Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Master: Relaii Politice Internaionale Anul II Semestrul I

Analiza rolului COREPER n cadrul activitii Consiliului Uniunii Europene

Curs: Sistemul Instituional al Uniunii Europene Marin Ileana Daniela

Cuprins
Introducere Capitolul I De la COCOR la COREPER Capitolul II COREPER i Consiliul Uniunii Europene Capitolul III Consiliul , COREPER i sistemul decizional Concluzii Bibliografie Anexe

Introducere

Odat cu crearea Comunitii Europene ia natere i o instituie al c rui singur rol este acela de a ajuta Consiliul n munca sa, i anume Comitetul Reprezentanilor Permaneni sau mai pe scurt COREPER. Aceast instituie lipsit de orice putere legislativ asist Consiliul i pregtete sesiunile acestuia ducnd la indeplinire toate sarcinile trasate de acesta .COREPER mai asigur i transparena discuiilor ntre Instituiile Uniunii Europene. COREPER apare ca fiind garantul continuitii i permanenei Consiliului . Lucrarea de fa urmrete traseul COREPER de la Tratatele de Constituire a Comunitilor Europene pn la Tratatul de la Lisabona analiznd rolul acestuia n luarea deciziilor la nivelul Consiliului European .

Capitolul I De la COCOR la COREPER

n 1955 statele membre ale Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului se reunesc la Messina si i nsrcineaz pe olandezul Johan Willem Beyen i pe belgianul Paul-Henri Spaak cu realizarea unui proiect ce avea ca scop relansarea integrrii europene avnd la baz urmatoarele obiective : dezvoltarea institutionala; fuziunea progresiva a economiilor; crearea unei piete comune ; armonizarea politicilor sociale ;1 Raportul prezentat de Spaak impreuna cu un proiect au reprezentat baza negocierilor desfasurate la Bruxelles in urma carora au fost semnate in 1957 la Roma Tratatele Constitutive ale Comunitatii Economice Europene si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice . Sisteme institutionale ale acestor comunitati erau independente, fiecare avand Comisie , Consiliu si Adunare Parlamentara . Aceste doua Tratate Constitutive printre altele stabilesc si infiintarea unui organ format din reprezentantii permanenti ai statelor membre in timp ce TCECA2 stabilea un organ auxiliar al Consiliului CECO/CECA numit Comisia de Coordonare (COCOR ) La articolul 4 se vorbeste despre COREPER ca la organul nsarcinat cu pregatirea sesiunilor Consiliului si realizarea activitatilor pe care acesta i le atribuie 3 In urma Tratatului de Fuziune din 1967 cele doua organe sunt unite, COREPER preluand si functiile COCOR .Misiunea COREPER de pregatire a Consiliilor a fost confirmata si de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene care a decis ca : COREPER nu este o institutie a Comunitatilor ce are competente proprii , ci este un organ auxiliar al Consiliului care presteaza pentru acesta munca de pregatire si executie3.. De-a lungul timpului sefii de stat si de guverne din tarile membre au intarit rolul COREPER, acestuia dandu-i-se o mai mare libertate astfel incat Consiliul sa se poata concentra pe problemele politice majore .

1. Barbulescu ,Iordan Gheorghe ,Procesul decizional in Uniunea Europeana , Polirom 2008 , 2. TCECS-Tratatul Constitutiv al CECO/CECA 3. Tratatul de Constituire a Comunitatii Economice Europeane 4. Stoica, Marcela Monica , Uniunea Europeana , o abordare institutionala , Pro Universitaria 2010 editia a II a

