Anul XL Arad, joi, 12 25 Aprilie 1907

ABONAMENTUL REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA

Pe un an. . . . , . . 24 Cor. Pe jumătate Deâk Ferenc-utca nr. 20.
an .... 12 <
Pe 1 lună..................................2 «
Nral de Duminecă pe un an 4 Cor. INSERȚ1UNILE se primesc la admi-
Pentru România și America 10 Cor. nistrație.
Manuscripte nu se înapoiază.
Pentru România și străinătate nrii de
zi pe an 40 franci. Telefon pentru oraș și comitat 502

advocația apoi să se
„Potem le să mai
figureze îndoiască
kiniadă“ numai
limba
cineva de
politica
maghiar Dar națională
maghiară.
maghiară
ă. voiește să aguvernulu
celce

(st.) îmbrace i actual, a

In ședința țara în- coaliției
de ieri a treagă în și a
congregaț haină partidului
iei maghiară independi
Aradului este st și 48-
s*a primit contele istl?
propunere Apponyi, După
a care pune ce
(provocat monopol partidul
ă de nu numai kossuthist
curenda pe , în frunte
comitatel inscripțiil cu
or Nyitra e președint
și Hajdu) școalelor ele său,
de a se nemaghia abzisese
trimite re, dar și în anul
camerei o pe ’ trecut de
adresă, graiul postulatel
cerând să naționalit e sale, ca
se ia un ăților. să ajungă
decis, în Primit la putere,
urma proiectul toată
căruia școlar și lumea
inscripțiu primită credea, că
nile propu- politica
tuturor nerea cu de 30 ani
firmelor firmele și și mai
comercia toate bine a
le din celelalte opoziției
țară câte vor maghiare
să )ie în md urma, a fost fără
limba în cea conținut,
maghiară mai a fost
. Iar scurtă nesinceră,
neguțător vreme se a fost
ul, care va interesată.
pe lângă convinge
oricare FOIȚA
limba ORIGINAL
maghiară, trecător ĂA
ar vrea să de-o zi «TRIBUNEI
facă uz și prin Un- »,
de altă garia, că
limbă, să toți
fie obligat locuitorii Un
a plăti o acestei tovarăș
taxă țări s’au de
deosebită. născut cu drum.
Ne pinteni și
De Ilîe
aducem au crescut Marin.
aminte, cu
papricaș. Luasem
că din vaporul
partea Străinătat >Elisaveta
camerelor ea < din
advocația întreagă Viena, la
le s’a luat se va orele șapte
deja convinge dimineața.
de ca- Nu
hotărîrea,
făcusem
ca pe racterul nici când
tablele maghiar călătoria
tuturor al aceasta
cancelarii statului. între Viena
lor Și- și
Budapesta.
Pag. 2. >T R I B U N A* 25 Aprilie n. 1907.

Îmi era sîlă inteligent, țărei

— la judecând printr’o
dreptul după
politică
vorbind — expresia
de aierul feții. Atâta imposibil
din antropologi ă,
vagoane, e turbursre
votam să cunoșteam a pentru
stau o zi și eu să-mi totdeauna
întreagă pe dau seama a liniștei
cuverta de ce
vaporului, rassă se interne
să respir ține. II mai din țară,
aier curat tradau și miseria
și să-mi favoritele și materială
scald ochii mustățile, , în care
în frumseța ținuta lor — înoată
țărmurilor. că este
Vaporul ungur. întreagă
înainta Ochii populația
încet; era aveau o de rând a
încărcat cu căutătură, acestei
marfă. particulară, nefericite
Ținuturile buzele țări! ?
nu aveau, mari, roșii,
deocamdat senzuale Toate
ă, vre-un sunt
farmec Cine mofturi!
deosebit — mai poate Intere
auzisem, crede sele bine
că abia; astăzi pricepute
dela însă acest
granița
ale
lucru, statului
Ungariei o
să dăm de
când pretind
ruine și naționalis maghiari
peisagii mul cel zarea. Și
romantice. mai toată
Ste- team pronunțat
pierdut pe
fericirea
se țărei
gânduri,
când mi-a
manifeste depinde
atras ază din de
atenția o partea succesul
persoană întregului acestei
de vis-ă- guvern și maghiariz
vis. Cetea a întregei
dintr’un ări 1 lată
teanc de
coaliții? în ce
gazete Ce culminea
nemțești șî biruințe ză
zitnbea din naționale politica
când în mai mari națională
când mul- s’ar fi
țumit. a
In
putut guvernulu
singurătate obține, de i și a
a mea I cât coaliției.
m’am proiectul Fața
apropiat de școlar, țarii să fie
domnul cu care în
jurnalele și cu
l-am rugat
câțiva ani mustăți
să-mi dea va j răsucite,
voie să schimba încolo
răsfoiesc și cu poporul
eu din ele. desăvârșir emigreze
Mi-a e fața
permis cu în
multă
Ungariei America,
curtuazie. 1? dacă nu-i
In timp ♦ place aici.
ce coșul Firm Iar
vaporului e,
lăsă
triumful
trâmbe
etichete, maghiariz
negre de față ie ării se va
fum, trebuie obține
înegrindu- corifeilor prin firme
ne pe politicei și
nesimțite naționale
mânile și
etichete.
fețele, noi
maghiare. Că ce se
steteam Pierd ascunde
adânciți în erile în sub aceste
lectura tratativele firme? —
luptelor po- de e cu totul
litice transacțiu
actuale.
altă
Stăpânu
ne cu chestie. O
l gazetelor Austria, chestie,
părea un pagubele care nu
om cauzate
Pag. 3. >T R I B U N A* 25 Aprilie n. 1907.

im- Când am kossuthist.

poartă. observat Nu se
comu- putea un
Ipocri
nitatea moment
zia aceasta de mai
acestei idei ne-am binevenit
politice e ridicat — îmi
de tot instructiv spunea
bătătoare amândoi, hotărît dl
la ochi. Și ne-am luat Ollosy —
pălăriile de de a vizită
te prinde pe cap, Ungaria.
mirarea salutân- Am început
de în- du-ne, și să facem
gustimea ne-am politică
de vederi recomanda dela roată.
t Domnul
și de Ollosy era
strângându
mărginire -ne mâna. naționalist
a senti- El mi-a mare, o ve-
mentelor spus un deam asta
susținător nume din verva,
ilor ei. unguresc. cu care mi
E ciudat, tălmăcea,
Dar e mie,
că la cele
o rătăcire mai multe necunoscăt
optică ocazii de orului, lupta
aceasta. acestea nu parlamenta
Vederile poți ținea ră din
minte Ungaria.
corifeilor Aveam
coaliționi numele
noroc, că
bolborosit
ști sunt în grabă.
nu ne
largi și auzea
Era un
sen- cineva,
nume în —
căci, cum
timentele Ollosy, așa ne aflam
tor ceva. Dar pe apă
puternice, nu va austriacă,
suferi
dar... dar povestea
puteam să
nu în in- dăm peste
de loc din
teresul cauza
de a se
țării, ci în acestei servi
interesul lacune. interesele
lor Când i- claselor
am spus conducă-
propriu. numele
Politi meu m’a toare în
ca întrebat cu stat.
națională față veselă: Popor
maghiară — » ul
e Domnul e maghiar
polon?*
minciuna — »Da
duce
cea mai *.„ greul în
mare, e o — »A rând cu
mască m toate
bine recunoscut naționalit
deghizată, îndată ățile.
după Politica
sub care nume«.
se I-arn maghiară
ascunde spus, că n’are în
mijlocul viupentru vedere
cel mai prima-data nici un
apt în Ungaria. bine
Fața pozitiv
domnului
mișcările
Oilosy —
pentru
trupului o
am să-i zic poporul
elasticitate maghiar.
de-aici
mare, dând
dovadă de
încolo De ce ar
exercițiu de
astfel — avea
arătă atunci
scrimă.
mulțumire.
Dupăce pentru
Ceteam din
am
ea bucuria, cetățenii
terminat cu de altă
că poate
cetitul, am naționalit
să
început
vorba, mai
informeze ate ?
pe un Intere
întâi
polon des- sul cel
despre
pre Țara
vreme,
Ungureasc
mai cras
despre al
ă.
sămănături nemeșilor
Era la
— cu
banalitățile
ordinea și al
zilei, pe tuturor
nelipsite —
timpul proprietar
ca mai apoi
acela, lupta
să devenim
între
ilor mari
tot mai e deviza
Coroană și
intimi. acestei
partidul
Pag. 4. >T R I B U N A* 25 Aprilie n. 1907.

politice. Iar între nile«

Țara cele două Vienei, mi-
guverne se tânguise
trebue să încă nd s’a de toată
se ajuns ia ticăloșia
mulțumea înțelegere ^guvernului
scă cu definitivă în trabanți-
amănuntel
etichetele e pactului
lor« și 1
de pe ascultam
vamal.
delicatese interesat,
Tratativele
pentrucă
și în această
vedeam, că
champag jchestie se
vor vorbește
ne. continua un om cu
♦ inimă față
numai în
Stăm zilele prime de neamul
în fața ale iui său.
ofițerilor Maiu. — Suu
de pe * m cuique,
nu i așa,
»Potemki Otto die? Se
n«. Lecker a mai poate
Interesul ținut ieri tolera o
țării, o vorbire astfel de
sentiment la stare ?<
adunarea Din
e umane ? citațiunea
Ficțiuni. electorală latinească
Evitarea din vă puteți
primejdie Briinn, convinge,
i ? S’o spunând că a învățat
facă în între și la liceu,
altele; că avea
schimbul bunul gust
intereselo — de a
r proprii ! Nici întrebuința
? alegătorii, la timpul
Merg nici său și
înainte, candidații citate
latinești în
ținându- nu știu conversație
se orbiș pentruce .
de discip- luptă I am
lina — guvernul strâns
intereselo austriac mâna
r de clasă. în contra prietinește.
Asta voia
Ce va Ungariei sa zică:
urma ? ? In Sunt de o
Ușor se interesul părere cu
poate unei D-ta.
prevedea. trans'acțiu Am
Dar ei ni ? așteptat să
trecem pe
nu vreau Aceasta e lângă un
să cugete o frază orășel,
la urmări. goală unde
până nu lărmuia la
vom ști, debarcader
Transa un clopot
cțiunea. In vre o gălăgios, și
sânul pacoste, am oftat
partidului înainle de- adânc. ..
independist a trece j
a produs frontiera — *Vez
mare ungu- t, die
consternați rească. Ollosy, nici
e vorbirea Dela un starea
de timp mă noastră nu
Sâmbăta a e de
încălzisem
ministrului
și eu. invidiat.*
Beck, după
Gândurile — »Ști
cum se
și gesturile u, știu*, mă
știe. Ca să
dlui Ollosy întrerupse
calmeze
erau atât compătimit
spiritele
de or dl
ministrul
adevărate, Ollosy. Se
Wekerle în
încât îmi vedea, că
cursul
dădeau tovarășul
ședinței de
ieri a imboldul să meu de
camerei a vorbesc și drum era
declarat eu în- om cetit și
celor mai tr’aceeași că
de seamă tonalitate. cunoaște
independișt îmi istoria
i, că între povestise neamului
declarația din fir în polon. Era
lui Kossuth păr toate inițiat în
și vorbirea gravaminel luptele
Iui Beck nu e, îmi noastre.
e nici o lămurise — »Ră
con- toate nile D-
trazicere. »mahinațiu voastră au
Pag. 5. >T R I B U N A* 25 Aprilie n. 1907.

fost privitețelegem naționalități

totdeauna lor, câtă
cu respect
cu vreme
de Ungaria pericolul,
compatrioțiipe baza ce
mei izbucni comunităț amenință
bunul meu din partea
prietin.
ei lor e cu
>Sunt vamale, mult mai
rănile unei în mare,
națiuni privința decât cum
viteze.* se crede.
Omul avea dreptului *
de public și Arhid
fapt
sentimente a miliției ucele
nobile față am putea Leopold
de ai mei.
M’am însă fi Salvator,
grăbit a-1 pentru după-
informa separațiu cum
despre
starea
ne. Ar cetim în
noastră de putea fi foaia
acum. suprimate oficioasă
— »S de ieri,
și
unt supus este
german*.
delegațiu numit din
că ce nile, do- partea
înțelege rință Majestății
Beck declarată Sale
printr’o atât inspector
bună dincoace general
transac- cât și al
artileriei,
țiune. In dincolo
primul de Laita. in locul al
* doilea al
rând Bozâky foii
transacțiu Arpâd în oficioase
nea e o urma se publică
chestie de nesuccesul autografu
economie ui obținut l
In ședința
Maj.
publică. de ieri a Sale, ținut
Dacă nu Camerei la în termini
ne va articolul 18 calzi, prin
succede al care dis-
proiectului pensează
să școlar (el la cererea
încheiem adecă proprie pe
transacțiu pretindea fostul in-
limba de
nea cu propunere spector,
Ungaria, maghiară generalul
atunci pentru Kropatsc
monarhia toate hek de
școalele
și-a poporale) a
postul
pierdut repășit din său,
dreptul de partidul distingân
kossuthist du-1 cu
existență, și din coa-
pentrucă liție. crucea
cea mare
e o Repășirea
a
absurditat și-o ordinului
e o astfel motivează
într’o leopoldin.
de scrisoare Generalul
constituți adresată Kropatsc
e de stat, lui hek a
Kossuth,
al cărei spunând servit în
scop este că în armata
să întrunirea comună
unească clubului a 48 ani. *
fost atât de
în armata atacat din Comisi
sa 0 partea a de
elemente clericalilor emigrare
eterogene partidului, a partidului
încât e indepen-
și ai cărei nevoit să dîst a avut
cetățeni se retragă. ieri o
poartă Bo- zoky întrunire, la
care a luat
între sine condamnă
în acelaș parte și
răsboiu timp și Kossuth,
economic pășirea vorbind
necura- despre
. Ar
joasă a chestia
trebui să coaliției în emigrărilor.
ne în- contra Se afirmă,
Pag. 6. >T R I B U N A* 25 Aprilie n. 1907.

