Tema 5.

Dreptul bugetar și bugetul public na țional

1. Apariția, dezvoltarea și natura juridică a bugetului
2. Dreptul bugetar, raportul juridic bugetar
3. Conținutul și cuprinsul bugetului public național
4. Principle și ordinea repartizării veniturilor în sistemul public bugetar

1. Se presupune că noțiunea de buget provine din latina „bulga“ - o pungă cu bani. Ulterior
în Franța se utilizează expresiile „buge“ și „bugette“ cu sens de săcule ț. În Anglia prin
cuvântul „buget“ se înțelegea mapa de piele a cancelarului tezaurului în care erau aduse în
Parlament documente referitoare la situația veniturilor și cheltuielilor statului. În țările
române cuvântul buget pentru prima dată a fost introdus prin Regulamente organice de la
1831-1832 în care se vorbea despre buge sai bugeac.
Odată cu obținerea independenței tânărul stat a avut necesitatea de a avea un buget al
său propriu. Bazele sistemului bugetar au fost puse prin legea privind sistemul bugetar din
29.11.1990. Art. 3 al acelei legi menționa - ca bugetul de stat prin intermediul bugetului
republicat și bugeților locale exprimă relațiile economice dintre persoana fizică, persoana
juridică și stat în vederea formării și folosirii planificate al fondului centralizat de resurse
bănești.
Bugetul de stat a fost și este réglementât de 2 acte normative: Legea privind sistemul
bugetar - abrogată și Legea finanțele publice și responsabilitatea bugetar-fiscală, BASS din
1997 - abrogată, Legea sistemului public de asigurări sociale din 2000, Legea privind APL
95, 98, 2006.
În literatura de specialitate s-au afirmat mai multe definiții ale bugetului de stat ca:
1. 1. Bugetul este un stat de prevedere a veniturilor si a cheltuielilor pentru o perioada
determinata;
2. 2. Bugetul este un program de cheltuieli ce urmeaza a se efectua si de venituri ce
urmeaza a se realiza tot intr-o perioada determinata;
3. Din toate definitiile a devenit preferata, cea consacrata in legea contabilitatii a Frantei
potrivit careia
4. «Bugetul statului este actul de stabilire si autorizare, a veniturilor si cheltuielilor anuale ale
statului si ale altor servicii publice»
5. Conform prevederilor art. 3 al Legii privind sistemul bugetar și proces bugetar, prin
buget înțelegem totalitatea veniturilor și cheltuielilor și a surselor de finanțare
destinate pentru realizarea funcțiilor APC și APL.
6. Natura juridică a bugetului:
7. - bugetul este un act administrativ pentru ca se consideră atât veniturile, cât și
cheltuielile sunt evaluate, realizate de agenții administrativi;
8. - bugetul este un act legislativ fiindcă este o decizie care emană de la puterea
legislativă.
9. - buetul este un act administrativ+legislativ pentru ca se consideră că bugetul
este o lege în partea creditoare de dispozițiile generale și este un act administrativ în
partea creditoare de dispoziții individuale.
10. - bugetul are natura juridică de lege fiindcă se adoptă printr-o lege care poartă
denumirea de lege bugetară anuală.
11. - bugetul este un plan financiar. (care ulterior capătă forma unui act normativ)
12. 2. Dreptul Bugetar al RM, poate fi determinat ca totalitatea normelor financiar-
juridice, care reglementeaza relatiile sociale (financiare), care apar in legatura cu
constituirea, repartizarea si utilizarea, resurselor bugetului public national. Dreptul
bugetar e format dintr-un șir de instituții cercul lor fiind destul de larg, la ele
 atribuinduse:
13. - raporturile care stabilesc structura sistemului bugetar;
14. - actele normative care reglementează cuantumurile bănești ale veniturilor și
cheltuielilor ale fiecărui element ale sistemului bugetar(buget de stat, BASS, fond.
asigurării obligatorii de asistență medicală, bugete locale)
15. Pe lângă acestea, drepturile bugetare fac parte acte normative ale Guvernului
și ale Ministerului Finanțelor prin care se reglementează raporturile de elaborare și
executare ale bugetului de stat la fel acele care reglementează operațiunea de
trezorărie(cele mai voluminoase).
16. Având acest obiect de reglementare specific dreptul bugetar nu se suprapune
reglementărilor privind impozitele și a altor venituri bugetare sau ale împrumutului
de stat, ele numai se suprapun.
17. Relațiile sociale care apar în legătură cu constituirea repartizarea și utilizarea
bugetului public național și care sunt reglementate de normele dreptului național
devin raporturi juridice bugetare.
