Întrebarile pentru examen la disciplina bazele statului și dreptului

1. Definiți conceptul statului și enumetași trăsăturile lui.

Stat-este ansamblu de autoritati publice ce asigura guvernarea

Trăsăturile statului:

 organizație politică a societățății cu ajutorul căreia se realizează conducerea socială

 organizațoe care deține monopolul creării și aplicării dreptului
 organizație politică a deținătorilor puterii de stat care, în exclusivitate, poate inpune executarea voinței
generale , aplicând in caz de necesitate, forța de constrângere

2. Definiți noțiunea de drept, și enumerați ramurile dreptului.

Drept-este un sistem de reguli ,care sunt create si puse in aplicarea prin intermediul unor institutii sociale sau
guvernamentale pentru reglementarea comportamentului.

Dreptul poate fi divizat in:

Dreptul public- apără și promovează interesele statului.
Dreptul privat-apără și promovează interesele particularilor (persoanelor fizice și juridice).

Cuprinde următoarele ramuri de drept privat :

 Dreptul civil,
 Dreptul muncii și protecției sociale,
 Dreptul familiei
 International privat
 comercial

Cuprinde următoarele ramuri de drept public:

 Dreptul constituțional,
 Dreptul administrativ,
 Dreptul financiar,
 Dreptul penal,
 Dreptul funciar,
 Mediului


3. Definiți noțiunea de suveranitatea, conținutul suveranității și limitele ei.

Suveranitate-dreptul statuluui de a conduce societatea, de a stabili raporturi cu alte state

Suveranitatea statului este proprietatea statului independent și independent de alte state și alte organizații de a-și
îndeplini funcțiile interne și externe (adică să-și decidă liber afacerile atât în interiorul țării, cât și în străinătate, în
relațiile internaționale).
Suveranitatea zre 2 laturi: internă și externă
Latura internă a suveranității subliniazpă faptul ca nici o altă putere socială nu este mai superioară puterii de stat,
pentru acest motiv latura internă este denumită și supremația puterii de stat
Latura externă reprezintă atributul autorității de a nu fi comandată în relațiile sale externe de nici o altă putere,
indeferent de forma in care acesta ar fi organizată , cu excepti cazurilor în care puterea publică a consimțit sa se
limiteze într-unele din aceste relații externe. Însa limitarea suveranității nu poate fi absolutizată.
Suveranitatea națională este suveranitatea puterii, adică capacitatea națiunii de a decide independent problemele
organizării sale, și anume, dreptul la autodeterminare, până la crearea unui stat separat.
4. Definiți elementele constituitive și funcțiile statului.
Elementele statului:

 Teritoriul-dimensiunea materială a statului

 Populația-dimensiunea demografică, psihologică, spirituală a statului
 Autoritățile publice- elemente care coordoneaza activitatea oamenilor conform unei voințe supreme,
comandă și dă ordine pentru a se supune puterii
Funcțiile statului(direcțiile fundamentale de activitate a statului, în care se manifestă esența sa):

• Funcția legislativă (o funcție politico-juridică, fixează normele obligatorii de viață comună, care rămin ca limite
fundamentale și pentru acțiune autorităților publice)
• Funcția executivă (caracterizează activitatea concretă a statului în urmărirea scopurilor speciale)
• Funcția judecătorească (are sarcina de a verifica dreptul în cazul apariției unor letigii în societate)
• Funcția social-economică (reglementează activitatea economică, protejează interesele naționale în activitatea
economică, stimulează cercetarea științifică)
• Funcția cultural-educativă (scopul finar reprezită educarea persoanei pentru ca acesta să devină capabilă de a
avea un rol util în societate)

5. Enumerați izvoare formale ale dreptului: cutuma, jurisprudența, actul normativ.

Izvoarele dreptului:

Scrise (actele normative, jurisprudența, Constituția, Precedentul judiciar)

Nescrise (obiceiul juridic, cutuma, doctrina)

Cutuma- cel mai vechi izvor de drept. Reprezintă o formă dee exprimare a unor reguli ce s-au format în timp ți mai
sunt respectate. normă de drept nescrisă, adoptată prin tradiție

Jurisprudența- este un izvor specific dreptului anglo-saxon care arată capacitatea judecătorilor de a adopta norme
juridice

Actul normativ- este principalul izvor formal al dreptului contemporan care este adoptat de catre autoritatea
competentă a statului, ce exprimă norme juridice și care reglementează un anumit tip de reguli sociale.