că spre subnotari ința

scopul nemți. vamală.
acesta vor ,t
trimite în In
— »Ba
America o rbarie!« mînisteriu
comisiune, exclamă dl l ex-
ca să Ollosy. ternelor
studieze
chestia.
I-am din Viena
povestit cât a avut loc
Emigrează
puteam eu ieri
ei destui
mai
oameni
elocuent conferința
amărîți, vamală și
domnilor 1 ne-
Vreți să temeinicia comercial
emigreze și învățământ ă austro-
mai mulți ? ului primar ungară,
Nu în în limba continuân
America, ci germană,
aici acasă străină du-se
trebue copilașilor. consultări
lecuit răul ! I-am adus le
* o icoană fi- pregătitoa
delă a re cu
— »A, cercului privire la
strâmt de
iară
idei, cari se tratativele
germanii și , ce au să
la D- câștigă prin
voastră ?» procedura se
— »Ei asta. I-am înceapă
sunt vina la arătat cum cu statele
toate.« se înăbușe balcanice,
în copii
— »Ne
iubirea față în chestia
va ajuta contractel
Dumnezeu de neamul
și vom propriu, ba or
scăpa de cum li-se vamale.
de ei.< Infiltrează
„ chiar
disprețul
Zicând
acestea dl față de el Infami
din partea
Ollosy mă
învățătorul ile din
luă de braț
și ui german.
Dl
Bihor.
merserăm
Ollosy se — Nouă
în salonul
sculase în adunare
de la
mâncare. picioare.
—■ Săcădat
Era ora —
prânzului. »Rușine!
Ne-am Rușine! Zorile
Rușine
așezat la
pentru
deșteptări
masă. Pe i încep a
lângă toate veacul
luminei, lumina
ochia- dele
unei vecine pentru hotarele
de toată secolul alorizontul
frumuseța, XX-lea! ui nostru
Așa vreau
conversația
să facă și
național,
noastră n’a încep a
fost cu noi
nemții! pătrunde
întreruptă
de loc. Vreau să și în
La cafea ne întunerec
ajunsesem bastardezeul, ce atât
sentimentel
să-i
e, să ne
de greu
desfășor apasă
starea incățuseze.
Dar nu ne aerul din
poporului.
Ii vorbeam dăm, nu neînstrăinat
de dăm ul Bihor.
nici
ilegalitățile morți*! Dar în
I-am
dela
amintit
clipa ce
alegeri. Ii s’a zărit
domnului
povesteam prima
Ollosy,
de
maltratările
care rază de
mă
asculta culumină,
din Posen un interes
șî cercurile deosebit,
aceia, al
învecinate. cât ținem căror
Ii spuneam interes nu
noi la limba
cum se fac noastră, este
alegerile în cum o
comunele
dispărere
cultivăm,
curat cum
a o
polone, sfințim. întunerec
unde nu — »Ținului,
este nici sărit-au
eți la ea. E
pui de bunul ca
neamț, vostru cel
cum se mai mare.
mușcați
impun de șarpe,
notari și
Confer și cu
Pag. 7. >T R I B U N A* 25 Aprilie n. 1907.

strigăte început, austriace

de adecă să s’au umplut
de patrioți
»ghevalth iasă cu
unguri. Toți
, zile bărbații
ghevalth« înainte de noștri mari
, — că ne ce s’ar au suferit
orbește ținea martiriu
lumina, adunarea, pentru ea.
ce se să facă Ce e mai
sfânt
revarsă incvizîție pentru un
între formală, popor? Ce
români, să ia e mai
cereau să protocol frumos
se pună cu țăranii, decât să
stavilă să-i mori în
serviciul
răspândiri amenințe ei ?«
i acestei că doar’ Domnul
lumini. Și doar’ îi Ollosy se
strigătele vor putea înflăcărase.
lor și-au înspăimâ Nici nu
aflat nta. băgasem
de seamă,
echoul în Gândit și că am
sinul făcut. trecut deja
administr In în Ungaria.
ației cercul — >Ve
noastre, Aleșdului zi, ăsta e
care se , unde la pământul
sfânt al
pove- alegerile patriei*,
stește, că de zise patetic
ar sta cu deputat domnul
cumpăna a ; izbutit Ollosy
dreptăți în jidanul arătând cu
mână. Și botezat mâna spre
colinele șt
în Farkas- șesurile,
capetele hâzi- cari se
descreerat Fischer întindeau
e născoci- de-a fi înaintea
tu-s’au fel ales cu noastră,
de fel de voturi cât puteam
vedea prin
minunății româ- geamul
și năz- nești, în caiutei.
butii. urma »De câte-
Au protestelo ori văd
început r treicolorul
cu comitetel țarii mele
îmi vine să
Beiușul, or pa- plâng. Nu
au rohiale și ți-se
continuat ale întâmplă și
cu Ceica, sinodului D-tale
— protopope așa ? Nu te
isprăvile sc, ce gândești d-
ta, d-ta mai
de acolo s’au cu seamă,
le știm ridicat la simbolul
acum cu contra pe care !
toții. Dar proiectulu întrupează
văzând că i această
în chipul apponyia pânză de
câțiva coți?
acesta tot n, și-a Al D-
nu ajung simțit voastră,
la atinsă nu-i așa,
rezultat, aureola, nu e voe să
să pună și ce credea fâlfăe în
pupăză pe că îi aer?*
— »Nu
colac, ce împrejmu , dar«...
s’au iește — »Da
socotit ? ființa de r îl purtați
S’au deputat al în piepturile
socotit, că aces- voastre.
dacă vor Acolo nu
In limbă sunt nici
mirosi, că judecători,
se trăiește o
națiune! nu e nici
proiectea Asta o zice jandermeri
ză iar vre- un mare e, acolo
o adunare patriot al sunteți voi
pentru a nostru. și D-zeu!«
Pentru — »Imi
răspândi vorbești din
lumină, limbă ne-
am luptat și suflet, die
să-i pună noi. Ollosy.*
capăt dela Temnițele — >Ast
a o vreau,
Pag. 8. >T R I B U N A* 25 Aprilie n. 1907.

asta o numele unei

vreau. Să adunări în
știe și un
poporului
român din fruntașa
polon ce
sentimente cercul comună
avem noi, Aleșdului Luncșoar
ungurii, a, unde
,
pentru un harnicii
popor concluzul conducăt
oprimat. , care i-a ori de
Suntem procurat
frați de acolo, și
suferințe atât de îndeosebi
dragul multă neobosi-
meu. Dar bucurie tul și
»Polonia lui zelosul
nu-i naționalis
pierdută Apponyi.
încă... Sunte t înv.
>Cum e m Petru
marșul d- informați Cipou
voastră din luase deja
național ?« toate
Am
izvorul
cel mai măsurile
început să
îl fredonez sigur, că pentru
încet. la mult ținerea
— » lăudata adunării.
Perfect, adunare Ei, dar
perfect!* cum să
Dl
au luat
parte lase acum
Ollosy era
emoționat jidanii Fârkas-
până la din Aleșd hâzi și
lacrămi. și Borod, adicții lui,
In și câțiva să vină să
momentul le
acesta
ungari,
iar din discredi-
auzirăm
muzică necinstite teze
militară. Se le fețe cercul,
cânta româneșt dupăce
marșul lui i ministrul
Răkoczy — Apponyi
grandioasa
inteligent
e, acelea le
compoziție,
pe care o cari au mulțămis
cunoaștem fost deja e pentru
din țintuite votul de
rapsodiile pe stâlpul încredere.
lui tui infamiei Haide,
cerc, și ca în iute pune
sâ arate coloanele la cale
lumei, și »Tri- administr
mai ales bunei*. ația, să
lui Popor facă ce-o
ul ști, ca să
Apponyi,
românes zădărnice
că ască
c însă n’a
românii adunarea
luat
lui, cari parte la din Lunc-
I’au ales, această șoara. Și
țin morțiș adunare. de fapt
la el și nu Ca să bieții
se dovedim luncșoren
identifică lumii, că i se tre-
cu ținuta poporul zesc cu o
bărbăteas român din droaie de
acest jandarmi.
că a
cerc, nu S’a
deputațilo svonit, că
r nostrii se
identifică luncșoren
naționali, ii se
nici cu
a ținut o proiectul răscoală,
așa lui și ei au
botezată Apponyi, venit să
adunare dar nici înăbușe
poporală cu ținuta răscoala.
la Borod deputatul Au fost
— într’un ui său, pe zadarnice
orășel cu care din ori ce
nefericire protestări
populație
l’a ales, din partea
jidano- fruntașilo
s’a
maghiară, r.
proiectat
— unde a ținerea Impănații
enunțat în
Pag. 9. >T R I B U N A* 25 Aprilie n. 1907.

au primit luau rămas entuziasm

ordin să bun in despre o
terminii cei luptă
facă
mai dreaptă* i
incvizîție. cordiali. Le am zis
Au stat o ceteai de privindu-1
zi și o pe ochi recunoscăt
noapte pe râsurile, de or în ochi.
capul cari se Printr’asta I
luncșoren alintau am
când împintenat
ilor, zi și priviau la pe dl
noapte tinerele Ollosy. In
curgeau odrasle. timp ce se
înfricările Privirile lor însera și
, și luarea făceau priveam din
la politică, dar când în
o politică când la
protocol. atât de regiunile
Și de fapt firească, pitorești,
după atât de trecând pe
aceasta potrivită lângă
poporul unui neam orașele și
s’a conșttu de orășelele
ființa sa ! de pe am-
înverșuna — »In bele maluri
t tinerii ăștia ca prin vis,
într’atâta ne este sutele de
în contra nădejdea.* elevi de
lor încât zise dom- hon- ved
conducăt nul Ollosy începură
bătându- să întoneze
orii au mă pe cântece
renunțat umeri. naționale.
de a mai — »Pe Mu-
ținea ai noștri îi
adunarea cresc cu
la puterea în
spirit strein,
Luncșoar am oftat
a de eu.
teamă, ca — »Nu
poporul, vor putea
în ajunge nici
dreapta-i un
rezultat !«
indignare, izbucni el.
să nu fie >Mai tare
împins la vor nutri
fapte ura
nesocotite împotriva
. sta-
pânitorilor.
Cum voieșii
Liszt. Eram
să iai unui
la
neam Ia ce
Komârom.
ține el mai
La
scump?
debarcader
Cum, eroii
lume
naționali se
multă.
schimbă ca
Școala de
o haină
cădeți de
veche?
honvezi își
Dacă au
lua rămas
murit la D-
bun dela
voastră
corpul
sute și mii
ofițeresc al
de mii
orașului, în
pentru
sunetele
îdeia
muzicei
națională,
militare.
vor fi uitați
Fuseseră
de urmașii
tinerii elevi
lor? Vor fi
tir excur-
insultați
ziune —
chiar, cum
așa îmi
o fac
povestea
dușmanii ?
domnul
Se poate
Ollosy — și
așa ceva ?
acum se
O să învin-
întorceau
gem
la Pesta.
amândouă
Tabloul ce
neamurile,
mi-se
căci trebue
desfășora
să învin-
înaintea
gem...*
ochilor era
— «Ești
de toată
singurul,
drăgălășia.
pe care-1
Colonelul și
aud
ceilalți
vorbind cu
ofițeri își
atâta
 85 Aprilie n. 1907. >T R I B U N A« Pag. 10,

Cei Farkashâzi să nu paradeze însă ca aplaudat.

iubirea și alipirea noastră, — am hotdrît să-i
dăm răspunsul întFo adunare ce va avea loc în
ziua de Florii întfaliă fruntașă comună din acest
cerc — la Săcădat, gnde și pe această cale rugăm
pe ai noștri să vină în număr cât mai frumos, ca
răspunsul nostru vrednic să fie de numărul
românilor din acest cerc, ca să respingem cu toată
hotărîrea inzulta ce ne-au făcut-o h Borod.
Săcădătanul.
CT—I I ------- ~ '
Au mai vorbit apoi d-nii Al. Bădărău și dr. P. Zosin.
Seara s’a dat, la hotelul Traian, un banchet în
onoarea dlui Take lonascu.
•
Tribunalul de Vlașca a confirmat ieri mandatul de
arestare al dlui Vasile Kogălniceanu, acuzat că, direct și
prin emisari, a instigat pe țărani la răscoală.
,*
In urma unul denunț primit la prefectura județului
Olt, cum că un țăran din comuna Păroși, acel județ,
anume loan Stan Negrilă, ar fi fost omorît după potolirea
'■
răscoalelor de fostul primar al acelei comune Matei
;1J

