CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

CONSIDERATII INTRODUCTIVE

Consiliul este o institutie comunitara1, ce prezinta doua caracteristici majore: el

nu se intruneste in permanenta si compozitia sa variaza functie de ordinea de zi a
activitatilor sale astfel ca la Bruxelles se intrunesc in mod succesiv diversi titulari ai
Ministerelor din statele membre. Aceasta proliferare a Consililor specializate a ridicat
problema coordonarii reuniunilor . In conformitate cu Tratatul de la Nisa, art. 203 TCE
prevede componenta Consiliului UE in urmatorii termeni: ¨Consiliul este format din cate
un reprezentatnt al fiecarui stat membru la nivel ministerial, imputernicit sa angajeze
guvernul respectivului stat¨. Astfel spus, fiecare guvern al statelor membre delega cate un
reprezentatnt dintre membrii sai in Consiliul UE.
Ca regula generala, ministrii de externe ai fiecarui stat membru al UE au calitaea
de membrii ai Consiliului. La inceput s-a inregistrat o preeminenta a Consiliului denumit
de “ Afaceri generale” compus din ministrii de externe caruia ii revenea rolul sa asigure o
coordonare functie de frecventa reuniunilor sale.
In ceea ce priveste activiatatea Consiliului, exista unele diferente, dupa cum este
vorba despre un Consiliu ¨general ¨ sau unul ¨specializat¨
Consiliul se intruneste la Bruxelles cu exceptia lunilor aprilie, iunie si octombrie
cand sesiunile Consiliului au loc la Luxemburg 2. Consiliile specializate se pot insa intalni
fie simultan, fie in sesiunile Consiliilor generale. In conformitate cu art 4 (a) si (b) din
Regulile de procedura, la intalnirile Consiliului UE, participa si unii membrii ai Comisiei.
Ca institutie comunitara, ce lucreaza ¨cu usile inchise¨, Consiliul UE este obligat
prin Tratatul de la Nisa, sa-si indeplinesca sarcinile ce i-au fost incedintate.

1
art. 7 TCE
2
art 1 si 3 din Regulamentul Intern al Consiliului RIC

1
 CAPITOLUL 1

ORGANIZAREA CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE.

PRESEDENTIA.

1. Compozitie. Consiliul este format din cate un reprezentant din fiecare stat
membru la nivel ministerial abilitat sa angajeze guvernul statului respectiv 3. Apartine
fiecarui stat membru de a stabili lista celor pe care, conform criteriilor proprii, ii
considera abilitati sa-l reprezinte la acest nivel. Este o formula ce permite statelor
federale membre sa fie reprezentate de un reprezentatnt din cadrul structurilor federate
cand probemele abordate in cadrul Consiliului tin de domeniul formatiunilor statele
fedrale4.
1.2. Presedentia Consiliului. Initial, potrivit art 27 CECO presedentia se exercita
prin rotatie de fiecare stat membru pe o durata de 3 luni in ordinea alfabetica a statelor
membre5 . Un mandat atat de scurt nu permite desigur exercitarea utila a functiei
prezidentiale , motiv pentru care prin Tratatatele de la Roma din 1958 intrate in vigoare la
1 ianuarie 1957, madatul sa extins la 6 luni 6. Incepand cu Actul Unic din Iunie 1986 un
sistem de alternanta a fost prevazut intre primul si al doilea semestru al anului pentru ca
aceiasi tara sa nu detina presedentia in acelasi semestru7.
In mod traditional, semestrul II este mai incarcat decat primul, in primul rand
pentru ca este mai scurt8, in al doilea rand este semestrul in care trebuie adoptate
necesarmente la sfarsitul anului9. Odata cu noile aderari s-a stabilit o noua ordine de
rotatie10.
In perspectiva aderarii celor trei state “mici”, Austria, Finlanda, Suedia, Cosiliul
European de la Bruxelles din decembrie 1993 a decis sa modifice ordinea succesiunii

3
art. 203 TCE
4
cazul Germaniei, Austriei, Belgiei
5
dupa denumirea lor de origine
6
1-30 Iunie ; 1 Iulie-31 Decembrie
7
in ‘Europa celor 10‘
8
in luna august activitatile inceteaza
9
buget, cotele de pescuit, etc
10
art 140 actul din 1972. JOCE . L 73 P.73 JOCE L

2
presedintilor astfel incat o tara “mare” sa figureze in mod sistematic in cadrul ’‘troica ‘‘
insarcinata sa reprezinte Uniunea Europeana pe scena internationala. Noua ordine care a
intrat in vigoare din 1996 a fost stabilita printr-o decizie a Consiliului si nu printr-un
tratat. In 2007 presedentia consiliului este detinuta pentru trimestrul I de Germania si
pentru trimestrul II de Portugalia
In perioada mari presedintii, toate Consiliile, COREPER, grupele de lucru si
toate organele interguvernamentale sunt prezidate de acelasi stat.
“Primus inter pares” Presedintele Consiliului nu detine o autoritate juridca in
raport de ceilalti reprezentanti . Dar aceasta nu-l impiedica sa beneficieze de o influenta
reala asupra conducerii activitatilor comunitare: functie de momentul in care se acorda
cuvantul unui reprezentant guvernamental, timpul acordat pentru discutii inainte de a se
trece la vot, maniera in care se urmareste realizarea unui copromis intre pozitiile
diferitelor state, rezulatele unei reuniuni pot fi diferite. Practica activitatii presedentiei
Consiliului dealungul anilor a furnizat exemple atat pozitive cat si negative in acest sens.
A se vedea Raportul asupra institutiilor europene prezentat Cosiliului European in
Octormbrie 1979 de “Comitetul celor trei intlepti”.
Presedentia Consiliului pentru un stat membru impune obligatii si implica
acestuia si o serie de constringeri intrucat nu se poate limita doar la trecerea de la pozitia
de parte la aceea de arbitru dar implica si capacitatea administrativa si politica de a juca
acest ultim rol.
1.2.1 Rolul Presedintiei. Doctrina distinge urmatoarele functiuni ale presedentiei
administrativa, de initiativa, de coordonare si de reprezentare.
a. Functia administrativa.
Presedentia este raspunzatoare de elaborarea calendarului si ordinii de zi a
multiplelor intrunirii pe perioada mandatului nu numai la nivelul Consiliului11, ci si a
COREPER-ului si a numeroaselor grupe de lucru care functioneaza. sub egida sa fara a
se omite sedintele Consiliului European. El poate proceda la vot din propria initiativa si
este obligat sa o faca daca la initiativa unuia din membrii Consiliului sau a Comisiei ,
majoritatea membrilor Consiliului se pronunta in acest sens 12. De asemenea, presedentia

11
art 3 RIC
12
art 11 RIC

3
elaboreaza procese verbale si stabileste concluziile acestor intruniri 13, precum si
pregatirea comunicatelor de presa ce vor fi publicate. Presedintele semneaza actele
adoptate de Consiliu impreuna cu Secretarul general si Secretarul geneneral adjunct 14.
Secretarul general sau Secretarul general adjunct sau un director general actionand in
nume propriu notifica directivele, deciziile si recomandarile Consiliului15 .
Au fost cazuri cand Comisia a influentat directia de actiune a unuia sau a mai
multor presedinti. Astfel dupa adoptarea “Planului de actiune in favoarea pietei unice”
propus de Comisie si adoptat de Consiliul European de la Amsterdam 16-17 iunie 1979,
presedintele luxemburghez16, britanic17, si austriac18 au trebuit sa coordoneze activitatile
lor19, in cadrul actiunilor propuse de catre Comisie.
b. Functia de initiativa.
Succesul unui presedintie depinde de capacitatea pe care acesta o are de a articula
diferentele prioritati natioanala si de a degaja liniile unui compromis asupra punctelor
esentiale.
In cadrul PESC20 si in cel al cooperarii politiste si judiciare penale – JAI 21,
presedentia angajeaza, dupa autorizarea consiliului negocierile pentru un acord de unul
sau mai multe state sau organizatii internationale in domeniile ce apartin de cel de-al
doilea si al treilea pilier. Aceste acorduri se incheie la recomandarea Consiliului Uniunii
Europene.
c. Functia de coordonare . Eficacitatea unei presedentii se masoara – potrivit
practicii.si doctrinei posibilitatea de a juca un rol de filtru.intre problemele importante si
accesorii si de a utiliza termene ce permit accelerarea sau intarzierea luarii unor decizii
favorizndu-se toate ocaziile de a se realiza un compromis in dosare dificile.
d. Functia de reprezentare. Presedentia reprezinta Consiliul, ca institutie in
raporturile cu celelalte institutii ale comunitatii mai ales in fata Parlamentului European 22

13
art 13 RIC
14
art 15 RIC
15
art 18 RIC
16
sem II 1979
17
sem I 1988
18
sem II 1988
19
programul de lucru comun al celor trei presedinti
20
art 24 TUE
21
art 38 TUE
22
PE

4
si a Comisiilor sale in cadrul primului pilier 23. Presedintele consulta Parlamentul
European referitor la principalele aspecte si directile ale PESC si vegheaza ca opiniile
Parlamentului sa fie luate in considerare 24. Presedentia informeaza cu regulalitate
Parlamentului European asupra activitatilor desfasurate in domeniile ce tin de cooperarea
politista si judiciara penala25.
Dezvoltarea competentelor externe ale Comunitatilor Europene a condus Consilul
sa incredinteze adeseori presedintelui sau sa vorbeasca in numele statelor membre in
cadrul reuniunilor si conferintelor internationale, de exemplu in cadrul negocierilor
OMC ; se exercita.un rol de reprezentare externa a statelor membre rol care potrivit art 18
TUE nu este doar protocolar .
1.2.2 Sarcinile si atributiile Presedentiei.
a. Constituirea de “grupe”. Orice propunere a Comisiei declanseaza mecanismul
Consiliului. Propunerea tradusa oficiale ale Uniunii Europene este difuzata
reprezentantilor prermanenti ai statelor membre de catre Secretariatul General al
Consiliului. Reprezentantele permanete solicita autoritarilor nationale instructiuni ;
acestea pronuntaindu-se asupra propunerii Comisiei. Ulterior Presedentia convoaca un
grup de lucru din functionarii competenti ai statelor membre si ai Comisiei. Poate sa fie
un grup de lucru deja existent sau unul creat ad-hoc special investit cu acel dosar. In
cadrul primei intrunirii a grupului de lucru Comisia prezinta propunerea sa expunand
motivele, Presedentia acorda cuvantul pe rand functionarilor delegati pentru precizarea
unor puncte de vedere, Comisia inregistrand astfel primele reactii la propunerea sa.
Durata instructiei propunerilor Comisiei de catre grupul de lucru depinde in parte
de interesul manifestat de predinte si/sau de Comisie pentru dosarul prezentat Consiliului.
Grupul de lucru poate sa se puna de acord in totalitate sau in parte asupra propunerilor
Comisiei sau sa sugereze amendamentele in acord cu Comisia. Dosarul este transmis
ulterior la COREPER.
b. Unele constangeri. Presedentia trebuie sa faca fata la trei tipuri de
constrangeri comunitare: termenul necesar adoptarii unui proiect al Comisiei; rolul tot

23
art 26 RIC
24
art 21pgr.1 TUE
25
art 39 pgr.2 TUE

5
mai important al Parlamentului European in adopdarea deciziilor; dificultatile, importanta
interpretarilor26 in adoptarea finala a unui act comunitar.
Termenul. Dupa deliberarea colegiului Comisiarilor rezultatul trebuie transmis
Parlamentului European in termen de 6 saptamani; astfel dosarele ce trebuie rezolvate de
Presedinte trebuie aprobate de Colegiul Comisarilor trebuie aprobate cu 3-4 luni
inainte.Trebuie tinut seama ca pentru prezentarea unui dosar la Consiliul Uniunii
Europene exista anumite termene:
- dosarul este inscris pe ordiea de zi a Consiluilui Uniunii Europene cu cel putin
15 zile;
- dosarul trebuie sa ajunga in acel moment la COREPER;
- dosarul este expediat la COREPER in jur de 15 zile dupa incheierea activitatilor
gupelor de lucru.
In calendarul Presedentiei sunt integrate termenele proprii mecanismului
comunitar27.
Competentele Parlamentului European au fost intarite prin Tratatul asupra Uniunii
Europene28 si mai ales in cadrul procedurii codeciziei prin Tratatul de la Amsterdam,
intrat in vigoare de la 1999.
Incercand sa definim obligatiile parlmentare ale unui Presedentii constatam ca ele
corespund la 6 tipuri :
- Dezbateri generale. Presedintele in exercitiu prezinta programul Presedentiei
sale si face bilatul semenstrului de activitate. Presedintele intervine in discutiile asupra
programelor realizate in domeniul PESC si JAI. Presedintele prezinta un raport oral la
fiecare intrunire a Consiluilui European. Presedintele este prezent la vizitele sefilor de
stat la Parlamentul European. In fine Presedintele este prezent la Parlamentul European
cand se discuta bilantul anual al Comisiei si se prezinta programul sau anual.
- Intrebari orale.Cand sunt adresate Consiliului acesta le primeste cu cel putin trei
saptamani inainte de a fi inscrise pe ordinea de zi a plenului Parlamentului European.

26
in limbile oficiale
27
termenul de examinare, durata Consiliului cu 25 de membrii, durata extinsa a procedurilor in fata PE mai
ales in cadrul procedurii codeciziei
28
Mastriht

6
 - Declaratiile protrivit articolul 37 din Regulamentul Interior al Parlamentului
European : acest articol permite Consiluilui sa ceara Parlamentului sa formuleze o
declaratie in plen.
- Orele acordate pentru formularea de intrebari : in cadrul fiecarei sesiuni
plenare29, Presedintele trebuie sa participle la ora de intrebari si sa raspunda la cele puse
pe ordinea de zi a sesiunii ;
- Prezenta in comisiile specializate : Presedentia30 este invitat de Comisii pentru a
prezenta programul Presedentiei si a raspunde la intrebarile parlamentarilor. Comisiile
Parlamentare au obtinut de la Presedentiile succesive o interventie a ministrului
competent la sfarsit de semestru pentru a se face un bilant al activiatilor Presendentiei.
- Alte interventii: intrunirile prioritatre la probleme specifice31 necestita prezenta
Presedintelui in exercitii ale Consiliului. Cand Consiliul nu retine in totalitate
amendamentele votate de Parlament in cadrul celei de-a II-a lecturi, Comitetul de
conciliere este convocat. Acest comitet intruneste ministrii statelor membre sau
reprezentatii lor si o delegatie egala32 a Parlamentului European. Ministrii trebuie sa
copredizeze Comitetul de conciliere cu Presedintele Comisiei pralamentare competente.
Presedintele Consiliului informeaza oral comisiile permanente inaintea inceperii
negocierilor si inaintarea semnarii unui accord de sociere sau a unui accord comercial.
Problema interpretilor. Numarul echipelor de traducatori fiind redus serviciul
comun de traducatori ai Comisiei si Consiliului. Nu pot pune la dispozitia Consiliului mai
mult de 13 intrepreti pe zi33. Largirea continua a Uniunii Europene nu a facut decat sa
acutizeze problema.