Capitolul II COREPER si Consiliul Uniunii Europene

Prin Tratatul de Fuziune din 1965 in art. 1 se stipuleaza ca se instituie un Consiliu al Comunitatilor Europene mai jos numit Consiliul1 La 8 noiembrie 1993, in urma intrarii in vigoare a Tratatului de la Maastricht, prin decizia nr. 93\591 , Consiliul isi schimba denumirea in Consiliul Uniunii Europene .Competentele Consiliului se exercita in toti cei trei piloni creati prin acest tratat : Consiliul Uniunii Europene are menirea de a reprezenta statele membre in structurile comunitare , in politica externa si de securitate comuna si domeniul justitiei si al afacerilor interne 3, Consiliul este format din cate un reprezentant al statelor membre la nivel ministerial , de obicei fiecare guvern deleaga pe unul din membri sai in general Ministrul de Externe pentru reuniunile care au caracter mai mult politic decat tehnic . Chiar daca formal Consiliul nu se reuneste la convocarea unei sesiuni si nu se dizolva la sfarsitul acesteia , in practica , respectivi ministrii nu raman reuniti in Consiliu fiecare dupa sfarsitul reuniunilor continundu-si activitatea in tara de origine .Lipsa de permanenta a Consiliului fata de permanenta Comisiei a provocat o discontinuitate a functionarii coerente , solutia la aceasta problema a fost gasita in COREPER 3, acesta fiind alcatuit din functionari sau tehnicieni din statele membre . Numarul membrilor COREPER difera de la un stat la altul singura constanta find prezenta din partea fiecarui Stat al unui reprezentant permanent si a adjunctului sau.Desi exist un singur organ COREPER in practica acesta este impartit in doua pentru o mai buna pregatire a consiliilor si o mai buna cooperarare cu Comisia , pana si ordinea de zi fiind diferita si specifica fiecarei parti , altfel spus avem un COREPER cu doua sectiuni si anume COREPER I sau grupul Martens care se ocupa de probleme tehnice si COREPER II sau grupul Antici ( dupa primul sau presedinte ) care se ocupa de probleme mai importante . Presedentia COREPER este exercitata de catre diplomati acreditati ai Reprezentantei Permanente a statului ce exercita Presedentia Consiliului , fiind vorba despre seful misiunii in cazul COREPER II si adjunctul sau in COREPER I. Presedintele COREPER are competente in organizarea interna a acestuia adica toat ce inseamna ordine de zi, distributia tematicii . Principalele sarcini ale COREPER sunt coordonarea lucrarilor Consiliului , evaluarea detaliata a proceselor si inaintarea de opinii sugestive . COREPER duce la indeplinire toata munca preparatorie pentru Consiliu dar si pentru toate domeniile care intra in competentele exclusive ale Uniunii Europene inclusiv JAI .

1. Charles , Zorgibibe ,op. Cit.pag 157 2. Tinca, Ovidiu , Drept Comunitar general , Lumina Lex Bucuresti 2005 3. Acronimul COREPER provine de la abrevierea franceza a Comitetului Reprezentantilor Permanenti ( Comit des REpresentants PERmanents)

Inaintea unei reuniuni a Consiliului toate punctele de pe agenda sunt examinate de catre COREPER , doar daca nu este decis altfel de catre Consiliu prin unanimitate de voturi sau de insusi COREPER cu majoritate simpla . Doar dezbaterile Comisiei de Agricultura au fost intodeauna coordonate de catre un comitet special . Intanlirile COREPER au loc saptamanal , ca o regula COREPER I se intruneste Miercurea si uneori Vinerea iar COREPER II, Joia1 . Asemeni agendei Consiliului cea a COREPER este subampartita in doua parti : Partea I corespunde parti A din agenda Consiliului si cuprinde punctele asupra carora s-a cazut de acord in cadrul grupului de lucru al Consiliului, ceea ce insamna ca pot fi aprobate fara dezbatere . Partea a II corespunde partii B din agenda Consiliului, obiectivele din aceasta parte trebuiesc examinate de COREPER pentru a se decide asupra continutului . Daca COREPER ajunge la un acord asupra unui subiect din partea a II acesta ajunge un subiect in partea A pe agenda Consiliului.2 In urma cereri uneia sau mai multor delegatii un nou subiect poate fi adaugat pe timpul adoptarii agendei finale la inceputul intanlirii atata timp cat COREPER este de acord si cu conditia ca presedentia sa fi fost anuntata iar documentele sa ajunga la Comisie si la statele membre in perioada de timp stabilita, totusi aceasta optiune este strict limitata si poate fi folosita doar in circumstante extraordinare . In baza pregatirii agendei, Secretarul General al Consiliului intocmeste pentru delegati rapoarte sau scurte memorandumuri asupra punctelor din Partea I . Pentru Partea a II sunt intocmite pentru Presedinte procese verbale cu privire la starea discutiilor, astfel el este informat despre toate detaliile si despre cea mai buna procedura pentru examinarea dosarelor3 . Presedintele trebuie sa intre in posesia dosarelor cu o zi inainte de intanlire , unde se considera productiv , Presedintele isi poate aduce propria contributie , general in forma unui compromis pentru a reconcilia diferitele interese ale delegatiilor . Aceasta contributie este pregatita de catre Presedinte cu ajutorul Secretarului General al Consiliului si in colaborare cu Comisia Europeana . Grupul Antici are datoria de a stabili ordinea articolelor de pe agenda , pregatirea rezolutiilor articolelor din partea A a agendei cat si sa asigure transparenta COREPER . Ca o regula COREPER nu poate duce nici o munca de formulare a unui text . Daca formularea unui text trebuie imbunatatita pentru a facilita discutiile ulterioare , Presedintele este instruit sa rescrie textul cu ajutorul Secretariatului General al Consiliului 4 . Procedura de elaborare a unei decizii comunitare , se va baza astfel pe o naveta intre Comisie si Comitetul Reprezentantilor Permanenti.