6. Enumerați și caracterizați principiile dreptului.

Principiile fundamentale ale dreptului:

Principiul egalității-toți sunt egali în fața legii

Principiul legalitații-orice relație socială trebuie să fie în conformitate cu legea
Principiul justiției-asigurarea satisfacerii drepturilor și intereselor legitime pentru toți pentru fiecare aparte
7. Definiți conceptul și trăsăturile raportului juridic.
Raportul juridic- relație socială reglementată prin intermediul normelor juridice

Trasăturile:

 Raportul juridic este un raport social

 Raportul juridic este un raport volițional
 Raportul juridic este un raport valoric

 Raportul juridic este categorie istorică

8. Enumerați etapele elaborării actelor normative.

Etapele elaborării actelor normative:
 1. Inițierea proiectului de act normativ
2.Crearea unui grup de lucru in vederea elaborării proiectului de act normativ
3.Expertiza și avizarea proiectului de act normativ
Elaborarea documentelor de reglementare federale de stat și a codurilor teritoriale de construcție se realizează în
conformitate cu aceste reguli și regulamente de către cercetare, proiectare și alte organizații și asociații, precum și
de echipe creative care au potențial științific și experiența practică necesară în domeniul relevant. Elaborarea
documentelor de reglementare se realizează în următoarele etape:
Etapa 1 - organizarea dezvoltării documentelor;
Etapa a 2-a - elaborarea proiectului de document în prima ediție;
Etapa a 3-a - pregătirea proiectului de document în versiunea finală a dezvoltatorului și prezentarea acestuia către
client;

Etapa a 4-a - examinarea, acceptarea (aprobarea) și înregistrarea documentului;

Etapa a 5-a - publicarea documentului.

9. Enumerați partile constituitive ale actelor normative.

Părțile constituitive ale actului normativ
Titlul
Preambul
Principii generale
Articolul
Dispoziții finale și tranzitorii

10. Care este structura logică a normei juridice.

Structura logică a normei juridice:
− Ipoteza- indică bine condițiile și circumstanțele în prezența cărora este pusă în aplicare dispoziția statului de
drept; leagă o versiune abstractă (generală) a comportamentului de un caz, loc, timp specific. Tipuri de
ipoteze:
• simplu - face ca aplicarea statului de drept să depindă de o condiție specifică;
• complex - face ca aplicarea statului de drept să depindă de două sau mai multe condiții;
• alternativă - conectează efectul unui stat de drept cu una dintre mai multe condiții enumerate în regulă.
− Sancțiune- numește cele nefavorabile care pot apărea pentru încălcătorii statului de drept; conțin măsuri nu
numai de pedeapsă, ci și de influență preventivă, protecție, măsuri reparatorii și compensatorii. Tipuri de
sancțiuni:
• absolut sigur - conține o măsură clară a pedepsei sau a impactului asupra infractorului;
• relativ sigur - permite posibilitatea utilizării penalităților într-un anumit cadru - „de la - la” (tipic
pentru normele UP);
• alternativă - conține o indicație a mai multor posibile sancțiuni, iar instanța poate alege una dintre
ele;
• cumulativ - permite sau obligă direct să aplice infractorului, împreună cu pedeapsa principală, una
suplimentară, de exemplu, confiscarea bunurilor.
− Dispoziții - conține o regulă de conduită, drepturi și obligații ale subiecților de drept, determină măsura a
ceea ce este permis și datorat, stabilește opțiuni posibile și adecvate pentru comportamentul lor:
• absolut clar - formulează regulile de conduită în mod exhaustiv
• relativ sigur - prin stabilirea unei reguli de conduită, acestea permit clarificarea acesteia într-un caz
specific în intervalul normal (un cumpărător care a cumpărat un produs de o calitate inadecvată poate fie să
îl înlocuiască, fie să returneze banii, fie să elimine neajunsurile)
• pătură - se referă la o regulă de conduită conținută într-un alt act.
11. Definiția, condițiile și formele răspunderii juridice.
Răspunderea juridică- masură statală în caz de încălcare a normei de stat, forța de constrîngere statală Formele

răspunderii: materială, penală, judiciară.

Condițiile:

 Fapta ilicită (reprezintă înprejurarea de care leguitorul leagă apariția raportului juridic )
a)infracțiune (prezintea cel mai inalt grad de pericol social,este fapta social periculoasă (acțiune sau inacțiune)
savîrșită cu vinovăție, prevăzută de legea penală)
b)contravenții (fapta ilicită (acținea sau inacșiune) ce atentează la personalitate, la drepturile persoanelor
juridice)
c)abateri disciplinare
d) fapte ilicite civile
 Leagătura cauzală (legătura cauzală a faptei ilicite și a rezultantului daunător este obiectivă. Caracterul obiectiv
al legaturii cauzale inseamna ca aceasta există independent de voinșa omului și de recunoașterea ei.)
 Vinovăția (caracterizează atitudinea psihică a autorului faptei ilicite fată de fapta sa și de consecințele acesteia)
(a)intenția (directă/indirectă)
(b)inprudența (sineincredere/neglijență)
 Înprejurările care exclud răspunderea juridică
(a)iresponsabilitatea (a)Legitima apărare
(b)constrângerea psihică sau fizică (b)Extrema necesitate
(c)Forța majoră (c)Reșinerea infractorului
(d)Beția involuntară sau (d)Constrângerea psihică sau fizică
(e)Eroare de fapt (e)Cazul fortuit
(f)Extrema necesitate (f)Executarea ilegală a ordinului (g)Legitima
aparare

12. Enumerați mecanismele de realizare directă a suveranității poporului.

Constituția prevede “Suveranitatea națională aparține poporului RM, care o exercită in mod direct și prin organele sale
reprezentative, in formele stabilite de constituție”