CAPITOLUL 2
29
ziua de miercuri
30
ministrul competent in materie
31
probleme orizontale, bugetare, probleme de procedura
32
ca numar
33
orice prelungire a programului de lucru peste ora 18:30 creeaza probleme de recuperare

7
SESIUNILE SI INTRUNIRIILE CONSILIULUI UNIUNII
EUROPENE

2.1. Formatiunile Consiliului. Consiliul pentru ”Afraceri generale” din 10

Aprilie 2000 a fixat o lista acelor 16 formatiuni in care activeaza Consiliul Uniunii
Europene34. Acestea sunt urmatoarele: Consiliul Afacerilor Generale, Consiliul
Agricultura , Cosiliul Afaceri Economice si Financiare 35, Consiliul Mediu, Consiliul
Transporturi si Telecomunicatii, Cosniliul Forta de Munca si Politica Sociala, Consiliul
Pescuit, Consiliul Industriei si Energiei, Consiliul Justitie, Afaceri Externe si Probleme
Civile, Consiliul Piata Interna, Consumatori si Turism, Consiliul Cercetari, Consiliul
Buget, Consiliul Cultura, Consiliul Dezvoltare, Consiliul Educatie si Tineret, Consiliul
Sanatate.
Infruntarea orcarei alte formatiuni trebuie sa fie autorizata de la caz la caz de
Consiliul Afaceri Generale36.
2.2. Ordinea de zi. Elaborarea ordinii de zi provizorii incumba Presedentiei care
o trimite celorlalti membrii ai Consiliului precum si Comisiei cel putin cu 14 ziele inainte
de inceperea sesiunii37 . Delegatiile celorlalte state membre au posibilitatea ca si Comisia
sa ceara inscrierea unei probleme pe ordinea de zi cu conditia de a face sa parvina cererea
cu cel putin 16 zile inainte deschiderii sesiunii38.
Aceasta ordine de zi provizorie va indica punctele asupra carora se va cere un vot
formal al Presedentiei unui stat membru sau al Comisiei. Punctele referitore la adoptare
unui act sau a unei pozitii comune referitoare la o propunere legislativa sau a unei
propuneri in masura sa fie adoptata in aplicarea titlului VI din TUE 39 nu sunt inscrise pe
ordinea de zi provizorie in vederea adoptarii unor decizii decat daca a trecut termenul de
sase saptamanii prevazut de punctul 3 al protocolului asupra rolului rolului parlamentelor

34
vezi Conseil comuncation puivi des conclusions den conseil europeen d’Helsinki des 10-11 Decembrie
1999. Formations des conseil JOCE m.c 174 din 23 Junie 2000, p. 1si 2
35
ECOFIN
36
art. 2 pgr.1 RIC
37
art.3 pgr.1 RIC
38
art.3 pgr.1 RIC
39
cooperarea politica si judiciara penala

8
nationale. Consiluil poate deroga cu unamimitate de la termenul de sase saptamani cand
inscrierea problemei releva de execptia de urgenta prezentata la punctual 3 al
protocoluilui amintit40
Consiliul la inceputul sesiunii adopta ordinea de zi definitiva. Astfel pot fi
adaugate si alte puncte decat cele inscrise pe ordinea de zi provizorie cu conditia ca
inscrierea lor sa se decida cu unanimitate
2.3. Asistenta la sesiuni si publicitate. Articolul 5 pgr.1 RIC inscrie principiul
nepublicitatii sesiunilor inafara cazului cand Consiliul organizeaza dezbateri de orientare
asupra programului de activitate semesetrial prezentat de Presedinte si asupra
programului anual de activitate al Comisiei. Aceste dezbateri fac obicetul unei
retransmisii publice prin mijloace audio-vizualte41. Consiliul sau COREPER pot decide
cu majoritatea calificata daca alte dezbateri ale Consililui vor face obiectul unei
retransmisii publice prin mijloace audio-vizuale mai ales cand dezbaterile sunt axate pe
probleme ce ating interesele importante ale Uniunii sau se refera la o noua si importanta
propunere legislativa42 .
Comisia este invitata sa participe la sesiunile Consililui. De asemenea si Banca
Centrala Europeana participa in cazul in care aceasta isi exercita dreptul sau de
initiativa43. Prezenta Comisiei sau a Bancii Centrale Europene nu constituie un drept
propriu al acestora ci o facultate ce este lasata la apreciera Consililui, confirmandu-se
astfel faptul ca el, Consiliul poate decide sa deliberze fara prezenta Comisiei sau a Bancii
Centrale Europene44. Regulamentul intern al Consililui autorizeaza membrii Consililui sa
fie insotiti de functionari care asista si al carui numar poate fi returnat de Consiliu si al
caror nume si calificari sunt comunicate Secretarului General45.
Regulile de publicitate a deliberarilor au devenit foarte complexe 46 dezvaluind
reticenta Consililui de a abandona vechcea sa practica al secretului.
Aceste regului consitiuie interpretarea de catre consiliu “a principiului
deschiderii” consacrat de art. 255 TCE care precizeaza in pargraful 1 ca “orice cetatean al
40
art.3 pgr.3RIC
41
art.8 pgr.1si 3 RIC
42
art.8pgr.2RIC
43
art.5pgr.2RIC
44
art.5 pgr.2RIC
45
art.5 pgr.3RIC
46
art. 9 RIC

9
lumii si orice peroana fizica sau juridica rezidand sau avand sediul sau intr-un stat
membru are un drept de acces la documentele Parlamentului European, Consiliului si a
Comisiei sub rezerva principiilor si conditiilor care vor fi fixate in conformitate cu
paragarfele 2 si 3”; iar pargraful 3 din acelas articol se precizeaza ca “ fiecare institutie
vizata din cele de mai sus va elabora in regulamentul sau interior dispozitii speciale
referitoare la accesul la documentele sale”.
2.4. Procesele verbale. Se intocmeste un proces verbal pentru fiecare sesiune a
Consiliului care dupa aprobare este semnat de Presedintele in exercitiu si de catre
Secretarul General sau Secretarul General Adjunct47. Secretariatul general are
responsabilitatea de a stabilii forma definitiva a textelor adoptate de Consiliu.
2.5. Cazul special al Consiliilor informative. Reuniunile informative au rolul
estential de ce se permite reflectarea in comun si un schimb liber de opinii pe cat posibil
asupra unor termeni de importanta generala; ele nu constitue sesinui ale Consiliului si
deci nu se pot substitui une iactivitati normale. Numarul reuniunilor informative ale
ministrilor este limitat la sapte pe Presedintie plus inca una in cadrul sectorului JAI.
Pentu a se pastra caracterul informativ a intrunirilor in cauza au fost adoptate de
Cosniliul Afaceri Generale, doua directive la 19 Dcembrie 1988 si 11 Mai 1992 precizand
urmatoarele:
- nu exista ordine de zi oficiala;
- prezenta colaboratorilor este limitata la strictul necesar;
- in niciun caz dezbaterile nu se vor concretiza prin elaborarea de documente
oficiale nici variante dupa reuniune; reuniunile nu pot in nici un caz sa conduca la
concluzii si cu atat mai putin la decizii formale.
Prescriptiilele de mai sus, in practica se pare ca sunt prea putin respectate

CAPITOLUL 3

47
art 13 RIC

10
PREGATIREA ACTIVITATILOR CONSILIULUI. COREPER.

Consiliul Uniunea Europeana in compozitia sa ministeriala. Reuneste ministrii

statelor membre48 ; aceasta formatiune nu se intruneste permanent si compozitia sa,
variaza functie de ordine de zi a sesiunilor, s-a constituit o permanenta sub forma unui
organism ce reuneste ambasadorii reprezentatnti permanenti al statelor membre la
Bruxelles.
3.1. Definitia si rolul COREPER. A fost instituit prin Regulament Intern al
Consiliului in 1958 pe modelul Comisiei de Coordonare 49 creata in cadrul tratatului
CECO. In 1967 cele doua organisme au fost reunite prin articolul 4 al Tratatului de
fuziune50 si cand se introduce pentru prima data denumirea de COREPER in cadrul
tratatelor. Reprezentantii permanenti ai statelor membre intruniti in cadrul Consiliului
instrumenteaza dosare permanente minisitrilor reuniti in Consiliu. Opiniile si orientarile
exprimante de COREPER pot fi intotdeauna puse in discutie de Consiliu. COREPER nu
este o institutie a Uniunii Europene, nici o instanta de decizie investita cu competenta
proprie. Este un organism de pregatire a activitatii Consiliului. In 1996, Curtea de
Jjustitie a Comitetelor Europene – CJCE, a calificat COREPER ca ’’organ auxiliar al
Consililui asigurand pentru acesta, sarcinile de pregatire si de executare. Functia de
executare a mandatelor incredintate de Consiliu nu abiliteaza COREPER sa execute
compententa decizionala care revine, potrivit tratatului Consililui’’51.
In decembrie 1974 sefii de stat si de guverne au intarit rolul de pregatire a
deciziilor Consiliului de catre COREPER, acordand reprezentatilor permanenti “o mai
mare latitudine... de a nu evoca in fata Consililui decat problemele politice cele mai
importante”. In cadrul constructiei comunitare COREPER detine un loc fundamental
punct de jonctiune intre procedurile nationale si exigentele comunitare. Reprezentatul
permanent la Bruxelles este fara indoiala prsoana cea mai abilitata sa serveasca interesele
guvernului sau in mediul comunitar dar in acelas timp el este “avocatul“ intereselor

48
Ministrii Afacerilor de Externe sau Minsitrii specializati functie de formatiunea generala sau sectoriala a
Consiliilor
49
COCOR
50
Bruxelles
51
pct.26 si 27 din hotararea CJCE , 16 Martie 1996, Commisien et Conseil aff. C. 25/94, rec 1 p. 1497

11
comunitare in capitala statului sau. Se pare ca reprezentatul permanent este prin vocatie
mai sensibil a necsitatile promovarii uni compromis decat a administratiile centrale.
Rolul central al COREPER este ilustrat prin faptul ca toate punctele inscrise pe
ordinea de zi a Consililui trebuie, in mod obligatoriu, sa fie examinate, prealabil, de catre
COREPER mai putin in caz de urgente. Consiliul decide cu unaimitate sa delibereze fara
ca acest examen sa fi fost efectuat in prealabil de catre COREPER, dupa cum si
COREPER poate decide, el insusi, cu unanimitae sa renunte la acest examen prealabil52.
3.2. Organigrama COREPER. Incepand cu anul 1962, COREPER este divizat
in doua parti.
COREPER 1 intruneste reprezentanti permanenti adjuncti in fiecare zi de miercuri
si adeseori si vineri.
COREPER II intruneste preprezentanti permanenti 53 care au sedintele in principiu
joi cu exceptia membrilor ce preced consiliul “afacerii generale“ sau Consiliul ECOFIN/
ECONOMIE/ FINANTE/ cand se intruneste miercuri. Repartizarea sarcinilor, decisa de
pesedintele COREPER II in colaborarea cu reprezentatul Consililui54.
COREPER II: probleme institutionale, pregatitrea dosarelor consililor
“Afacerilor generale” ’’ECOFIN’’, “dezvoltare”, "justitie", "afaceri interne" si "protectie
civila si buget”.
COREPER II: probleme institutionale, pregatitrea dosarelor consililor
“Afacerilor generale” ’’ECOFIN’’, “dezvoltare”, "justitie", "afaceri interne" si "protectie
civila si buget”.
55
”.
3.3. Oridinea de zi a COREPER I si COREPER II. Ordinea de zi provizorie a
fiecarei formatiuni COREPER este decisa de presedintele fiecarui COREPER care este
reperezentatul permanent sau reprezentatul permanent adjunct al statului care dirijaza
presedentia semestriala a Consiliului cu o saptamna inainte de sedinta56.

52
art. 19 pgr 2 RIC
53
care au rang de ambasadori
54
ca nu este si variaza functie de caracterul sensibil a problematicii si sarcinile Presedintelui intre diferitele
reformatiuni ale COREPER
55
probleme vetereinare
56
de regula joi dimineata pentru COREPER I si joi seara pentru COREPER II

12
 Ordinea de zi atat pentru COREPER I cat si pentru COREPER II este divizata in
doua parti :
- partea I grupeaza punctele asupra carora un accord s-a consultat in cadrul
grupului de lucru si care sunt responsabile sa obtina, fara dezbatere, aprobarea
COREPER inafara de cazul in care o delegatie se opune57;
- partea a II-a cuprinde punctele referitoare la probleme ce impun un examen
aprofundat de catre COREPER precum si punctele ”diverse” inscrise la cererea
Presedentiei, a unei delegatii sau a Comisei ; Acese puncte diverse dau nastere la o
comunicare din patea statelor membre solicitante, insa nu pot duce la o decizie.
Se poate inscrie un punct pe ordinea de zi provizorie cu mentiunea “eventual”
ceea ce permite presedentiei sa-l retraga sau sa-l mentina utilizand un scurt preaviz.
In momentul aprobarii ordinii de zi definitive la inceputl sedintei este posibil sa se
adauge un nou punct la cererea uneia sau mai multor delegatii cu acordul unanim al
COREPER
Tratatele au creat anuminte Comitete specifice insarcinate sa coordoneze
activitatiele Consiliului in domenii speciale: comitetul monetar58; Comitetul 113, devenit
13359; Comitetul politic, Comitetul K460. Existenta acestor Comitete nu prejudiciaza rolul
central al activitatii COREPER.Toate comitetele astfel constituite trebuie sa respecte
aplicarea art.207 TCE care prevede responsabilitatea generala a COREPER cat priveste
pregatirea lucrarilor Consiliului. Rapoartelele acestor Ccomitete trebuie sa fie disponibile
din timp inaintea sesiunii COREPER care le examineaza61.
N.B. o exceptie exsista in acest domeniu si este consitituit de Comitetul Special
Agricultura – CSA , infiintat in 196062 insarcinat sa pregateasca documentele privitoare la
problemele care fac obiectul activitatii Consiliului “agricultura”. Probelemele examinate
de acest comitet sunt prezentate in mod direct pe adunarea de zi a Consiliului
“agricultura”. Cu alte cuvinte acest Comitet joaca in domeniile foarte tehnice ale
agriculturii acelasi rol precum COREPER
57
in acest caz punctul este inscris in partea a II-a
58
devenit comitetul economic si finianciar de la 1 Ianuarie 1999, art.814 pgr.2 TCE dupa Tratatul de la
Amsterdam
59
negocierile comerciale mulitlaterale si relatiile cu OMC
60
activitatiele in cadrul JAI
61
art.21 RIC
62
JOCE, 12 Septembrie 1960 p.1217