1. 2. 3. 4.

http://eurocollege.ru/fileserver/files/COREPER_9_5.pdf http://ier.ro/index.php/site/page/cursdepregatire/ Idem 1 Barbulescu, Iordan Gheorghe , Procesul decizional in Uniunea Europeana , Polirom 2008

Cap III Consiliul , COREPER si procesul decizional

Dupa adoptarea de catre Comisie a propunerii normative prin majoritate absoluta, aceasta este trimisa Consiliului , in toate limbile statelor membre , Secretarul General al Consiliului o trimite la COREPER si la Reprezentantele Permanente a statelor membre , propunerea mai este trimisa si Parlamentului European , cu exceptia co-deciziei ( vezi anexa 1)cand, Comisia o trimite Parlamentului European . Mai departe COREPER pregateste solicitarile formale adresate Comitetului Regiunilor si Consiliului Economic si Social , dar sub aspect administrativ aceasta sarcina ii revine Secretariatului General1 . Presedintele COREPER asistat de catre Secretariatul General al Consiliului si dupa consultarea in prealabil a sefilor Reprezentantelor Permanente o distribuie dupa caz COREPER II sau COREPER I , criteriul dupa care se face distribuirea il constituie caracterul politic sau tehnic al propunerii , propunerea poate fi trimisa simultan la COREPER I si II pentru a fi analizata din doua puncte de vedere diferite . COREPER I si II trimit propunerea mai departe grupurilor lor de lucru pentru a fi examinate . Comitetele si grupurile de lucru ale COREPER examineaza in detaliu propunerea si discuta asupra continutului si propune eventuale modificari . In aceasta faza se exprima reticentele, se stabilesc pozitiile si tot aici apar primele acorduri intre state . Cand un grup de lucru sau un comitet isi incheie activitatea, redacteaza un raport supus analizei COREPER in care se prezinta aspectele asupra carora s-a ajuns la o intelegere dar si pe cele in privinta carora lipseste acordul . Grupul Anticii participa la fiecare sedinta a Reprezentantilor Permanenti rolul lor fiind acela de a face legatura intre reprezentantii nationali din fiecare grup de lucru si sefii Reprezentantelor Nationale 2. La acest nivel se aproba punctele I ale ordinii de zi adica acele puncte asupra carora s-a ajuns la un acord .La sfarsitul acestui proces COREPER poate lua decizia de : a supune Consiliului propunerea Comisiei , la punctul A al ordinii de zi a supune Consiliului propunerea Comisiei la punctul B al ordinii de zi a stabili ca propunerea sa fie adoptata prin procedura scrisa , in afara ordinii de zi 3.

1. Stoica, Marcela Monica , Uniunea Eeuropeana o abordare institutionala , Editura Pro Universitaria 2010 editia a II a 2. Barbulescu , Iordan Gheorghe , Procesul decizional in Uniunea Europeana , Editura Polirom 2008 3. Idem

Partea A a agendei ordinii de zi reprezinta acele probleme asupra carora COREPER si-a formulat punctul de vedere si a recomandat Consiliului aprobarea lor imediata . Partea B a agendei ordinii de zi reprezinta problemele asupra carora Consiliul trebuie sa delibereze . Aceste puncre sunt cele asupra carora nu a indeplinit majoritatea calificativa pentru a fi adoptat fara dezbatere.

Concluzii

Desi COREPER a fost creat pentru a ajuta Consiliul in munca acestuia iar tratatele i-au consolidata pozitia , in momentul de fata se observa incercarea statelor membre de a limita competentele acestui organ prin crearea Secretariatului General al Consiliului care a preluat o parte din indatoririle COREPER . Chiar daca existenta sa este reglementata de catre Tratate , neavand nici o putere decizionala sau legislativa poate duce in timp la absorbtia acestui organ de catre celelalte organizatii din cadrul Consiliului.

Bibliografie

1. Lucrari
o Barbulescu , Iordan Gheorghe ,Procesul decizional in Uniunea Europeana , Editura Polirom , 2008 o Stoica , Marcela Monica , Uniunea Europeana , o abordare institutionala , Editura Pro Universitaria 2010 editia a II-a o Tinca , Ovidiu , Drept Comunitar general , Editura Lumina Lex , Bucuresti 2005 o Roy, Joacquin si Kanner, Aimee, Historical Dictionary of the European Union , Editura Scarecrow Pres, Inc. 2006 o Phinnemore, David si Mcgowan, Lee A Dictionary of the European Union , Editura Europa Publications 2004 o Archer, Clive , European Union, Editura Routledge Taylor&Francis Group 2008

2. Internet.
http://eurocollege.ru/fileserver/files/COREPER_9_5.pdf- consultat la data de 23.01.2012 http://ier.ro/index.php/site/page/cursdepregatire/ -consultat la data de 23.01.2012 http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/council.eu/index_ro.htm consultat la data de 23.01,2012 http://w.w.w.consilium.europa.eu/council?lang=ro consultat la data de 23.01.2012

3. Documente

10

11

12