Suveranitatea poporului sau suveranitatea poporului este principala sursă de putere. În virtutea legii naturale inerente
conceptului de suveranitate populară, poporul are dreptul să reziste oricărei încercări de răsturnare violentă a ordinii
constituționale. Oamenii își declară fără echivoc aderarea la ordinea constituțională și respingerea oricărei puteri
bazate pe o fundamentare extraconstituțională a forței. Dreptul la revoltă împotriva tiraniei, la neascultarea civilă, la
folosirea forței împotriva violenței sunt elementele constitutive ale suveranității populare. Cea mai înaltă expresie
directă a puterii poporului este referendumul și alegerile libere. Dreptul de a participa la exercitarea puterii în aceste
forme aparține numai persoanelor care sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Exprimarea directă a voinței cetățenilor
este posibilă sub alte forme. Astfel de formulare sunt reuniuni ale alegătorilor, reuniuni ale cetățenilor unei anumite
unități teritoriale (sat, raion), petiții, apeluri individuale și colective către organele de stat și organismele de
autoguvernare locale.

Un referendum este o aprobare (sau neaprobare) de către cetățeni a unui proiect al oricărui document sau decizie,
consimțământ (sau dezacord) cu anumite acțiuni ale parlamentului, șefului statului sau guvernului, efectuate prin vot
secret.

O altă formă de exprimare directă a voinței poporului este alegerile libere. Alegerile reprezintă participarea cetățenilor
la formarea organelor guvernamentale de stat și locale prin vot secret. Au sens doar atunci când sunt liberi, oferă
cetățenilor posibilitatea de a alege unul dintre mai mulți candidați, iar rezultatele lor nu sunt falsificate. Alegerile
periodice reprezintă o bază importantă pentru ordinea constituțională și cea mai înaltă legitimitate a puterii
 13. Conceptul, reglamentarea normativă și principiile aplicabile cetățeniei.
Cetățenie- reprezintă legătura politico-juridică dintre stat și persoană
Cetăţenia îşi găseşte reglementarea juridică fundamentală în:
–         Constituţia Republicii Moldova;
–         Legea Republicii Moldova
–         Convenţia europeană cu privire la cetăţenie, încheiată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 şi ratificată de
către Parlamentul Republicii Moldova prin Hotărârea din 14 octombrie 1999.
Principiile de bază a reglementării cetăţeniei:

1. Dreptul fiecărei persoane la o cetăţenie;

2. Nediscriminarea cetăţenilor, indiferent de temeiurile dobândirii cetăţeniei;
3. Inadmisibilitatea privării arbitrare a persoanei de cetăţenia ei, de dreptul de a-şi schimba cetăţenia;
4. Evitarea apatridiei;
5. Neproducerea de efecte prin schimbarea cetăţeniei unuia dintre soţi asupra cetăţeniei celuilalt soţ sau
asupra cetăţeniei copilului dacă nu există o cerere scrisă în acest sens a părinţilor[3].

Principii:

• cetățenia Republicii Moldova este uniformă;

• cetățenia este egală (toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii, indiferent de metoda de dobândire a
cetățeniei);

• Cetățenia RM are un caracter liber și gratuit;

• unui cetățean al Republicii Moldova i se oferă posibilitatea de a avea cetățenia unui stat străin (două cetățenii);

• Cetățenia Republicii Moldova este rezervată persoanelor care locuiesc în afara Republicii Moldova;

• încheierea sau dizolvarea căsătoriei cu un cetățean străin sau apatrid nu implică o schimbare a cetățeniei Republicii
Moldova, de exemplu, încetarea acesteia;

• cetățenilor Republicii Moldova, care se află în afara granițelor sale, Republica Moldova garantează protecția și
patronajul acesteia;

Principii de bobândire a cetățeniei: Jus sangvinius (dreptul sîngelui) / Jus loci (dreptul locului, adică a teritoriului pe
care sa născut persoana)

14. Caracterizați modalitățile de dobândire a cetățeniei.

Modalități de dobăndire a cetățeniei:

 Nastere
 Casatorie
 Dobindire
 Redobindire
 Naturalizare
 Infiere

In conformitate cu art.17 din Legea cetateniei Republicii Moldova nr.1024-XIV din 6 iunie 2000 au
dreptul sa dobindeasca cetatenia Republicii Moldova prin naturalizare persoanele:
 domiciliate legal si obisnuit pe teritoiul Republicii Moldova cel putin in ultimii 10 ani sau nu mai putin
de 3 ani la parinti sau copii (inclusiv la adoptanti sau adoptati), cetateni ai Republicii Moldova sau casatoriti
cu cetateni ai Republicii Moldova de cel putin 3 ani;
 sau domiciliate legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani inaintea implinirii
virstei de 18 ani;
 apatrizii sau persoanele recunoscute refugiati, conform prevederilor legii nationale si domiciliate legal
si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova nu mai putin de 8 ani;
 care cunosc si respecta prevederile Constitutiei;
 si care cunosc limba română in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala;
 care au surse legale de existenta;
 pierd sau renunta la cetatenia unui alt stat, daca o detin, cu exceptia cazurilor cind pierderea sau
renuntarea la cetatenia unui alt stat nu este posibila sau nu poate fi rezonabil ceruta.