13
 3.4. Pregatirea sedintelor COREPER. Pe baza ordinii de zi provizorii
Secretariatul General al Consiliului redacteaza pentru delegatii, dupa caz, rapoarte, note
scurte privind punctele inscrise in partea I-a sau note de sinteza prezentand stadiul
negocierilor63 cat priveste punctele inscrise in partea a II-a. La notele mentionate se
adauga unele note destinate exclusive, Presedentiei COREPER vizand sa o informeze
asupra celei mai potrivite proceduri de urmat pentru examinarea dosarului precum si
asupra unor anumite elemente ce ar favoriza avansul in negocieri.
Cu o zi inaintea sedintei COREPER are loc o intrunire pregatitoare la care
participa presedintele COREPER insotit de coordonator, functionarii secretariatului
general al Consiliului insarcinati cu dosarele ce figureaza pe ordinea de zi precum si un
reprezentant al serviciului juridic. In cazul COREPER II, Secretarul General si
Presedintele Consiliului participa la reuniunile pregatitoare.
La aceasta reuniunre pregatitoare sunt prezenti asistenti personali ai membrilor
COREPER care se intrunesc sub denumirea de “grupul Mertens” pentru COREPER I si
“grupul Anticii” pentru COREPER II.
Grupul Antici64a fost instituit in 1975 pentru a anticipa ordinea de zi, COREPER
II si a rezolva dezbaterile de natura tehnica si organizatorica. Acest stadiu pregatitor
permite, adeseori sa realizeze o prima vizualizare a pozitiilor diverselor delegatii pe care
acestea le vor promova in cadrul sedintelor COREPER. Grupul Mertens65 a fost creeat in
1993 pentru COREPER I.
Intr-o prima faza COREPER aproba ordinea de zi definitiva, in a II-a faza
presdintele invita COREPER sa confirme rezultatele grupurilor Antici/Mertens sa-si
aprobe punctele inscrise pe ordinea de zi la partea I-a . Aceasta aprobare poate da nastere
la rezerve si la declaratii fara ca o veritabila discutie sa fie declansata.
La terminarea discutiilor Presedintele COREPER poate :
- fie sa constate acodrul COREPER asupra punctului in discutie, si sa sugereze
inscrierea lui la punctual A pentru urmatoarea sedinta a Consiliului;
- fie sa constate acordul asupra unui anumit numar de puncte si in acelasi timp
persistenta diferentelor pe fond asupra altor aspecte si deci solutia necesara o discutie la

63
eventual insotite de textele in subsol
64
dupa numele primului sau presedinte
65
dupa numele primului sau presedinte

14
nivelul Consiliului. In aceste conditii el sugereaza inscrierea problemei sub denumirea de
punct B pentru o sesiune a Consiliului ;
- fie sa constate ca anumite probleme trebuie inca sa fie aprofundate la nivelul
COREPER inainte de a fi spuse Consiliului si deci urmeaza a fi instituit pe ordinea de zi
a unei reuniuni viitoare a COREPER.
- fie sa mandateze grupul de lucru competnt pentru a aprofunda anumite dificultati
tehnice, insuficient tratate la prima trecere in revista sau care au aparut in cursul intrunirii
COREPER.
3.5. Grupurile de lucru ale Consiliului. Pentru a ajuta pregatirea lucrarilor
Consiliului, COREPER poate instituii prin mandate, Comitete sau grupe de lucru 66.
Aceste grupe sunt compuse din delegatii fiecarui stat membru, ele pot avea un caracter
mai mult sau mai putin permanent functie de necesitati.
Reprezentatul national in aceste grupe trebuie sa aiba cunostinte tehnice in
sectorul respectiv de activitate, cunostinte lingvistice care sa-i permita sa stabileasca
contacte cu ceilalti experti in afara intrunirilor pentru a putea valorifica opiniile sale si in
fine o cunostere a tehnicilor de negociere.
Spre deosebire de Comitetele instituite de tratate, aceste Comitete si grupe de
lucru sunt prezidate in afara de o decizie constrara a COREPER de catre un delegat al
statului membru care exercita presedentia Consiliului Uniunii Europene67.
Rapoartele Comitetelor si grupurilor de lucru ale Consiliului trebuie sa fie
disponibile din timp inaintea sedintelor COREPER care le examineaza 68. Presedentia
asistata de Secretariatul General organizeaza si planifica sedintelele diverselor grupe de
lucru69.
Grupul de lucru functioneaza intr-o maniera similara atat la Consiliu cat si la
COREPER70. Obiectivul sau este sa se permita delegatiilor statelor membre sa-si
confrunte pozitiile. Aceasta confruntare permite sa se reduca dificultatile pe care le ridica
propunerea in discutie atat timp cat nu priveste o problema de fond sau cu caracter
orizontal sau institutional ce ar justifica o dezbatere in COREPER. Delegatiile pot forma

66
art.19 pgr.3 RIC
67
art. 19 pgr.4 alin.3 RIC
68
art.21 RIC
69
calendar al intrunirilor stabilit la inceputul semestrului prezidential
70
mai putin cat priveste procedura de vot

15
mai multe tipuri pozitionale : acord conditionat71, acord ad referendum72, rezerva in
asteptare73, rezerva examinarii74, rezerva pe fond .
Grupul procedeaza in general la un examen aprofundat articol cu articol al
propunerii si nu “intocmeste raportul sau catre COREPER decat cand considera ca
dosarul este suficicent studiat”.
Cat priveste rezultatele desi grupul de lucru permite sa se confrunte pozitiile
delegatilor el nu este in masura sa studieze in mod definitoriu intrucat nu poate utiliza
votul. Presedintele poate procede, totusi, cu titlu indicativ la o inregistrare informala a
pozitiilor exprimate .Presedintele poate face sa circule propunerile sale de amendare sau
de compromis sub forma de “no paper”. La sfarsitul reuniunii Presedintele formuleaza
concluzii. Aceste concluzii reproduc continutul discutiilor, mentineaza punctele asupra
carora apare un acord, cele care ridica probleme politice sau orizontale si trebuiesc
supuse dezbaterii COREPER si, eventual, probleme asupra carora se impune o
supilmentare a examninarii. Functie de concluzii, presedintele poate fie sa sesizeze
COREPER, fie sa decida o noua intrunire a grupului pentru a solutiona punctele ramase
in suspensie si pentru care sa se gaseasca o solutie inainte de sedita COREPER.
Presedentia Consiliului poate utiliza ceea ce in limbajul curent comunitar se
numeste “confesionalul”; fiecare delegatie separat sau bilateral este audiata intr-un
termen foarte scurt pentru a se cunoscte problemele pe care le accepta si pentru a se
cunoscte mai precis solicitarile sale si marja de negocieri la care este dispusa .
In momentul in care Presedintelele unui grup de lucru considera operativa
incrierea unui dosar pe ordinea de zi a COREPER el trebuie sa informeze coordonatorul
Presedentiei Consiliului precum si reprezentul Presedentiei in grupele Antcii/Merteus
care i-au contactele necesare cu serviciul “Conferinte” din Secretariatul General pentru a
inscrie problema ca punct pe ante proiectul de ordine de zi a COREPER-ului
compentent .
Rezultatele activitatii grupului de lucru pot figura in mai multe tipuri de
documente diferite: rapoartele grupului catre COREPER, nota Presedentiei catre
COREPER, nota Secretariatului General al Consiliului catre COREPER.
71
sub rezerva acordului celorlalte delegatii
72
sub rezerva confirmarii autoritatile nationale competente
73
susceptibila de a fi ridicata la expirarea unui anumit termen
74
se va pronunta dupa examniarea detaliata a textulu

16
 Raportul grupului de lucru catre COREPER se caracterizaza prin faptul ca el
reflecta acordul tuturor membrilor asupra continutului sau el contine rezumatul
discutiilor. Daca este cazul grupului si reproduce, daca este cazul deletgatiilor si o
concluzie incluzand o recomandare catre COREPER asupra procedurii de urmat:
confirmarea consensului daca se are in vedere punctul 1, discutia si solutia problemelor
ce raman a fi solutionate in caz de punctul 2 “nota Presedentiei catre COREPER”
respective “nota Secretariatului General al Consiliului catre COREPER” au un continut
asemantor cu raportul grupului de lucru, insa in redactarea acestora nu este nevoie de
acrodul grupului de lucru pentru a elabora continutul.
3.6. Activitatile COREPER: punctele A, B si falsul punct B. Daca sa inregistrat
un accord asupra unui dosar la nivel de grup de lucru, punctual in cauza este inscris in
partea I a ordinii de zi a COREPER si ulterior in partea A a ordinii de zi a Cosniliului.
Aceasta nu exclude niciodata posibilitea pentru fiecare din membrii COREPER, pentru
Consiliul sau Comisie sa-si exprime opinia lor cu ocazia aprobaraii acestor puncte si de a
cere inscrierea declaratiei lor in procesul verbal al Consiliului75, chiar de a revenii asupra
unui accord provizoriu dat anterior de catre delegatia lor.
COREPER reprezinta punctele propuse de catre Presedinte pentru inscrierea 76 pe
ordinea de zi a Consiliului in trei categorii77 :
- Punctul A: punctele referitoare la problemele in raport de care reprezentantii
permanenti au constat in reuniune maijoritatea necesara adoptarii textului .Acestea nu
ridica probleme nici de natura politica nici tehnica.
Presedentia la inceputul unei sesiuni a Consiliului intreaba partenerii daca exista o
dificultate in legatura cu un text figurand la “punctual A”. Daca nu sunt opozitii textele
pledate la”punct A” sunt considerate ca adopate fara dezbatere si fara vot. Daca o
delegatie contesta clasarea unui punct, problema de la punctul in cauza este retrimisa
pentru examniare la sedinta urmatoare a COREPER.
- Punctul B: cuprinde textele comunitare unde deficultatile de tehnici sau politici
sunt de maniera de a nu fi solutionate decat la nivel de Consiliu pentru trasarea

75
art.3 pct 7 RIC
76
eventual completate de catre celelalte delegatii
77
art.3 pgr.7 R

17
diferentelor. Se va trece la dezbateri si vot daca se gaseste solutie, in caz contrar textul va
fi retrimis grupului de experti pentru a se relua negocierile.
- falsul punct B: sunt textele in raport de care reprezentantii permanenti au constat
ca sa intrunitt majoritatea necesara pentru adoptarea daca o delegatie sau Comisia doreste
sa formuleze o declaratie in cadrul Consiliului asupra textului adoptat. In esenta se are in
vedere o declaratie avand ca destinatie opina publica a statului membru sau opinia
publica comunitara. Odata ce declaratia a fost formulata nu are loc nici o dezbatere sau
procedura de vot asupra declaratiei. De obicei Presedentia constata ca doar delegatia
“declaranta” se opunde la adoptarea textului si ca in consecinta majoritatea este intrunita.
COREPER apare ca un organism central al constructiei europene influentand
puternic capacitatea normativa a Comunitatii. Statistic 75-80% din textele adoptate de
Consiliu sunt din categoria “punct A” deci fara controlul direct al ministrilor ; ele
aplicandu-se in cadrul statelor membre ar parea o situatie contestabila din punct de
vedere democratic . Dincolo de faptul ca un minstru in Consiliu poate cere retragera
unui text de la punctual A trebuie subliniat urmatoarele:
- COREPER solutioneaza adeseori textele foarte tehnice care au primit girul
grupurilor de experti si unde aportul politic nu va fi vizibil ;
- reprezentantii permanenti isi formuleaza pozitia lor asupra textelor in cadrul
COREPER pe baza instructiunilor aprobate de autoritatile politice ;
- este posibil ca in realitate procentajul sa fie doar de 40% de adevarate “punct
A” ; celelalte 40% sunt vechi texte “punct B” discutate in Conslilui de catre minsitrii de
care nu au putut fii in mod formal adoptate fie in absenta unei versiuni lingvistice 78, fie
din cauza absentei avizului Parlamentului European asupra textului79.

PROCEDURA DECIZIEI IN CADRUL CONSILIULUI

78
un stat membru nu isi da acordul sau decat pe o versiune a textului comunitar redactata in limba sa
79
Vlad Constatinescu, Le Conseil des Ministres le COREPER, fascicule Europe-Editions Tehniques, Juris
classeurs 1993; Jean luc Sauron, Cours d’institutions Europeenes Gualion Editeur, 2000 p, 222-223)

18
 A B FALS B
Adoptarea fara Discutie si vot Declaratie fara
vot si dezbatere dezbatere si vot

COREPER PARTEA II-a

Repartizare Partea I (fara probleme) si Partea II-a

(discutare)

Pregatirea sedintei Grupul Mertens Grupul Antici

COREPER (COREPER I) (COREPER II)

Grupurile de lucru ale Consiliului

CAPITOLUL 4

MISIUNEA SI ACTIVITATEA CONSILIULUI

19
 4.1. Misiunea Consiliului Uniunii Europene. Tratatul asupra Comunitatilor
Europene TCE reglementeaza institutia Consiliului in 9 articole 80 care formeaza esentialul
dispozitiilor TCE consacrate acestei institutii. Esista si alte dispozitii care intereseaza
institutia cum ar fi procedura incheierii acordului international 81, pozitiile reintroduse
prin “tratatul asupra Uniunii Europene in matrie de politica externa si securitate comuna
– PESC82, sau in domeniul cooperarii politice si financiare penala – JAI83”
Textul art. 202.TCE este urmatorul: ”pentu a se asigura realizarea obiectivelor
fixate de catre prezentul tratat si condiile prevazute de aceasta, Consiliul :
- asigura coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre;
- dispune de o putere de decizii ;
- confera comisiei in actele pe care le adopta compententele de executare a
normelor pe care el le adopta, Consiliul poate supune exercitarea acestotor componente
anumitor modalitati. El poate totodata sa-i rezerve, in cazuri specifice, posibilitatea de a
executa in mod direct compententele de executare. Modalitatile prevazute mai sus trebuie
sa corespunda principiilor si regulilor pe care Consiliul decizand cu unanimitate
propunerea Comisiilor si dupa avizul Parlamentului European, le-a adoptat in prealabil”.
Primul alinat se refera la responsabilitatile Consiliului in cadrul armonizarii
politicilor economice ale statelor membre, zona de coordonare si nu de integrare 84.
Aliniatul 2 enunta misiunea cea mai caracteristica a Consiliului, aceea de a fii titularul
puterii de decizie. In fine alinatul 3 se dubleaza cu aliniatul al 4-lea din art. 211 TCE
referitor la misiunile Comisiei. Redactorii Actului Unic inscriind textul la care ne referim
in acest loc au vrut sa insiste asupra faptului ca este respunderea si obligatia Consilului sa
ofere Comisei puterile de executare potrivit unor normative codificate anterior .
4.2. Activitatea Consiliului. Dezbaterile in cadrul sedintelor Consiliului pot fi de
mai multe feluri:
- puncte pe ordinea de zi destinate informarii Consiliului.Cel mai adesea, Comisia
intocmeste un raport asupra situatiei unui dosar sau un membru al Consilului prezinta o
informatie fara ca sa se asigure in cadrul Consiliului de declansarea unei dezbateri.

