CAPITOLUL 1

1. BURSA DEFINIRE SI CARACRERISTICI

1.1 Bursa:

O instituţie cu putere de autoreglementare, specifică economiei de piaţă

liberă - bursa - ca formă organizată de schimb pentru mărfuri şi valori.
În esenţă, noţiunea indică locul de întâlnire a negustorilor şi oamenilor de afaceri, în
sensul unui spaţiu de concentrare a cererii şi ofertei. Acest conţinut rezultă din
definiţiile date în limbajul de specialitate.

Astfel in „Legea română asupra burselor" din 1929 - „Legea Madgearu" - se

arată că „bursele sunt instituţii publice create în scopul de a reuni pe comercianţi,
industriaşi, producători, armatori şi asigurători în vederea negocierii valorilor
publice şi private, monedelor, devizelor, mărfurilor, productelor, închirierii vaselor
şi acoperirii riscurilor de tot felul" .

Prin urmare bursa este o piaţă, care se particularizează prin obiectul

tranzacţiilor şi modul de organizare şi funcţionare.
În domeniul dreptului se apreciază că bursele sunt instituţii unde se negociază (se
vând şi se cumpără) valori mobiliare sau mărfuri, după o procedură anumită şi numai de
către anumiţi intermediari, sub supravegherea autorităţilor.
Formarea şi afirmarea bursei exprimă însăşi definirea relaţiilor de schimb, a pieţei ca
structură de bază a economiei de piaţă moderne. Odată cu consacrarea bursei, relaţiile de
schimb ajung la deplină extindere şi maturizare, primind rolul central în reglarea
mecanismului de piaţă.

1.2. CARACTERISTICILE PIETEI BURSIERE :

Natura specifică a bursei este dată de o serie de caracteristici :

1.2.1 Piaţă de mărfuri: Bursele sunt locuri de concentrare a cererii şi ofertei

pentru mărfuri, precum şi pentru diferitele tipuri de hârtii de valoare. Dacă la începutul
lor, pieţele bursiere erau organizate pentru tranzacţionarea în egală măsură a mărfurilor şi
valorilor, ulterior s-a produs o separare între cele două categorii de burse.
Bursele sunt centre ale vieţii comerciale, pieţe unde se tranzacţionează mărfuri,
titluri pe mărfuri, active monetare şi financiare, care au anumite caracteristici:
- sunt generice: se individualizează prin măsurare, numărare sau cântărire
- sunt fungibile: pot fi înlocuite unele prin altele
- au caracter standardizabil; marfa poate fi împărţită pe loturi omogene

1
- sunt depozitabile: permit executarea obligaţiilor contractuale la o anumită perioadă de
la încheierea tranzacţiei
- au un grad redus de prelucrare: menţinerea caracterului de produs de masă,
nediferenţiat, omogen.

1.2.2 Piaţă simbolică: Unul dintre principalele obiective ale organizării

schimburilor în cadrul bursei îl reprezintă asigurarea operativităţii tranzacţiilor
comerciale şi financiare, realizarea acestora pe o bază standardizată. Necesitatea
extinderii şi intensificării schimburilor a generat o tendinţă de dematerializare a
mărfurilor, de la bunuri determinate fizic trecându-se la mostre şi eşantioane
reprezentative. Pe măsura consacrării de uzanţe comerciale s-a trecut de la eşantion la
tipuri şi denumiri uzuale, adică la calităţi abstracte de marfă, pe baza cărora se încheie
tranzacţii comerciale. Astfel bursa simplifică la maxim activitatea de tranzacţionare şi
reduce negocierea la elementele sale esenţiale: sensul operaţiunii (vânzare sau
cumpărare), marfa, cantitatea, preţul şi termenul de livrare.
Bursa nu mai este o piaţă originară, pe care se vând şi se cumpără mărfuri fizice, ci o
piaţă derivată pe care se vând şi se cumpără titluri pe marfă. Dovada existenţei mărfurilor
se face cu un document acceptat de comercianţi: recipisa (actul) de depozit pentru
mărfurile aflate în antrepozite şi conosamentul pentru mărfurile încărcate pe vas.
Transferul proprietăţii asupra mărfii, deci executarea obligaţiilor contractuale de livrare,
se realizează prin transmiterea documentului respectiv. Bursa nu îşi asumă rolul de
realizare a tranzacţiei în forma sa fizică, mişcarea mărfurilor având loc în afara acestei
pieţe.