Cetătenia RM nu se acordă persoanelor care:

 Au fost condamnate la privațiune de libertate pentru infracțiuni premidiate și au antecedente penale sau
se afla sub urmărire penală la momentul examinării cererii
 Au participat la represalii
 Au săvîrșit crime interenaționale, militare sau crime înpotriva umanității
 Ațâță vrajbă națională sau rasială , rărpândesc ideile fascismului, șovinismului sau stalinismului
 Dsfășoară o activitate ce periclitează securitatea statului, ordinea publică, sanatatea și moralitatea
populatiei
 Cheamă la schimbarea sau la răsturnarea prin violență a orînduirii sociale , consfințite de Constituția
Republicii Moldova
 Sînt implicate in activitate teroristă
 Sînt cetățeni ai unui alt stat

15. Caracterizați modalitățile de peierdere a cetățeniei.

Modalitați de pierdere a cetățeniei:

− Retragere (este o sancțiune aplicată persoanei de către autoritatea publică)

− Renunțare (este un drept inalienabil al omului ce ține de statulul lui juridic, acesta este dreptul omului de a-si
schimba la propri aviziune cetățenia )

Renunțarea la cetățenie nu poate fi acceptată persoanelor care:

➢ La momentul examenării cererii se află sub anchetă penală sau au fost condamnate prin sentința instanței
judecătorești
➢ Au primit ordin de chemare sau se află în serviciul militar în termen sau alternativ

Cetățenia poate fi retrasă la o persoană care:

➢ Adobăndit cetățenia în mod fraudulos

➢ A săvârșit o infracțiune gravă inpotriva statului
➢ Sa inrolat in forțele armate ale unui stat străin
➢ Sa ingajat intro funcție publică a unui alt stat fără știrea și consimțămîntul organelor de resort ale RM
➢ A săvîrșit crime înpotriva umanității sau acte de ghenocid
➢ A dobăndit cetățenia altui stat cu care RM nu are incheiat un tratat care prevede cetățenia dublă și nu renunță
in termen de șase luni la cetățenia altui stat

16. Enumerați drepturile social-economice stipulate în Constituția RM.

Drepturile social-economice stipulate în Constituția RM:

❖ Dreptul la învățătură
 ❖ Dreptul la ocrotirea sănătății
❖ Dreptul la un mediu înconjurător sănatos
❖ Dreptul la muncă și la protecția muncii
❖ Dreptul la grevă
❖ Dreptul la proprietate privată și protecșia acesteia
❖ Dreptul la asistență și la protecția socială
❖ Dreptul tinerilor și a copiilor la protecție și asistență
❖ Dreptul pesoanelor handicapate la protecția specială

17. Descrieți locul Parlamentului în regimul reprezentativ al țării.

Parlamentul este o instituție publică al cărui rol este de a reprezenta populația unui stat și, ăn această calitate , de a
exercita prerogativele prevăzute în constituție

Parlamentul este cel mai înalt organ reprezentativ și legislativ. Parlamentul este cel mai înalt organ reprezentativ al
poporului Republicii Moldova și singura putere legislativă a statului. Parlamentul este format din 101 deputați, aleși
pentru 4 ani. Parlamentul este ales pe baza unui vot universal, egal și direct prin vot secret și liber. Procedura de
organizare și desfășurare a alegerilor este stabilită prin lege organică. Alegerile deputaților din Parlament se
desfășoară nu mai târziu de trei luni după expirarea mandatului sau dizolvarea Parlamentului anterior. Mandatul
Parlamentului este de patru ani. Poate fi extins prin lege organică în caz de război sau dezastru. Parlamentul este
convocat de președintele Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri.

18. Enumerați funcțiile și atribuțiile Parlamentului RM.

Parlamentul este cel mai înalt organ reprezentativ și legislativ. Parlamentul este cel mai înalt organ reprezentativ al
poporului Republicii Moldova și singura putere legislativă a statului. Parlamentul este format din 101 membri.
Funcțiile Parlamentului:

 Funcția legislativă (legiferarea)

 Funcția de stabilire a direcțiilor principale ale activității social-economice, culturale, statale și juridice
 Funcția de alegere, formare, avizarea formării, numirea sau revocarea unor autorități statale
 Funcția de conducere în politica externa
 Funcția de organizare internă a sa
 Funcția de control