Radianu, procurorul Măldărescu, medicul primar al

Din România. județului și medicul de plasă au procedat Ia desgroparea
cadavrului și la facerea autopsiei.
M. Sa Regele primind cu ocazia aniversarei zilei Din ancheta făcută a rezultat vinovăția fostului primar
Sale de naștere, călduroase felicitări din toate înghițirile Radianu, care a fost arestat.
țării, a însărcinat pe dl ministru pre ședințe al consiliului «
să exprime cele mai vii mulțumiri înaltului cler, d-lor Vaporul »Principesa Marla*. Dupăce a fost
reprezențanți ai na- țlunei, autorităților civile și militare, reparat în mod sumar, în cricn dela insula Te- nedos,
diferitelor a- sociațiuni și comunități românești și străine, unde se instalase un atelier provizor și a fost pus în
comerțului și industriei și tuturor persoanelor particulare, stare de plutire, astupându-se provizor spărturile prin
cari prin adrese, prin telegrame, ca și tascrieri la Palat, cari pătrundeâ apa, vaporul a fost remorcat la
s’au grăbit să manifeste cele mai bune simțiminte de Constantinopol. Acelo vasul a fost Introdus într’unul din
iubire și devotament pentru Tron și Dinastie. docurile celui mai mare șantier de reparație
Actualmente se lucrează neîntrerupt la reparațiile
Dela Academie. — In ședința de Sâmbătă a necesare cari vor fi gata cât mai curând, astfel ca
Academiei române dl l. Kalinderu, președintele vaporul »Principesa Maria* să’și poată reluă cursele.
savantului corp, a rostit o cuvântare pentru aniversarea "
zilei nașterii Maj. Sale Regelui.
In cursul unei domnii atât de îndelungate M. Sa
Regele a veghiat și lucrat cu minte isteață la Înălțarea
țării care a făcut fără îndoială progrese însemnate. Am In contra limbei românești.
avut și zile grele, dar au trecut eu bine, mulțumită — Raport telefonic din Camera ungară. —
patriotismului nostru și al iubirii poporului pentru Rege,
De aceea putem privi cu încredere în viitor cât timp Budapesta, 24 Aprilie
va dăinui iubirea de cămin și de dinastie în popor, câtă Discuția asupra proiectului de lege nu prezintă
vreme acesta se va simți ocrotit ș! laminat de cei
chemați, de cei cari trăiesc în mijlocul Iui, de toți bunii interes deosebit. Atâta doară, că a vorbit Burdia
români. Szilârd, iar Apponyi i-aspri- ginit propunerea.
Academia română a primit adesea impulsiu- aea Nagy Gydrgy însă, cavalerul cel mare a
bună dela înaltul ei Protector și președinte onorar. interpelat pe Apponyi în chestia împrejurării, că.
Membrii acestei instituții se asociază din toată inima la la catedrele de românește dela facultatea de litere
glasul țării și aduc M. Sale Regelui respectuoase omagii
împreună cu cele mai vii urări ca Pronia să-l dea încă
se propune în limba română. Cere, ca ministrul,
mulți ani de vieață fericită și bogată în fapte mari și glo- să ia măsuri în contra acestor abuzuri.
rioase. La articolul 22 iau cuvântul Vertân, Ma-
După această cuvântare a dlui Kalinderu, ascultată și noilovici.
primită de membri cu însuflețire, s’a tre- out la lucrările la Hoffmann pretinde ca ministrul de culte să fie
ordinea zilei. obligat a face în fiecare an raport despre cazurile
întrunirea dela clubul conservator din lași.
Duminecă după ameazi, membrii clubului conservator
disciplinare.
din Iași au ținut o întrunire la care dl Take lonescu a Goldiș spriginește propunerea lui Ma-
rostit un discurs politic. noilovici, ca adecă în cazurile disciplinare și
Au asistat vre-o 400 de persoane. susțiitorul școalei să-și aibă apărătorul.
Dupăce a mulțumit pentru onoarea de a fi ales
președinție al clubului, dl Take lonescu a făcut apel la Burdia propune ca în contra învățătorului să
unirea membrilor clubului, spunând că »nu este vremea pornească cercetare disciplinară numai în cazul,
acum de desbinări* †. Vorbind despre retragerea dacă din vina proprie nu poate dovedi succes
guvernului conservator, fostul ministru de finanțe a spus corăspunzător în instruarea limbei maghiare.
că a fost impusă de răscoalele țărănești, pe care fostul
guvern nu le-ar fi putut potoli.
După pauză vorbește Apponyi alăturân- du-se
la propunerea lui Burdia și spunând, că el nu află
Tot în privința răscoalelor, dl Take lonescu a spus că
au fost >o adevărată invazie o barbarilor, însă o invazie
motive de îngrijorare pentru eventualele abuzuri
a barbarilor dinlăuntru, înaintea cărora ești mai desarmat din partea guvernelor viitoare. •
decât în contra celor din afară.
>ln fața unei astfel de zguduiri, aadăogat fostul
ministru de finanțe, cine nu înțelege că restabilirea
ordinei s’a făcut și s’ar fi făcut și execuția unor
nevinovați. Vă mărturisesc că nu am nici o mustrare de
conștiință, că răsboiul nu se face nici cu flori, nici cu
cofeturi. Prin urmare, în această privință, n’ar fi demn de
noi să plângem represaliile cari s’au făcut. Asta e cinstit,
și credeți-mă, vremea politicei necinstite, a trecut !<
Dl Take lonescu a vorbit apoi despre reformele
economice și sociale a căror realizare este grabnică, și a
încheiat spunând că, în gravele evenimente prin cari am
trecut, s’a văzut că au rămas în picioare Dinastia și
armata. Pentru binele și progresul țării, partidele politice
trebue să-și facă datoria de a găsi, în realizarea refor-
melor, un teren de conlucrare.
Discursul fostului ministru de finanțe a fost foarte

*Efectele concurenței. Am onoare a înștiința p, st.

public, că nu plătesc decât 200 de lei chirie pe an; pot
deci vinde mai ieftin ca oricine.
Reclamagiu.
†
Am onoare să încunoștințez p, st. public, că de trei
luni n’am mai plătit de loc chiria; prin urmare sunt în
pozițiune de a vinde mai ieftin decât concurentul meu.
Mai Reclamagiu
 25 Aprilie n. 1907.
zică ungurească are o notă caracteristică, simpatică;
duioșia înăbușită, întreruptă de note jalnice, mohorîte,
pentru ca să izbucnească mai apoi cu putere elementară
în chiote de veselie nebună, în deliruri de plăcere.
Nu o să uit nici când momentele acelea. In
apropierea mea stetea un căpitan de honvezi, unul din
conducătorii elevilor. Era gras, bine fă cut, cu față
inteligentă, în mijlocul căreia străluceau doi ochi vii,
aprinși de o putere tainică.
Ascultând și el și cântând la olaltă cu elevii cântecele
naționale, vedeam cum se răspândește prin șirurile
tinerilor un curent electric — un sentiment de mândrie
națională, de jale pentru nedreptățile îndurate. Steteam
încă sub impresia știrilor de prin gazetele de dimineață,
unde cetisem mijloacele de care se folosea »guvernul
trabanți- lor* — pe care mi-1 descrisese domnul Ollosy,
și răspunsul la articolele astea îl vedeam turnat tn
cântecul acesta într’aripat, care prindea puteri care
sintetiza întreg dorul după libertate al tinerime! și al
superiorilor ei.
Am simțit o lacrimă în ochi. Mă gândeam la ai mei, la
suferințele lor, la cântecele noastre »In care se
regăsește aceiași durere mare, supra omenească,
același pojar lăuntric, care caută să izbucnească.
Domnul Ollosy mă prinse brusc de braț. Îmi băgase de
seamă emoția.
— »Nu despera !< îmi zise el hotărtt »Nu despera !<
— »Nici gând de așa ceva*, l-am întrerupt eu.
— >Nu despera, căci trebue să învingem, amân-
două neamurile. Când un popor își pune întreagă
încrederea în sine, când are fii, cari îl înțeleg, când i se
fac chiar și nedreptățile cele mai strigătoare la cer,
trebue să aibă învingerea dorită. Olasul poporului e
'glasul lui Dumnezeu. Nu o să i poată înăbuși nimeni,
nici legi rele, nici judecăți strâmbe, nici temnițe
întunecoase.
Cât timp Vă cântați >Polonia nu-i pierdută încă*, în
limba voastră, cât timp țineți trează în popor conștiința
națională, cum o facem noi — uite la tinerii ăștia cu câtă
evlavie cântă! — să știi, că nu pierim, ci renaștem ca
păsarea Phoenix. Olasul unui neam nu se stinge cu una
cu două.
Luptați cum luptăm și noi și Dumnezeu e cu noi. Căci
Dumnezeu ne-a făcut unguri și poloni și el ne va da șl
dreptatea furată. Cum poate pretinde cineva
desnaționalizarea noastră?
— >Cuvintele D-tale sunt balzam pentru mine*, l-am
întrerupt recunoscător.
— *Cum poate cere să’mi uit obiceiurile, să’mi uit
trecutul, să nu ascult de conducătorii firești ai mei, să’mi
reneg sentimentele naționale, să împrumut o limbă
străină de a mea, atât ca formă cât și ca cugetare*?
Intram încet, încet în Budapesta. O noapte fără nori,
senină, poleită de stele sclipitoare ca pulberea de argint.
In noaptea asta se auziă cântecul de pe corabie pănă
departe, departe. Scânteile electrice, tramwayele din
apropierea orașului, păreau că ascultă și ele. La dreapta
se ridică palatul regal, neluminat, nelocuit. La stânga se
des- chilîneă din întuneric colosul parlamentului, ju-
cându-și formele mistice, maurice, pe valurile întunecate
ale apei. Cu cât ne apropiam mai tare, cu atât se‘ întețiâ
larma, care la început păreă un sbor de albină, pe când
tăceă corul.
La debarcare am mai stat puțin, cu ghiozdanele în
mână, de vorbă cu dl Ollosy, Elevii mergeau în rânduri
de câte doi spre casă. Lumea se împrăștiă. Un hamal
mi-a luat pachetele.
— »Ai să vezi Budapesta. Să duci amintiri plăcute*,
îmi zise prietenos domnul Olldsy, îmi întinse mâna. Eu i-
am prins-o într’ale mele și l-am ținut pe loc. L-am privit
scurt în față și i-am zis prîetinos:
— >lți mulțămesc pentru entuziasmul, pe care mi’l-ai
arătat. Neamul meu îți mulțămește pentru sfaturile date.
Mai sunt deobligat față de D-ta. De aceea, fiindcă mi-ai
vorbit atât de frumos și fiindcă te-am văzut atât de
pătruns de ideile astea sfinte, îți mulțămesc mult. Și o să
spun ideile D-tale și mai departe. Uite se apropie, mă
așteaptă cel mai bun prietin al meu. O să-i povestesc
întreagă conversația din fir în păr*.
I-am mai privit încă odată în față. Erâ vesel și fericit.
>Prietinul meu — am adăugat — prietenul meu nu e
polon — e român — român din Transilvania*...
Aprilie, 1907.
Articolul se primește cu modificarea hr Burdia
și Hoffman.
Articolul 23.
Vorbește Nagy Dezso și Goldiș, propunând
un text cu totul nou.
Interpelațiuni. Austria, comentând și reproducând în nr. 15 (14 Apr.)
La orele 2 și jumătate se trece la înter- poezia cetită de di Vaida în parlament adaogă :
«TRIBUNA*
petațiuhi.
Buza Barna interpelează pe ministru de
finanțe în chestia abuzurilor săvârșite de loteria
de stat. • rece, puternic*.
Wekerte răspunde, ca pe cât îi va permite
contractul cu societatea acționară va nizuî să
stârpească abuzurile.
Nagy Gyorgy interpelează pe ministru de
culte și instrucțiune publică. El află că e contra
legilor ceeace fac profesorii universitari dela
catedra română a facultății de litere. Nu se
găsește nici un articol de lege care le-ar da
dreptul să propună în limba română, deoarece
cursurile sunt instituite pentru toți studenții (și
pentru maghiari, cari nu știu românește). Cere
ministrului, să ia măsuri în contra profesorilor
cari desconsideră legea.
Ședința se ridică la orele 3 și 20 min.
Presa germană despre șovinismul
maghiar.
»Miinchiier Neuste Nachrichten* de Duminecă (14
Aprilie) are următorul articol:
^Cavalerism maghiar, judecata statarială, care s’a
adus de curând împotriva nenorocitului deputat al
românilor, Vaida, în parlamentul unguresc, s’a remarcat,
după cum scrie «Wiener Allg. Zfg«, prîntr’o severitate și
tărie, care abia își găsește tovarășă chiar și într'o
judecată statarială rusească. Mai bucuros l-ar fi judecat
pe V. la moarte, unii dintre membrii foarte tineri ai par-
tidului 48 ist, din vei, mai ncastâmpărați (iunge- stiim),
arătau chiar poftă să-și linșeze colegul, care ar fi
săvârșit, după declarația solemnă a min. de instr,
contele Apponyi, un atentat față de națiune-, maghiară,
deoarece însă regulamentul de zi ai parlamentului nu
cunoaște osânda la moarte și deoarece deputatul V. a
părăsit casa țării sub scut sigur, a rămas baltă
justificarea, — iar pedeapsa s’a mărginit Ia un dorgatoriu
moral al atentatorului. Acesta a fost aiât de radical, cum
numai și-l poate închipui cineva. Deputatul V. a trebuit
să audă cuvinte, pe cari le primește numai un ucigaș și
hoț de rând. Dep. Hoho a susținut că este un individ
lipsit de orice simț moral; Thaly declară, că un om cinstit
nu mai are dreptul să mai fie în legătură cu el, iar cu-
vintele murdare, cari au fost aruncate asupra capului
acuzatului prin întreruperi, de ar fi tot atâtea pietrii, ar fi
fost deajuns să i omoare pentru vecî și pururi pe el,
fracțiunea sa politică și pe toți aceia, cari nu sunt
admiratori necondiționați ai geniului maghiar. Fiecare
cugetător nepreocupat trebue să spună că V. n’a putut
să facă altceva, dupăce s’a lăsat condus de un curent de
fanatism'național să săvârșească o faptă nedeamnă și
răutăcioasă, decât să declare ce a declarat: să-și ceară
scuze, să-și dea expresie părerii de rău, să declare în
public, că sentimentele sale nu conglăsuiesc cu acelea
din poezia citată. Dar nu, asta nu le a fost deajuns.
Simțământul național maghiar nu se poate molcomi;
cine-l atacă, nu poate să mai aștepte iertare, ci e părtaș
de ură vecinică. Acest deputat V. nu va mai avea de aci
încolo zi liniștită în parlamentul maghiar și ar face bine,
într’adevăr (!) să urmeze sfatului dat de contele A.: să-și
depună mandatul. Cavalerismul maghiar e așa, n’ai ce-i
face: e domol, e liberal, e iertător dacă e vorba de
slăbiciuni mai mici, de caracter, de delapidări, de
escrocări, de hoții și de corupție, în scrimb groaznic de
sever când e atăcată onoarea națională. Polonyi va fi și
de aici înainte tratat cu toată cinstea în parlamentul
maghiar, lui Vaida: ’i vor arăta tot disprețul. E judecat
pentru veci și pururi*.
^Germania* de Duminecă (14 Aprile) dupăce
reasumează vorbirile dep. Melzer și a ministrului
Apponyi urmează :
Jn privința aceasta sunt reprezentanții naționalităților
și susținătorii școalelor confesionale de al tă părere — și
nu fără motiv, căci poate să-și expună ministru! oricât de
elocvent intențiile sale bune, totuși nu va putea stârpi de
pe lume faptul, că proiectai are de gând să promoveze
maghiarismul pe spinarea naționalităților și a școalelor
confesionale. Din cauza aceasta e foarte la locul său
neîncrederea celor doi factori față de planurile ședință dela 11 Aprilie 1907 aduce următorul
cârmuirile.
*
^Deutsche Rundschau*, organul aldeutschilor din
Pag. 11.
«De altfel a caracterizat Bauemfeld în anul 1877 încă
și mai bine pe huni, pe urmașii fiului strigoaiei Hun.. Nu
strică de loc dacă se îniim- pină din când in când
șovinismul înferbântat al maghiarilor cu câte un duș
Emigrare și latifundia.
Sub titlul acesta «Budapest! Hirlap» de ieri publică un
articol, scris de un preot maghiar catolic.
Un preot catolic, care a îndrăznit, să-și ridice cuvântul
în contra latifundiilor, adecă să atragă atențiunea asupra
împrejurării, că prin răscumpărarea latifundiilor din
partea statului s’ar putea pune capăt emigrărilor în
America.
Ca să ajungă însă preotul la această concluzie, se
vede nevoit să accentuieze într’o lungă introducere cât
de mult se împuținează și slăbește națiunea maghiară în
urma emigrărilor și că numai dragostea cea mare de
rasă îl face, să ia condeiul și să scrie șirele acestea.
«...cine voiește să țină aici intre hotarele noastre
poporul maghiar și cine voiește să oprească cel puțin în
parte agitațiunile sociaidemocrației, să cugete la
satisfacerea lipsei de pământ. Trebue să-i dăm pământ
poporului, căci așa cere dragostea de rasă, prevederea
înțeleaptă și cum- penirea referințelor noastre urgitează
acest lucru, iar pericolul, care și-a aruncat d.j'a umbra, ît
pretinde. Statul trebue să tranșeze chestia, el trebue cel
puțin în parte să îndeplinească după dreptate și
chibzuință aceea, ce în mâna dușmanilor lui este armă
de seducere a poporului : trebue să împartă pământ...
Să răscumpere mai întâiu statul o parte a latifundiilor
bisericești. Să dea pentru ele valori de stat, cari să
aducă 4 procente, iar pământul să-l parceleze în
condițiile cele mai favorabile pe seama poporului...
Proprietățile bisericii ști, întrucât corespund menirei lor,
și așa servesc în mare parte spre scopuri culturale. Și
ne-arn putea închipui scop mai nobil, decât mântuirea
maghiarimei de rasă ? Dar spre acest scop nobil hi
acceaș măsură ar trebui să conlucreze și proprietari mari
mireni. Această jertfă n’ar fi atât de mare ca pe timpul
liberării iobăgîmei, când nobilimea a fost simțitor atinsă.
E vorba așadară despre o a doua acțiune pentru
desărcinarea pământului, care ar face multe mii de
familii maghiare să ajungă la pământ, ar pune în parte
capăt emigrării, iar pe de altă parte ar cuceri terenul
agitațiunilor socialiste și ar calma încă de timpuriu spiritul
revoluționar, care se răspândește deja*.
»Bîne înțeles — se grăbește să încheie preotul nostru
— multe chestii stau în legătură cu acest lucru...
Modestele mele șire nici n’au pretenția de a fi privite,
decât ca manifestarea unei simple inimi, care își iubește
patria și neamul*.
♦
Foarte multe chestii stau în legătură cu secularizarea
latifundiilor, e adevărat. Dar în cea mai strânsă legătură
cu ea stau interesele latîfundiștilor. Iar aceste interese
nu vor fi abandonate nici odată de dragul poporului
maghiar sărac. Acesta primește în schimbul suferințelor
sale Ungarie ungurească din tălpi pănă în creștet (dar
numai la suprafață: firme, etichete). Iar dacă nu voiește
să se desfăteze în priveliștea aceasta — atunci voiajeze
la America. Acolo sunt case cu 21 de caturi.
Articolul preotului catolic nu va aveâ răsunet în
cercurile conducătoare. Căci interesul politicei maghiare
actuale și trecute este tocmai susținerea acestor
latifundii. Iar poporul a fost și este orbit cu — rezultatele
maghiarizării.
Apărarea națională.
Protestele bisericei.
In sinul corporațiunilor noastre bisericești se
urmează cu protestele împotriva, proiectului
contelui Apponyi.
Protestul sinodului protopresbi-
te ral di n Oravița.
In fața situației grele, ce nî-se creiază prin proiectul
șcblar ăl guvernului, sinodul protopresbi* teral ort, rom.
din Oravița, a protestat prin următoarea Rezoluție,
prezintată prin naționalistul Dr. Mihai Qropșanu :■ .,
«Sinodul protopopesc al tractului Oravița în
concluz:
«Sinodul protopopesc în vederea că ministrul
de culte prin proiectul său de lege'- pentru
întregirea salarilor învățătorești dela școalele
 Pag. 12. «TRIBUNA* 25 Aprilie n. 1907.