1.2.3 Piaţă organizată şi liberă: Bursa este o piaţă organizată în sistem de

autoreglementare, în sensul că tranzacţiile se realizează conform unor principii, norme şi
reguli cunoscute şi respectate de către toţi participanţii. Aceasta nu înseamnă
administrarea pieţei, ci reglementarea ei în scopul obţinerii unui sistem ce garantează
caracterul liber şi deschis al tranzacţiilor comerciale şi financiare.
Nu pot fi tranzacţionate la bursă decât mărfuri sau valori pentru care există concurenţă
liberă, pentru care oferta provine de la un număr suficient de mare de ofertanţi, cererea
este solvabilă şi relativ constantă, astfel încât să nu apară posibilitatea unor concentrări în
scopul manipulării preţului.

1.2.4 Piaţă reprezentativă: Bursa este o piaţă reprezentativă în care se stabileşte

preţul mărfurilor pentru care ea constituie o piaţă organizată - cotaţia bursei - element ce
serveşte drept reper pentru toate tranzacţiile comerciale sau operaţiunile financiare care
se desfăşoară în ţara respectivă, iar în cazul marilor burse, în întreaga lume.

2
1.3. CONTRACTELE BURSIERE

Încă de la apariţia lor, bursele de mărfuri s-au bucurat de un interes deosebit din
partea marelui public, reprezentând pentru unii o speranţă de îmbogăţire rapidă iar pentru
alţii soluţia în căutarea unei certitudini asupra viitorului apropiat sau îndepărtat. Procesul
de dematerializare a mărfii a constituit primul mare pas spre tranzacţiile futures.
Facilitarea stabilirii calităţii a contribuit la o dezvoltare a lichidităţii.
Fluctuaţiile ample şi neanticipate ale preţurilor pe pieţelor spot, împreună cu puterea
limitată a participanţilor la aceste pieţe, au fost factori favorabili în apariţia tranzacţiilor
forward şi futures.
Tipuri de contracte bursiere:
- contractul spot - are ca obiect o marfă prezentă, existentă în momentul încheierii
contractului şi care urmează să fie livrată şi achitată imediat
- contractul forward - este un acord privat de a cumpăra sau a vinde, de a livra şi
respectiv de a plăti la o anumită dată viitoare o marfă, valută sau un activ financiar la un
preţ stabilit în momentul încheierii tranzacţiei
- contractul futures - este un angajament standardizat de a cumpăra sau vinde un activ,
marfă, titlu financiar sau instrument monetar la un preţ stabilit în momentul încheierii
tranzacţiei, cu lichidarea la o dată viitoare
- opţiunile - contracte între un vânzător şi un cumpărător care dau dreptul dar nu şi
obligaţia de a cumpăra sau a vinde la o anumită dată viitoare un activ, marfă, titlu
financiar sau instrument monetar, drept obţinut în schimbul plăţii unei prime.

1.3.1.Contractul spot

Contractele spot sunt contracte de vânzare - cumpărare a căror executare are loc,
teoretic, imediat după încheierea lor. Practic, ele sunt executate în termene cuprinse între
24 de ore şi 10 zile bancare şi presupun livrarea obligatorie a mărfii.
Marfa ce stă la baza contractului spot este:
- la vedere (adică există)
- disponibilă (nu e grevată de vreo obligaţie; de exemplu, gajul)
- prezentă (se află într-un depozit agreat de bursă)
Preţul de execuţie al contractului este cel stabilit în momentul încheierii tranzacţiei.

1.3.2.Contractul forward

Odată cu apariţia burselor, vânzătorii şi cumpărătorii aveau posibilitatea de a

reduce nesiguranţa preţurilor printr-o vânzare forward cash. O vânzare forward cash sau
un contract forward reprezintă o negociere privată în care vânzătorul şi cumpărătorul
convin asupra unui preţ pentru o marfă care urmează să fie livrată în viitor. La contractele

3
forward cash, marfa nu se putea transmite până la data de livrare prestabilită. Acum
vânzătorul şi cumpărătorul au posibilitatea de a bloca un preţ cu mult timp înaintea
executării contractului şi să elimine astfel incertitudinea cauzată de fluctuaţiile de preţ din
această perioadă.