18. Spre deosebire de alte raporturi juridice financiare, raporturile juridice
bugetare, prezinta anumite particularitati:
a. - Izvorul aparitiei lor este intotdeauna lege (mai exacta legea bugetara anuala)
b. - Ele apar in procesul activitatii bugetare ale statului si unitatilor-administrativ teritoriale
c. - Cercul specific al subiectilor raporturilor juridice bugetare in raport cu componenta
altor raporturi juridice bugetare. (Statul si Unitatile-Administrativ Teritoriale);
(Organele Reprezentative si Executive ale puterii de stat atat centrale si locale);
(Intreprinderile de Stat si Institutiile Publice) - Aceste raporturi nu pot dura mai mult
de 1 an de zile.
d.
e. 3. Bugetul statului nostru este format din 2 părți: venituri bugetare și cheltuieli
bugetare(conținutul). Veniturile publice se instituie în raport cu necesitatea repartiției
venitului național, de structura economiei naționale, de gradul de dezvoltare
teritorială al țării și de nivelul de dezvoltare al forțelor de producție.
f. Veniturile publice sunt formate din:
g. - venituri ordinare(curente);
h. - extraordinare, vezi art. 28 aceeași legi; - Impozite și taxe, impozite pot fi atât directe
- cum ar fi imp. pe venit(p.f.), profit(p.j.), TVA etc.
i. Veniturile extraordinare sunt acele la care statul apelează în cazuri
excepționale, din această categorie fac parte:
j. Imprumuturile (in RM nu se permite) art.8 alin.2 Legea Sistemul Bugetar si Proces
Bugetar Suplimentarea masei monetare printr-o noua emisiune monetara Emiterea de
bonuri de tezaur (valori mobiliare de stat) Cheltuielile bugetare (reprezinta
modalitatile) de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in scopul satisfacerii
bugetului ale statului. Conform art.10 aceeasi lege, cheltuielile bugetare se
repartizeaza pentru fondul de salarii, intretinerea aparatului de stat, dezvoltarea
sistemului economic al tarii, acoperirea nevoilor social-culturale, serviciul datorii de
stat, plata cotizatiilor in organismele internationale, etc.
k. Operațiuni aferente vânzării și privatizării patrimoniului public, operațiuni
cu soldurile în conturile bugetului; alte operațiuni cu active financiare și cu datoria
bugetului.
l. Suplimentarea maser monetare; vânzarea unei părți din rezerve de aur ale
statului(RM nu are).
m. Cheltuielile bugetare, art. 29 - includ cheltuieli de personal prestații sociale, de
bunuri și servicii, subvenții și transferuri, dobânzi, cheltuieli destinate formării
 activelor fixe și alte.
n. Organizarea bugetară a statelor este în strânsă legătură cu organizarea
administrativ-teritoriale ale statelor.
o.
p. 4. Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar este un moment foarte
important, pentru oricare din statele contemporane si care este indreptata la
solutionarea urmatoarelor probleme de baza:
- De-a oferi statului si fiecarui organ al administratiei publice acel volum de mijloace
bugetare care sa asigure indeplinirea de catre aceste organe a functiilor care au fost puse in
sarcina lor .- Determinarea cheltuielilor bugetare ale statului, ale organelor administratiei
publice, care sa corespunda sferelor lor de activitate.
Procesul de realizare si repartizare a veniturilor si cheltuielilor intre bugetele de
diferite niveluri, se stabileste in baza
urmatoarelor principii:
- Principiul reglementarii uniforme (centralizate), care se exprima in stabilirea prin acte
normative a bazelor comune, care determina sistemul de venituri si de cheltuieli de diferit
nivel, ordinea de aprobare a normativelor de defalcari, conditiile de utilizare a mijloacelor
bugetare imprumutate, principiul echilibrarii maximal posibile ale bugetului, care se
infaptuieste, in conditiile unui bugetar cronic printr-un sistem special elaborate, indreptate la
inlaturarea sau micsorarea acestui deficit. - Principiul subordonarii administrative,
insemnatatii obiective si masurilor finantate din bugete se finanteaza actiunile care se atribuie
la competenta fiecarui organ al administratiei publice de nivel corespunzator - Principiul
teritorialitatii, care este un principiu foarte important mai ales la constituirea bugetelor locale
- Principiul autonomiei autoritatilor locale, la repartizarea unor venituri In
concluzie putem mentiona ca reglementarea bugetara se poate realiza prin urmatoarea
metoda:- Stabilirea izvorului venitului bugetar- Ajutorul gratuit acordat bugetelor locale din
contul bugetului de stat - Credite bugetare acordate intre bugete de diferite niveluri