confesionale și pentru regularea referințelor de

drept a acestot învățători: —? vatămă autonomia
bisericei noastre și tinde la scoaterea limbei
materne din școalele noastre românești; în
deplina conoștiință și convingere, că acest proiect
de lege va fi păgubitor limbei noastre, la carea
morțiș ținem, va știrbi drepturile noastre
bisericești autonomice garantate prin lege
fundamentală, — ridică energic protest și roagă
protopopul tractual, că acest protest să-l sub-
ștearnă I. P. S. S. dlui episcop, căruia sinodul
totodată exprimă recunoștință și mulțumire
pentru bărbătească și deamna apărare a bisericei
și a școalei noastre naționale, rugându-1 ca pe
temeiul legilor existente să ducă și mai departe
lupta contra acestui proiect, cerând deplina
respectare a dreptului limbei noastre în școală și
pentru ăst caz depună chiar înaintea tronului, ca
unui factor constituțional, rugămintele noastre.«
♦

Iar sinodul protopopesc gr. cat. a! trac- telor

Oravița-roin. și Varadia, la care au participat și
învățătorii gr. cat. rom. după o vorbire adânc
simțită a protopopului Victor Poruțiu, a primit
unanim următorul proiect de rezoluțiune:
Clerul și învățătorimea gr. cat. din parohiile
districtelor protopresbiterale Oravița și Varadia,
în adunarea colectivă din 5/18 Aprilie 1907, își
exprimă neclintita lor alipire și încredere către
Arhiereii români, mulțumind în special II. S.
Domnului Episcop diecezan dr. Vasile Hossu
pentru nașii, ce i-a întreprins în scopul apărării
caracterului confesional al școalelor noastre și
rugându-1 ca și în viitor să-și validiteze toată
autoritatea, întru apărarea și susținerea neștirbită
a drepturilor noastre bisericești-școlare, ce ne
sunt garantate prin legi pozitive șî sancționate de
bunul nostru Monarh.
Adunarea protestează cu tărie încontra noului
proiect de lege al guvernului, referitor la
regularea drepturilor și datorințelor învățătorilor
dela școalele poporale confesionale și comunale;
în sfârșit aderează întru toate la Memorandul
Episcopatului provinciei noastre metropolitane,
edat, în cauza acestui proiect, din ședința
Arhiereilor noștri, ținută la Blaj în 7 și 8 Martie
1907.
Coresp.
Protestul din Toracul-Mare.
Comitetul parohial gr. or. rom. din Toracul- Mare în
ședința din 8/21 Aprilie a. a a adus următoarea hotărîre:
Comitetul parohial ca reprezentanța comunei
 25 Aprilie n. 1907. «TRIBUNA* Pag. 13.

bisericești protestează Germania. activitate rodnică în înțelegere cu guvernul.

*
sărbătorește în contra pro- Bebel despre armată. Bebel, conducătoru In Lodz doi tineri au aruncat o bombă sub o trăsură
iectului de lege, prezentat socialiștilor din Germania, într’o vorbire ținută Ia o de poștă, care a fost zdrobită în bucăți. Atunci treizeci de
dietei de ministrul Apponyi, adunare electorală, s’a exprimat astfel despre chestia tineri înarmați, cari stăteau ascunși, s’au repezit și au
militară, în numele socialiștilor: pus mâna pe cele 4600 ruble, cari fuseseră în trăsură.
privitor la școalele noastre — Dacă va fi nevoie să apărăm țara, atunci, de sine Dintre soldații, cari însoțiau trăsura, unul a fost ucis, iar
confesionale, pentrucă acest înțeles, și noi o vom apăra. Noi nu suntem dușmanii trei răniți grav. Ferestrele caselor din apropiere toate au
proiect jignește autonomia armatei, noi voim numai s’o democratizăm. Nu suntem fost sparte.
nici dușmanii patriei și patria e deopotrivă a socialiștilor,
bisericii noastre; ca și a conservativilor și ca a liberalilor naționali. Noi
♦

pentrucă acest proiect are de scop nimicirea voim să ridicăm nivoul țărei cât numai se poate. Dizolvarea Dumei. Abia și-a început activitatea a
școalelor noastre, pe cari moși-strămoșii noștri le-au * doua Dumă și se’ accentuează deja tot mai mult
înființat, le-au susțiinut-cu truda ostenelelor și ni-le-a dizolvarea ei. Conflictul între guvern și între majoritatea
Ministrul de răsboiu, Einem, în vorbirea sa de ieri
lăsat, iegându-ni-le la suflet ca și pe cea mai scumpă din cameră pretinde, ca soldatul german să fie provăzut ei este tot mai pronunțat. Poziția lui Stolypin se
moștenire; agravează tot mai mult. Țarul însă nu l va dispensa pe
cu cea mai bună pușcă, care există. Rtichstag-ul i-a și
pentrucă acest proiect de dragul limbei maghiare votat mijloacele necesare spre acest scop. Iată actualul prim-mi- nistru de postul său, pentrucă nu
împedecă înaintarea și luminarea poporului român și preparativele pentru desarmare 1 voiește să cedeze presiunei de jos.
țintește, ca noi să rămânem în întunecimea neștiintei, ba * Conform unei telegrame de ieri dizolvarea Dumei
tinde de-a dreptul să ne ripească, ce avem mai drag pe întrevederea dela Cartagena și este inevitabilă. Deputății monarhiști își vor da demisia și
lume: dulcea noastră limbă românească. acesta va ft semnul dizolvărei Dumei.
Tot cu acest prilej ținem de cuviință, ca și pe calea Gaeta. *
aceasta să mulțumim bunilor noștri Arhierei pentru ținuta Părere germană. In cercurile diplomatice din Berlin Autonomia Poloniei. In ședința de ieri a Dumei 46
manifestată întru apărarea intereselor noastre se afirmă, că întrevederile dela Cartagena și Gaeta n’au deputați au înaintat un proiect de lege pentru autonomia
bisericești-școlare, asigurându-i totodată de sprijinul ce produs nici o schimbare în situația politică internațională. Poloniei. Dupăce președintele a anunțat acest proiect,
poporul credincios este pururea gata a da conducătorilor Știrea despre construirea flotei spaniole pe bani englezi deputatul Puriș- kevicia a strigat: Este imposibil 1 Ar
săi buni. nu corăspunde adevărului. Se poate că unele vapoare trebui să hi vieze Maria Terezia și Caterina a II-a.
hi sfârșit comitetul par. roagă pe P. S. Sa D. Episcop spaniole să se construiască în fabrici engleze, banii Rușinea Dumei, dacă se va ocupa cu astfel de chestii.
loan I. Papp să binevoiască a primi ho- tărîrea aceasta statului însă nu se pot' folosi spre asemenea scopuri, *
cu părinteasca-i bunăvoință, care hotărîre este a se fără aprobarea camerei. Dar peste tot nu se poate
înainta prin oficiul parohial din loc. D. c. m. s. Pavel prevedea, că în contra cui s’ar îndrepta protecția
Spania.
Cicală jude comunal și preș, comit par., luliu Rașa înv. și engleză a Spaniei? Spania stă în raporturi bune cu Noul cortez (cameră) se va compune din 252
not. com. par., Nicolae Onciu învățător, Petru Bandu, Francia, de asemenea cu Italia, iar Germania nu reacționari, 65 liberali, 90 republicani și ca- talaniști și
Iova Secoșanu, Pavel Drăgoiu, Todor Blaj, Stefan la- urmărește nici un interes pe Mediteranee. Nici chiar din 20 carliști. In felul acesta opoziția va aveă înfățișare
cob, Pavei Filip, Petru Murgu, Pavel lorga, Alexa vapoare n’are acolo. antidinastică, lucru, care atinge neplăcut curtea.
Secoșanu, Ion Sâmfa, Todor Frișcan, Lazar Negru, Se afirmă, că și cercurile politice din Viena judecă tot *
lovan Albu, lefta Cipu, Marin Tempea și Niță Popescu atât de obiectiv și de liniștit întrevederile dela Cartagena
preoți.
Grecia.
și Gaeta.
Protestul din Nereu. * In contra bandelor grecești. Guvernul englez și
italian ar fi dat cabinetului din Atena povețe amicale de a
In ședința extraordinară a sinodului parohial gr.-or. Alianța anglo-spantolă. face tot posibilul pentru a împiedica bandele grecești să
român din Nereu, ținută la 1/14 Apr. 1907, membrul
„Neue Fr. Presse" scrie: De ani de zile se caută fie susținute în interiorul țărei și ca ele să fie urmărite și
Pavel Fumor propune, iar sinodul cu mare însuflețire și
chip și fel de-a construi din nou flota pierdută în răsboiul pedepsite.
cu totalitatea voturilor enunță următorul
cu Statele-Unite pentru Cuba. Finanțele s’au
Decis: >Sinodul parohial, ca cel mai competent și însănătoșat, cel puțin budgetele dau excedente, cel din
legal reprezentant al parohienilor din Nereu, solemn urmă 150 milioane de pesete. Deci Spania nu duce lipsă

