Sunteți pe pagina 1din 3

La data de 22 aprilie 2004, Republica Moldova a făcut un pas important în vederea

exterminării barierelor existente din calea liberei circulații a mărfurilor, și anume că a aderat la
Convenția Internațională privind Sistemul Armonizat de descriere și Codificare a Mărfurilor de
la Bruxelles din 14 iunie 1983. Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 112-XV din 22 aprilie
2004, în care se menționează că : „ Ministerul Economiei și Infrastructurii, în comun cu
Departamentul Vamal, va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor convenţiei
menţionate„ 1 De asemenea, statul își mai atribue o obligație și anume : „ Ministerul Afacerilor
Externe va asigura remiterea instrumentelor de aderare depozitarului.„2 Necesitatea elaborării
unei asemenea Convenții este determinată de faptul că existau anumite dificultăți cauzate de
diversele principii diferite de clasificare în nomenclaturile de mărfuri internaționale. Această
problemă a făcut posibil ca la începutul anilor 70, Consiliul de Cooperare Vamală, a creat un
grup de specialiști care ar putea studia și elabora un sistem internațional unic de clasificare a
mărfurilor, pentru a ușura pe un termen lung operațiunile de comerț exterior. Elaborarea
Sistemului Armonizat a durat o perioadă mai îndelungată, aproximativ 10 ani, deoarece a fost
necesară studierea nomenclaturilor și sistemelor de descriere a mărfurilor și urma ca Sistemul să
devină util atât pentru scopuri vamale, cât și statistice.3 Respectiv, în luna iunie 1983, Consiliul
de Cooperare Vamală a încheiat toate lucrările pentru elaborarea Sistemului armonizat, și
totodată s-a pregătit elaborarea Convenției privind aplicarea sistemului. Elaborarea Sistemului
armononizat are la bază două principia și anume : ca marfa să aibă un semn distinctive
independent și să prezinte un interes cel puțin pentru câteva țări. Un lucru benefic existent în
cadrul Sistemului armonizat este faptul că fiecare țară care a luat parte la elaborarea Sistemului
armonizat a avut oportunitatea de a se expune cu propriile opinii, sugestii, asupra descrierii
mărfurilor, locul lor în nomenclator, codul marfar etc. Scopul urmărit de părțile contractante la
această Convenție le avem introduse în mod nemijlocit în Convenție și anume :

 facilitarea comerțului internațional;


 simplificarea procedurii privind culegerea, compararea și analiza datelor statistice;
 reducerea cheltuielilor dictate de necesitatea de a atribui mărfurilor o altă denumire, o
nouă clasificare și o nouă codificare;
 evoluția tehnicilor și a structurilor comerțului internațional. Acest fapt a dispus
modificări importante în Convenția privind Nomenclatura pentru clasificarea
mărfurilor în tarifele vamale, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950;
 considerarea gradului de detaliere, cerut în scopuri tarifare și statistice, care depășește
cu mult pe cel oferit de nomenclatura anexată la convenția de mai sus;
 Sistemul armonizat ca fiind unul destinat utilizării pentru stabilirea tarifelor și pentru
statisticile aferente diferitor moduri de transportare al mărfurilor;
 Sistemul armonizat care vine să favorizeze stabilirea unei corelații cât mai strânse
între statisticile comerciale de import și de export, pe de o parte, și de statisticile de
producție, pe de altă parte;4

Toate aceste elemente care sunt specificare în Convenție rămân a fi importante, iar Sistemul
armonizat este parte integrantă a acestuia, prin care avem stipulate niște reguli internaționale de

1
2
3
4
clasificare și informații statistice asupra mărfurilor care sunt destinate comerțului extern. În
cadrul Convenției, în art. 1 avem menționate următoarele definiții :

 prin Sistem armonizat de denumire și codificare a mărfurilor se înțelege nomenclatura care


cuprinde pozițiile, subpozițiile și codurile numerice aferente, notele de secțiuni, capitole și
subpoziții, precum și regulile generale de interpretare a Sistemului armonizat incluse în anexa la
această convenție,

 prin nomenclatură tarifară se înțelege nomenclatura stabilită în conformitate cu legislația părții


contractante pentru încasarea taxelor vamale de import,

 prin nomenclaturi statistice se înțeleg nomenclaturile mărfurilor, elaborate de partea


contractantă, pentru culegerea datelor necesare întocmirii statisticilor comerciale de import și de
export.5

Aceste noțiuni sunt unele ample, iar în baza lor fiind elaborate nomenclaturile tarifare ale multor
state, inclusive și a Republicii Moldova. Respectiv, o dată cu aderarea unui stat la Convenție
acesta se obligă să își elaboreze tariful vamal și nomenclatura statistică în conformitate cu
Sistemul armonizat. De asemenea, statul respective se obligă că în momentul elaborării
nomenclaturii sale tarifare și statistice să utilizeze toate pozițiile și subpozițiile Sistemului
armonizat, fără completări și modificări. În ceea ce privește statul Republica Moldova putem
spune că cadrul normativ ne oferă Legea privind aprobarea Nomenclaturii combinate a
mărfurilor nr. 172 din 25.07.2014. În cadrul acestei legi avem specificat care este scopul
aplicării Nomenclaturii combinate a mărfurilor și anume :

- codificării uniforme a mărfurilor introduse pe şi/sau scoase de pe teritoriul ţării,


precum şi plasate în anumite regimuri şi destinaţii vamale;
- aplicării taxelor vamale la importul de mărfuri;
- obţinerii unei statistici a comerţului exterior al ţării. 6

Nomenclatura combinată a mărfurilor a fost elaborată în corespundere cu cerinţele practicilor


internaţionale, luîndu-se în considerare modificările operate în Sistemul armonizat de descriere şi
codificare a mărfurilor, aprobat de Organizaţia Mondială a Vămilor. Nomenclatura combinată a
mărfurilor este divizată în 21 de secţiuni şi 97 de capitole, cu note explicative pentru fiecare
capitol. Cuantumul taxelor vamale, precum şi lista mărfurilor supuse acestora, aferente fiecărei
poziţii tarifare separate, se aprobă de Parlament.Cotele taxei vamale sînt unice şi nu pot fi
modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie şi de tratatele internaţionale la care
Republica Moldova este parte.7 În ceea ce privește aplicarea și interpretarea Nomenclaturii
combinate a mărfurilor, legea ne oferă anumite reguli care sunt specificate în lege. De asemenea,
tot în cadrul legislației naționale avem Codul Vamal care a consacrat în cadrul secțiunii 221

5
6
7
„Clasificarea mărfurilor conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor„ , iar începând cu art.
1411 și pânâ la 1414, stipulează despre : Nomenclatura combinată a mărfurilor, despre
clasificarea mărfurilor, despre deciziile tarifare prealabile privind clasificarea mărfurilor și
despre termenul de valabilitate a deciziei prealabile privind clasificarea mărfurilor.

S-ar putea să vă placă și