80
art.202-210 TCE
81
art.300TCE
82
titlul 5 din TUE
83
titlul VI din TUE
84
chiar daca se doreste extinderea integrarii

20
 - dezbaterii de orientare, care permit mebrilor Consiliului sa-si exprime pozitia lor
in legatura cu o problema, in dosar fara a se angaja in negocieri.
- dezbateri in scopul de a se adopta o decizie in cursul carora se angajeaza
negocieri in vederea eliminarii obstacolelor in calea unui posibil accord de solutie.
In cadrul primului pilier. Consiliul poate adopta:
- in procedura avizului85 o decizie de respingere sau adoptare;
- "in prima lectura"86 trei tipuri de decizie pot fi adoptate de Consilui: respingerea,
acord politic, pozitie comuna.
In practica Consiliului exista deci mai multe categorii de decizii.
Respingerea.. Consiliul poate conchide ca discutiile nu duc la un rezultat sau ca
propunerea Comisiei nu este necesara87.
Acordul politic. El este un tip de decizie ce nu figureaza in tratate dar care
raspunde la o tripla necesitate: temporala, tehnica si politica
- Temporal: majoritatea statelor membre sunt de acord cu propunerea modificata a
Comisiei, dar este imposibil sa adopte o pozitie comuna fie pentru ca lipseste o versiune
lingvistica a textului ceea ce interzice statului membru in cazuza sa-si confirme acodrdul
sau formal, fie ca un stat membru nu a putut valorifica rezerva sa parlamentara inaintea
votului in Consiliului, dar in realitate el este de acrod si “inclus in majoritate, sau votul
sau nu este necesar la constituirea majoritatii calificate, sau pentru ca avizul
Parlamentului Europeanu nu a fost formulat.
In aceste trei cazuri Consiliul constata existenta unui accord politic asupra
propunerii de text comunitar, acord politic ce va fi “transformat” in poztie comuna 88, in
“punct A“ intr-o apropiata sedinta a Consiliului odata ce dificultatile sunt inlaturate.
- Stabilizarea negocierii comunitate. Se intampla ca elaborarea unui text
comunitar sa ocupe un mare numar de sedinte si ca un acord apare dar aceasta este destul
de fragil, pentru a se evita ca acest acord sa dispara si pentru a se impiedica reluarea
negocierilor cumulative de la inceput, s-a instaurat politica de a se constata existenta unui
acord politic referitor la “marile puncte/principii politice” in cadrul carora se va constituii
viitoarea deciziei .
85
simplu sau conform
86
in cadrul procedurii de cooperare sau de codecizie
87
pentru moment
88
rezultat al primei lecturi de catre Consiliu

21
 De exemplu, Consiliul va putea valida principiul porivit caruia se stabilese o
resposabilitatea contractuala in care raspunzator este producatorul si nu distribuitorul si
ca vor fi elaborate clauze de exonerare de responsabilitate. Pentru rest Consilul va
retrimite propunerea/dosarului grupului de experti ai Cosilului cu mandatul de a
formaliza aceste detalii si a definii conditiile de responsabilitate 89 si clauzele de
exonerare. Acestea fiind realizate, Consiliul va putea adopta propunerea fie sub forma de
acord politic clasic90 fie sub forma unei pozitii comune . Desigur ca acordul politic nu
este o faza obligatorie in activitatea consilui si ca acestea doar permit conditiile - poate
trece direct la adoptarea unei pozitii comune.
-valorificarea bilantului unei presedentii. Cand sa convenit sa se faca bilantul
sfarsitului Presedentiei semestriala. se intocmeste tabelul cu rezultatele semestrului. Daca
termenele de adoptare a textelor nu permit finalizarea unor pozitii comune, Presedentia
va putea adopta un acord politic referitor la o propunere sau alta pentru a inscrie in
activul sau acesta aport la constructia comunitara.
Pozitia comuna. Propunerea modificata a Comisiei privitor la care Consiliul
trebuie sa adopte o pozitie comuna este redactata pornind de la Compromisul
Presedentiei91 si amendamentele92 ale Parlamentului European. Pozitia comuna va fi
astfel transmisa ulterior Parlamentului European.
4.3. Votul si modalitatile sale. Modalitatile de vot in cadrul Consiliului sunt
variabile functie de problemele in discutie. Evolutia reglementarii in materie a inregistrat
manifestari de pozitii tensionate in special in legatura cu votul cu majoritate calificata sau
votul ponderat .
Procedura votului ponderat a cunoscut doua tipuri de angajamente succesive care
au avut ca obiect sa-i limiteze efectele : Compromisul de la Luixemburg93Compromisul
de la Ianina94.
In cazul in care deciziile Coniliului pot fi din punct de vedere juridic adoptate cu
majoritate aranjamentu intervnit la Luxemburg95Compromisul de la Luxemburg la 30
89
pentru culpa, obligatia de mijloace sau de rezultat
90
pentru a nu se pierde timp
91
Comisia formuland acordul
92
adoptate in prima lectura
93
in 1966
94
in 1994
95
denumit de asemenea

22
Ianuarie 1966 precizeaza: “Cand, in cazul deciziilor susceptibile de a fi adoptate cu
majoritatea la propunerea Comisiei, intrese foarte importante ale unuia sau mai multor
parteneri sunt in joc, membrii Consilului se vor stradui, intr-un teremn rezonabil sa
ajunga la solutii care vor putea fi adoptate de catre toti membrii Consiliului in respectarea
lor reciproce si celor apartinand Comunitatii in conformitate cu art 2 din Tratat”.
Nici un un domeniul al actiunii comunitare nu este a priori exclus din sfera de
aplicare a Aranjamentului de la Luxemburg interesele in cauza pentru statul membru
implicat trebuie sa fie foarte importante. Fiecare stat membru este singurul in masura sa
aprecieze interesul sau national atat cat priveste natura cat si importanta. Deci nu se
discuta in Consiliu asupra realitati si gravitatii intereselor in joc. Dar un stat membru nu
poate subordona acordul sau la o decizie pentru a se da satisfactie in alt domeniu96.
Procedura de aplicare a Aranjamentului Compromisului de la Luxemburg este
urmatoarea :.oricare stat membru poate cere continuare discursurilor. Este dreptul
fiecaruri stat membru sa ceara Consilului sa se straduiasca intr-un termen rezonabil sa
ajunga la solutii care vor putea fii adrobate de toate statele membrelor ale Consilului 97.
Presedentia Consilului va decide durata rezonabila pentru continuarea discutiilor si
momentul de trecere la vot fie din propria vointa fie la cererea majoritatii simple a
statelor membre98. In asemenea, caz Presedentia nu poate refuza Statul membru care s-ar
opune votului invocand Aranjamentul de la Luxemburg trebuie sa se pronunte in acest
sens inaintarea inceperii procedurii de votare.
In perespectiva intrarii in comunitate a trei noi membrii in Ianuarie 199599 si in
lipsa unei noi reglmentari a votului ponderat care sa tina seama de consecintele asupra
echiliberlor economice si demografice in cadrul Comunitatii European a fost adoptat
Compromisul de la Ioanina100 urmare a Consiliului extraordinar 29 Martie 1994 101.
Compormisul obtinut a condos la o procedura in doua etape: noua ponderarea este de 62
voturi dupa cum sa decis urmare negocierilor asupra aderarilor noilor state membre.
Totodata daca apare ca mai multe state reprezentand un stat de 23 25 voturi au intentia sa

96
atitudinea adoptata de Anglia cu ocazia fixarilor preturilor agricole in 1982
97
pgr.1.din Angajamentul de la Luxemburg de la 1966
98
1996, 8 state cel putin
99
Austria, Finlanda si Suedia
100
Ianina
101
JOCE , C105 din 13 Aprilie 1994

23
se opuna la un text ce urmeaza sa fie adoptat cu majoritate calificata, Presedintele
Consiliului are obligatia sa caute un compromis intr-un “termen rezonabil” si cifra
retinuta pentru adoptarea unui act cu majoritate calificata este de 65 de voturi.
Compromisul nu a fost invocat decat o singura data de la intrarea in vigoare a
tratatului de la Mastricht, la sesiunea Consiliului ministrilor agriculturii din 24-25
Septembrie 1995 cu ocazia adoptarii unui regulament al Consilului care prevedea
posibilitatea acordarii unui ajutor compensator pentru pierderea de venituri si agricole
cauzate de instabilitate monetara in statele membre 102, Italia103 a votat contra textului iar
Anglia104, s-a obtinut, deci minoritatea de blocaj nu au fost atinsa.
Mentionam, in aceiasi ordine de idei ca pe parcurs recurgerea sistematica la
unanimitate a fost abandonat cu reintroducerea votului cu majoritate calificata prin Actul
Unic European din 1986 in anumite materii, apoi prin extinderea la noi domenii prin
Trataele de la Mastricht, de la Amsterdam si de la Nisa. Actualmente, funtie de natura
deciziilor de adoptat se utilizeaza votul cu majoritate simipla, majoritatea calificata
105
unamnimitate.
Majoritate simpla. Este reprezentata de art.205 pgr1 al TCE "ca fiind o regula
fara dispozitii contrare ale prezentului tratat, deliberarile Consiliuli vor fi adoptate cu
majoritatea mebrilor ce ii compun". Aceasta inseamna ca Tratatul daca nu defineste
modul de votare se aplica majoritatea simpla . In practica, imensa majoritate a dispozitiei
Tratatului prevad adoptarea actelor comunitare cu majoritatea calificata sau unanimitate,
in asa fel incat majoritatea calificata este redusa ca folosinta; de exemplu instituirea unui
Comitet pentru forta de munca cu caracter consultativ106.
Unanimitatea ramane impusa printr-o serie de dispozitii. Cand recurgerea la
unanimitate este prevazuta oricare stat poate sa se opuna adoptarii actului, dispunand intr-
o oarecare masura de un drept de veto. In TCE votul cu unanimitate este cerut in anumite
domenii. Este posibil sa se distinga trei categorii de cazuri de vot cu unanimitate :

102
JOCE numarul 1. 268 din 10 Noiembrie 1995 p.3
103
10 voturi
104
10 voturi
105
votul ponderat
106
art.130 CE adaptarea Regulamentului interior, art 207 pgr.3 CE

24
 - problemele de natura “constitutionala” uniforma de alegere a Parlamentului
European107; modalitatile de delegare de competente de executatare 108; dispozitiile
referitoare la Curtea de Justitie109; observatiile referitoare la regulamentul financiar110;
dispozitiile referitoare la regimul lingvistic 111; dispozitiile referitoare la acordurile de
asociere112si cele referitoare la acordurile de aderare113;
- problemele pentru care statele membre au inteles sa-si reserve un drept de veto
tinnd seama de sensibilitatea problemelor in raport de suveranitatea national. sau pe plan
economic: veniturile Comunitatii - art.269 TCE; securitatea sociala - art.42 TCE;
armonizarea fiscalitatii indirecete - art. 93 TCE; exceptiile prevazute la regula majoritatea
din articolele 94 si 95 TCE; cultura - art. 151 TCE; industrie - art.157 TCE; fondurile
structurale - art 161 TCE; mediul - art 175 pgr 2 TCE; lista de munitii si materiale de
razboi - art 296 TCE si in diverse cazuri din cadru Uniunii economiei si Monetare;
- materiile in care Consiliul poate auutriza o reintoarcere prin raport cu normele
tratatului: transporturi - art 72 TCE; ajutoare si subventii- art 88 TCE.
Unanimitatea este mai ales necesara atunci cand Consiliul vrea sa inlature o
propunere a Comisiei sub rezerva art 251 pgr 4, 5-6 114. Unanimitatea este de asemenea
regula cand se adopta pozitii comune sau sa promoveze actiuni hotarate de catre
Consiliului in cadrul TUE pentru PESC si pentru JAI.
In cazul votului cu unanimitate abtinerea nu impiedica adoptarea actului 115. Veto-
ul impune efectuarea unui act pozitiv.
Majoritatea calificata este impusa intr-un numar crescand de materii. Pe de o parte
ea este regula atunci cand procedura codeciziei este aplicabila. Pe de alta parte, anumite
decizii sunt adoptate de Consiliu cu majoritatea calificata cu sau fara consultarea
Parlamentului European: suspendarea drepturilor unui stat membru care violeaza
principiile pe care se fundamenteaza Uniunea116; autorizarea pentru a se trece la o

107
art. 190 art. 4 TCE
108
art.202 TCE
109
art. 221, 222, 225 si 245 TCE
110
art. 279 TCE
111
art 290 TCE, art 308 TCE
112
art. 300 TCE
113
art. 49 TCE
114
conform diferitelor articole asupra UEM si art 228 pgr 1
115
art 205 TCE
116
art 7 pgr 4 TUE si art 309 CE

25
cooperare intarita117, tariful vamal comun118, organizarea comuna a pietei in cadrul PAC
119
; activitatile sustrase dreptului de stabilire si liberei prestari de servicii 120; extinderea
liberei prestari de servicii la resortisantii statelor terte stabiliti in interiorul comunitatii 121,
directivele care realizeaza liberarizarea unui serviciu122; masurile referitoare la miscarile
de capital cu destinatie sau provenind din terte tari 123; masurile provizorii in favoarea
unuia sau mai multor state membre care se gasesc in situatie de urgenta caracterizata prin
afluxul brusc al resortisari din toate tarile 124; lista tarilor terete ai caror resortisanti sunt
supusi obligatiei de viza pentru sejururi scurte125 ; si modelul tip de viza126; suprimarea
discriminarilor in materia transportului de bunuri127; extinderea politici comune a
transporturilor la navigatia maritima si aeriana128; reglementarile si directivele in materie
de intelegeri prohibite si de abuz de pozitie dominanta 129. Reglementarile in materie de
ajutoare de stat130; aprobarea de exonerari si de rambursari la exportul catre celelalte state
membre si taxele compensatorii la importul provenind din statele membre in ceea ce
priveste impozitarile altele decat taxele pe cifra de afacerii, drepturile de accize si alte
impozite indirecte131, directivele care vizeaza sa se elimine disparitatile dintre
dizpozitivele legislative, reglementari si administrative ale statelor membre si care
obstructioneaza conditiile concurntei pe piata comuna132, marile orientari ale politicilor
economice ale statelor membre si ale Comunitatii, recomandarile referitoare la statele a
caror politici economice nu sunt conforme cu marile orientari sau risca sa compromita
buna functionare a UEM133; adoptarea de masuri potrivite situatiei economice, mai ales in
caz de grave dificultati in aprovizionarea cu anumite produse, asistenta financiara

117
art 11 pgr 2 CE
118
art 26 CE
119
art 37 CE
120
art 45 si 55 CE
121
art 40 CE
122
art 52 CE
123
art 57 prg 2, 59, 60 CE
124
art 64 CE
125
mai putin de 3 luni
126
art 67 prg 3 CE
127
art 75 pgr 3 CE
128
art 80 CE
129
art 83 CE
130
art 87 pgr 3 si 89 CE
131
art 92 CE
132
art 96 CE
133
art 90 pgr 2, 4 CE