HOUTĂTI.
protestează contra proiectului de lege referitor la de bani. Pentru facerea flotei trebuie 600 milioane
raporturile de drept și la salarizarea învățătorilor dela adunate prin împrumut intern.
școalele poporale confesionale, desaprobând și
Dar arsenalele și industria țărei nu sunt în stare să
veștejind în mod resolut inien- țiunea ministrului cuprinsă ARAD, 24 Aprilie n. 1907.
construiască flota.
în acel proiect de Ițge, prin care se confiscă drepturile
Nu vor s’o facă în arsenale străine, ci să vină
confesiunei noastre, garantate de Majestatea Sa prea
anteprenori englezi, să aducă muncitori speciali și să
— f Simeon Damian, președintele casinei și a
bunul nostru rege apostolic.
lucreze în arsenalele spaniole. Yarrow și Armstrong s’au camerii advocațiafe și membru în Eforia
Sinodul exprimă cea mai profundă mulțămită și școalelor din Brașov, fruntaș stimat în largi
arătat gata a dura flota în arsenalul dela Ferrol, care e
recunoștință iluștrilor noștri prelați, și în special I. P. S.
cel mai mare din cele trei ce are Spania (mai sunt cercuri românești, a încetat azi din vieață subit, în
Sale domnului episcop diecesan Ioan I. Papp,
Cartagena și Cadix), apoi e și mai aproape de Anglia. A urma unui anevrism de inima. Știrea aceasta tristă
asigurându-1 de încrederea și venerațiunea noastră
făcut oferte și o casă germană din Kiel. i-s’a comunicat fratelui seu Vasile Damian
sinceră și neclintită. Ii roagă, ca luând la inimă dorințele Guvernul englez se opune însă. Se crede că Ia
noastre, să poată luptâ până la zădărnicirea acelui Cartagena regele Angliei a dat învoire. tocmai pe când vorbea azi în Dietă. Se înțelege,
atentat, arătând prea bunului nostru monarh primejdia in Nu e nici o dușmănie împotriva Germaniei. palid și trist, a plecat nemângăiat.
care vom fi devenind acel proiect lege. Dimpotrivă, simpatiile pentru această țeară și pentru Celor îndurerați trimitem sincere condo- ențe.
Noi, confesiunea, susținem școala noastră și ne împăratul ei sunt foarte mari. Dar oportunismul politic o
— împăratul Germaniei nu va merge în Bălly. In
iubim mlădițele noastre. Cerem deci a ne respectă face pe Spania să meargă cu Anglia, care e mai
zilele trecute Borsencourier anunțase, că împăratul
dreptul de-a șl dispune conform legilor existente, aproape și văd că Portugalia aliată cu Anglia și-a păstrat
Wilhelm în anul acesta, cu ocazia vânătoarelor în Belly
sanționate și neabrogate încă. coloniile, pe când Spania le-a pierdui. va fi oaspele arhiducelui Frideric. Această știre nu e
Acest decis cerem a se înaintă prin prezidiul sinodului Spania merge cu Anglia de frică, o frică întemeiată pe exactă deoarece arhiducele Frideric nu va petrece în
I. P. S. Sale domnului episcop diecesan loan I. Papp, pricini istorice. Politica ar fi: prietini cu Anglia, dar vara aceasta în Bălly, fiindcă își edifică acolo un castel
spre a-1 înaintă în caz de lipsă la locurile competente. niciodată dușmani cu Germania. nou de vânătoare, care nu va fi gata până la toamnă.
Silviu Bichicean, paroh, preș, sinodului par. Petru Băran, ♦ Astfel e imposibil ca arhiducele să primească în anul
înv., not. sinodului parohial. Filip Mihaiu și Stefan Stroia, acesta oaspeți.
bărbați de încredere. Conferința de pace.
— Perechea regală engleză în Sicilia. Se
Chestia Dardanelelor. Din Constantinopol se telegrafează din Neapole că ieri dimineața perechea
telegrafiază, că e cu totul nebazată informa- țiunea, că regală engleză a călătorit la Palermo cu yachtul regal
Din străinătate. Rusia va pune pe tapet chestia Dardanelelor în «Victoria and Albert*. Yachtul e însoțit de
conferința dela Haga. Se știe că programul acestei încrucișătoareie Suffolk și Lancaster.
Francia. conferențe e deja stabilit și pe tapet nu poate fi pus
— Luăm act. Cu privire la cele cuprinse în co-
Liga antimilitară din Paris și asociația generală a nimic, ce nu s’a primit în program. « respondența din Cluj publicată în Nr.-ul 81 al ziarului
muncitorilor au lansat ieri provocări la adresa armatei, ca nostru, dl Căciulă, contabil al băncii ^Economul* ne-a
aceasta să nu urmeze ordinul superiorilor în cazul când Rusia. telegrafiat că pe timpul de jurisconsult și director dl dr.
va izbucni greva generală, ca preludiu al revoluțiunei, ci
Golovin, președintele Dumei, a fost primit ieri foarte Frâncu a încassat taxe minimale.
eventual să purceadă la mijloace aspre. Afișele cu astfel afabil din partea țarului, care a luat la cunoștință raportul Nu s’a afirmat contrarul nici în ziarul nostru.
de provocări au fost nimicite din partea poliției. despre desbaterile de până acuma ale Dumei. Țarul a — Pester Lloyd, ca să se achite pe deplin,
•fr
dat expresie speranței sale, că Duma va desvolta exploatează în primul său de azi becisnicele sale

I.-alnte de dejun, stomacul nere- gulatîi aduce aiul pCntUlRTliailCr^ln ordinu în

