UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de Drept

Lucru Individual
Teoria Generală a Dreptului

,,Coraportul normelor generale, speciale și de excepție.’’

Realizat:
Stog Marius, anul I, grupa 1909
Verificat:
Negru Andrei,
doctor în drept, conferențiar universitar.

-Chișinău 2019-

CUPRINS
I. Introducere

1. Definția normei juridice ....................................................... 3

2. Trăsăturile normei juridice.............................. ................. 3-4

3. Clasificarea normelor juridice ........................................... 4-5

4. Coraportul normelor
generale,speciale,excepționale...................................................6

II. Încheiere

7. Concluzii................................................................................6

Bibliografie............................................................ ................ 7

1. Definiţia și trăsăturile normei juridice

 Până a arăta coraportul normelor generale, speciale și excepționale este
necesar de a defini întâi de toate norma juridică și de a arăta trăsăturile ei
specifice.
Astfel, domnul profesor Andrei Negru caracterizează norma juridică ca
fiind,,element primar al sistemului de drept, o regulă obligatorie de
comportament emisă de organele statale competente, adoptată sau sancţionată
printr-un act oficial (lege, decret ş.a.) şi asigurată în caz de necesitate de forţa
coercitivă a statului.’’[1] iar profesorul Oleg Pantea definește norma juridică
astfel ,, Norma juridică este o categorie de norme sociale instituite sau
recunoscute de stat, obligatorii în raporturile dintre subiectele de drept și
aplicate sub garanția forței de constrângere a statului, în cazul încălcării lor.’’
După părerea lui Dumitru Baltag şi Alexei Guţu „norma juridică, ca element
constitutiv al dreptului, este o regulă de conduită, instituită de puterea publică
sau recunoscută de aceasta, a căreirespectare este asigurată, la nevoie, prin forţa
coercitivă a statului”
În viziunea lui Ion Dogaru „norma juridică este o regulă de conduită generală,
impersonală şi obligatorie, care exprimă voinţa electoratului înfăţişat de organul
legislativ, regulă al cărei scop este de a asigura ordinea socială şi care poate fi
adusă la îndeplinire pe cale statală, la nevoie, prin constrângere”[2]
Scopul normei juridice este de a asigura convieţuirea socială orientînd
comportamentul oamenilor în direcţia promovării şi consolidării relaţiilor
sociale în relaţie directă cu valorile sociale statornicite în societate.
Așadar, norma juridică este o regulă de conduită generală, impersonală şi
obligatorie, care exprimă voinţa electoratului reprezentat de organul legislativ,
regulă având ca scop asigurarea ordinii sociale şi care poate fi adusă la
îndeplinire pe cale statală, la nevoie prin constrângere.

Din definiţia normei juridice rezultă că ea are următoarele trăsături:

1. Are caracter general şi impersonal. Are un caracter general întrucât este

aplicabilă pentru un numar nedeterminat de cazuri de același gen, determinate
de circumstanțele din ipoteza sa.Totodată este aplicabilă în mod egal tuturor
fiecărui individ. Caracterul impersonal este determinat de faptul ca acesta nu se
refera la anumite persoane concrete ci la o categorie de persoane însă nu la toate
persoanele ce se încadrează într-o societate.

1. Andrei Negru, Teoria Generală a Dreptului și Statului, Chișinău,2018.p.102

2. Ion Dogaru , Teoria Generală a Dreptului , Bucuresti,1999
 Ca de exemplu , Președintele țării, președintele Parlamentului, președintele
CSM ș.a.De unde rezultă ca ele se referă nu la persoana care ocupă funcția
respectivă pentru un anumit mandat, dar la toate persoanele ce vor deține
funcțiile corespunzătoare în viitor, deci se referă la funcție ca atare. . De
exemplu, Legea nr.158- XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi
statutul funcţionarului public este aplicabilă numai în privinţa funcţionarilor
publici. În legătură cu caracterul impersonal al normei juridice trebuie să
precizăm că există norme juridice ce reglementează conduita unor organe
unipersonale precum: Preşedintele ţării, Procurorul general, Primul ministru
etc ]. De exemplu, repartizarea atribuţiilor între Prim-ministru şi viceprim-
miniştrii este reglementată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova
nr.605 din 16 august 2013 , garanţiile de asigurare materială şi de protecţie
socială necesare exercitării funcţiei de Preşedinte alRepublicii Moldova sunt
stabilite prin Legea nr.1111-XIII din 20 februarie 1997 privind asigurarea
activităţii Preşedintelui Republicii Moldova .
2. Norma juridică are un caracter tipic.  Reglementează un anumit tip sau
modalitate de conduită la care vizează membrii societății
(familiale,învățământul).
3. Caracter obligatoriu-normele juridice sunt cerințe,exigențe ale statului.
Caracterul obligatoriu al normei juridice este reflectat prin constrângerea
statală, care, la rândul ei, este doar o excepție și nu o regulă.
4. Norma juridică este o normă socială. Norma juridică vizează în exclusivitate
relațiile sociale, relațiile dintre membrii societății, relațiile dintre oameni.