Certitudinea preţului conferă posibilitatea cumpărătorilor şi vânzătorilor să îşi

anticipeze corect veniturile viitoare. Contractul forward a ajutat la scăderea riscului
schimbării preţului şi a facilitat dezvoltarea pieţelor şi vânzarea mărfurilor.
Totuşi nu a dispărut riscul ca un comerciant (cumpărătorul mărfii) să nu-şi îndeplinească
prevederile contractuale în cazul în care preţurile au scăzut dramatic, producătorul
rămânând cu mărfurile pe stoc şi fără alt cumpărător. În cazul opus, dacă preţurile au
crescut dramatic în perioada dintre contractare şi livrare, vânzătorul ar fi fost cel tentat să
nu respecte contractul, în încercarea de a vinde altcuiva la un preţ mult mai mare decât
cel care s-a stabilit în contract.
Pentru a rezolva problema garantării executării tranzacţiei, s-s dezvoltat o nouă metodă.
Fiecare participant la o tranzacţie depozitează o sumă de bani la o a treia parte, neutră.
Acest lucru dă siguranţa că fiecare parte va respecta contractul. Dacă una din părţi nu-şi
îndeplineşte obligaţiile cealaltă parte urmează să primească banii ca despăgubire pentru
orice pierdere financiară.
Bursele şi-au dezvoltat standarde de calitate şi unităţi de măsură pentru fiecare
marfă. Aceasta a dus la comercializarea (vânzarea şi cumpărarea) de contracte pe titluri
de marfă care specificau cantitatea, calitatea, data scadenţei şi data de livrare a unei
mărfi.
Cel mai reprezentativ exemplu de contract forward folosit zilnic de către fiecare este
abonamentul la un ziar, pentru care se percepe preţul convenit anterior pe toată durata
valabilităţii abonamentului (contractului).
Există câteva avantaje ale contractelor forward. Pe lângă avantajele evidente, cum sunt
cunoaşterea exactă a sumei şi cantităţii pe care urmează să o primească, a nivelului
calitativ şi a momentului livrării, certitudinea preţului este importantă deoarece un
cumpărător îşi va cunoaşte costurile anticipat. Şi vânzătorul îşi va cunoaşte veniturile
dinainte. Astfel, certitudinea preţului dă posibilitatea cumpărătorilor şi vânzătorilor să-şi
anticipeze corect veniturile viitoare.

1.3.3. Contractele futures

Contractele forward standardizate s-au transformat în contracte futures. De

exemplu, un contract futures pe grâu pentru iunie 2000 obligă vânzătorul să livreze
cumpărătorului 20 de tone de grâu de o anumită calitate, la termenul de expirare a
contractului; sau un contract futures pe dolari SUA pentru martie 2000 cere celui care îl
vinde să livreze celui care l-a cumpărat 1000 de dolari la scadenţă.
Persoanele fizice sau juridice pot executa tranzacţii futures chiar dacă nu au intenţia de a
face sau de a primi livrarea.
Deoarece contractele futures sunt standardizate, ele pot fi transmise de mai multe ori.
Este necesară o metodă pentru a intersecta ultimul vânzător cu ultimul cumpărător.

4
Operaţiunile de compensare ale casei de clearing a bursei au ajuns să înregistreze toate
tranzacţiile şi livrarea documentelor de la vânzători la cumpărători. Această operaţiune
facilita şi compensarea contractelor futures deoarece ele erau standardizate şi se puteau
schimba între ele. De exemplu, o persoană care a cumpărat un contract futures poate să-l
vândă eliminându-şi astfel poziţia deschisă de la agenţia de brokeraj la care a deschis
contul de marjă. Compensarea a creat oportunitatea ca cei care doresc să execute
contractul.
Posibilitatea de compensare este o caracteristică fundamentală a comerţului futures.
Numai aproximativ 2% din totalul contractelor futures au ca rezultat o livrare fizică. O
altă funcţie esenţială a casei de compensaţie este aceea de a se interpune între vânzător şi
cumpărător la fiecare tranzacţie. În realitate, un vânzător vinde casei de compensaţie, iar
cumpărătorul cumpără de la casa de compensaţie. Aceasta conferă integritate tuturor
tranzacţiilor.
Elementele contractului futures sunt: simbolul contractului, unitatea de tranzacţionare,
cotaţia, variaţia minimă de preţ (tick-ul), limitele de variaţie zilnică a preţului, lunile de
livrare, ultima zi de tranzacţionare, ultima zi de livrare şi programul de tranzacţionare.
Standardizare contractelor şi crearea funcţiei de compensare au mărit eficienţa pieţei,
permiţând o piaţă mult mai lichidă (una în care tranzacţiile să fie executate la preţul
specificat sau la unul apropiat), oricine putând să intre şi să iasă rapid din piaţă. Cu cât
preţul a mai rapid determinat şi piaţa e mai lichidă, cu atât ea devine mai eficientă.
Contractele futures (alături de opţiuni) sunt titluri financiare derivate. Ele dau naştere
unor obligaţii contractuale ce pot fi stinse în două moduri: la scadenţă, prin livrare fizică,
cash sau plata diferenţelor şi până la scadenţă, prin lichidarea lor la bursă.