ducă beai un ju- decurs de 2—3 ore,.
mătate de pocal de
apă amară
Medicament foarte bun pentru împiedecarea bornelor interne, tot așa are efect admirabil la boale de stomac intestine, și de sânge tot așa contra mgrășării, contra
trohnei, respirării grele, gălbenare, umflarea ficatului și fîerei, diabită, vână de aur, podagră, reumă și multe boale interne Comande se pot face la Schmidthauer Lajos,
farmacist tn Komârom. Se capătă In fie-care farmacie mai bună și prăvălie de coloniale. Prețul and. oooooooooooo sticle miei 30 fii., mari *, 50 să na se confunde ca alta
apă amară, ooooooooooo
 Pag. 14.
informații de ieri, primite dela Viena. înșiră câte verzi-
uscate despre «Liga culturală*, se încurcă criticând
guvernul din România și arătând cauzele răscoalei
țărănești, desaprobă, bineînțeles, antisemitismul din
România și condamnă ținuta deputaților noștri, încheind,
că ei samănă vânt și astfel trebuie să culeagă furtună.
Oare cui să potrivește zicala aceasta? Nouă, ori lor?
— Regretabil. Ni-se scrie din Sebeșul-săs.: In
ședința de ieri a reprezentanței orășenești dr. Ioan
Elekes, cel care la alegerea de dep. dietal a fost dus din
oraș și nu s’a prezentat la alegere, a făcut propunere, ca
senatorul Vas. Aidea să fie tras în cercetare disciplinară
din motiv, că în birou dă oamenilor noștri sfaturi pentru
propășirea și înaintarea lor și că împreună cu alți români
de bine a conlucrat la înființarea «Tovărășiei agricole* și
societatea pentru asigurarea vitelor. E delict, dacă un
funcționar comunal lucră, fie chiar și în birou, la
propășirea economică a poporului român?
Trist, dar adevărat. Sebeșut-săsesc, 21 Aprilie.
Unul din cei de față.
— Prelegeri poporale în comuna Hal- tnagel.
Ni-se scrie: Despărțământul Brad al Asociațiunii pentru
cultura și literatura poporului român, împreună cu
agentura din Halmagiu și-a ținut ședința de primăvară
Duminecă la 8 Apr- lie n. c. în comuna sus amintită.
Nainte de orele 12 a. m. a sosit dela Brad vrednicul
profesor gimnazial dr. Ioan Radu în calitate de
reprezentant, care la ora 1 p. m. însoțit da protopopul
tractului Cornel Lazar, dr. T. Pap advocat, învățătorii
Mihail Vidu și Enea A. J old ea, mai mulți halmageni
între cari erau și străini au percurs calea spre locul
designat.
Ajunși în comună am tras la biserică unde aștepta tot
poporul din loc și comunele din jur în frunte cu preoții și
învățătorii întimpinați din partea mulțimii cu ovațiuni: «Să
trăiască*!
Bineventează preotul loan Nicula, răspund : Dnii
Cornel Lazar, protopop și dr. Ioan Radu. Intrând In
biserică reprezentantul Asociațiunei explică poporului
însemnătatea acestor adunări, dând apoi cuvântul dlui
protopop. rDsa vorbește despre activitatea și patimile lui
Isus Hristos. Modul de predare, înfrumsețarea cuvintelor
a stârnit în popor o atențiune încordată, care după finire
a fost aclamat frenetic.
Se cetește povestea foarțe instructivă a lui
«Macaveiu* cei mai vestit om în comună, care mai târziu
se dă beuturii și devine cel mai nefericit.
Fazele prin care a trecut acest om împreună cu
familia iui reproduse cu «schipticonul* au produs mare
efect asupra poporului.
Urcă apoi tribuna simpaticul nostru bărbat dr. Teodor
Pap, advocat în Hălmagiu, care vorbește despre
procese, arătând poporului greșelile ce obvin în multe
cazuri, atunci când din neștiință intentează proces
asupra dreptului de posesiune.
Nici că se potrivea o prelegere mai acomodată ca și
aceasta, de oarece poporul din părțile acestea e foarte
rău aranjat în dreptul său de posesor.
Prin astfel de prelegeri, banii ce de multeori i-a dat, la
persoane cari în realitate nu au ajutat nimic cauzei, pe
viitor vor rămânea în punga săteanului și numai atunci îi
va cheltui când va vedea, că e necesitate și câștigul va fi
pe partea lui.
Astfel de procedură din partea dlui dr. Teodor Pap, ii
poate servi numai spre laudă.
Finindu-se programa, protopopul mulțumește
reprezentantului, sfătuind și poporul ca cele auzite să le
păstreze cu scumpătate, căci numai spre binele și
fericirea iui vor fi în viitor.
In fine mulțumește preotul local tuturor oaspeților și
îndeamnă poporul ca să se departe fiecare la ale sale în
liniște.
Oaspeții au făcut vizite la inteligința din loc, unde au
fost bine primiți.
Proximele ședințe se vor ține în Pleșcuța și iosaș.
Să ne vedem sănătoși! Halmageanul.
— Indieni în parlamentul ungar. Camera
ungurească a fost vizitată ieri de oaspeți ecso- tici. Pe
galeria de dame au apărut șapte indieni: patru bărbați și
trei dame. Conducătorul socie- tăței era F. M. Kanga,
advocat din Bombay. Era încă între ei dr. Settina cu
familia, și neguțătorii Sur. Dalai și Khambala. Acesta din
urmă și damele erau în port național indian. Societatea,
a cărei membrii vorbesc cu toții fluent englezește și
franțuzește sunt în călătorie de plăcere prin Europa. La
Budapesta au venit dela Viena și vor petrece aici câteva
zile încă.
— O alegere de notar. In 12 Aprilie a. c. era să se
facă alegere pentru rostul prim de notar în fruntașa
comună Poiana (comitatul Sibiiu). Intre concurențt era și
un fiu al comunei, pe care însă prim-pretorul nu l’a
candidat, deoarece nu împlinise etatea prescrisă de
«TRIBUNA* 25 Aprilie n. 1907.
lege. Ii mai lipsia 3 zile. Bravii poienari au rugat pe prim- mai mare parte a sumei poate să aducă percente. Osiris
pretor să le candideze și pe fiul lor, ceea-ce a lăsat dorința, vaporui să staționeze pe rîul Oironde în
neîntâmplân- du-se, comitetul a declarat, că nu se lasă Bordeaux. De oarece însă lângă Bordeaux curge rîul
în alegere. S’a defipt alt termin pentru alegere pe 19 I. c. Garonne și la depărtare de 20 chilometri se împreună
Ținuta deamnă a comitetului a hotărît can- didarea cu. Dordogne și numai d’acî încolo poartă numele
fostului al 2-lea notar, O. Bărbat la postul prim și a fiului Gironde, testamentul a fost atacat de rudele îndepărtate
comunei, N. Opreau la postul al 2-lea, ambii oameni ale lui Osiris și judecătorii francezi chemați a decide
vrednici. In modul acesta cu mare însuflețire s’a făcut dacă lucrul de căpetenie este numirea, ori faptul, scopul
alegerea. — Spre laudă servește aceasta intel.genței și lui Osiris de a înființa asii pentru cei fără adăpost.
poporului de acolo, spre onoare servește reuniunei — întâmpinare. Ni-se cere să publicăm următoarele
meseriașilor, al cărei cumpănit președinte a hotărît ținuta :
membrilor meseriași din comitet. Au rămas mulțămiți și In prețuitul ziar «Tribuna* Nr. 63 sub rubrica
prim-pretorul și poporul din Poiană. Iată ce face «Corespondență din Munții Apuseni* pseudonis- mul
solidaritatea! Til. «Negreanul« se năpustește asupra mea cu invective,
— Moartea unui romancier. O telegramă din Paris care eu niciodată nu le-am meritat.
anunță că vestitul romancier și membru al academiei Nu insist a enumera meritele mele, am servit timp de
Andre Theuriet a murit în etate de șeptezeci-și-patru de 28 ani ca notar tractual și 7 ani ca preot capelan. Notific:
ani. După ce-a terminat dreptul s’a făcut funcționar de sunt membru ordinar ia toate așezămintele noastre
finanțe. Vieața de funcționar însă nu i-a plăcut și a culturale, — după putință la masa studenților din Brad
început să scrie. Renumele literar și l’a stabilit cu am contribuit cu 20 cor., iar pentru gimnaziul din Brad
poeziile și novelele apărute în »Revue des deux 200 coroane, mi-ar plăcea să știu oare, «Negreanul*
Mondes*. De atunci a scris într’una mulțime de romane care numai din Neagra nu e, cât a contribuit pentru sco-
și novele, cari au fost traduse în toate limbile poetice. puri culturale ? Nicolae Candrea.
Cele mai multe scrieri ale lui Theuriet sunt istorii — Tren aruncat în aier. Din Cernăuți se telegrafiază
gingașe, sentimentale ale căror subiect ie-a scos din că pe linia lași-Pascani a deraiat un tren de povoară
vieața satelor franceze. A scris și studii literare și de care transporta patruzeci și două vagoane petrol brut.
beleartă, a încercat și cu dramă dar cu puțin succes. Locomotiva a explodat și întreg trenul s’a aprins. Oribila
— Un indian milionar lăsând moștenitori în explozie s’a auzit până la mare distanță. Cincisprezece
România. Nu știm cari sunt fericiții, ce vor moșteni pe vagoane au fost foarte ruinate, celelalte sau sfărmat
un milionar din Bombay, originar din România, a cărui total. Conductorul și alți cinci muncitori au murit, trei au
moarte se anunță acum de acolo. fost grav răniți. Cadavrele sunt mutilate grozav. Cauza
E vorba de o avere fabuloasă și care aparținuse catastrofei a fost prea puțina forță a construcției părții de
soților Tasia și Einikia Nicol. jos.
Poliția capitalei a primit, prin filiera ministerului de
— Necroloage. Subscrișii cu inima frântă de durere
externe, o adresă a poliției din Calenta și prin care aducem la cunoștința tuturor rudeniilor, prietenilor și
administratorul general al Bengalului arată, că Einikia cunoscuților trecerea din vieață la cele veșnice a iubitului
Vicol a plecat sărac acum mulți ani din România, nostru soț, tată, socru
părăsindu-și rudele. El s’a îmbogățit în India, murind fără
testament și și fără a lăsa rude apropiate cunoscute.
Autoritățile indianecer autorităților românești Ca să facă
cercetări pentru descoperirea urmașilor milionarului din
România.
— Adunarea studenților unguri din Budapesta,
care n’a succes în săptămâna trecută și s’a amânat pe
ieri, a suferit mare fiasco. De față n’au fost cu mult mai
mulți decât în săptămâna trecută. Ziarele din capitală
abia iau notă despre ea între noutăți. Sărac naționalism!
— Manifestația dela 1 Maiu. Comitetul so- cial-
democraților din Arad a lansat următorul apel:
«Fraților! Tovarăși! Muncitori! Partidul nostru social-
democrat din Arad, va aveă o mare sărbătoare în ziua
de I Maiu 1907 Mercuri înainte de Paști.
La serbarea asta vă rugăm și pe D-voastră să luați
parte în număr cât se poate de mare. Cu atât mai vârtos
să luați parte, căci o astfel de serbare încă nu s’a făcut
pănă acum la noi, și această sărbătoare, este
sărbătoarea lucrătorilor din întreagă lumea.
Vom face o mare manifestare pe străzile orașului
Arad. La serbarea noastră vor luă parte mii și mii de
oameni.
Propramul serbării: 1. Dimineața la jumătate la 7:
Imnul muncitorilor, cântat de muzica dela fabrica de
vagoane 2. După ameazi la 2 ore adunare poporaiă pe
piața Szabadsâg-târ. Se vor ți- neă vorbiri în limba
română și maghiară. 3. După adunare, manifestare pe
străzile orașului. Cu stimă frățească: Partidul social
democrat.
— Catastrofa vaporului «Berlin*. Din Londra se
telegrafează că oficiul marin ieri a decis în chestia
vaporului «Berlin*. In urma decisului, vaporul la plecarea
din pori era în stare bună și provăzut cu mijloace de
salvare. Innisipirea vaporului a fost rătăcirea nefericitului
călăuz de pe vapor, care ne luând în considerare
puterea curentului și timpul nefavorabil, a voit să
conducă vaporul în canal. Din cauza viforului, lucrările
de salvare au fost imposibile, încât mateloții nici apropia
nu se puteau de vapor. S’au încercat toate posibilitățile
de salvare. Conducerea vaporului n’a corăspuns
pretențiilor în timpul catastrofei
— Concert Ia Blaj. Sunțem informați, că la 19 Maiu
tinerimea universitară din Cluj va aranja un concert la
Blaj în favorul gimnaziului dela Brad. Au promis deja
concursul dșoarele Virginia Gall și Geta Hodoș, precum
și dl N. Brătianu.
— Rătăcirea lui Osiris. Milionarul francez Osiris, nu
de mult mort, care a testat institutului Pasteur din Paris
aproape patruzeci milioane, a testat și orașului său natal
Bordeaux două milioane franci, cu scop de a cumpăra
un vapor ca asii pentru cei fără adăpost. S’a gândit
poate, că dacă lasă dorința de edificiu, au să se chel-
tuiască banii cu locul, clădirea, anteprenorui, până când
un vapor folosit se poate cumpăra foarte ieftin, și cea
 25 Aprilie n. 1007.
iunie și cumnat Moise Pantoș, înv. emer. gr. or. român,
întâmplată la 7 ore dimineața, după lungi și grele
suferințe în anul 69-lea al etății și 45-lea al căsătoriei.
Rămășițele pământești ale scumpului defunct se .vor
așeza spre veșnica odihnă la 11/24 Aprilie a. c. la 10 ore
în cimiterul gr. or, rom. din loc. Pilul-mare, la 9/22 Aprilie
1907. Fie-i țărâna ușoară și memoria binecuvântată!
Terezia Pantoș născ. Ciobriș soție, Vincențiu, loan,
Ersilia, Mihaiu și Romulus, fii și fiice, Eugenia Pantoș
născ. Popovici, Sidonia Pantoș născ. Dorea, Ioan Fofiu,
Marioara Pantoș născ. Siladî, luliana Pantoș născ.
Rutar, nurori și ginere, O. Cobriș, văd. Ana Tildan născ.
Ciobriș, Ioan Nica cumnați și cumnată, Aurelia, Octavian,
Hortenzia Miron, Traian, Emil, Cornelia, Augustin,
Adrian, Angella, Coriolan, Angella, Aurelia, Emil, Romu-
fus și Florica, nepoți și nepoate.
— Facem cunoscut tuturor rudeniilor, amicilor . ți
cunoscuților, că preaiubita noastră soție șt mamă Elena
Medean n, Tipeiu, după un morb greu și îndelungat, și-a
dat nobilul său suflet în mânile creatorului astăzi la orele
1 și jum. d, a. în etate de 45 ani și în anul al 21-lea al
fericitei sale căsătorii. Rămășițele pământești ale scum-
pei defuncte se vor înmormânta Joi, în 12/25 Aprilie a. c.
la 3 ore d. a. în cimiterul gr. or. din loc. «Dormi în pace
suflet blând, că plăcut era Domnului sufletul tău, pentru
aceasta s’a grăbit a-1 scoate din mijlocul răutății!« Inț.
Sol. 4, 14. Sebeșul-săsesc, 10/23 Aprilie 1907. Sergiu
Medean, protopresbiier, ca soț, Hortensia, Enea, Ionel,
Sabin, Lucia, Coriolan, Roma, Virgil și Sergiu, ca fii și
fiice.
- Ni-se trimit următoarele: Sofia Cloambeș născ.
Popescu în etate de 45 ani și 25 ani a fericitei sale
căsătorii după lungi suferințe și-a dat nobilul său suflet
în mânile creatorului la 19 Aprilie st. n. 1907.
Rămășițele pământești ale scumpei defuncte s’au
așezat spre odihna vecinică în 21 Aprilie n. 1907 după
ritul bisericei gr.-ort. rom. în cimiterul din comuna
Șușanoveț (Sziklâs). Șu- șanoveț la 22 Aprilie st. n.
1907. Fie-i țarina ușoară și memoria binecuvântată și
în veci neuitată.
ț — Colaboratorul lui Conan Doyle. Zilele trecute a
murit în Londra un tiner gazetar talentat Robinson
Fletcher. Contimporanii săi, în buna credință că
gazetăria n’a îmbogățit încă pe nime- mea, au pornit
listă de subscriere în interesul văduvei și-a orfanilor.
Spre cea mai mare surprindere însă le-a venit la
cunoștință că prietenul lor n’a murit fără avere și că s’a
îngrijit foarte bine de văduvă și orfani. Adevărat că nu
atât Robinson, cât Conan Doyle este autorul cu noroc
al întâmplărilor Sherlock Holmes. In zilele de agitație a
întâmplărilor Sherlock Holmes editorii sileau mereu pe
Conan Doyle pentru volume tot mai multe. Și el vărsa
volumele, până când putea. In sfârșit nu mai putea,
creerul i-s’a obosit. In sport căuta să-și recâștige forțele
pierdute.
Jucâ Golf pe atunci. Intr’o Duminecă Fletcher s’a
dus la joc însoțit de Conan. Pe drum se plânse
gazetarului.
— Dacă nu mi-ai lua în nume de rău.... în-. cercă
Robinson.
— Spune numai — îl încuraja Conan Doyle.
Robinson îi predă acum planul romanului său și Iui
Conan Doyle îi plăcu astfel, încât numai decât se puse
pe scris. Astfel s’a născut romanul său intitulat «Canele
din Baskerviile«. De astădată ca autor nu mai juca rol
Coisan Doyle singur ci lângă numele lui figura și al lui
Robinson Fletcher. Romanul a avut succes enorm și
până acum a ajuns o sută ediții. Venitul cărților Conan
Doyle l’a impărțit cu colaboratorul său, ba acuma după
moartea lui a asigurat tantiemele în favorul văduvei și-a
orfanilor.
— Mulțămită publică. In numele comitetului
«Reuniunei române de cântări din Sassebeș« exprimăm
și pe această cale, cea mai sinceră mulțămită și
recunoștință institutului de credit și ■ economii
«Sebeșana* pentru ajutorul de 100 cor. votat, precum în
alți ani, așa șl in anul acesta, în favorul Reuniuneî
noastre. Sebeșul-săsesc la 22 Aprilie 1907. Pentru
comitet: Ioan Pavel prezident. George Alba secretar.
— Invitare. Despărțământul protopopesc Buteni al
«Reuniuneî învățătorilor români dela școa- lele conf.
gr. ort. din protopopiatele arădane I— Vlî* cu concursul
corului din Buteni aranjază Joi, în 26 Aprilie (9 Maiu)
1907 în sala mare de la hotelul «Coroana* din Buteni
concert împreunat cu teatru și dans.
— Pentru o întreagă uniformă de haine bărbătești (3 metri)
pănură de lână ft. 6.50—7.50 și S.50. Poftiți și cereți mustra.
Exctuziva măgăzină a fabrice! de pănuri Leichner es Fleischer
în Arad, Szabadsag-ter 17.
— Nu știe ce e spre binele lui, cel-ce spre îngrijire*
mustăților folosește tot felul de unsori. Ceea-ce dă coloare
frumoasă mustațelor, ce le întărește și le îndeasă este numai
vestita unsoare de mustăți de Hajdusâg (Haj- dusâgi
>T RI B U N A< Pag. 15
bajuszpedro,) inventată de Grdsz Nagy-Ferencz, farmacist în deodată cu proiectul pentru ameliorarea salarelor
Debreczen. — 3 șcatule 2 cor. 50 fii., trimise rauco cu funcționarilor dela căile ferate.
rambursă.
— Mijlocul cel mai bun de înfrumsețare din
lume! — Crema de față Regina, care pentru însușirea
neîntrecută de frumsețare la expoziția din 1900 în Paris a fost
Felurime.
premiată. Crema Regina, curăță fața în timpul cel mai scurt Isprava unui riporter. Nu demult regina regentă a
față de orice catifelată. Un borcan 1 cor. 40 fii. Pudra Regina Țărilor de jos vizită bucătăria populară din Amsterdam.
de cea mai bună dintre pudrele de pân’acum cunoscute. Se Dama de onoare conduse pe regentă prin toate camerile
vând în coloare albă, roza și cremă. O șcatulă 1 cor. 40 iii. și pe urmă la bucătărie. Regina-regentă gustă bucatele
Săpunul crema Regina, e săpunul cel mai bun de toaletă pentru și le găsi escelente. Ochii bătrânei bucătărese începură
înfrumse- țar a feței. O bucată 70 fii. De vândut in laboratorul să strălucească de bucurie.
chemical al iui Temesvăry Jâzsef, apotecar Szeged, Petofi — Și unde păstrați previziunile? întrebă ÎN fine
Sugâr-ut și la Tdrok Jozsef, apotecar, Budapest, Kirăly- uteza. suverana.
— Acî, Majestate 1 răspunse bătrâna deschizând un
— Antîdol este medicamentul cel mai bun contra
dulap mare.
durerii de cap, migrenă, troenâ. Pentru efectul admirabil
In momentul acela câteși trei femeile scoasere un
a fost premiat ia expoziția de higienă din Paris, Londra,
țipet de spaimă. In dulap se afla ascuns un om Se
Berlin și Bruxela cu medalia de argint. Medicamentul nu
înțelege, că imediat se acuză bucătăreasa, că cu toate
trebuie beut, ci pe palmă pus și sorbit. O sticlă de Antîdol
bătrânețele ei, mai aleargă după amor; dar bucătăreasa
costă 1'20 cor. Se capătă în toate farmaciile și în
declară indignată, că nu mai văzuse nici-odată pe acel
laboratorul chemic a lui Vilmos B. Debreczen.
om. In cele din urmă străinul ieși din dulap șî atunci se
constată, că el era ri porterul unui mare ziar din
Amsterdam, și se ascunse în dulap, ca să poată face un
UHime informatiuni. re- portagiu exact despre vizita reginei-regente în
bucătăria populară.
— Serviciul nostru telefonic. —
Arad, 24 Aprilie 1907.
ISiti’lKiri i în ISihor. Economie.
Dela Oradea-mare primim următoarele: Lapte crud aseptic.
In comuna Berechîu administrația s’a Până acum de curând, clinicianii și bacteoro- logîi
purtat cât se poate de scandalos și de mișelește admiteau că molipsirea tuberculozei se făcea mai cu
cu primarul local Petru Ponta, care luase seamă prin praful încărcat cu microbi cari pătrundeau în
plămâni prin respirație. Era deasemenea constatat că, în
parte la adunarea din Beiuș.
unele cazuri, otrava se poate introduce în organism, fie
Solgăbirăul Markos, însoțit de jandarmi, a
prin intestine, fie prin piele, fie prin mucoase. Dar nimeni
întrat în școală, unde învățătorul George n’ar fi cutezat să susțină că tuberculoza pulmonară să
Cosma ținea lecții cu copiii. Solgăbirăul a poată avea o origine intestinală.
început să întrebe pe câte un copil: Lucrările mai noui ale profesorului Calmette fac. să
— Mă știi tu hora lui lancu? Copiii se creadă, că împotriva părerei generale, tuberculoza
răspundeau, că nu o știu, la ceeace șovînistul plămânilor ar fi o urmare, aproape în toate cazurile, a
unei infecțiuni săvârșită pe căile digestive, și procesul
slujbaș, le răspundea, că mint.
tuberculos ar începe prrrt vasele capilare ale plămânului,
Primarul auzind că solgăbirăul e în școală, și de acolo se î i- tinde la alveole și ia bronșii.
s’a dus și el acolo. Dar abia a întrat pe ușe și In fața unor concluzii așa de grave, se înțelege ușor
solgăbirăul a început să-l înjure în modul cel cât de însemnată este chestiunea primejdiei laptelui și a
mai infam, iar jandarmilor le-a dat ordin, să-1 produselor sale, când e luat dela vaci tuberculoase.
Spre a înlătura aceste primejdii, precum și acelea
arunce afară. Primarul a fost maltratatîn
chipul cel mai neomenos. cari rezultă din molipsirea laptelui din încărcarea cu praf
necurat din aer, s’a născut proce- cedeul sterilizăreî, în
Se trezește pe urmă, că e suspendat. Și urma căruia laptele este fiert la mai mult de 100 de
întrebând, că din ce cauză ? grade, și procedeul pas- teriusației, la care nu se
- e străpuns cu sulița din partea întrebuințează decât a temperatură de 75 de grade, dar
jandarmilor. urmată de o răcire bruscă.
Administrația voiește să provoace scandal, Aceste procedeuri n’au dat însă toate rezultatele.
bune așteptate, căci este drept că suprimă elementele
ca să poată proclama starea de asediu în patogene (producătoare de boale) dar distrug în același
întreg comitatul. Cu deosebire și-a îndreptat timp fermenții solubili ai laptelui, cari sunt neapărat
atențiunea împotriva comunei Berechiu din trebuincioși pentru cx laptele să fie mistuit
cercul Ugrei, care la alegerile de deputat s’a
purtat românește.
Klintok și soții deasemenea agită, ca să se
pună pîedecî acțiunii de protestare, pornite
din partea românilor,
Știrea mobilizării armatei se susține.
Aviz inteligenței bihorene.
Amănunte despre cazul din Berechiu prin
postă.
Adminiștație romanizată. Zakariâs Jânos a
prezentat azi ministrului de interne o petiție lungă
contra comitelui suprem din Făgăraș Pausnern,
acuzându-1 că a romanizat întreagă administrația
comitatului. Petiția e semnată de 200 alegători,
între cari și câțiva români.
Patrioții bănățeni, cari petrec în capitală au
hotărît înființarea unei lige în contra mișcărilor
pangermane. Azi au lansat un manifest, în care
convoacă adunarea de constituire pe Duminecă,
28 1. c.
Patriarhul Brancovici, care a sosit ieri în
capitală a intervenit la guvern, ea să fie respinsă
hotărîrea congresului sârbesc. Se spune că ar fi
cerut coadjutor pe lângă sine. Astăse iră a plecat
la Viena.
Proiectul despre iudicatura curialft e deja
gata. Săptămâna viitoare va fi pre- zintat camerei,
 Pag. 16. »T R 1 B U N A< 25 Aprilie n. 19G7
De altfel, din punctul de vedere special al tu- Piața din Aradul-nou.
berculozei, primejdia nu este Înlăturată cu laptele
sterilizat și pasteurizat. 500— 600mm. Grâu 7-20—7-30
400—500 « Cucuruz 4-90—5'— Semnare
' In adevăr, din experiențele făcute de curîndde d-nii nominală, Ovăs 7-—-•—
Calmette și Breton, rezultă că bacilli uciși prin căldură « • Orz 6------•—
dau aceleași reacțiuni ca și tuber- culina, și că înghițirea * * Secară 5'60—5'70
produselor tuberculoase, chiar sterilizate prin căldură, Prețurile în coroane, per kgr.
este foarte primejdioasă pentru inșii tuberculoși și poate
că nu este nevătămătoare nici pentru cei sănătoși. Piața din Arad.
Idealul ar fi deci să nu se întrebuințeze, mai cu
seamă pentru hrănirea copiilor și a bolnavilor, decât Cursul spirtului.
lapte perfect curat, adecă luat dela vaci, cari nu au nici Spirt rafinat en gros
cel mai mic stigmat tuberculos, < < < detail 159
— [apte care poate fi mâncat crud, astfel încât să fie cu Spirt brut en gros. 162
* « « detail 158
ușurință mistuit, având toți fermenții Nedistruși. 159
Lături uscate per kilg.
- întrebuințarea laptelui crud aseptic a dat rezultatele 16
Unsoare de porc Slănină
cele mai bune, și s’a răspândit cu iuțeală in Germania și Prune uscate de Bosnia 145-----146-—
în Italia, iar acuma începe să se răspândească și în Pezmeț de prune 112-- - -113-—
Franța. 26-40 26-40— 17-54
Cea mai mare greutate este a obținea un asemenea 42----- 43'—
lapte, cu toate garanțiile indispensabile și mai ales de a
forma un personal știind să aplice cu conștiință regulele BIBLIOGRAFIE.
asepsiei și anti-sepsiei.
Ca un exemplu demn de a fi imitat, se citează Carte didactică aprobată. Ministrul cultelor
încercarea făcută pe această cale de frații Delanghe, și£al instrucției a aprobat cu rezolu- țîunea sa dela
farmaciști în Roubaix (Franța) cari au întemeiat o fermă 28 Martie a. c. nr. 28.419 următoarele scrieri de
în care kptele dat de niște vaci absolut sănătoase, este ale dlui luliu Vuia.
obținut și pus în vase, prin procedeuri strict aseptice.
Această fermă-lăptărie e așezată în mijlocul unor 1. Curs practic de limba maghiară pentru
pășuni foarte frumoase. ' clasele 1, 2 și 3 ale școalei primare, care
Cea dintâi prevedere este privitoare la alegerea cuprinde: exerciții de cetire, intuițiune și
vacilor, cari sunt toate tuberculinizale și ținute la gramatică, precum și elemente de aritmetică și
încercare, în observație, o lună de zile. geografie și
Această probă elimină cam vr’o 63 la sută din vitele
cumpărate în condițiunile obicinuite. Vacile sunt de rasă 2. Curs practic de limba maghiară pentru
flamandă, de sânge bun. clasele 4, 5 și 6 ale școalei primare, care
Hrănirea vacilor se face cu cea mai mare îngrijire: cuprinde: exerciții de cetire, intuițiune și
vacile sunt date la pășune câte patru pe hectar și o gramatică, precum și elemente din aritmetică,
porție de grăunțe. Ele sunt întreținute înlr’o perfectă
stare de curățenie și sunt spălate în fiecare zi cu apă cu geografie, istorie și constituție.
sodă. Nu se cere dela fiecare vacă decât cam 15 litri de
lapte pe zi. Redactor responsabil Ioan N. Iova.
Grajdul este văruit curat, și spoit des; pe jos se spală Editor-proprietar George Nichin.
cu laurenol. Pe jos și ieslele sunt cimentate; ușile au un
fel de rețea de sirmă cari apără pe vaci de muște. In
fund sunt așezate mai multe curse de prins muștele.
Mulgerea se face cu toate precauțiile aseptice:
ugerul este spălat cu săpun și cu apă caldă, și e șters
Corespondent
apoi cu șervete antiseptice; mulgerea se face de femei,
îmbrăcate în bluze curate, ca și infirmierele, în mâni
de limba germană, română, po-
mănuși sterilizate. sibil și limba franceză, cu cu-
Pentru fiecare vacă este un vas special: nu se
amestecă diferitele feluri de lapte, spre a păstra fiecăruia noștiințe de comptabilitate
aciditatea lui fixă, care e de neapărată trebuință pentru
ca laptele să se păstreze.
Laptele dela fiecare vacă, strâns de o parte, este pus
se ce.u*<:sâ.
într’o răcitoare, și trimis la laboratorîu, fri oraș este vorba
acuma ca laptele să fie predat curat clientului. pentru o cassă de manufactură en
Aceleași precauții antiseptice se iau la umplerea gros în România.
sticlelor; laptele este trecut dintr'un vas într’al- tul
printr’un sistem de sifoane și de pompe aspirante, — Condițiuni speciale : Să fie
fiind astfel la adăpost de orice atingere suspectă.
Toate instrumentele cari vin în contact cu laptele sunt
creștin, etatea cel mult 30 de ani,
sterilizate. liber de armată, de preferat cei cari
Laptele obținut cu aceste garanții se poate transporta
și păstra, fără să se altereze în vre-un fel, timp de 8 zile
au mai lucrat în branșa manufacture!.
cel puțin, chiar în timpul celor mai mari călduri.
*
Oferte cu pretențiunile de salar
Bursa de mărfuri și efecte din Budapesta și extrase după certificatele de studii
Budapesta, 23 Aprilie 1907. și de serviciu în cele trei limbi, a se
iNCHEEREA la 12 ORE : adresa la Administrația ziarului sub
Grâu pe Aprilie 1907 (50—idg.)
„D. P. 16“.
lănină, unsoare
Secară pe Aprilie 1907
Ovăs pe 1907
Cucuruz pe Maiu 1907
Grâu pe Octomb. 1907 și tot felul de
INCHEEREA la 5.ORE:
de cârndtârie »
article
pe lângă prețurile cele mal avant girase
Grâu pe Aprilie 1907. 8-62—8-63 se poate căpăta zilnic în băcănia lui
Secară pe Aprilie 1907 6'80—6-82 <3r a r n y I£ ă r o 1 y
Ovăs pe Aprilie 1907 7'74- 7-75
Cucuruz pe 1907 5'54—5-55
Grâu pe Octomb. 1907
8-49-8.50
8*60—8- jl 6-76—
Arad, piața Boczk6 nr. S.
— Preturile socotite după 100 kgr. ți în 6'77
bani gata. — 7'73—7'74
5-54—
* 5'55
 Pag. 17. »T R 1 B U N A< 25 Aprilie n. 19G7