Atribuțiile parlamentului:

a) adoptă legi, reglementări și rezoluții;

b) apeluri referendumuri;

c) interpretează legile și asigură unitatea reglementării legislative în toată țara;

d) aprobă principalele direcții ale politicii interne și externe a statului;

f) aprobă doctrina militară a statului;

f) exercită controlul parlamentar asupra puterii executive în formele și limitele prevăzute de Constituție;

g) ratifică, denunță, suspendă și anulează tratatele internaționale încheiate de Republica Moldova;

h) aprobă bugetul de stat și exercită controlul asupra executării acestuia;

i) exercită controlul asupra acordării de împrumuturi de stat, asistență economică și de altă natură către alte state,
asupra încheierii de acorduri privind împrumuturi de stat și credite din surse străine;

j) alege și numește funcționari publici în cazurile prevăzute de lege;

k) aprobă ordinele și medaliile Republicii Moldova;

l) anunță mobilizarea parțială sau generală;

m) declară starea de urgență, asediul și legea marțială;

n) organizează studiul și audierea oricăror aspecte legate de interesele societății;

n) suspendă activitățile organelor administrației publice locale în cazurile prevăzute de lege; p)

adoptă acte de amnistie;

r) exercită alte puteri stabilite prin Constituție și legi

19. Analizați statulul juridic, mandatul și procedura de alegere a Președinteleui RM.

Statutul juridic al președintelui Republicii Moldova Un cetățean care are dreptul de a alege, care a împlinit vârsta de 40
de ani, a locuit sau a locuit pe teritoriul Republicii Moldova de cel puțin 10 ani și care vorbește limba de stat, poate fi
ales președinte al Republicii Moldova.

Alegerile Președintelui Republicii Moldova

Președintele Republicii Moldova este ales pe baza votului universal, egal și direct prin vot secret și liber. Un candidat
care a primit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri este recunoscut drept ales. În
cazul în care niciunul dintre candidați nu a primit majoritatea necesară a voturilor, se organizează o a doua rundă de
votare pentru primii doi candidați, stabilită în ordinea descrescătoare a numărului de voturi primite în primul tur.
Candidatul care primește cel mai mare număr de voturi este recunoscut ca ales, cu condiția să depășească numărul de
voturi exprimate împotriva sa. Procedura de alegere a președintelui Republicii Moldova este stabilită prin legea
organică (articolul 78 din Constituție).

20. Enumerați funcțiile și atribuțiile Președintelui Republicii.

Președintele Republicii Moldova, în calitate de șef al statului, reprezintă statul și este garantul suveranității,
independenței naționale, unității și integrității teritoriale a țării (articolul 77 din Constituție).

Funcțiile președintelui Republicii Moldova:

• convocarea parlamentului pentru sesiuni extraordinare sau speciale

• inițiativă legislativă

• mesaje către parlament

• promulgarea (semnarea) legilor adoptate de parlament (președintele poate refuza odată să semneze legea și să o
trimită spre revizuire parlamentului, în cazul reaprobării legii de către parlament în versiunea anterioară,
președintele este obligat să efectueze promulgarea)

• numirea primului ministru după consultarea fracțiunilor parlamentare (conform deciziei Curții Constituționale, șeful
statului este obligat să supună spre aprobare un candidat din coaliția parlamentară, dacă acesta este format)

• numirea și revocarea membrilor Guvernului la propunerea primului-ministru (conform deciziei Curții Constituționale,
șeful statului are dreptul să respingă propunerea prim-ministrului o singură dată, ceea ce reduce efectiv rolul său la
formalizarea documentelor)

• dizolvarea parlamentului (posibilă numai în cazuri specifice prevăzute de Constituție - imposibilitatea formării
Guvernului sau blocării în termen de trei luni de la adoptarea legilor, în timp ce președintele trebuie să se consulte cu
fracțiunile parlamentare înainte de a lua o decizie)

• puteri în domeniul politicii externe:

o președintele negociază, participă la negocieri, încheie tratate internaționale în numele țării și le supune
parlamentului spre ratificare în modul și termenii stabiliți de lege;

o președintele, la propunerea guvernului, acredită și reamintește reprezentanții diplomatici ai Republicii

Moldova și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea gradului misiunilor diplomatice;

o Președintele acceptă acreditările și scrisorile de rambursare din partea reprezentanților diplomatici ai altor
state din Republica Moldova.

• puteri în domeniul apărării

-președintele este comandantul-șef al forțelor armate (această prevedere a Constituției poate fi percepută ca
simbolică, întrucât controlul real al forțelor armate este realizat de ministrul apărării, care, conform deciziei Curții
Constituționale, poate fi numit fără participarea și consimțământul șefului statului);

-președintele, cu acordul prealabil al parlamentului, poate declara o mobilizare parțială sau generală;

-În caz de agresiune armată împotriva țării, președintele ia măsuri pentru respingerea agresiunii, introduce legea
marțială și informează imediat parlamentul cu privire la aceasta (este necesară o contrasemnătură, adică toate
decretele relevante ale șefului statului intră în vigoare după aprobarea lor de către prim-ministru). Dacă parlamentul
nu se află în sesiune în acest moment, acesta este convocat de drept în termen de 24 de ore de la declanșarea
agresiunii.

- președintele poate lua alte măsuri menite să asigure securitatea națională și ordinea publică, în limitele legii și în
conformitate cu aceasta (este necesară o contrasemnare, adică toate decretele relevante ale șefului statului intră în
vigoare după aprobarea lor de către prim-ministru).