26
comunitara in caz de catastrofa naturala sau eveniment exceptional 134, deficitul public
excesiv135; modificarea si dispozitiile de aplicare a statutelor sistemului European de
Banci Centrale136, adoptarea, modificarea sau abandonarea cursurilor centrale in sistemul
ratei de schimb, orientarile generale ale politici de schimb cat priveste monedele
necomunitare in absenta unui sistem de rate de schimb, aranjamentele referitoare la
negocierile si la inchirea acordurilor privind probleme de regim monetar sau de schimb,
pozitia si reprezentarea Comunitatii la nivel international in ceea ce priveste problemele
de interes special pentru UEM137; compozitia Comitetului Economic si Financiar 138;
participarea la sprijinul reciproc si alte masuri de salvgardare in caz de dificultati in
balanta de plati a unui stat membru 139, trecerea la faza finala a UEM si desemnarea
statelor membre ce fac obiectul unei derogari140; adoptarea masurilor necesare
introducerii monedei unice141, liniile directoare anuale si recomandarile catre state in
materie de forta de munca142; politica comerciala comuna143; aplicarea acordurilor
incheiate de catre partenerii sociali144; recomandarile in materie de educatie si de
tineret145; recomandarile in domeniul sanatatii publice 146; programele specifice in materie
de cercetare si dezvoltare tehnologica 147, crearea de intreprinderii comune sau de structuri
de cercetare, de dezvoltare tehnologica si de demonstratie comunitara148; masuri, altele
decat acordurile, demarand actiuni de cooperare economica, financiara si tehnica cu tarile
terte149; aprobarea statutului membrilor PE150 si ale statutului si conditiilor generale de
exercitare a functiilor de mediator151; numirea Secretarului General si Secretarului

134
art 100 CE
135
art 104 pgr 6, 14 CE
136
art 107 pgr 5, 6 CE
137
art 111 pgr 1-4 CE
138
art 114 pgr 3 CE
139
art 119 pgr 2 si 120 pgr 3 CE
140
art 121 pgr 2-4 si 122 pgr 1, 2 CE
141
art 123 pgr 4 CE
142
art 128 pgr 2 si 4 CE
143
art 132 pgr 1, 133 pgr 4 CE
144
art 139 CE;
145
art 149 pgr 4 CE
146
art 152 pgr 4 CE
147
art 166 pgr 4 CE
148
art 172 al. 1 CE
149
art 181 A pgr 2 CE
150
cu exceptia normelor privitoare la regimul fiscal al membrilor sai
151
art 190 pgr 5 si 195 pgr 4

27
General Agjunct al Consiliului152; fixarea salariilor, indemnizatiilor si pensiilor mambrilor
Comisiei, judecatorilor, avocatilor generali si grefierilor CJCE si ai TPI153; numirea
membrilor Comisiei154; aprobarea regulamentelor de procedura ale Curtii de Justitie si ale
Tribunalului de Prima Instanta si ale camerelor jurisdictionale 155; adoptarea listei
membrilor Curtii de Conturi, fixarea conditiilor de angajare, aprobarea Regulamentului
Intern al Curtii de Conturi156 adoptarea listei membrilor Comitetului Economic si Social
CES si fixarea nivelului salarizari lor157; adoptarea listei membrilor Comitetului
regiunilor158; procedura de elaborare si de adoptare a bugetului159; adoptarea statutului
functionarilor160; conditiile de aplicare a tratatului la departamentele franceze de peste
mare161, la Azore, Badeira si Insulele Canare162; adoptarea acordurilor internationale in
afara acordurilor avand ca obiect domenii pentru care se cere unanimitatea pentru
adoptarea de norme interne si pentru acordurile de asociere 163; masurile de urgenta ce
vizeaza sa intervina sau sa reduca relatiile economice cu unu sau mai multe state terte in
aplicarea unei pozitii sau actiuni comune adoptate potrivit dispozitiilor Tratatului asupra
Uniunii Europene referitoare la PESC164165.
Pentru deliberarile Consiliului care cer intrunirea majoritatii calificate art 205
pgr 2 al TCE prevede o ponderare statelor membre. Altfel spus, fiecarui stat membru, i se
atribuie un numar de voturi diferit functie de importanta sa, de marime. Articolul 205 pgr
2 TCE fixeaza apoi numarul minim de voturi necesare pentru adoptarea textului.
In scopul de a se garanta o luare de decizie eficace normele referitoare la
ponderea voturilor in Consiliu si pentru majoritatea calificata au fost in mod profound
modificate pentru a tine seama de intrarea noilor state membre in Uniunea Europeana.

152
art 207 pgr 2 CE
153
art 210 CE
154
art 214 CE
155
art 223, 224 si 225 CE
156
art 247 pgr 2, pgr 8 si 248 pgr 4 CE
157
art 258 si 259 CE
158
art 263 CE
159
art 272 CE
160
art 283 CE
161
DOM
162
art 299 pgr 2 CE
163
art 300 CE
164
art 301 CE
165
vezi Harold Renaut Institutions europeenes maunel aneé univrsitare 2004-2005, ed. Paradigme Orleans,
2004 p.188-192

28
Reforma a fost initiata prin Tratatul de la Nisa din 26 februarie 2001. Procedand totodata
la multiplicarea materiilor in care deciziile sunt luate cu majoritate calificata si nu cu
unanimitate, Tratatul a introdus schimbari majore in definirea insasi a majoritati
calificate; pe de o parte, el revizuieste numarul de voturi atribuite fiecarui stat membru 166;
pe de alta parte, el redefineste numarul de voturi cerute pentru adoptarea unui text.
Intrucat s-a ingnorat la ultima conferinta internationala in care moment si in ce
ordine tarile candidate vor adera la Uniune. Tratatul de la Nisa sa limitat sa fixeze
principiile si metodele de evolutie a modului de votare in functie de largirea Uniunii.
Aceste principii si metode au fost reluate in protocolul de extindere si in declaratia
referitoare la extindere, care definesc pozitia comuna pe care statele membre actuale vor
trebui sa o adopte in cadrul negocierilor de aderare cu tarile candidate.
Numarul definitiv de voturi atribuite noilor state membre si nivelul majoritatii
calificate au fost determinate din punct de vedere juritic in actul de aderare semnat la
Consiliul European de la Atena la 16 aprilie 2003, care modifica si in consecinta, articolul
205 TCE. Avand in vedere reinnoirea Parlamentului European in iunie 2004 si reinoirea
unei noi Comisii, modificarile aduse ponderari voturilor in cadrul Consiliului nu au
devenit aplicabile decat de la 1 noiembrie 2004. Tratatul de aderare a prevazut, deci
dispozitii tranzitorii aplicate incepand cu aderarea noilor state mambre pana la intrarea in
viguare a noilor reguli. Aceste masuri tranzitorii au fost determinate prin transpunerea
vechiului sistem, respectandu-se egalitatea de tratament cu statele membre de talie
comparabila. Pe perioada 1 mai 2004 data aderari noilor state membre si 31 octombrie
2004 sistemul de tranzitie in maniera de vot si in Uniunea cu 25 state cu totalul de voturi
124, deliberarile se incheie cand s-au obtinut:
- cel putin 88 de voturi favorabile, in baza Tratatului. Ele trebuie exprimate in
legatura cu o propunere a Comisiei;
- cel putin 88 de voturi favorabile emanand de la cel putin 2/3 din statele membre
in celelalte cazuri167.
Dupa 1 noiembrie 2004 sistemul de adoptare a deciziilor cu majoritate calificata a
fost radical modificata in comformitate cu art.12 din Tratatul de aderare care modifica art.

166
problema ponderari votului
167
cand se discuta o propunere a unui stat membru

29
205 al TCE inspirandu-se din principiile anexate la Tratatul de la Nisa. Din acel moment
majoritatea calificata a fost atinsa cand s-au intrunit doua conditii cumulative:
- decizia intruneste cel putin numarul de voturi determinat168
- decizia intruneste votul favorabil al majoritatii statelor membre. Deci incepand
de la 1 noiembrie 2004 celor 25 de state membre le revine un numar total de 321 de
voturi ce vor putea adopta prin vot ponderat deciziile in Consiliu cand sunt obtinute:
- cel putin 232 voturi favorabile din partea majoritatii membrilor cand, potrivit
tratatului, ele se refera la o propunere a Comisiei ;
- cel putin 232 de voturi favorabile exprimate de cel putin 2/3 din statele membre
in celelalte cazuri.
Actualmente cu 27 state membre si 345 de voturi majoritatea calificata este
reprezentata de 258 voturi favorabile si care sa reprezinte cel putin 62% din populatia
totala a Uniunii, voturile trebuie sa provina de la majoritatea statelor membre, in cazul in
care se decide asupra unei propuneri a Comisiei.
Cand decizia consiliului Uniunii Europene nu se bazeaza pe propunerea Comisiei
majoritatea calificata va fi obtinuta cu 258 de voturi din 345 posibile exprimate de 2/3 din
membrii.
Deasemenea cand se adopta o decizie de catre Consiliu cu majoritatea calificata
un membru al Consiliului poate cere sa se verifice daca statele membre care constituie
aceasta majoritate calificata reprezinta cel putin 62% din populatia totala a Uniuni. Daca
se dovedeste ca aceasta conditie nu este indeplinita, decizia in cauza nu este adoptata.
Aceasta conditie suplimentara nu “joaca” decat daca o cerere in acest sens a fost
formulata.

x
x x
Exista majoritati calificate speciale fie ca sunt prevazute de tratate, fie pentru ca
statele nu participa la unele politici comunitare: pentru a se constata ca exista un risc clar
de violare grava de catre un stat membru a principiilor pe care se fundamenteaza Uniunea

168
nivelul minim majoritatii calificate

30
si pentru a-i adresa recomandarile necesare Consiliul decide cu majoritate de 4/5 din
membrii sai169; pentru a suspenda drepturile unui stat care violeaza principiile pe care se
fundamenteaza Uniunea. Consiliul decide cu majoritate calificata fara a tine seama de
votul reprezentantului guvernului statului in cauza170; in cadrul cooperarii politiste si
judiciara in materie penala, masurile de aplicare a conventiilor sunt adoptate cu
majoritatea a 2/3 din partile contractante171; in cadrul cooperarii intarite daca toti membrii
Consiliului pot participa la delibrari, doar reprezentantii statelor membre care participa la
aceasta cooperare pot lua parte la adoptarea deciziilor 172; in materie de vize, de azil, de
imigrare si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor, deciziile sunt luate fara
Anglia, Irlanda si Danemarca, care nu participa la adoptarea de catre Consiliul a
masurilor propuse ce apartin Titlului IV 173; in cadrul politici economice, deciziile
referitoare la deficitul public excesiv al unui stat sunt luate cu majoritatea a 2/3 din
voturile ponderate cu excluderea celor exprimate de statul membru in cauza 174; anumite
decizii referitoare la Uniunea Economica si Monetara175 sunt adoptate, dupa caz, cu
majoritatea a 2/3 din voturile ponderate sau cu unanimitae, doar de statele participante la
UEM.
4.4. Derularea votului in cadrul Consiliului (primul pilier). In ceea ce
priveste derularea votului art 11 din RIC prevede urmatoarele:
- Consiliul incepe procedura la initiativa presedintelui sau. Acesta este obligate sa
deschida procedura de vot la initiativa unui membru al Consiliului sau a Comisiei cand
majoritatea membrilor care compun Consiliul se pronunta in acest sens 176 ; membrii
Consiliului voteaza in oridinea statelor membre prevazuta la articolul 203 TCE incepand
cu membrii ce urmeaza celui ce exercita Presedentia177; delegarea votului nu este permisa

169
art 7 pgr 1 TUE
170
art 7 pgr 5 TUE si art 309 pgr 4 TCE
171
art 34 pgr 2 TUE
172
art 44 pgr 1 TUE
173
art 69 CE
174
art 104 pgr 13 CE
175
UEM
176
art 11 pgr 1 RIC
177
art 11 pgr 2 RIC

31
decat in favoarea unui alt stat membru178 prezenta majoritati membrilor Consiliului este
ceruta pentru a se proceda la vot 179.
Raporturile de forta intre state determina intr-o maniera foarte importanta pzitia
pe fond care va fi ulterior aparata cu ocazia negocierilor in cadrul Consiliului. In sfera
procesului legislativ comunitar stricto sensu, contactele diplomatice sunt numeroase intre
capitalele statelor membre in scopul de a intruni o majoritate calificata sau din contra sa
se constituie o minoritate de blocaj care ulterior va fi in mod formal constata in cadrul
Consiliului la examinarea textului. Contactele dintre reprezentantii permanentii ai statelor
membre la Bruxelles contribuie in mod larg la determinarea acestui raport de forte intre
state. Se incearca crearea unei coalitii prin intermediul contactelor informative cel mai
posibil sub forma unui “bilateralism multiplu”. Dar majoritatea coalitiilor astfel
construite nu sunt decat tactice. Ele se fac si se desfac in functie de continutul
propunerilor Comisiei inscrise in ordinea de zi a Consiliului.
Regula majoritatii calificate favorizeaza unanimitata pentru ca circumstanta ca o
majoritate calificata poate sa se realizeze asupra unei probleme inscrise pe ordinea de zi
a Consiliului va impulsiona statele ce vor fi infrante sa aleaga ralierea lor la majoritate in
schimbul concesiilor pe care ele le asteapta de la partenerii lor referitor la alte puncte la
ordinea de zi180.
Fiecare stat membru arbitreaza in cadrul negocierilor comunitare:
- in cadrul fiecarei propuneri de directive intre dispozitiile pe care el le poate
acceptate pe care le refuza;
- in cadrul ansamblului de propuneri de directive discutate intr-un semstru intre
cele pe care le va privilegia si cele asupra carora va ceda. Fiecare stat membru trebuie,
astfel, sa-si ierarhizeze prioritatile sale. Negocierea se desfasoara in centrul unei serii de
texte, statutul membru acceptand sa cedeze apriori asupra unui text pentru a obtine un
castig din punct de vedere politic sau economic prioritar asupra unui alt text. El trebuie
sa se arate mult mai deschis decat daca ar fi avut loc negocierea unui singur text.
Pluraritatea incintelor de negociere paralele permite fluiditatea discutiilor si facilitatea
acordurilor pe texte.