Se caută

Un candidat de advocat
cu praxă bună.
Reflectanții să se adreseze la advocatul
Dr. Joan Papp, Brâd.
nu întârzia, ci folosește îndată

■ pastila .. .Migrain. a iui Beretvăs|

de care în cinci minute în-
ceată ori-ce durere nervoasă
Dacă te doare capul
de cap, chiar dacă ar fi cronică, o Se
întrece ori-ce medicament cunoscut până șea tu- rapSfâ
acum. Efectul său e admirabil și la durerile ia cu în
24 ori-ce
cele mai mari de cap. pastile apo-
Deposit principat: costă tecă
1 cor.
Beretvăs Tamăs, Kîspest.
și dro-
20fi1- gherie.

Râkdczi u. Nr. 22.

:: La comanda de 3 șcatule se trimite franco ::

Cant unși undesemnătoriii

practicant
în cancelaria mea de arhitectură. Cei cu
studii și cu școală de industrie sunt preferiți
loan ^iga, arhitect
ARAD, Jdzsef foherezeg-ut nr .1.

FABRICĂ DE TRĂSURI alui

Vadasz^Gnjsz
ORADEA-MARE (NAOYVĂRAD)

aranjată pentru putere electrică.

Ișl recomandă trăsurile de fabricate de
rangul prim, care se află permanent
în deposit.
La expoziția din Oradea-mare au fost premiate.
Telefon pentru întreaga provință nr. 445.

