, strict determinată şi obligatorie, stabilită cu scopul de
a apăra, a consolida, a dezvolta şi a promova raportul şi
rînduiala socială favorabilă şi convenabilă majorităţii
(evident, este vorba de etapa contemporană la care dorim să
edificăm un stat democratic şi de drept) şi, totodată, de a
realiza acea finalitate pe care o urmăreşte şi o serveşte
norma juridică şi care, la nevoie, este asigurată prin forţa de
con-strîngere a statului.

4
 Caracteristicile (particularităţile)
normelor juridice
Particularități speciale Particularități generale
• apar la o anumită treaptă
Caracterul statal
1. de dezvoltare a societăţii

Caracterul prescriptiv

2.
• au o anumită evoluţie
Prescrie o conduită tipică

Caracterul obligatoriu

• se modifică şi dispar în

3.
Caracterul generalității dependenţă de condiţiile
dezvoltării societăţii
Caracterul coercitiv

4.
• reglementează anumite
Caracterul clar şi precis
relaţii sociale

Caracterul intersubiectiv

5
Structura normei juridice
Structura tehnico- Structura tehnico-
legislativă a normei legislativă a normei
juridice juridice
subalineate

alineate ipoteza
articole

secţiuni
dispoziţia
capitole
sancţiunea
titluri

6
 În cadrul căreia elementele
Directă normei juridice pot fi
identificate cu ulurinţă

Metodele de În cadrul căreia sunt incluse

expunere a numai un element sau doua
Norme de
din norma juridică, celelalte
normelor trimitere fiind incluse în alt articol al
juridice aceluiaşi act.

În cadrul căreia sunt incluse

numai un element sau doua
Norme în alb din norma juridică, celelalte
fiind incluse în alt articol în
alt act normativ.

7
Criterii de clasificare a
normelor juridice
Criteriul forţei • Norme constituţionale
juridice a actului • Norme legale;
normativ • Norme subordonate legii.

Criteriul
apartenenţei la
ramura de drept

Criteriul naturii • Norme imperative;

dispoziţiei normei • Norme dispozitive

• Norme generale;
Criteriul sferei de • Norme speciale;
aplicare • Norme de excepţie.

8
Coordonatele actului normativ

Acţiunea
actului
normatic
Acţiunea asupra
actului persoanei;
normativ în
spaţiu;

Acţiunea
actului
normativ în
timp;

9
 Acţiunea normei juridice în timp
Momentul publicării oficiale
Acţiunea normei juridice Intrarea în Momentul indicat în actul normativ
vigoare a
legii În ansamblu treptat

În momentul adoptării actului noormativ

în timp

Acţiunea ultraactivitatea
efectivă a
legii neretroactivitatea

abrogarea

caducitatea
Ieşirea din
vigoare a Declararea nulităţii
legii
expirarea

consumarea

10
 Acţiunea legii în spaţiu
Principiul
teritorialităţii

Excepţii de la principiul teritorialităţii:

1) imunitatea diplomatică,
2) statutul juridic al consulilor,
3) regimul juridic al unor categorii de
străini;
4) spaţiul unei nave sau aeronave străine.

Norme internaţionale Norme interne

centrale locale

11
 Bibliografie:
Ciorănescu A. Dicţionarul etimologic al limbii romăne (DER). -
Bucureşti: SAICULUM I.O., 2002.
Dicţionarul sociologiei critice,
http:/www.public.iastate.edu/%7Ermazur/dictionary.html, 2005.
Gheorghe Avornic, Tratat de Teoria Generală a Statului şi Dreptului,
vol.1, Chişinău, 2009.
Craiovan Ion. Finalităţile dreptului. - Bucureşti: Continent, 1995.
Goricar J. Ştiinţa dreptului şi sociologia juridică. - Belgrad, 1967.
Hart H. L. A. Conceptul de drept. - Chişinău: Sigma, 1999.
Iftime Elena. Noţiuni introductive în studiul dreptului. - Iaşi:
Chemarea, 1991.
Ionescu Traian, Barasch Eugen. Despre relativa independenţă a unor
aspecte aleformei în drept. Problema constantelor dreptului // Studii
şi cercetări juridice, 1964, nr.2.
Mihai Gheorghe C., Motica Radu I. Fundamentele dreptului. Optima
justitia. -Bucureşti: ALL Beck, 1999.
Gh. AVORNIC. Tratat de Teoria generală a statului şi dreptului.
Volumul II, 526.

12
Popescu Sofia. Concepţii contemporane despre drept. – Bucureşti,
Editura Academiei, Române, 1985.
Popescu Tudor R. Drept. - Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică,
1970.
Probleme fundamentale ale statului şi dreptului socialist român. -
Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1982.
Szabo Imre. Raport general privind ştiinţa juridică şi teoria dreptului,
- La conferinţa, cu tema: „Ştiinţa juridică şi teoria dreptului”. -
Budapesta, 1977.
Gray J.C. The Nature and sources of Law. - New York: Columbia
University Press, 1909.
Kelsen Hans. Théorie pure du droit. - Paris: Dalloz, 1962.
Sériaux Alain. Le droit, une introduction. - Paris: Ellipses, 1997.
Villey Michel. Philosophie du droit. Définitions et fins du droit. - Paris:
Dalloz, 1975.
Aлексеев С.С. Теория права. - Москва, 1994.
Зинченко С. Собственность, политическая власть, право: генезис
соотноше-ния // Государство и право, 1992, №3.
Кудрявцев В.Н. О правопонимании и законности // Государство и
право, 1994, №3.

13