178
art 11 pgr 3 RIC
179
art 11 pgr 4 RIC
180
Jean luc Sauron p.231

32
 Procedura scrisa. In cadrul unei probleme urgente potrivit art 12 din
Regulamentul Intern al Consiliului deliberarile acestuia pot fi finalizate pintr-un vot in
scris cand Consiliul sau COREPER decid cu unanimitate sa se recurga la acasta
procedura. Presedintele Consiliului poate de asemenea, in circumstante speciale sa
propuna sa se recurga la aceasta procedura solicitand acordul tuturor membrilor
Consiliului181. Comisia trebuie de asemenea sa-si dea acordul sau cand votul in scris se va
pronunta in legatura cu o propunere a sa inaintata Consiliului182.
Presedentia poate de asemenea actiona prin procedura votului in scris simplificata
cat priveste aplicarea PESC183. In acest caz propunerea este considerata adoptata la finele
termenului fixat de presedentie in functie de urgenta cazului si fara sa se inregistreze o
obiectiune din partea unui membru al Consiliului.
In fine, Consiliul poate la initiativa presedentiei si in scopul de a consulta alte
institutii sau organe comunitare sa actioneze prin procedura de vot scrisa in toate cazurile
in care aceasta consultare este ceruta de catre dreptul comunitar. In acest caz , decizia de
consultare este considerata ca adoptata la finele termenului fixat de presedinte in functie
de urgenta, in afara de cazul cand se obiecteaza de catre un membru al Consiliului184.
4.5. Rolul consiliului si procedura de vot in cadrul PESC si JAI 185
4.5.1 In cadrul PESC Consiliul este un organ de decizie si un organ in cadrul
caruia statele membre se informeaza si se concerteaza.
Ca organ de decizie, Consiliul adopta deciziile necesare definirii si realizarii
PESC pe baza orientarilor generale definite de Consiliul European. Consiliul recomanda
strategiile comune Consiliului European186 si le aplica mai ales prin adoptarea de actiuni
comune187 si pozitii comune188. Consiliul poate fie primi, fie formula propriile propuneri
asupra politicii externe si de securitate comuna189. Un comitet politic asista Consiliul in
acest domeniu190.
181
art 12 pgr 1 RIC
182
art 12 pgr 2 RIC
183
art 12 pgr 4 RIC
184
art 12 pgr 5 RIC
185
al doilea si al trei-lea pilier
186
art 13 TUE
187
art 14 TUE
188
art 15 TUE
189
art 22 TUE
190
art 26 TUE

33
 Consiliul este de asemenea organul in cadrul caruia statele membre se informeaza
reciproc si se concerteaza referitor la orice aspecte PESC care prezinta un interes
general191.
Modalitatile de vot ale Consiliului in cadrul PESC sunt fie unanimitatea, fie
majoritatea calificata. Fiecare din procedurile mantionate presupune concertarea sau
abtinerea constructiva pentru unanimitate sau sesizarea Consiliului European pentru o
majoritate calificata.
Deciziile se adopta cu unanimitate, abtinerile nu impiedica adoptarea deciziilor;
dar “oricare membru al Consiliului care se abtine de la vot poate insoti abtinerea sa cu o
declaratie formala. In acest caz el nu este obligat sa aplice decizia, dar el accepta ca
aceasta angajeaza Uniunea”. Acest macanism a primit numele de “abtinere constructiva”.
Statul membru trebuie sa se abtina de la orice actiune care ar putea impiedica buna
aplicare a deciziei adoptata fara participarea sa.
“Daca membrii Consiliului care insotesc obtinerea lor de declaratii reprezinta mai
mult de 1/3 din voturile afectate de ponderea prevazuta la art 205 pg 2 TCE, deceizia nu
mai este adoptata192. Deciziile care au implicatii militare sau privesc domeniul apararii se
adopta in unanimitate193.
Cat priveste cheltuielile bugetare, cheltuielile operationale ocazionate de aplicarea
dispozitiilor sunt deasemenea in sarcina bugetului Comunitatilor Europene cu exceptia
cheltuielilor afetente operatiunilor avand implicatii militare sau in domeniul apararii si in
cazurile in care Consiliul unanimitatea decis alceva. Cand o cheltuiala nu este pusa in
sarcina bugetului comunitar ea este in sarcina statelor membre functie de PIB afara de
cazul in care Consiliul cu unanimitate nu decide alfel. Pentru cheltuielile aferente unor
operatiuni cu implicatii militare sau din domeniul apararii, statele membre a caror
reprezentantii in Consiliu au facut o declaratie formala potrivit art 23 pgr 1,aln 2 TUE nu
sunt obligate sa contribuie la finantarea lor194.
Consiliul decide cu majoritate calificata atunci cand el adopta pe baza unei
strategii comune, actiuni comune si pozitii comune sau cand adopta orice alta decizie
pentru aplicarea unei actiuni comune sau unei pozitii comune.
191
art 16 TUE
192
art 23 pgr TUE
193
art 23 pgr 2, alin 4 TUE
194
art 28 pgr 3 TUE

34
 “Daca un membru al Consiliului declara ca, pentru motive de politica nationala
importante pe care el le expune, el are intentia de a se opune la adoptarea unei decizii ce
se va adopta cu majoritatea calificata. Consiliul poate hotarand cu majoritatea calificata
poate cere sesizarea Consiliului European cu problema in cauza pentru o decizie in
unanimitate. Voturile membrilor Consiliului sunt afectate de ponderabilitate exprimand
votul favorabil a cel putin zece membrii”
4.5.2 In cadrul JAI. In domeniul cooperarii politice si judiciare penale Consiliul
asistat de un Comitet de coordonare compus din inalti functionari 195indeplineste
urmatoarele sarcini:
- informare si consultare. In cadrul Consiliului statele membre se informeaza si se
consulta reciproc pentru a-si coordona actiunea lor in domeniul cooperarii politiste si
judiciare penale196;
- obtinerea de acte in domeniile acoperitede titlul VI asupra cooperarii politiste si
judiciare penale. Consiliul fixeaza conditiile si limitele in care autoritatile competente 197
pot intervenii pe teritoriul unui al stat membru in legatura si cu acordul autoritatilor
acestui stat (art 32 TUE). Consiliul adopta masuri si favorizeaza cooperarea pentru a
contribuii la realizarea obiectivelor Uniunii. In aceasta finalitate el poate (art 34 TUE) la
initiativa unui stat membru sau al Comisiei :
- sa adopte pozitii comune care ii permite sa defineasca abordarea de catre Uniune
a unei probleme determinate ;
- sa adopte decizii-cadru pentru a armoniza dispozitiile pertinente, legislative si
reglementare ale statelor membre;
- sa adopte decizii in alt scop conform obiectivelor cooperarii politiste si judiciare
penale cu excluderea oricarei armonizari a dispozitiilor legislative si regulamentare ale
statelor membre. Consiliul adopta cu majoritate calificata masurile necesare pentru
aplicarea acestor decizii;
- sa elaboreze conventii, recomandand adoptarea lor de catre statele membre
functie de normele lor constitutionale. Statele membre vor angaja procedurile aplicabile
in termenul fixat de Consiliu.

195
Comitetul prevazut de art 36
196
art 34 pgr 1 TUE
197
judiciare de politie si vamale

35
 Consiliul poate decide ca actiunile in domeniile acoperite de catre cooperarea
politista si judiciara penala198 vor apartine titlului IV199 si in acelas timp sa determine
conditiile de vot pertinente. Consiliul recomanda adoptarea acestor decizii de catre
statele membre in conformitate cu normele lor constitutionale.
- Masuri specifice in cadrul Europol. In domeniul cooperarii politiste, Consiliul
incurajeaza cooperarea prin intermediul Europol si mai ales in perioada de 5 ani dupa
intrarea in viguare a Tratatului de la Amsterdam200 :
- Adopta masurii care sa permita Europol sa ceara autoritatilor nationale
competente sa desfasoare si sa coordoneze anchetele lor si sa dezvolte competente
specializate susceptibile de a fi puse la dispozitia statelor membre pentru a le ajuta in
anchete ce se refera la crima organizata;
- Favorizeaza stabilirea de contacte intre magistrati si anchetatori specializati in
lupta impotriva criminalitatii organizate si care sa actioneze in stransa legatura cu
Europol201;
- Instaureaza o retea de cercetare, documentare si statistica asupra criminalitatii
transfrontaliere.
- In domeniul cooperarii intarite Consiliul acorda autorizarea statelor membre
interesate pentru stabilirea unei cooperari intarite intre ele 202 si decide in legatura cu orice
cerere de catre un stat membru care doreste sa participe la cooperarea mentionata.
Modalitatile de vot in cadrul cooperarii politiste si judiciare penale. Ele sunt
foarte diverse functie de actele sau deciziile adoptate. Se constata o predominanta a
votului in unanimitate.
- Consiliul voteaza cu unanimitate - dupa consultarea Parlamentului European,
acesta elaborand avizul sau intr-un termen determinat de Consiliu si care nu poate fi
inferior a trei luni. In lipsa acestui aviz la expirarea termenului, Consiliul poate decide 203.
Actele urmatoare respecta acest mod de adoptarii: deciziile-cadru, deciziile si
conventiile204.
198
art 29 TUE
199
vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor
200
1 mai 1999
201
art 30 TUE
202
art 40 TUE
203
art 39 pgr 1 TUE
204
art 34 TUE

36
 - Consiliul voteaza cu consultarea Parlamentului dar fara indicarea unui termen
pentru ca Parlamentul European sa-si exprime avizul sau: decizii de transfer 205 actiuni ce
apartin titlului VI206.
- Fara consultarea Parlamentul European adopta pozitii comune207, acorduri
internationale208 si decizii ale Consiliului care prevad participarea tuturor statelor
membre la cheltuielile ce rezulta din realizarea cooperarii intarite209 .
Votul cu majoritate calificata: el se desfasoara fara consultarea Palamentului. Cat
priveste votul cu majoritatea calificata in cadrul cooperarii politiste si judiciare penale,
Consiliul voteaza cu majoritate pentru a adopta masurile necesare pentru aplicarea
deciziilor la nivel de Uniune210. In cadrul cooperarii intarite 211, autorizarea data de catre
Consiliul statelor membre interesate sa instaureze o cooperare intarita sau daca un stat
membru al Consiliului declara ca pentru motive de politica nationala importante pe care
el le expune, el are intentia sa se opuna la acordarea unei autorizatii decisa cu majoritate
calificata nu se mai trece la vot. Consiliul poate cere prin intermediul unui vot cu
majoritate calificata Consiliului European sa se sesizeze trasand problema in sensul
posibilitatii de a se obtine o decizie cu unanimitate.
Majoritatea calificata in cadrul cooperarilor intarite; se iau in vedere deciziile
adoptate in cadrul cooperarii intarite care corspund la doua situatii: decizia Consiliului de
a tine in suspensie solicitarea unui stat membru de a participa la o cooperare intarita212 sau
adoptarea actelor si deciziilor necesare realizarii cooperarii intarite213.
In aceste doua cazuri “cand toti membrii Consiliului pot participa la deliberari,
doar cei care reprezinta statele participante la cooperarea intarita participa si la adoptarea
deciziilor. Majoritatea calificata este definita in proportia prevazuta de art 205 pgr 2
TCE214“.

205
art 42 TUE
206
al trei-lea pilier
207
art 34 TUE
208
art 38 TUE
209
art 44 pgr 2 TUE
210
art 34 pgr 2, c. TUE
211
art 40 TUE
212
art 40 pgr 3 TUE
213
art 43 pgr 2 TUE
214
art 44 pgr 1 TUE

37
 CAPITOLUL 5

Consiliul European in jurisprudenta Curtii de Justitie a Comuniatilor

europene
Studiu de caz

5.1. Consideratii introductive. In conformitate cu prevederile Tratatelor215.

Consiliul este institutia comunitara care are puterea de a adopta acte normative 216 cu forta
juritica obligativa. In acest sens Consiliul poate exercita aceasta atributiune doar “in
conformitate cu prevederile tratatului”. Fiecare institutie comunitara trebuie "sa actioneze
in limitele puterilor conferite lor de prezentul Tratat." Aceste prevederi subliniaza limitele
215
art 13, 14, 23 pgr 1, 34 pct 1, si 42 TUE, art 202 TCE
216
regulamente, directive, decizii

38
in care se realizeaza transferul de suveranitate de la statele membre la institutiile
comunitare. De aceea Consiliul nu are competente legislative generale de a lua orice
decizie, ci numai pe cele care ii sunt explicit prevazute de tratat, inseamna ca el are doar
“puteri conferite”217 de tratate. In cele mai mute cazuri Consiliul adopta regulamente,
anumite directive sau ia decizii numai pe baza unei propunerii a Comisiei, cu avizul
Parlamentului European si sub Controlul Judiciar al Curtii de Justitie.
De asemenea in sistemul TUE, comform noului articol 308 se impune adoptarea
oricarei decizii necesare atingerii obiectivelor comunitare, fara a se specifica care din
institutiile comunitare este imputernicita sa o adopte. In asemenea situatii se considera ca
institutia comunitara ce poate adopta respectiva decizie este doar Consiliul avand in
vedere propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European. Trebuie sa
prefateze interesul comunitar caci actiunea Consiliului este justificata doar daca permite
atingerea uneia dintre obiectivele prevazute de tratate.
Pe de alta parte, in procedura de cooperare institutionala prevazuita de Actul Unic
European pozitia comuna a Consiliului si Parlamentului ; ca si a doua lectura, intaresc
rolul Parlamentului in procesul legislativ ca o garantie impotriva actiunilor si inactiunilor
Consiliului, chiar daca aceasta procedura218 poate, in lipsa unei intelegeri inte institutiile
comunitare, sa paralizeze procesul de luare al deciziilor la nivel comunitar219.
Deci Consiliul este obligate sa actioneze in limitele competentelor sale, de fiecare
data cand dispozitiile tratatelor o impun pentru realizarea diferentelor politici comunitare,
lipsa de actiune legislative a Consiliului in diferitele domenii de activitate comunitara
constituind o “carenta” a acestei institutii comunitare.
In categoria actiunilor ce pot fi pomovate in fata Curtii de Justitie a Comunitatilor
Europene - CJCE, actuala Curte de Justitie a Uniunii Europene exista actiunea 220 “in
carenta”221 . In conformitate cu art 232 TCE aceasta actiune este admisibila numai atunci

217
atribuite
218
complicata
219
vezi Cornelia Lefler, Fundamente ale dreptului comunitar institutional, ed.Economica Bucuresti 2003
p.156-157
220
recursul
221
amanunte asupra acestui tip de actiune vezi la Brandusa Stefanescu - Curtea de Justitie a Comunitatii
europene Edit Stiintifica si Enciclopedica 1979, p.65-74

39
cand o institutie comunitara222, avea in baza tratatelor obligatia de a actiona 223 si nu si-a
respect-o in termenul prevazut.
Recursul in carinta este un mijloc de control jurisdictional prin care se garanteaza
ca institutile comunitare isi vor indeplini atributiile prevazute de tratate scopul principal
al acestei actiuni este constatarea de catre Curte a omisiunii institutiei comunitare de a
actiona, ceea ce constituie, o incalcare a Tratatului.
In baza art 232 CE , Parlamentul European poate fi parte intr-un recurs in carenta
fie ca reclamant, fie ca parat224 . In cele ce urmeaza ne referim la un caz in care Consiliul
desi avea obligatia de a adopta acte normative comunitare pornind politica comuna a
transporturilor a intarziat nepermis indeplinirea obligatiilor in carenta si a fost chemat
prin actiune in carenta in fata Curtii de Jstitie de la Luxemburg.
5.2. Datele problemei. Realizarea politicii comunitare in domeniul
transportului.
Tratatul aspra Comunitatii Europene al Carbunelui si Otelului - CECO 225 sublinia faptul
ca diferentele de taxe de transport a marfurilor prevazute de tratat pot aduce atingerea
creari ”unei piete comune in domeniul carbunelui si otelului”.
Tratatul aspra Comunitatii Economice Europene-CEE prevedea doar trei politici
comune: Politica agricola226, Politica Comerciala si Politica Transporturilor de fapt
tratatul dorea realizarea unei politici comune a transporturilor 227, deci o problema care sa
si inlocuiasca elementele esentiale ale politicilor nationale, iar in realitate s-a ajuns doar
la o politica comunitara ce incadreaza si completeaza politicile nationale in domeniu desi
textele oficiale se refera la o“politica comuna a transporturilor”
Politica comuna a transporturilor a cunoscut un foarte lent demaraj nu numai
datorita unei lipse de vointa.a statelor membre dar si datorita caracterul imprecis al
numeroaselor dispozitii din tratate.