Avantaje :

Între contractele forward şi futures există o serie de deosebiri:

- contractele futures sunt standardizate;
- preţul variază zilnic în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă;
- spre deosebire de contractele forward, contractele futures au o piaţă secundară.

5
 CAPITOLUL 2
2. BURSELE ELECTRONICE DE TRANSPORT MARFĂ

2.1 BURSA ONLINE DE LOGISTICĂ

Furnizori de soluţii pentru platforme de comertâţ electronic se asociază cu burse

virtuale specializate pe o industrie sau alta si cu burse online de logistică, ca să creeze
sisteme B2B cat mai cuprinzatoare. Ce e comertul electronic stim.
Ce poate fi insa o bursă online de logistică?
Dupa Enciclopedia Britanica, logistica e definita drept "procesul de planificare,
derulare şi control al fluxului şi al stocării eficiente de bunuri, servicii şi informaţii
aferente acestora, de la punctul de origine si pana la punctul de destinatie, cu scopul
de a raspunde cerinţelor clientilor".

Sub umbrela logisticii intră nu numai administrarea transporturilor de marfa, ci si

o multime de prestaţii legate de circuitul marfurilor, de la prelucrarea comenzilor,
esalonarea achiziţiilor necesare producţiei, transferul de documente si de marfă intre
unitaţile aceleiaşi firme, pană la serviciul de relaţii cu consumatorii, ambalarea
marfurilor, administrarea centrelor de distribuţie şi a depozitelor, administrarea deseurilor
şi a retururilor.

Logistica poate fi asigurată de un departament in cadrul unei firme sau poate face
obiectul unui contract cu o firma specializată de logistică (third-party logistics provider -
3PL).
La un nivel superior, există giganţi internationali ca FedEx, UPS, Deutsche Post
sau TPG (fourth party logistics providers - 4PL) care subcontractează servicii logistice
către 3PL si integrează intregul lant al livrarilor, de la vănzator la cumpărator, in zone
geografice extrem de vaste, graţie indeosebi tehnologiei informatice sofisticate de care
dispun.

Globalizarea industriei logistice a dus la crearea burselor virtuale, dezvoltate fie

pe structura unui portal de 4PL (site-uri care oferă servicii complete de logistică,
incluzand administrarea si urmarirea pas cu pas a transportului de marfa pe parcursul mai
multor ţări), fie pe structura "verticală" a necesitatilor de transport ale unei singure
industrii (chimie sau siderurgie), fie pe structura "orizontala" a unui segment al serviciilor
de transport.
La acest capitol, numai in Europa există 83 de burse online pentru transporturile
rutiere de marfă - majoritatea sunt site-uri create in ţările nordice şi in Germania. Cat
priveste transporturile aeriene, cea mai mare astfel de bursă din lume este celebra GF-X
(Global Freight Exchange), printre ai carei actionari se numara Morgan Stanley Dean
Witter, Lufthansa, Deutsche Post, British Airways, Panalpina, SAirLogistics/Swisscargo
şi American Airlines Cargo.

6
 GF-X Global Freight Exchange ( www.gf-x.com )

2.2 Transportatorii romani se folosesc de bursele străine:

Mai aproape de noi, oferte si cereri de transport rutier pentru Europa si Asia se pot
formula si consulta in bursa virtuala Geo Trans din Republica Moldova .

7
 ( www.transport.md ).

Prezentarea e trilingva - in rusă , in engleză si in romană , iar exprimarile sunt

uneori exotice , ca "inregistrarea uzufructuarilor", "Costul transportului marfar" sau
"Pentru a primi informaţie adaugatoare, scrieţine (sic!) la...". Aici insă se opreste uzul
limbii romane in peisajul burselor europene de logistică .
Lipsa unei burse virtuale romanesti de logistica se explica prin faptul ca "nu s-a
considerat ca se pot face bani din această activitate.
Ceea ce s-a incercat a fost o lucrare, se pare pe bani comunitari, realizată la Institutul de
Cercetări Informatice si care avea menirea să reunească interesele balcanice in domeniul
transportului rutier.
Era o aplicatie foarte corectă, dar analiza era facută din laborator si nu dintr-o
societate de expeditii rutiere. S-a intamplat cu ea ceea ce riscă , orice aplicatie B2B in
Romania actuala : să se nască moartă din cauza de costuri, de infrastructură şi, nu in
ultimul rand, de mentalitate".
Ca atare, in lipsa unei burse romaneşti, transportatorii sunt nevoiti să apeleze la
cele straine pentru a-şi caută clienti şi a incheia contracte cu ei.
O să vă dau un scurt exemplu: la targul de la Arad de anul trecut ( 2000 ), un
transportator bihorean (firma - o masină de 7,5 tone pe care o conduce singur) cunoştea şi
se folosea deja de serviciile unei burse din Germania , la care platea o taxa lunară pentru
a avea acces .