2.Clasificarea[3]
1.După rolul funcţional în mecanismul reglementării juridice.
*Norme iniţiale *Norme-începuturi *Norme-principii
*Norme determinative
* Norme definiţii *Norme generale şi speciale
2.După obiectul reglementării juridice
Norme ale dreptului muncii
Norme ale dreptului international
Norme ale dreptului constitutional
Norme ale dreptului administrativ
Norme ale dreptului civil
Norme ale dreptului penal
 Norme procesual penale,
Norme procesual civile,
Norme procesual administrative

3.După metoda reglementării juridice

Norme imperative , care la rândul lor se impart în norme prohibitive și norme
onerative
Norme permisive ,care se impart respective în norme dispozitive și norme
supletive.

4. După sfera de aplicare şi gradul de generalitate a normei

Norme generale Norme speciale Norme excepții

Acestă clasificare este reglementată prin art.5 Clasificarea normelor juridice al

Legii cu privire la actele normative din 22.12.2017: „(1) În funcţie de caracterul
lor, normele juridice se împart în generale, speciale şi derogatorii. (2) Normele
juridice generale sunt aplicabile fie tuturor raporturilor sociale sau subiecţilorde
drept, fie unor categorii de raporturi sau de subiecţi, fără a-şi pierde
caracterulde generalitate. (3) Normele juridice speciale sunt aplicabile în
exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecţi strict
determinaţi. În caz de divergenţă între o normă generală şi o normă specială,
care se conţin în acte normative de acelaşi nivel, se aplică norma specială. (4)
Normele juridice derogatorii sunt diferite în raport cu reglementarea-cadru în
materie şi sunt aplicabile unei situaţii determinate. În caz de divergenţă între o
normă generală sau specială şi o normă derogatorie, care se conţin în acte
normative de acelaşi nivel, se aplică norma derogatorie.”[4]
3. Andrei Negru, Teoria Generală a Dreptului și Statului , Chișinău 2018,pag114-117
4. Art.5 din Legea cu privire la actele normative din 22.12.2017

3.Coraportul normelor juridice generale , speciale , de excepție.

 În raport cu cele speciale sau de excepție, normele generale mai sunt denumite
si norme de "drept comun". (Putem distinge, de pildă, normele juridice ale
parții generale si cele ale parții speciale din Codul penal.) Deosebirea dintre
normele generale si acelea speciale este relativă. O normă este special în raport
cu o normă de aplicație mai largă, dar ea poate fi totodată și generală în raport
cu alta care are o sfera mai restrânsă decât a ei.
Normele speciale sunt aplicabile unei sfere restrânse de relații. De exemplu,
partea specială din dreptul penal se ocupă în mod concret de diferitele categorii
de infracțiuni.
Normele de exceptie se referă la situații deosebite care derogă de la regula
generală sau specială. (Astfel, art.4, alin.2 din Codul familiei  al României
încuviințeaza, pentru motive temeinice, casatoria persoanei care a împlinit
vârsta de 16 ani, desi aceasta vârsta este fixata printr-o prevedere special la 18
ani împliniți.) ,, Vârsta minimă de căsătorie este de optsprezece ani.Pentru
motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de şaisprezece ani se poate
căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi ori, după
caz, a tutorelui şi cu autorizarea direcţiei generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul.’’[5]
În caz de divergentă între o normă generală și o normă specială cu aceeași forţă
juridică, se aplică norma specială.
În caz de divergentă între o normă general sau specială şi o normă de excepţie
cu aceeași forţa juridică, se aplică norma de excepţie.
În cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un
conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiași obiect al
reglementării, se aplică prevederile actului posterior.
Concluzii : Distinctia facută între norme generale, speciale si de excepție are o
deosebită importanță pentru interpretarea dreptului. Pentru situații derogatorii
de la norma generală, devin aplicabile normele speciale sau de excepție, iar în
caz de concurs între norma specială si cea de excepție în soluționarea aceluiași
caz, va fi aplicată norma de excepție.

5. Art.4, alin.2 din Codul familiei  al României

Referinţe bibliografice:
15. Bădescu M. Concepte fundamentale în teoria şi filosofia dreptului. Teoria
normei juridice. - Bucureşti: Lumina Lex, 2004. - 187 p. 16.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.230-232, art.840. 17.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.182-185, art.703. 18.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.16-17, art.180.
CODUL FAMILIEI (A) 31/08/2008 

Andrei Negru Teoria Generala a Dreptului 2018

Legea cu privire la actele normative din 22.12.2017

www.academia.edu
www.studocu.com
www.dreptmd.wordpress.com
Ion Dogaru , Teoria Generală a Dreptului , Bucuresti,1999