• Președintele Republicii Moldova exercită, de asemenea, următoarele puteri:

o acordă premii de stat și titluri onorifice; o conferă cele mai înalte grade militare prevăzute de lege; o soluționează

problemele cetățeniei Republicii Moldova și acordarea azilului politic; o numește funcții publice în conformitate cu

legea; o grațiere;

o poate cere oamenilor să își exprime voința cu privire la chestiuni de importanță națională printr-un referendum
consultativ (rezultatele unui astfel de referendum nu vor avea forță juridică directă); o atribuie grade diplomatice;

o conferă, în conformitate cu legea, cele mai înalte categorii angajaților procuraturii, instanțelor și altor categorii de
angajați;

o suspendă valabilitatea actelor Guvernului care contravin legislației până la adoptarea unei decizii definitive de către
Curtea Constituțională;

o exercită alte puteri stabilite prin lege.

21. Enumerați funcțiile și atribuțiile Guvernului.

Atribuțiile guvernului: Guvernul asigură implementarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea
generală a administrației publice. Atunci când își exercită competențele, Guvernul este ghidat de programul de
activități aprobat de Parlament. Guvernul este format din prim-ministru, prim-adjunct și viceprim-miniștri, miniștri și
alți membri stabiliți prin lege organică. Guvernul adoptă decrete, ordonanțe și ordine. Guvernul își exercită puterile
până când alegerea noului Parlament este recunoscută ca fiind valabilă. În cazul în care Parlamentul exprimă un vot de
neîncredere în Guvern, demisia prim-ministrului, Guvernul, înainte ca membrii noului Guvern să depună jurământul, va
îndeplini numai funcțiile de gestionare a afacerilor publice.

22. Identificați ierarhizarea instanțelor în sistemul judecătoresc din RM.

Justiția este administrată în numele legii numai de către instanțe. Justiția este administrată de Curtea Supremă de
Justiție, de camere de apel și de instanțe.

O instanță este o autoritate publică care administrează justiția sub forma examinării și soluționării cauzelor penale,
civile, administrative și de altă natură, în conformitate cu procedura procedurală stabilită de legea unui anumit
stat. Sistemul instanțelor care interpretează și aplică legea este cunoscut sub numele de justiție.
Curtea Constituțională a Moldovei (Mold. Curtea Constituțională a Republicii Moldova) este un organism
constituțional de control care aparține ramurii judiciare a puterii de stat, a cărui competență include evaluarea
conformității normelor legale cu constituția. Statutul și puterile sale sunt definite în secțiunea a 5-a a constituției.
Curtea Constituțională este singurul organ de jurisdicție constituțională din Moldova. Este independent de orice
altă autoritate publică și este supus doar constituției. Garantează supremația constituției, asigură punerea în
aplicare a principiului separării puterii de stat în legislativ, executiv și judiciar și garantează responsabilitatea
statului în fața cetățeanului și a cetățeanului în fața statului.
Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova este cel mai înalt organ judiciar din Republica Moldova.

23. Dreptul civil ca ramură de drept: definirea, obiectul și metodele de reglamentare, scopul și sarcinile, corelația cu
alte ramuri de drept.

(23)Dreptul civil- este o ramură de drept ccare cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementeză relațiile sociale
patriminiale și nepatrimoniale între subiecții raportului juridic civil.

Obiectul- reglamentează relațiile sociale patrimoniale și nepatrimoniale

Scopul: Dreptul civil are un rol in ocrotirea valorilor economice, sociale și juridice, a drepturilor subiective patrimoniale
și personale nepatrimoniale și a persoanelor fizice și juridice

Sarcinile:

▪ Urmărește realizarea unui echilibru social

▪ Fucția socială și tehnică
▪ Funcția de reglementare și apărare a interesolor subiectelor sale

Metoda reglementării dreptului civil este înțeleasă ca un ansamblu de tehnici, metode și mijloace prin care ramura
corespunzătoare a dreptului afectează relațiile sociale care alcătuiesc subiectul său. Legislația civilă reglementează
relațiile publice pe baza discreției, egalității și evaluării reciproce a participanților la cifra de afaceri civilă,
inviolabilitatea proprietății, libertatea contractuală și inadmisibilitatea intervenției arbitrare a oricărei persoane în
afaceri private.

Ca orice ramură a legislației, legislația civilă urmărește anumite obiective care sunt atinse prin rezolvarea unor
probleme specifice. Există mai multe astfel de sarcini, dintre care principalele pentru legislația civilă sunt două:

Reglementarea cifrei de afaceri civile normale (atât relații economice, cât și relații conexe);

Protecția intereselor participanților la tranzacțiile civile (atât proprietate, cât și non-proprietate).