8
 2.3. Prima bursă electronică de transport marfa din România

O initiativă , spectaculoasă din punct de vedere al realizarii grafice, apartine

firmei Ygrec Promoţion SRL din Oradea, proprietara domeniului www.transporturi.ro şi
care işi revendică paternitatea primei burse online a transporturilor din România, Burs@
Transporturilor, existentă la respectiva adresa de web.

La ce bun o asemenea bursă?

Societatile de transport marfă intampină greutaţi in derularea fluenta a afaceriilor ,

una dintre cauze fiind lipsa informatiilor in ceea ce priveste gasirea de noi parteneri si
oferte de transport, pe de o parte.
De cealaltă parte sunt societaţile consumatoare de servicii de transport, care sunt
mereu sunt în căutare de transportatori cu o calitate sporită a serviciilor si la preţuri
avantajoase.
Compania oradeana, infiinţată in 1994, are activitate principală de editura, iar din
1998 scoate Anuarul Transportatorilor din Romania, publicaţie care a permis firmei sa
aibă acum "o profitabilitate moderată".
Patronul spune ca investiţia iniţială in noul site a fost de 10.000 de dolari, iar
finanţarea investitiilor in bursa este sustinuta de Anuarul Transportatorilor.
In ceea ce priveste publicitatea pentru bursa, "o oarecare publicitate s-a facut prin
intermediul editiei a treia a Anuarului Transportatorilor din România, 2000-2001 si cu
ocazia expoziţiilor TruckShow 2000 şi TIB 2000", afirmă patronul Ygrec , adăugând că
de o publicitaţe mai consistentă se va putea vorbi abiă după inceperea funcţionarii bursei.
Site-ul intampină utilizatorul cu o prezentare animată, in Macromedia Flash (fară
posibilitate de "skip intro"), care anuntă deschiderea bursei începand cu 1 octombrie
2000, precum si celelalte secţiuni incluse:târguri si expoziţii, congrese si conferinţe,
legislaţie de transporturi, sugestii de la clienti, precum si un link catre Anuarul
Transportatorilor.
Accesul in bursă , este gratuit, se face pe baza înregistrarii detaliate a
utilizatorului cu numele firmei, cod fiscal, număr de inregistrare la Registrul Comertului
si număr de camioane din dotare (peste/sub 20).
Ofertă si cererea sunt, prin urmare, adresate exclusiv transportului rutier, pe baza
formulelor "am camion" si "am marfa". Aceasta a atras, din partea unuia dintre cei care
si-au exprimat opiniile in message board, observaţia că este cam pretentios numele de
bursa a transporturilor, atata vreme cat alte tipuri de transport nu sunt luate in calcul.

9
 Bursa@Transporturilor (www.transporturi.ro )
Pagina de intampinare

Totuşi, deşi de la data menţionată a trecut jumatate de an, deschiderea bursei

online n-a avut încă loc.
Motivul pentru care sa amanat lansarea oficială a Bursei Transporturilor se leaga
de unele probleme tehnice, legate de tehnologia in care a fost proiectată , spectaculoasă
ca prezentare grafică, dar dificil de implementat din cauza infrastructurii de comunicatie
actuală românească.
Aşa că a trebuit regandit totul pentru a asigura un acces rapid la bursă din punct de vedere
tehnic , fară a indica o noua dată la care ar urma sa se inaugureze bursa.
Firma Ygrec este convinsa că , după lansarea propriu-zisă, iniţiativa sa va avea
succes şi va permite constituirea bursei ca firma de sine statatoare. "Suntem in discutii de
principiu cu o societate italiana de investitii financiare, pentru posibila sustinere
financiară a acestui proiect si dezvoltarea sa ca o societate independentă “ afirma patronul
, precizand că estimează o intrare pe profit a Bursei Transporturilor in urmatoarele
12-18 luni".

10
Bursa@Transporturilor ( www.transporturi.ro )
Prima pagina

11
 Bursa@Transporturilor ( www.transporturi.ro )
Meniul Bursei

În plus, in cursul lunii aprilie, Ygrec intentionează să lanseze un site specializat pe

alt capitol logistic,serviciile vamale . www.comisionarinvama.ro , care pentru inceput
va publica lista societatilor care desfasoara servicii de comisionare in vama, precum si
alte informatii din acelasi domeniu .