222
de regula Consiliul sau Comisia
223
de a adopta un anumit act normativ comunitar
224
amanute in legatura cu legitimarea procesual in cadrul acestui tip de actiuni si temeiurile recursului in
carenta vezi la Octavian Manolache - Tratat de drept comunitar editia a V ed CH beck Bucuresti 2006 p.
711-714
225
art 70
226
PAC
227
art 70 TCE

40
 Pentru a liberaliza accesul la piata comnitara a transporturilor228 prevedea
adoptarea de catre Consiliu de norme comune aplicabile transporturilor internationale
executate cu plecarea sau destinatie pe teritoriul unui stat membru 229. Erau necesare
importante armonizari legislative pentru realizarea obiectivelor Tratatului in acest
domeniu, insa necesita timp indelungat si eforturi sustinute. Piata cea mai problematica
din punct de vedere al accesului era aceeia a transporturilor rutiere de marfuri. Pentru a
efectua asemenea transporturi dincolo de frontiere trebuia sa se dispuna de o autorizatie a
statului ce urma a fi tranzitat acordata in mod obisnuit pe cale bilaterala. Acest sistem de
autorizare viza protejarea cailor ferate si pe transportatorii nationali. Sistemul
protectionist a fost usor modificat liberalizandu-se, unele transporturi speciale, cum ar fi
transporturile frontaliere, transporturile postale si mai ales transporturile combinate,
feroviar, rutier230. Insa aceste liberalizari nu aveau in vedere decat o parte infima a
transporturilor rutiere dintre statele membre, aceste transporturi fiind supuse regimului
contigentarilor si autorizatiilor bilaterale. In anul 1968 Consiliul s-a limitat sa suprapuna
contingentelor bilaterale un mic contigent comunitar reprezentand mai putini de 10% din
autoritatile bilaterale.
Absenta manifestata de vointa politica de a se realiza o politica “comuna” in
transporturi a sfarsit prin a exaspera Parlamentul European. Cu sprijinul Comisiei
Europene si pe baza articolului 175 din Tratatul CE231, Parlamentul a adoptat la 16
septembrie 1982 o rezolutie referitoare la promovarea unei actiuni in carenta impotriva
Consiliului in domeniul politici commune a transporturilor. Parlamentul a considerat in
fapt ca aceasta politica nu a facut obiectul decat unor dispozitii minimale, fara nici o
masura cu obiectivele fixate de tratat mai ales de articolele sale 3 si 74.
Initiativa Parlamentului de a promova un sens in carenta impotriva Consiliului s-a
finalizat pintr-o importanta hotarare a Curtii de Justitie pronuntata la 22 mai 1985 232.
Problema sa dovedit a fi foarte delicat pentru ca judecatorul comunitar trebuia sa se
pronunte asupra caracterului mai mult sau mai putin obligatoriu pentru legislatorul

228
art 75 CE,art 71 TCE
229
trafic intracomunitar
230
JOCE, l. 368 din 17 decembrie 1992
231
art 232 TCE
232
Parlament Europeen c Conseil des communaites europeennes afl 13/83

41
comunitar a dispozitiilor titlului V, obilgatia de a actiona constituind pentru institutia
comunitara conditia principala a actiunii in carenta .
5.3. Hotararea CJCE din 22 mai 1985 in cauza 13/83, Parlamentul European
contra Consiliului233.
Consiliul ca parte parata a contestat calitatea de reclamant a Parlamentului 234 si a
invocat, totodata nerespectarea conditiilor referitoare la procedura precontencioasa cum
este prevazuta de art 175 TCE.
Curtea a subliniat ca art 175 aliniatul 1 deschide in mod expres – fapt recunoscut
de Consiliu – actiunea in carenta.impotriva Consiliului si Comisiei intre altele institutiilor
comunitatii”. Aceasta dispozitie prevede astfel aceiasi facultate de a intenta o actiune
pentru toate institutiile comunitatii; deci nu este cazul de a restrange pentru unele dintre
ele, exercitarea acestei facultati fara a se aduce atingerea pozitiei sale institutionale ceruta
de Tratat235.
Circumstanta ca Parlamentul European este in acelasi timp institutia Comunitatii
care are drept misiune sa exercite un control politic asupra activitatilor Comisiei si intr- o
oarecare masura asupra celei a Consiliului, nu este de natura sa afecteze interpretarea
dispozitiilor tratatului privitoare la caile de actiune ale institutiilor.
Cat priveste argumentul Consiliului ca nu sa respectat conditiile referitoare la
procedura precontencioasa, Curtea l-a respins constatand indplinirea conditiilor prevazute
de aliniatului 2 al art 175. Referindu-se in mod expres la aceasta dispozitie, Parlamentul a
indicat in mod clar in scrisoarea Presedintelui sau ca el a invitat Consiliu sa actioneze in
sensul art.175 adaugand enumerarea actiunilor care potrivit opiniei sale ar trebui
intreprinse de Consiliu pentru a pune capat carentei sale. In raspunsul sau Consiliul s-a
multumit sa enumere activitatii deja realizate in materie de transporturi fara a se exprima
cat priveste aspectele jurisdictionale ale corespondentei angajate cu Parlamentul.
Raspunsul Consiliului nu a contestat si nu a confirmat carenta invocata nici nu a relevant,
intr-un fel atitudinea Consiliului asupra actiunilor pe care, potrivit opiniei Parlamentului
ar trebuii inca sa le intreprinda. Un asemenea raspuns nu poate fi considerat ca o luare de
pozitie in sensul art 175 ali 2.
233
vezi J. Boulanis, R. M. Chevallier, Grands arrets de la court de justice des Communaites eurropeenes.
Tome 1, ed 5e , Dallaz, Paris 1991, p.269-275
234
lipsa de legitimare activa
235
in special de art 4 pgr 1

42
 Curtea a considerat ca in speta observatiile Consiliului referitoare la puterea
discretionara de care el ar dispune pentru aplicarea politicii comune a transporturilor nu
privesc problema de a se stii daca conditiile specifice ale art 175 au fost respectate si
apartin de problema mai generala de a se determina daca absenta unei politici comune in
sectorul transporturilor poate reprezenta o carenta in sensul acestei dispozitii 236deci sa
respins si al doilea capat al memoriului in aparare formulat de Consiliu. S-a subliniat in
hotararea ca Parlamentul a formulat doua capete de cerere diferite in actiunea sa. Primul
capat de cerere se refereae la omisiunea de a instaura o politica comuna a transporturilor
si in special sa se fixeze cadrul sau, iar in al doilea capat de cerere face referire la
omisiunea Consiliului de a se pronunta asupra a 16 propuneri in materie de transporturi
inaintate de Comisie. Doar primul capat de cerere ridica problema daca termenii art 175
si locul acestei dispozitii intre caile de actiune prezentate de Ttratat, permit Curtii sa
constate o abtinere de a statua violandu-se astfel Tratatul.
Interpretand dispozitiile art 175 in context si constatand diferente intre diferitele
versiuni lingvistice, Curtea a mentionat ca problema ridicata de catre Consiliu se reduce
la aceea de a se stabili daca in speta Parlamentul European a indicat in primul sau capat
de cerere masurile a caror absenta este reprosata Consiliului cu o asemenea precizie incat
Curtea comunicand Parlamentului concluziile sale sa faca hotararea susceptibila de a fi
executata de catre Consiliu in aplicarea art 176. A rezultat din consideratiile formulate de
Curte in legatura cu individualizarea faptelor ce permit instantei comunitare sa aprecieze
egalitatea adoptarii sau respective a neadoptarii, ca prima cerere a Parlamentului nu va
putea fi luata in considerare chiar daca ea se va dovedi fondata decat in masura in care
lipsa unei politici comune in materia transoporturilor reprosata Consiliul consista in
omisiunea sa de a lua masurile a caror esenta va putea fi suficient definita pentru ca sa
poata sa fie individualizata si a face obiectul unei executarii in sensul art.176.
Referitor la primul capat de cerere din actiunile Parlamentului: omisiunea
instaurarii unei politici comune in domeniul .transporturilor ceea ce ar constituii o carenta
imputabila Consiliului, Curtea a constatat urmatoarele:
1. Dificultatile obiective care, n opinia Consiliului, bstructioneaza progresele
necesare pe calea realizarii politicii comune in transporturi sunt fara pertinente in litigiu.

236
problema examinata in hotarare

43
In baza art 175 apartine Curtii sa constate violarea tratatului care consta in faptul pentru
Consiliu sau Comisie de a se abtine sa decida intr-o situatie in care in institutia
comunitara este obligata sa o faca.”Gradul de dificultate a obligatiei invocat de institutia
in cauza nu este luat in considerare de catre art 175”.
Totodata considera, Curtea, argumentul pe care Consiliul il trage din puterea sa de
apreciere trbuie, in principiu, retinut. Daca este adevarat ca puterea de apreciere este
limitata de catre exigentele decurgand din realizarea unei piete comune si de catre
anumite dispozitii precise ale Tratatului cum sunt cele fixand scadentele/termenele de
plata, nu este mai putin adevarat ca in sistemul Tratatului, apartine Consiliului sa
determine functie de normele procedurale prevazute de catre tratat, obiectivele si
mijloacele unei politici comune a transporturilor.
“In fapt daca Consiliului este tinut in cadrul obligatiei sale sa elaboreze o politica
comuna a transporturilor de a face alegerea solutiilor necesare pentru instaurarea
progrsiva a unei asemenea politici, continutul acestei alegeri nu este precizata in tratat”.
“Absenta unei politici comune a carei implementare este prescrisa de catre Tratat nu
constituie necesarmente o carenta a carei natura este in mod suficient definita pentru a fi
justitiabil in baza art 175”.
Deci sub aspectul primului capat de cerere formulata de Parlament, Curtea a
pronuntat o solutie foarte nuantata din care rezulta in principal ca desi tratatul fixeaza
cadrul si marile linii ale unei politici comune a transporturilor, marja de manevra, a
legislatorului comunitar este de asa maniera 237 incat inactiunea sa se vadeste a fi dificil de
condamnat prin intermediul unei actiuni in carenta.
Cat priveste problema realizarii liberei circulatii a serviciilor in materie de
transport 238, Curtea a constatat urmatoarele.
“Art 61 pgr 1 TCE prevede ca libera circulatie a serviciilor in materie de
transporturi, este reglementata de dispozitiile privitoare la transporturii. Aplicarea
principiilor libertatii prestatiilor de servicii astfel cum sunt stabilite in special prin art 59
si 60 ale Tratatului trebuie deci sa fie realizate potrivit Tratatului prin implementarea
politicii comune a transporturilor si mai ales prin fixarea normelor comune aplicabile
transporturilor, internationale si a conditiilor de admitere a transportatorilor nerezidenti
237
redusa si neprcizata
238
al doilea capat de cerere din actiunea Parlamentului European

44
la transporturile nationale, reguli si conditii vizate 239si privind in mod necesar libertatea
prestarilor de serviciu.”
“Rezulta sub acest aspect ca Consiliul nu dispune de o putere discretionara de
care el se poate prevala in alte domenii ale politicii comune a transporturilor. Rezultatul
de atins fiind fixat prin jocul combinat al articolelor 59, 60, 61 si 71 pgr 1 pct a si b,
singurele modalitatii pentru a permite realizarea acestui rezultat tinand seama comform
art 75 de aspectele speciale ale transporturilor, pot da loc la executarea unei anumite
puteri de apreciere.
In aceste conditii – concluzitioneaza Curtea de la Luxemburg – obligatiile
prevazute de catre art 75 pgr 1 pct a si b atat cat ele vizeaza realizarea liberei prestari de
servicii sunt suficient de precizate pentru ca nerespectarea lor sa constituie obiectul unei
constatari de carenta in sensul art 175 … “
In concluzie Consiliul nu a scapat complet de acuzatia de carenta pentru ca
judecatorul comunitar a constatat ca el nu a adoptat masurile necesare pentru realizarea
liberei prestatii de servicii in materie de transporturi. Dar aceasta libertate fundamentala
a pietei comune, aplicabila in acest sector de catre art 51 implica eliminarea orcaror
discriminarii functie de nationalitate sau loc de stabilire, in raport de prestatorii de
servicii. Aceasta obligatie este in mod suficient de clara si precisa pentru a se impune
Consiliului si sa justifice condamnarea acesteia la carenta . In schimb, Curtea nu a mers
pana la recunoasterea efectului direct a dispozitiilor art 49 si 50 in cadrul transporturilor
tinand seama de puterea legislativa atribuita Consiliului in acest domeniu.
x
x x

… Urmare a hotararii Curtii din 22 mai si intrarii in viguare a Actului Unic

European. Consiliul a adoptat un regulament prin care sa dispus liberalizarea pietei
interne a transporturilor de bunuri240, regulament care a suferit modificarii in 1992 si in
1994.

239
art 175 pgr 1, pct a si b
240
JOCE, l.163, 30 iunie 1988

45
 CAPITOLUL 6

CONCLUZII
6.1 Recapituland competentele Consiliului, acesta:
- exercita o putere normativa: el adopta actele juridice referitoare la aplicare
tratatelor si politicilor comune. El este legat de regulile generale pe care el insusi le-a
adoptat. Aceasta putere este partajata , cu Parlamentul ca efect al procediurii de
codecizie ;
- asigura coordonarea politicilor economice ale statelor membre 241. Modul in care
fixeaza marile orientari ale politicilor economice ale statelor membre este o conditie
fundamentala pentru buna functionare a Uniunii Economice si Monetare.
- exista o actiune de tip guvernamental el incheie acordurile internationale in
numele comunitatii, el adopta regulamentele referitoare la statutul functionarilor si
agentilor .

