Teoria generala a bugetului de stat

1) aparitia, dezvoltarea si natura juridica

2) drept bugetar, raporturile juridice bugetare
3) continutul si cuprinsul bugetului public national
4) principiile si ordinea repartizarii, veniturilor si cheltuielilor sistemului bugetar

Etimologic cuvintul buget isi are originea in latinescul bulgo, care isemna o punga
cu bani. Ulterior in Franta s-au folosit expresiile bougette, cu sensul de saculet, insa in
sensul de astazi este necesar de mentionat urmatorul moment, unde in Marea Britanie
cuvintul duget se intelegea mapa de piele a cancelarului trezoriei in care erau aduse in
parlament datele in care erau reprezentate veniturile si cheltuielile anuale ale statului. In
tarile romane, folosirea expresiei buget a fost introduse prin regulamente organice, in care
se vorbea despre buge sau bugeac. O data cu declararea independentei R.M a aparut
necesitatea de a aavea un buget de stat propriu. Bazele sistemului bugetar au fost puse
prin legea sistemului bugetar din 29.11.1990, articolul 3 al acelei legi mentiona ca bugetul
statului prin intermediul bugetului republican si bugetelor locale, exprima relatii
economice, in vederea formarii si folosirii planificate a fondului centralizat de resurse
banesti.
In literatura de specialitate s-au format un sir de difinitii, bugetul este un stat de
prevedere a veniturilor si cheltuielilor pentru o perioada determinata, bugetul este un
program de cheltuieli ce urmeaza a se efectua si de venituri ce urmeaza a se realiza tot
intr-o perioada determinata. Din multiplele difinitii a devinit preferata cea consacrata in
legea franceza a contabilitatii, bugetul statului este actul de stabilire si autorizare a
veniturilor si cheltuielilor anuale ale statului si ale altor servicii publice.
Conform legii R.M privind sistemul bugetar, bugetul cuprinde sursele de venituri si
destinatia cheltuielilor pentru un an bugetar. Sub aspectul naturii juridice al bugetului de
stat, literatura de specialitate vine cu un sir de teorii si anume ca bugetul este un act
administrativ, pentru ca atit veniturile cit si cheltuielile sint evaluari realizate de agenti
administrativi. Ca bugetul este un act legislativ, fiindca este o decizie care emana de la
autoritatea legislativa. Ca bugetul este un act administrativ+legislativ, se constidera ca
bugetul este o lege in paretea creatoare de dispozitii generale si este un act administrativ
in partea creatoare de dispozitii individuale. Ca bugetul are natura juridica de lege,
bugetul statului nostru este aprobat printr-o lege care poarta denumire de lege bugetara
anuala.

2)
Dreptul bugetar al RM poate fi determinat ca totalitatea normelor financiar juridice
care reglementeaza relatiile financiare care apar in legatura cu constituirea, repartizarea
si utilizarea resurselor bugetului public national. Cercul institutilor ca parti componente a
dreptului bugetar este foarte larg, la ele atribuinduse - raporturile aparitia caruia este
stabilita de structura si sitemul bugetar - actele normative prin care se reglementeaza
cuantumurile baneste anuale a veniturilor si cheltuielilor ale fiecurui din elementele
sistemului bugetar - raporturile dintre aceste bugete de diferite nivele. Pe linga acestea
din dreptul bugetar fac parte actele normative ale guvernului si ministerului finantelor prin
care se reglementeaza raporturile de elaborare si de executare a bugetelor respective,
care reglementeaza operatiunile de terzorerie. Avind acest obiect de reglementare
juridica, dreptul bgetar nu se suprapune reglementarilor privind impozitele si celelalte
venituri ale statului sau ale imprumutului de stat (ele se intersecteza)
Relatiile sociale care apar la constituirea, repartizarea si utilizarea resurselor
bugetului public national si care sint reglementate de normle dreptului financiar, devin
raporturi juridice financiare. Spre deosebire de alte raporturi juridce financiare, cele
bugetare prezinta anumite particularitati: izvorul aparitiei lor este in totdeauna legea(legea
bugetara anuala); aceste raporturi apar in procesul activitatii bugetare ale statului; unitatii
administrativ teritoriale, cercul specifica al subiectelor, comparativ cu componenta
subiectelor altor raporturi financiare(statul si unitatile administrativ teritoriale, organele
reprezentative si exeutive, intreprinderile de stat si inst publice,); aceste raporturi nu pot
dura mai mult de 1 an cu anumite exceptie.

3)
 Bugetul statului nostru este alcatuit din 2 parti, veniturile publice si cheltuielile
publice(continutul). Veniturile publice sint formate din veniturile ordinare, caurente si
venitrui extraordinare. Veniturile publice ordinare sint acelea care se incaseaza c
uregularitate specifica, si din ea fac parte
- impozite directe
- impozite indirecte(taxe vamale, accizele)
- venituri de la intreprinderi si domeniile statului
- veniturile publice extraordinare, la care statul apeleaza in situatii
exceptionale(imprumuturile, exceptie RM vezi art 8 leage privind sistemul bugetar)
- suplimentarea masei monetare printr-o noua emisiune monetara
- emiterea de bonuri de tezaur (valori mobiliare de stat)
- vinzarea unei parti din rezervele de aur ale statului (RM nu are)
Cheltuielile reprezintata modalitatile de prepartizare si utilizare a fondului banesc
in scopul satisfacerii necesitatilor generale ale societatii. Cheltuielile bugetare
- se repartizeaza pentru fondul de salarii ale angajatilor publici
- intretinerea aparatului de stat
- dezvoltarea sistemului economic
- serviciul datoriei de stat
- plata cotezatiilor in organismele internationale
- acoperirea nevoilor social culturale
Organizarea bugetaa reiesa din structura organizarii statului respectiv.

4)
Repartizarea veniturilor in sitemul bugetar, este un moment foarte important pentru
oricare din statele contemporane si este indreptate la solutionarea urmatoarelor probleme
de baza. De ai oferi statului si fiecarui organ al adminstratiei publice acel volum de
mijloace bugetare care sa sigure indeplinirea de catre aceste organe a functiilor care au
fost puse in sarcina lor. Determinarea cheltuielilor bugetare ale statui si ale autoritatilor
publice care sa corespunda sferelor lor de activitate. Procesul de realizare si repartizare
a veniturilor si cheltuielilor intre bugetele de diferite niveluri se realizeaza in baza
urmatoarelor principii
- principiul reglementarii uniforme care se exprima in stabilirea de actele normative a
bazelor comune care determina sistemul de venituri si cheltuieli de diferit nivel, ordinul
de aprobare a normativelor de defalcari, conditiile de utilizare a mijloacelor imprumutate.

- principiul echilibrarii maximal posibile a bugetelor care se infaptuieste in conditiile

dificitului bugetar cronic, printr-un sistem de masuri special elaborate care duc la
eliminarea sau micsorarea acestui dificit.
- principiul subordonarii administrative, insamnatatii obiective si masurilor finantate, in
bugete se finanteaza actiunile care se atribuie la competenta fiecarui organ de nivel
corespunzator
- principiul teritorialitatii
- principiul autonomiei autoritatilor publice locale la repartizarea unor venituri