12
 Comisionari in vama ( www.comisionariinvama.ro )
Pagina principala

2.4. Ce se intamplă cand dispar dispecerii

Cea mai coerentă infrastructură informatică asemanatoare celei a unei burse

virtuale apartine , deocamdată ( mijlocul anului 2000 ) , casei de expeditii rutiere Dacoda,
fară a fi inca o bursa in adevaratul sens al cuvantului.
Din aprilie 2000 functionează aplicaţia BTM (Bursa Transporturilor de Marfa),
pe baza caruia cererile si ofertele de transport rutier intern şi extern se exprimă din site-ul
www.dacoda.ro , prin formulare de inregistrare in baza de date a firmei .
Unde exista cerere conectabilă la ofertă de la un moment dat, dispecerii companiei iau
legatura telefonic cu clientii pentru negocierea tranzacţiei, stabilirea detaliilor si
trimiterea contractului de transport . Dupa calculele celor de la firma, timpul necesar
pentru tot acest proces este de circa un sfert de ora.
Directorul Dacoda, Dan Cotenescu, spune ca in total, costurile inregistrate pe care
le-a implicat sistemul BTM s-au ridicat la 2.900 de dolari: 1.200 de dolari costurile
directe (onorariul webmaster-ului - 320 de dolari, dial-up RomTelecom - 350, abonament
ISP - 330, traducerea site-ului in engleză, franceză, germană, maghiară, italiană si
olandeză - 200) plus 1.700 de dolari costurile indirecte, după punerea in funcţiune

13
(promovare la targul TransportAr din Arad - 850 de dolari, promovare directă catre
expeditori - 100, publicitate - 400, trafic RomTelecom - 350). Costurile neinregistrate se
refera la analiza, proiectarea şi realizarea bazei de date, care functioneaza din 1996.
Dan Cotenescu afirmă ca înfiinţarea BTM nu a dus la dezvoltarea afacerii prin creşterea
numărului de clienti, ci a avut doar avantajul ca a redus mult costurile firmei, mai precis
pe cele ale convorbirilor telefonice.

BTRM ( www.bursatransport.ro )
Prima pagina

"Internetul este pentru Dacoda o investitie pe termen foarte lung, cu rată foarte
mica, adică abordabilă de catre o intreprindere mică romanească . De aceea, din 1997
pana in prezent, activitatea firmei legata de Internet a insemnat o serie de cheltuieli
asumate. Voi continua aceasta politica pană voi inregistra beneficii", spune directorul
firmei.

14
 BTRM ( www.bursatransport.ro )
Meniu

Desi informaţia de pe site a fost tradusă in sase limbi, iar sistemul ia in calcul 34
de tari europene ca puncte de origine sau destinatie a marfurilor, BTM nu a constituit un
punct de interes pentru firmele straine.
Occidentul are propriile “scule” in domeniu, traficul rutier cu România este mic
şi se rezolvă pe căile tradiţionale .
Cele cateva - foarte putine firme din Moldova, Ucraina si Bulgaria care se
manifestă in comunicatia electronică prefera mesageria electronică trimisă unui grup
compact de expeditori .
Dacoda are trei birouri, la Bucuresti, Cluj si Timisoara. Anul trecut, casa de
expeditii a avut 3.900 de comenzi de transport, din care 84% in trafic intern si 16% in
trafic extern. Cifra de afaceri a firmei in 2000 a fost de 1.012.000 dolari, din care 61% a
fost realizata pe baza transporturilor internationale - mai rentabile - iar 49% pe seama
transporturilor interne.

15
 BTRM ( www.bursatransport.ro )
Adaugare camioane

Concepută acum doi ani doar ca o anexa a firmei, BTM urmează acum sa se
transforme intr-o bursa adevarata. "Dacoda va disparea ca intermediar intre ofertant si
şolicitant, iar tranzactiile se vor incheia liber intre parţi", spune Dan Cotenescu.
Noul sistem al bursei virtuale va intra in funcţiune la 26 aprilie. Data coincide cu
deschiderea Targului de Transporturi, organizat la Romexpo de Uniunea Naţională a
Transportatorilor din România şi de revista Cargo Romania , firma urmand sa participe la
targ cu acest nou produs.

16
 BTRM ( www.bursatransport.ro )
Adauga marfa

Dacoda va ramane doar un operator pe aceasta bursă electronică . Accesul

celorlalti va fi gratuit .
Se va pune problema unei taxe de acces doar intr-un viitor in care traficul va fi
semnificativ si bursa electronică va deveni un instrument curent al operatorilor de
transport. Abia atunci vom putea discuta de o societate care va avea ca obiect doar
administrarea bursei.