241
art 202

46
 - in afara oricarei reviziuni a tratatelor el poate utiliza unanimitatea, art 308 242
pentru a completa lacunele tratatelui.
- adopta decizii de natura constitutionala.art 269 asupra resurselor proprii, art 190
asupra alegerii reprezentantilor Parlamentului European cu sufragiul universal, sub
rezerva ratificarii de catre statele membre .
- el detine o competenta de decizie in materie bugetara pe care o imparte in mod
inegal cu Parlamentul European.
Atat in perioade mai vechi cat si recent s-a discutat mult despre ameliorarea
continuitatii activitatilor Consiliului atat prin unele solutii preconizate cat si prin prisma,
mai ampla a reformei institutionale a comunitatii, problema acutizata de continua largire
a spatiului comunitar.
6.2. Solutii mai vechi
- reuniunile “Jumbo” ale Consiliului sunt reuniuni paralele ale mai multor Consilii
cu scopul de a facilita coordonarea dintre Consilii243;
- procedura “La Marlia”, care permitea Presedintelui in exercitiu a Consiliului
“Afaceri generale” se inscrie in mod sistematic pe ordinea de zi a Consiliului “Afaceri
generale” in raport asupra activitatilor altor formatiuni ale Consiliului. Aceasta procedura
ce ii se datoreaza numele de la vila romana unde s-a intrunit Consiliul in perioada
presedentiei italiene acorda Consiliului “Afaceri generale” rolul sau de impulsionare si
de coordonare a Consiliilor244 entru asigurarea coerentei activitatilor comunitare si
continuarea activitati. Procedura a cazut insa in desuetudine.
- sistemul Troika care grupeaza tarile care executa presedentia, tara precedenta si
acea succesoare. Astfel delegatia unei tarii membre participa la presedentia comunitatilor
pe o durata de 18 lunii. Acest sistem a fost creeat prin Consiliul “Afaceri generale”
informativ de la Londra din 13 octombrie 1981.
6.3. Propuneri recente. Consiliul informativ al ministrilor afacerilor externe245 s-
a intrunit la Salzburg in perioada 6-7 septembrie 1998. Presedentia austriaca a propus
cateva piste de reflexie asupra rolului de coordinator al Consiliului al afaceri generale
mai ales uramatoarele propuneri :
242
ex.235
243
de ex. Consiliili ECO-FIN si munca-afaceri sociale
244
de ministri
245
Gymnich

47
 a. intarirea rolului orizontal al Consiliului “Afaceri Generale”246. In cursul
ultimilor ani, CAG pentru mai multe motive nu a jucat in mod suficient rolul orizontal si
rolul de coordonare care ii revenea. Dar, mutitudinea si diversitatea sarcinilor care
incumba Uniunii si caracterul multidisciplinar al unui substantial numar de dosare impun
in mod precis o coordonare eficace a activitatilor daca se doreste ca actiunea globala a
Uniunii sa ramana coerenta.
Potrivit opiniei presedentiei austriace CAG trebuie sa joace in special un rol
orizontal si de coordonare in urmatoarele domenii:
- problemele institutionale si interinstitutionale247 ;
- principiile generale si aplicarea lor248 ;
- negocierile de parchete multidisciplinare cum este de exemplu Agenda 2000;
- problemele legate de largirea Uniunii;
- pregatirea sedintelor Consiliului European;
- coerenta actiunii Uniunii Europene in special in problemele tratate de mai multe
formatiuni ale Consiliului.
Ordinea de zi a CAG va trebui impartita in doua partii consacrate, una
problemelor orizontale descrise mai sus, alta privind relatiile externe 249. Problemele
orizontale vor fi astfel tratate intr-o maniera mai sistematica si le s-ar acorda o perioada
mai mare de timp si atentie.
O mai buna gestiune a timpului acordat dezbaterilor se impune: trebuie restransa
practica discutiilor in jurul mesei ?250 trebuie limitat timpul luarilor de cuvant functie de
temele tratate ? se poate apreciaca utilizarea ca mai frecvente a declaratiilor scrise decat
cele orale aduce un plus de eficienta ?
Acordurile de asociere sau de cooperare, ele singure impun convocarea a 40-50 de
intruniri pe an cu statele terte. In prezent toate statele membre trebuie sa participe la
aceste negocieri si pentru aceste motiv ele sunt, in general, tinute la nivel ministerial in
marja Consiliului “Afaceri generale”. Rezulta ca greutatea activitatii CAG este enorma si

246
denumit in continuare CAG
247
in relatiile cu PE si celelalte institutii; probleme ca aceea a comitologiei, norme de procedura, calitatea
legislatiei. etc
248
subsidialitate, transparenta etc
249
mai ales PESC, comert exterior, dezvoltare
250
s-a pus inrebarea

48
tarile terte sunt adesea nemultumite de absente ministrilor afacerilor externe din tarile
membre UE.
Secretarul general ar putea fi insarcinat sa prezinte un raport asupra posibilitatilor
de reforma in ceea ce priveste relatiile tarile terte. Acest raport ar putea: recenza
angajamentele existente privitoare la statele terte si la organizatiile internationale, sa
examineze daca modalitatile referitoare la frecventa, la nivel de reprezentare etc. sunt
inca utile, sa propuna ameliorari in vederea unei mai bune organizari a intrunirilor
corespunzatoare sa examineze posibilitatea reducerii participarii UE251. In ceea ce
priveste desfasurarea dialogului politic s-ar putea face apel la noul secretar general, inalt
reprezentant.
b. Modelele de lucru ale Consiliului in general:
Readucerea numarului de formatiuni a Consiliului. Fragmentarea activitatilor
Consiliului intr-un prea mare numar de formatiuni specializate prezinta numeroase
riscuri: absenta unei vederi de ansamblu, atitudini corporatiste favorizand grupurile de
presiune, activitati inutile sau artificiale incalcand principiul subsidiaritatii. Pentru a se
remedia aceste inconveniente ar trebui in viziunea presedentiei austriece- sa se
examinexe problemele urmatoare: anumite formatiunii ale Consiliului a caror activitatii
sunt invecinate vor putea fi regrupete in acelasi Consiliu cu un singur presedinte de
exemplu Consiliile “piata interna”, “energie”, “telecomunicatii”, “industrie” si
“consumatori” vor putea fi regrupate intr-un singur Consiliu 252, fiecare stat membru fiind
liber sa-si stabileasca compozitia delegatiei. Anumite formatiuni al Consiliului ar putea fi
inlocuite prin reuniuni informative sau sa fuzioneze cu alte Consilii253.
- exploatarea progreselor tehnologice in cadrul activitatilor Consiliului. Se are in
vedere tehnologia telecomunicatiilor: organizarea de video-conferinte sau teleconferinte
in cadrul activitatilor Consiliului. O prima experienta pilot a avut loc sub presedentia
Marii Britanii254.
6.4. Propunerile Secretariatului general al Consiliului. Consiliul European de
la Viena255 a cerut Secretarului general al Consiliului sa elaboreze un rapor asupra

251
Troika, cu posibilitatea participarii partenerilor interesati
252
Cluster Concil
253
de exemplu “dezvoltare” , “turism” , “tineret”
254
1998 semestrul I
255
decembrie 1998

49
“functionarii Consiliului in perspective unei Uniuni largite”. Raportul intocmit de grupul
de lucru al Secretarului General a fost finalizat la 10 martie 1999 si contine un foarte
mare numar de propunerii256. dintre care unele utilizeaza pozitia exprimata de presedentia
austriaca din 1998, semestrul II. Sunt de retinut propunerile ce au in vedere urmatoarele
trei aspecte:
- un Consiliu mai legitim: se au in vedere aspectele legate de ponderea voturilor
sau de dubla majoritate257 problema delicate strict legata de echilibrul dinte statele
membre mari si mici;
- un Consiliu mai eficace: Consiliul trebuie sa isi conserve capacitatea sa de a
decide . Metodele sale de lucrari in domeniul legislative trebuie sa se apropie de metodele
obisnuite intalnite in adunarile parlamentare cum ar fi publicitatea si accesul la
documente. In domeniul gestiunii politicilor comune, importanta realizarilor ce trebuie
inregistrate nu se impaca cu reuniunile sporadice. Trebuie adoptate urmatoarele masurii:
mentinerea si afirmarea rolului de coordonare; de arbitraj si de impulsionare al
Consiliului European. Trebuie creeat un adevarat Consiliu al ”afacerilor generale care ar
avea in sarcina solutionarea problemelor institutionale si orizontale si responsabilitatea
coordonarilor intre Consiliile specializate. Acest Consiliu “Afaceri generale” ar putea fi
compus in mod ideal din ministri special insarcinati in fiecare stat membru cu problemele
europene. Ar fi mai convenabil sa se regupereze anumite formatiunii ale Consiliului prea
dispersate, in jurul catorva mari centre de interese cum este Piata Unica258 sa se regrupeze
activitatile care tin de mediu, de sanatate publica si de dreptul alimentar. Aceasta reducere
a numarului de formatiuni ale Consiliului a fost operata urmare a deciziilor Consiliului
European de la Helsinki259. COREPER isi va intarii rolul sau central de coordonare si de
filtraj. O masura importanta si necesara este dizolvarea majoritatii calificate.
- un Consiliu mai vizibil si mai afirmat. Un grad mai mare de vizibilitate pentru
activitatile din cadrul PESC. Inconvenientele si dificultatile datorate caracterului
semestrial al presedentiei Consiliului pot fi corijate prin crearea functiei de vicepresedinte
al Consiliului cu adevarate responsabilitati; prin recurgerea mai frecventa la procedura
“Troika”; prin delegarea de puteri a unuia sau mai multor state sub egida presedentiei si
256
143
257
vot si populatie
258
energie, industrie, consumatorii, transporturi
259
din 10-11 decembrie 1999

50
sub controlul Consiliului pentru sarcini determinate, prin instaurarea presedentiilor
permanente in anumite sectoare mai tehnice, prin dezvoltarea rolului si responsabilitatilor
Secretariatului general al Consiliului. In fine trebuie observata o buna articulare intre
Consiliu si guvernele statelor membre260.
6.5. Reforma institutionala. Tratatul de instituire a unui Constitutii pentru
Europa. Dupa ce Tratatul de la Nisa261 nu a reusit sa puna in miscare un sistem functional
care sa ii permita Uniunii Europene sa se extinda intr-o maniera ordonata, dobandind, in
acelas timp o gama de noi competente si functii s-a decis intrunirea uneii Conventii in
scopul elaborarii unei Constitutii pentru Europa. La sfarsitul lucrarilor conventiei
prezidate de fostul presedinte al Frantei Valery Giscard d’Ertaing, proiectul a fost
prezentat la Consiliul European de la Salonic din iunie 2003. CIG si-a inceput lucrarile
cateva saptamani mai tarziu dupa vacanta de vara. Idea era ca CIG trebuia sa isi termine
activitatea la timp pentru admiterea celor zece noi state in mai 2004 chiar inaintea
alegerilor pentru noul Parlament European .
Dipozitiile din Tratatul privind instituirea unei Constitutii pentru Europa
interesand Consiliul Uniunii Europene
Sub aspect institutionar si metodologic propunerile din documentul mentionat au
in vedere urmatoarele:
- Consiliul exercita impreuna cu Parlamentul European functiile legislative si
bugetare. Aceasta exercita functii de definire a politicilor si de coordonare potrivit
conditiilor prevazute de Constitutie. El este format din cate un reprezentant ministerial al
fiecarui stat membru, abilitat sa angajeze guvernul statului in cauza si sa execute dreptul
de vot. Consiliul hotaraste cu majoritatea calificata 262 care detine regulile cu exceptia
cazurilor in care in Constitutie se prevede altfel263.
Pintre formatiunile Consiliului de ministrii, Consiliul Afacerilor generale asigura
coerenta activitatilor diferitelor formatiuni ale Consiliului. CAG pregateste reuniunile
Consiliului European si urmareste aducerea la indeplinire a masurilor adoptate in

260
amanunte la Jean luc Sauron . p.237-240
261
2001
262
VMC
263
art I – 23

51
colaborarea cu presedintele Consiliului European264 si cu Comisia. Lista celorlalte
formatiuni ale Consiliului, este adoptata de Consiliul European cu majoritate calificata.
S-a retinut propunerea mentionata mai sus referitoare la dijungerea abordarii
problemelor in cadrul sedintelor Consiliului. Astfel potrivit art 1-24 pct 6 Consiliul se
intruneste in sedinta publica in cazul in care dezbate si voteaza un proiect de act
normative. In acest scop fiecare sesiune a Consiliului este divizata in doua partii
consacrate dezbaterilor privind actele legislative ale Uniunii, respective activitatile fara
caracter legislativ.
Una din prevederile incluse in Tratatul constitutional este sa se abroge
aranjamentul prin care statele membre detin presedentia si in schimb sa existe un
presedinte ales de catre Consiliul European care sa prezideze Consiliul pentru un mandate
de doi ani si jumatate, care poate fi reanoit o data. Dreptul de vot s-ar executa prin
metoda sistemului majoritatii calificate iar persoana ar fi aleasa cu aprobarea
Parlamentului.
Art 1–25 reglementeaza definitia majoritatii calificate in cadrul Consiliului
European si al Consiliului de ministrii. Cand Consiliul raspunde unei propunerii a
Comisiei sau a Ministrului pentru Afacerii externe a Uniunii, majoritatea calificata este
definite de cel putin 55% din voturile statelor membre care cuprind cel putin 65% din
populatia Uniunii. Pentru a forma o minoritate de blocaj este nevoie de cel putin patru
membrii. Cand nu se raspunde unei astfel de propunerii 265, majoritatea calificata este
definita de voturile a 72% din membrii Consiliului reprezentand tot 65% din populatia
Uniunii. Daca un numar important de state membre, dar totusi mai mic decat numarul
necesar pentru a forma minoritate cu drept de blocaj obiecteaza impotriva unei hotarari
“Consiliul va discuta problema” si ”va face tot ce ii sta in putinta pentru a gasi…o solutie
satisfacatoare… “. Aceste schimbarii vor putea fi introduce la 1 noiembrie 2009.
Problema votului ponderat cu majoritate calificata depus in cele doua criterii vot
si populatie ramane una din problemele cele mai spinoase in activitatea Consiliului
Uniune Europeana respectiv Consiliului de ministrii. Discutiile recente antagonice de la

264
functie noua propusa
265
a Comisiei

52
ultimul summit din vara acestui an, pozitia unor state contrar aranjamentului mentionat 266
nu face decat sa comfirme aceasta realitate.

Bibliografie selectiva

Tratatul asupra Comunitatilor Europene

Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene, 1992

Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa

Tratatul de la Nisa

Regulamentul inetern al Consiliului Uniunii Europene

A. Romana:

1. Barbulescu Iordan Gheorghe, Uniunea Europeana. Sistemul institutional, Ed

Tritonic 2007

2. Dacian Cosmin Dragos , Uniunea Europeana, insttutii, mecanisme, ed 22, Ed All

Back

3. Gorning Gilbert, Rusu Ioana Eleonora, Dreptul Uniunii Europene, Ed. All Beck,
Bucuresti,2007
266
Polonia

53
4. Jinga Ion, Uniunea Europeana. Realitati si perspective, ed.Lumina Lex, Bucuresti
1999

5. Lefter Cornelia, Fundamente ale dreptului comunitar institutional, ed Economica

Bucuresti 2003.

6. Manolache Octavian, Tratat de drept comunitar ed 59a. ed CH Beck Bucuresti 2006

7. Munteanu Roxana. Drept european. Evolutie. Institutii, ordine juridica, ed Oscar

Print Bucuresti 1996

8. Stefanescu Brandusa, Curtea de Justitie a Comunitatilor europene, ed Stintifica si

Enciclopedica. Bucuresti 1979.

B. Straina.

1. Boulouis Jean, Chevallier Roger Michel, Grands arrets de la Cour de Justice des
Communaite s europenes,Tome I Te 5e, ed Dallaz, Paris,1991

2. Courty Guillaume, DevinGuillaume, Constructia europeana, ed Coresi Bucuresti,

2006

3. Carton, L`Union europenne ed.Dallaz, Paris,2001

4. Dautriaux Yves, Lequesne Christian, Les institutions de l`Union europeene, La

documentation francaise, Paris 2001

5. Mc Giffer Steven, Uniunea Europeana, Ghid critic. Editie Noua, RA Monitorul

Oficial, 2007

6. Gautron Jean Claude, Acort Europeen 12 ed, Dalla. Paris, 2006

7. Sauron Jean –Luc, Cours d,Institutions europeennes, Gualino Editur Paris 2000

8. Enciclopedia Uniunii Europene, ed III-a 2007 Meronia, Bucuresti

54