La dorință se trimite pref curent gratuit

și franco.

Legătoare de ciorapi ARAD

Andrâssy-ter nr. 20.
(Palatul Fischer Eliz).
Stă la disposiția p. t. publicului
 Kemdny Mano,
întreprinzător,
Arad, în strada Batthyănyi.
pentru cumpărarea tii-g^eerrtâ, „Laboratorie Cosmetique Matild !n
Dacă vrei siluntrii
două-trei «peri Contra catharelor cela mai învechite a le

:= ce lâneră prețuri ieftine .7T^

ghete bune și țhtoare

de transportare
mai folositor e decât ori și os aliate siru- ' put de
brad Cas
47 Klgr. căntftrea tillio. Alină tasa,în-
să țc adresezi la pantofarul di D,-.Geta AttFa din VoJo- ceteazS asudării? de
sAuka, care din tuberou- peste noapte, paten-
de articole cosmetice
Czernâczky Mihâly IOBA s’a vinde r?at prin
tează apetitul bolna-

pentru lemne,
siro-
DEBRECZEN, colțul străzii Șaș pul do brad Castillio și de VRlui,h.cetea2i&scui-
recomandă cele mai renumite medicamente ale sale. ARAD, str Kossuth nr. 67 stropul HypophospMt părea de sânge. Pre-
țul unei tide 2 cor. 40
care are mare asortiment de ghete pregă- fii. in cașuri de
132 de ani cu bun renume U tite de el însuși. totgra/^ și pilalile
Com?!ide după măsură se fac nromot și ieftin. „Guajacolin“ o cutie
■‘RÎ/JU Pomada de mustață DE întruna să poată suporta 30—40 stânjini. 4 cor.
HAJDUSÂO! Mustața e Pentru anemici,

pocîiEâfî loan
frumoasă dată întrebuințai. femei în gal bl nare,
pe cari îi doare foarte

Philipovits
cea mai Linia pentru crești-rea Si potrivirea muște- ■
malt mijlocii 3o '.i-51
țeior, pregătită din materie «-unsuroase. Efectul i se vede or, căror !e slăbesc
îofci te iute ți cu siguranță. Scutit prin l lege. Un borcan 50 puterile la uh Isiern
fit. Prin postă se trimit numai • 3 borcane cu Cor. Pe r» ngă băgatei, pe cari con-

fabricant sta îigrășat de 120 Klgr. secvent. îi doare ca

rambursa gratuit.

Maî mulți <«e o mie de medici rentimiți rfr comandă fi pul steliiior, cari doresc că se tngrașe și în- l
comandă patienților lot
de ornamente, stea- irească. cel mai bun medicament e „SYR
Bakamnl regesc guri bisericești HYPOPHOSPH. ȘQ KUN“, ecomandat de mai
mulji medici, O sticlă 2 cor. 40 fii.
contra podagrei și a reumei,
steaguri pentru reu- IEpistoîe de peeanoșliață în s :hi:nbul timbrelor <l.j
niuni și baldahin
recunoscut maț but) jnetHcălrțnț dț in-
treagh lînnfe.

Vedjejy.
provincie 2 cor. So E-. 2 sticle 6 cor. «5 fit- pe t'jrnelere pot <]& ori și cui.
Iată câtsv»; ■
i 0 sticlă 2 cof. în r________
Ligă rambursft gratuit. Medicament îngăduit de către nu nistrul de interna.
* VERSECZ. Du. Dlui Kun îstvâu, farmacist în Hajduszovât Va
ț rog a-mi mai trimite o sticlă sirup de brad. Cu efectul celei
lalte sunt deplin mulțumit. Cu stimă Nicoîau Bogdan,
IUIJ IA
CD DM X DHV 0 mars: ’•■•l’urie poate fi PentrJ da:!,î’c5 ;tni U J rAL ventat un paroch, Miclău-Lazur, u p. Drâg- 51 Cseke.
medicament, unicul, ce r.u-i stricăcios pentru pielea fetei.
Știind că toate alifiile de pri’scum pentru înfrumșețarea feței sunt Stricăcioasă,
după multă straduinții mi-a succes, se invent.-/, nu madica- L meat nestricăcios. Nu
On. Die! Lucrurilor publicate în ziar nu le-am dat
conține tnsrcuriu, prin urinare:
crezământ până acum, dar de când am comandat dela
e unica nestricăcioasi contra pistruilor, jubrl- ților și alte
Dta_ siripul Hypophosphat, recunosc că și în cenușă se
boule de piele. găsește mărgăritar. Ori și cui pot recomanda cu
dealăturu cri ce bețieătură, pecingini si ori ce pată. conștiința liniștita medicamentele D- voastre. — Dzeu
Crema Fây nud face să dispară sbârdtimle, fata pielei o face mai fină, și să te trăiască, ca să poți lucra pentru binele otnenimei
curata. etc. Alexandru Gera, preot gr.-or., conducătorul
Crema Făy suicâcioasă. nu conține nici plumb nici mercurul, și astfel nu e
domeniului epîsc., Beiuș.
Crema Fây miros placul $i nu face sa lucească rața.
nu conține materii unsuroase, e in formă de spumă, cu

Crema Fâysuplimente h:ne poutfra.

se poate folosi și ziua, deoarece nu conține nu- _ soare și
Fără jaorcuria și plumb! Nestricăcios!
Un borcan de CREMA FAY I cor. Săvunul Crema Fă?.', regele să- ^puniirilor
deCrema

Doamnelor!
toaletă: 1 cor.

* Crema
Fdy
k?4ir întrebuințată cu ere;/-'' cu fot redă h|ei ocular*
tfiWI o 1 cîjf frumoasă, purpurie. O cutie 1 cor.
Dacă doriți o față, carată, fra-
moasă și rmnenă să-ții dc!ă-
tnri pistrui, petele de ficat,

Pentru sulemenirea Wl81 sellisă urni S. roșie in ul IJ și roșie închis

so întrebuințezi

MILO
nrul 18, deci la comande rog să vă provoc; ii la numeri. Acestea alifii Simt atât de
naturale, iu rit ori cine le po.de înrreniința fără se observa insă, — Uit borcan 4 cor.
coroană,
—- ' cor. 60 f. 80
Ino rla tv~ + ' ... Cel ’"ai bun medicament pentru ielaturarca a Apa uv filer!. 1
plblL Ui. piști nilor efect admirabil, căci încuta redă feței Cttloa-:. rur:ifă, ?■ nu-i
stricăcios. Prețul miei sticle î car, 20 >:î. Săpun de fiară puii.ru <• ceasta apă 80
coroană,
filed. ■ ■ 1
—■ Dacă nu folosește, prețul se retrimite!

Medicament pentru vopsirea părului

Ciorapi!
“.Z Lrunet șl
negrii. Efect ta moment. 0 singură vopsire e îndeajuns, ca pârii sau mustața o lună
mal mo^poreiil j
să aibă culoarea ee-o dorește. Nu înăsprește pârul, O sticla cu medicament pentru Pravul de porci (scutit prin lege și sprijinit de s stat)
ori și co culoare 4 cu;-., ce e de ajuns pe un an întreg. —— - 1 ■ —— este o in- '
Picturile Senega pentru piept. venție epocală pentru economii. Cine o în

Cămăși matroz!
X"" deosebi pe vremea, când trebuințează după îndrumările prescrise: porcul scapă și
c nuros multi sufăr dn tusa, iesplnare neregulată» astmă, nădușe&tâ etc. Aceste de boala cea mai primejdioasă și că cele scrisă nu
boale îJ istoncsc pe om î» un grad, că de mml: ori ibei pirite să doarmă, asuda, are formează reclamă, mă îndătoresc se dau prețul pentru
dureri de cap. spate. De toate nve-stea se poate mântui u$cr, daca întrebuințează
fiecare porc mort,dacă întrebuin
Picăturile Senega pentru piept Prețul unci MJC J?
1 con 40 fii. ——■

PlunAFrllin este
‘ *rdn ni-dicaniei,t pentru boale venerice
raa
DltJUUII
Sokne, mănuși SB
11151 atât la bărbați cât $i la femei. Iii o săptămâna deplină însănăfoșare chiar șl la
morburile vechi, Mare discreție, pe din afară cu iir.-eripție ^(.‘oloîjî.dc»-- Prețui
unei sticle cu cele necesare ce ajunge $C vindece pe femeie sau bărbat, 3 cor- 50
fît» » ■ — PÎIIIIA TI ACQFIfTllin unicul medicament în caz de
neregularitate lllulv periodică, la dureri ascunse șl Ja răceli
de acest soi. Înceată durerile, la moment redă sănătatea. — Un borcan 2 coroane.
■■■■— ■■ ■■■ - ,
bună, asortiment bogat.
Picături indiaue pentru dinți iringiiiele cu ele, durerile de

Barsony Andor
dinți provenite din ori ce cauză, nceteaz.î la moment. O sticlă 70 de HI. —
-------------------------------
Prețuri absolut ficse!
țând acest prav, porcul totuși o murit. — O cutie 2
coroane.
Se capiitA

FARMAC IA
mare prăvălie de ciorapi la farmacistul KUN ISTVÂN
GROSZ NAGY FERENCZ laboratoriu de medicamente cosmetice
„Laboratoire cosmetique MATILDE" (întemeiat
niSBRi£(zi:x. Arad, piața Libertății nr. 17. după modelul celui din Paris la 1895 în Budapesta)
-Comandele pentru liferarea se face cu reîntoarcerea poșfei
în întreaga țară. HAJD USZO VAT 3a (lângă Dehrecm).
SPECIALIST!
 Pag. 20 .TRIBUNA 1907. Nr. 84

Cimbale
1 Dacă vrei Întrebuința distrugător de
Nu-ți asudă mat mult bătături numit
picioarele
dacă. întrebuințezi
cu te
fără nici o durere aparat intern
vei scăpa dede oțel, cu ton fermecător de
bătături- cu adjustament plăcut liferează pe lângă
frumos,
cel mai potrivit medicament al
timpului modern contra asudării Prețul unei cutii 1 cor.rate și cu bani gata
manilor și a picioarelor. După În-
trebuințarea unei sticle, deplin Acesta e pregătii —fabrica
și adus de
In instrumente muzicale
a lut

VARGA ARPAD
succes. circulație după metodul profeso-
Prețul 1 cor. cu pene cu tot rului japonez Dr. Takaeu — de
Pregătitorul: către
—M&K0-—
(Lădița de postă nr. 31)
Ml Preț curent mar-e ilustrat MM MM trimite grati H și franco. MM

Farmacistul Nagy Kălman NyireflyhAza

— Expediție promptă prin poștă. —

AMESTEC DE CAFEA PRĂG1TĂ

Am onoare a aduce la cunoștința onor, public, că In Arad, eti'ada Weitzer
Janos nr. IO (casa dr Robitsek) am deschis

INDIANA gante di stofe engleze și franceze cu prețurile cele mai moderate.

Experiențele atât eu cât și femeia mea am câștigat în orașe mai mari.
e ceamai bună; cea mai aromatică, cea mai cercat și totuși cea Totodată aduc la cunoștința onor public, că în salonul mea se poate învăța
mai ieftină cafea dintre toate cele cunoscute până acum. a croi modern în cel mai scurt timp.
Cer&ud sprijinul onor, public, sunt
Se capătă în ARAD numai a cu stimă: Weisz Sama, haine femeiești.
Se primesc fete cu pliitA șl invățAcele. BM

Rothstein Hor
UMI35O. prăvălia de delicatese și specerle „la pisica neagră" IM
Arad, plaja Szabadsăă nr. 3.
Aduc la cunoștința onoratului public cumpărător, că amestecul de cafea
făcut de mine, va fi compus numai din cafea nobilă de India sudică, de
trei ori pe săptămână, cu mașini de prăgit ale anele foarte comandate spre
acest scop, chiar de aceia mă adresez cu aceia rugare către publicul din
Arad și jur se binevoiască se facă la mine o încercare, să se convingă
despre cele spuse.
Amestecul de cafea indiană, pregătită, se poate căpăta
In următoarele pachete : 1/H klg. 50 fii., klg. 1 cor., */3 2 cor.

Magazin mare de:

Vinuri de șampanie franțuzești si ungurești,
liquer din țară si străinătate, precum tot felul
de articoli de specerie.
 Pag. 21 .TRIBUNA 1907. Nr. 84
Nr. telef. pentru oraș și comitat 509 Bichiș, Gyula, Ciaba.
ARAD, Karolina-utcza 8. (Casa proprie.)

RAM
(Lângă filiala Poștei.)

Primesc pe lângâ onorar aeuisitorl de afaceri abil! și

pe moșif și case de închiriat din Arad demni de încredere.
cu amortizație de 10—70 ani
după mărimea sumei împrumutate cu 4, 4V4, 4y a, 4% și 5%, pe lângă
dividend» de mijlocire și amortizație de interese corăspunzătoare

STOLCZ J.
până la valoarea cea mal mare.
Bpese anticipative nu sunt, la dorință anticipez spesele de
întabulare, convertea datoriile de interese mari, Pregătește tot felul de lucrări de aur, argint, de pietrii scumpe
și turnătorie de artă.
= Besolvare grabnică, serviciu prompt, -«r
Primesc transformare de juvaere vechi,

SZUCS F. VILMOS preenm orice iei de reparaturi.

repararea instrumentelor de casă, a juvaerilor de gală
■ț
Representanța pentru mijlocirea de împrumuturi a maghiară, antice, aurărie în foc și argintărie pe lângă garanță.

Insttulului pantru credit funciar din Sibiiu Sfokz aurar

pe teritorul comitatului Arad, orașului Arad, oomitatulu ARAD, strada Weitzer Jănos Hr. 2.
Palatul Minoriților.