Se profilează , prin urmare, o noua bursă care va intermedia doar transporturi

rutiere?

Tehnic vorbind, pe varianta de bursa BTRM de la Dacoda este extrem de simplu

să implementam si trafic feroviar, si trafic aerian.

17
BTRM ( www.bursatransport.ro )
Preturi acces ( anul 2005)

18
 CAPITOLUL 3
3. PROIECTARE BURSEI ELECTRONICE DE TRANSPORT
MARFA
- BTE ROMANIA -

3.1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ANALIZATE

S.C. Elalco S.r.l. cu sediul in Timişoara , Str. Stuparilor , nr 69 , inregistrată la

Registrul Comerţului cu nr. J32/3235/1993 avand codul fiscal 4691120 , atribut fiscal
R. , are ca obiect principal de activitate transportul intern si international de mic tonaj .
Societatea a fost infinţată in anul 1993 , dispune de capital social integral
românesc , este condusă de un asociat unic căruia ii aparţine integral capitalul social
conform statutului .
Durata de funcţionare a intitutiei este nelimitată , incepând cu data în care a fost
înregistrată la Registrul Comertului .
Societatea isi desfasoară activitatea in conformitate cu legile in viguare şi cu
prevederile prezentului statut .
Activitaţiile desfaşurate de firma sunt :
- transport intern de marfă
- transport international de marfă
- expeditii interne de marfă
- expeditii internationale de marfă
Activitatea principală a firmei este transportul intern şi internaţional de marfă , iar
cea secundară este activitatea de expediţii interne şi externe de marfă .
Firma işi desfasoară activitatea la sediul din Str. Stuparilor Nr.69 Timşoara .

3.1.2. ANALIZA STRUCTURII ORGANIZATORICE

In cadrul S.C. Elalco S.r.l. structura organizatorică are o forma piramidala . În

fruntea piramidei se află AGA reprezentată de asociatul unic , iar la baza se afla şoferii
din departamentul productive al firmei .
Relatiile existente între diferitele nivele ale structurii organizatorice imbracă
forma unor fluxuri de informaţii si date in ambele sensuri atat pe nivele ierarhice cât şi
functionale . In general fluxurile descendente (de la nivel superior la unul inferior) sunt
de forma dispoziţiilor, iar cele descendente se prezintă sub forma transmiterii de rapoarte
şi situaţii.

Organul suprem de conducere al societaţii comerciale este AGA , care in acest caz
este formată dintr-un singur actionar, asociat unic, in baza Statutului Societaţii
Comerciale.
Administrarea societaţii este facută de Consiliul de Administratie, care are ca şi
principal membru pe asociatul unic.
Administratorul reprezintă societatea in raporturile cu terţii, angajează societatea in
toate raporturile patrimoniale.

19
 Asociatul unic se afla in cadrul unitatii in dublă ipostază : cea de membru al
Consiliului de Administratie, cat si cea de actionar majoritar al AGA.
Directorul general este desemnat de către asociatul unic, care in acelaşi timp stabileste
limitele si competenţele de responsabilitate .
In subordinea directorului general se află coordonatorul de transport ( ales tot de catre
asociatul unic ), precum şi compartimente cum sunt: compartimentul personal - salarizare
, compartimentul marketing ,compartimentul mecanic , compartimentul transport ,
compartiment financiar-contabil .
In ceea ce priveste relaţiile dintre directorul general si asociatul unic aceste sunt de
cele mai multe ori de colaborare şi intensă comunicare şi informare asupra modului de
desfăşurare al activitătii.
In ceea ce priveşte relatiile dintre directorul general si coodronatorul de transport
acestea imbraca adeseori forma colaborării , cei doi impărţiind responsabilitatea in
cadrul, unitaţii, cu toate ca ultimul este subordonat primului.
Compartimentele subordonate managerului general ii transmit o serie de informaţii
legate de activitatea lor, urmand ca acesta din urma să formuleze o concluzie, pe care o va
prezenta asociatului unic. Acesta din urma va lua o decizie, care la randul ei va fi pusă în
practică prin intermediul directorului general.

3.1.2.1. Relaţiile funcţionale dintre compartimentul transport şi celelalte

compartimente din unitate:

Departamentul transport este condus de coordonatorul de transport.