Dreptul civil este asemănător cu Dreptul familiei, Dreptul muncii, Dreptul comercial, Dreptul constituțional, Dreptul
funciar, Dreptul procesual

24. Descrieți principiile și izvoarele dreptului civil.

) Izvoarele dreptului civil (Constituția, Dreptul Civil, legile ordinare adoptate de Parlament, hotărîrile Guvernului,
decretele președinteleui)

Principiile dreptului civil:

  Principiile fundamentale
− Principiul democrației
− Principiul egalității în fața legii
− Principiul legalității
− Principiul separației puterii de stat 
Principii dreptului civil
− Principiul inviolabilității proprietății (proprietatea este inviolabilă și nimeni nu este silit să cedeze
proprietatea)
− Principiul libertății contractuale (in baza acestui principiu subiectele pot și au dreptul să-și aleagă
persoane cu care să i+încheie acte juridice)
− Principiul inadmisibilității imixtiunii în afacerile private (statutul și organele nu pot face parte la afacerile
private , dechit doar ăn cazurile prevăzute de lege)
− Principiul egalitații in fața legii civile (Are o mare inportanță deoarece raporturile de drept se bazează pe
egalitatea participanților)
− Principiul exercitării cu bună credință a drepturilor (participanții la raporturile juridice se exprimă cu
buna credință și sunt loiali , de asemenea își exercită drepturile și libertățile)

25. Noțiunea și elementele constituitive ale persoane juridice.

Persoană juridică-este organizația care are un patrimoniu distinct și răspunde pentru obligațiile sale cu acest
patrimoniu poate sa dobăndească și să exercite în nume propriu prepturile patrimoniale și nepatrimoniale, să-și asume
obligații, poate fi reclamant și pârât în istanța de judecată/ colectiv de oameni, care constituită in condițiile legii capătă
anumite obligațiuni

Elementele constituitive:Contractul de constrituire, statulul pers juridice Denumirea, Sediuil/ o organizare proprie,

26. Elementele de identificare ale persoanei fizice.

Elementele de indentidicare: Numele Prenumele, Domiciliul ți reședința, Starea civilă

27. Capacitatea juridică civilă a persoanei.

Capacitatea juridică civilă-reprezintă aptitudinea persoanei fizice și juridice de a participa ca titular de drepturi și
obligațiuni în cadrul unui raport juridic civil.

28. Enumerați modalitățile de dobîndire a moștenirii.

Succesiunea:

Moștenirea testamentară( este aplicată doar în momentul în cere există un document scris ce confirmă fapta,
documentul este scris de o persoană încă in viață)

Moștenirea legală(este aplicată după decesul pesoanei, toate rudele pot pretinde in măsură egală la moștenire)

29. Definiți noțiunea și izvoarele dreptului procesual civil.

Dreptul procesual civil-este o ramură de drept care face parte din domeniul dreptului privat,care reglementează
relațiile sociale, ce in caz de încălcare duce la restabilirea dtreptului încălcat.

Izvoarele dreptului procesual civil (Constituția(art115. Al 1. Justiția in RM se înfăptuiește numai de către instanțele
judecătorești) Codul de procedură penală(Codul civil, Codul muncii, Codul Familiei))

30. Enumerați subiecții dreptului procesual civil.

Subiecții dreptului procesual civil: Instanțele judecătorești , Părțile la proces (Reclamantul, Reclamatul, pârâtu,
copârâți, coreclamanți, corelanți ), Participanții (Martorul, expertul, traducătorii, grafierul)
31. Definiți acțiunea civilă .
Acțiunea civilă- rugămintea reclamantului adresată catre instanțele judiciare, de a apăra dreptul lezat sau contestat de
către pârât.
32. Definiți conceptul infracțiunii și trasăturile ei.
Infracțiune- faptă social periculoasă, acțiune sau inacțiune, prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție și prevede
o pedeapsă penală

Trăsaturile:

❖ Fapta sa fie prevăzută de leagea penală

❖ Fapta sa fie săvârșită cu vinovăție ❖
Fapta să fie pedepsită cu pedeapsă
penală

33. Enumerați categoriile de infracțiuni.

Categorii de infracțiuni:
− Ușoare (pedeapsa cu închisoarea cel puțin 2 ani
inclusiv)
− Mai puțin grave (5 ani)

− Grave (12 ani)

− Deosebit de grave (depășește 12 ani)

− Excepținal de grave (detenție pe viață)

34. Specificați cauzele care inlătură caracterul penal al faptei.

Cauze care inlătură caracterul penal al faptei:

➢ Legitima apărare
➢ Extrema necesitate
➢ Reținerea infractorului
➢ Constrîngerea fizică sau psihică
➢ Cazul fortuit
➢ Executarea ilegală a ordinului
➢ Minoritatea faptuitorului

35. Enumerați pedepsele ce pot fi aplicate persoanelor fizice și juridice.

Tipuri de pedepse:

Principale:

 Privațiunea de libertate
 Munca neremunerată in folosul comunității
 Privațiunea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate
 Amenda
 Destutuirea din post
 Mustrarea publică
Complementare:

 Confiscarea averii
 Retragerea gradului militar sau special

Pt pers juridică :

 Amenda
 Lichidarea persoanei juridice
 Suspendarea activității sau a uneia dintre activitățile persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani
 Plasarea sub supravegherea juridică
 Interzicerea de a participa la procedurile de achiziții publice pe o durată de la unu la 3 ani

36. Specificați care sunt semnele componenței de infracțiune.

Semnele componente ale infracțiunii:
Obiectul (Totalitatea valorilor care sunt protejate de dreptul penal: viața, sănătatea, justiția)
Latura obiectivă (Reprezintă acțiunea/ inacțiunea prin care este savîrșită fapta, urmările prejudiciabil și raportul de
cauzalitate intre fapte și urmări )
Subiectul (Persoana fizică și juridică)
Latura subiectivă (conștiința volitivă a persoanei , atitudinea psihică a persoanei fată de fapta social-periculoasă și
consecințele care au survenit)

37. Vinovălia și formele acesteia.

Vinovăția- atitudinea psihică a autorului faptei ilicite fată de fapta sa și de consecințele acesteia

Vinovăția este de 2 tipuri :

➢ Intenție (directă /indirectă)

➢ Imprudența (sineâncrederea/neglijența)

Intenția directă de manifestă în modul următor: persoana își dă seama de fapta sa periculoasă, își dă seama de urmări,
și le dorește, persoana este conștientă de fapta săvârșită

Intenția indirectă șe manifestă în modul următor: pesoana își dă seama de fapta sa periculoasă, își dă seama de urmări
dar le admite.

Sineîncrederea se manifestă în modul următor: persoana își dă seama de fapta sa periculoasă, își dă seama de urmări,
dar crede că într-un mod ușuratic vor fi evitate.

Imprudența se manifestă in modul următor: persoana nu-și dă sema de fapta sa periculoasă, nu-și dă seama de urmări,
dar putea și trebuia să le prevadă

38. Enumerați cauzele care inlătură răspunderea penală sau consecințele condamnării .
Cauzele care inlătură răspunderea penală:
o Amnistie o
Grațiere o
Înpăcare

Reabilitatea judecătoarească - este expirarea termenului stabilit de lege din momentul în care persoana a executat
pedeapsa principală și suplimentară, după care persoana respectivă este considerată nevinovată.

Eliminarea cazierului judiciar (reabilitatea judecatorească)- dacă o persoană care a executat o sentință penală și-a
dovedit corectarea printr-un comportament impecabil, atunci, la cererea sa, instanța poate elimina cazierul judiciar
înainte de expirarea acestuia
39. Definiți pedeapsa penală.
Pedeapsa penală- acțiune aplicată ca măsură de reeducare și corectare
40. Definiți noțiunea și izvoarele dreptului procesual penal.
Drept procesual penal- reprezintă o totalitate de norme juridice care reglementează activitatea organelor judiciare și a
părților în procesul penal în vederea curmării, preîntîmpinării și a indentificării faptelor ce constituie o infracțiune și
aplicaera în ordine penală a acestor masuri penale.

Izvoarele dreptului procesual penal:

➢ Constituția RM
➢ Codul de procedură penală
➢ Legea cu privire la organizarea judecătorească
➢ Codul penal
➢ Codul de procedură civilă ➢ Codul civil
➢ Alte legi adoptate de organul suprem al puterii de stat care reglementează relațiile procesuale penale ➢
Tratatele sau convențiile internațoinale

41. Enumerați principiile dreptului procesual penal.

Principiile dreptului procesual penal:

 Principiul legalității procesului penal

 Principiul egalității în fața legii și în fața autorităților
 Principiul prezumției nevinovăției

 Principiul inviolabilității vieții private și a domiciliului

 Principiul garantării dreptului de apărare
 Principiul libertății personale

42. Enumerați raporturile juridice familiale.

Raporturile juridice familiale:

 Raporturi dintre soț și soție ca urmare a încheierii căsatoriei

 Raporturi dintre părinți-copii
 Raporturi dintre adoptator-adoptat
 Raporturi intre persoanele căreia i-a fost instituită tutela

43. Definiți instituția căsătoriei.

Instituția căsătoriei......

O căsătorie este o uniune a unui bărbat și a unei femei, care vizează crearea unei familii și formalizată în modul
prescris. Căsătoria se încheie la oficiile registrului civil. Drepturile și obligațiile soților apar de la data înregistrării de
stat a căsătoriei. Căsătoria este o uniune voluntară, liberă, egală a unui bărbat și a unei femei, creată pe respectul
reciproc și dragostea, încheiată în conformitate cu legea, dând naștere drepturilor și obligațiilor pentru soți. Vârsta
minimă pentru căsătorie este de 18 ani. La căsătorie, soții, la discreția lor, aleg numele de familie al unuia dintre ei ca
unul comun, sau fiecare dintre soți își păstrează numele de familie premarital, sau ambii aleg un nume de familie
comun format prin combinarea numelor lor de familie sau adaugă celălalt soț la numele lor. Toate problemele vieții de
familie sunt decise de soți în comun, în conformitate cu principiul egalității lor în relațiile de familie.

Căsătoria nu este permisă între:

• persoane cu care cel puțin unul este căsătorit;

• rude în linie dreaptă până la a patra generație inclusiv, frați, surori, inclusiv cei care au un tată sau o mamă comune;
• părintele adoptiv și copilul adoptat;

• un tutore și un minor aflat sub tutela sa în perioada de tutelă;

• de către persoanele condamnate la închisoare în perioada în care ambii își execută pedeapsa;

• persoane de același sex.

44. Enumerați actele de stare civilă.

Actele de stare civilă:

 Certificatul de căsătorie
 Certificatul de divorț
 Certificatul de naștere
 Certificatul de deces
 Încuviințarea adopției