Compart marketing identifică cerintele pietei si volumul cererii pe piaţă pentru
diferitele categorii de transport existente . Aceste informaţii sunt transmise in functie de
natura lor fie compart de transport ( sub forma unor comenzi de transport ), fie
directorului general în vederea suplimentarii parcului auto sau înoirii acestuia cu alte
tipuri de autovehicule .
Compart marketing in urma analizei pieţei poate sugera directorului general
diversificarea tipurilor de transport efectuate , retragerea de la unele tipuri de transport
mai putin profitabile , promovare unor noi tipuri de transport . Directorul general primind
aprobarea asociatului unic, va transmite coordonatorului de transport hotararea la care sa
ajuns cu privire la diversificarea/retragerea/promovarea gamei de serviicii de transport ,
care va trebui la rindul sau sa se implice in coordonarea activitatii , pentru atingerea
obiectivelor stabilite .
Intre compartimentul transport si compart mecanic există o stransă legatură de
interdependenţă, s-ar putea spune chiar ce aceste două compartimente funcţionează ca şi
unul singur . Compartimentul transport este direct influenţat de compartimentul
mechanic şi la rândul său , compartimentul mecanic este direct influenţat de cel de
transport . Cele 2 nu pot funcţiona separate , deoarece autovehiculele au nevoie de
intretinere permanentă pentru a fi in stare cât mai buna de functionare , iar ,
compartimentul mecanic , are nevoie de autovehicule pe care sa le intreţină pentru a-‘şi
justifica existenşa in cadrul societatii .

20
 3.1.3. ANALIZA ORGANIGRAMEI

Compartimentul personal-salarizare furnizează o serie de informaţii,

directorului general , cu privire la nivelul mediu de salarizare, necesarul sau surplusul de
forţă de muncă . Coreland aceste informatii cu cele primite de la alte compartimente sau
de la coordonatorul de transport, privind situaţia firmei, directorul general poate propune
administratorului sau chiar să decidă , daca i se permite in prealabil, majorarea sau
micşorarea salariilor, reducerea sau creşterea numarului de personal . In cazul in care
directorul general are aprobarea deciziei , acesta din urma va trimite un ordin compart
personal-salarizare prin care urmează să se execute decizia.
În mod asemănător se prezinta si relatiile dintre directorul general şi serviciul
transport sau serviciul marketing.
Serviciul transport furnizează informaţii referitoare la numarul de autovehicule
de care dispune si tipul acestora urmand ca directorul general să aleagă şi să incheie
contracte cu firmele corespunzatoare . În legatură cu serviciul marketing , pe baza
informaţiilor primite de la acesta , directorul general poate lua o serie de hotăriâîri cu
privire la adoptarea unei politici concurentiale ofensive sau defensive , extinderea pieţei
de desfacere , noi tehnici de marketing .
Directorul general are in subordinea sa compartimentul financiar-contabil.
Directorul general verificaâă corectitudinea şi modul de indeplinire al sarcinilor
compartimentului financiar-contabil şi în legatură cu acestea ii revin o serie de atribuţii
proprii: semneaza bilantul contabil, negociază cu bancile in vederea obtinerii unui credit,
intră în legatură directă cu o serie de instituţii ale statului, etc.
Coordonatorul de transport are in subordinea sa sectorul direct productiv:
compartimentul de transport si compartimentul mecanic. Putem spune că în linii mari
coordonatorul de transport impreună cu directorul general sunt cei care coordonează
activitatea salariaţiilor direct productivi . Astfel pe baza informaţiei obţinute de la
celelalte nivele ierarhice inferioare , pot urmări nivelul de dotare cu autovehiule , pot
stabili daca s-a adus la cunostiinta salariaţiilor normele de protectie a muncii , identifica
eventualele proiecte de investitii ce ar trebui realizate pe viitor.

21
 Adunarea generala a
asociatilor

Consiliu de administraţie

Director general

Protocol secretariat Coordonator transport

Departament Departament Departament Departament

ECONOMIC PRODUCTIV TEHNIC COMERCIAL

Financiar-Contabil Transport Mecanic Marketing

Personal

Observaţii privind analiza Organigramei unitatii analizate:

Din analiza Organigramei reiese ca lipseste compartimentul IT . Lipsa acestui
compartimente ingreuneaza şi în acelaşi timp atribuie sarcini şi responsabilitati unor
persoane din alte compartimente.
Datorită faptului că activitatea de productie nu este foarte diversificată , societatea
efectuînd servicii de transport şi expeditii de marfă , aceste compartimente nu sunt
neaparat necesare , dar existenta lui ar uşura foarte mult munca , mai ales a
compartimentului de marketing .

22
 3.1.4. Diagrama fluxurilor de date

Informaţii adaugate de
catre utilizator

BAZA DE
DATE

Generare raport marfă Generare raport camioane

( inclusive filtrare ) (inclusive filtrarile)

Generare raport Generare raport oferte Generare raport

anunţuri permanente incidente

3.1.5. PREZENTAREA SISTEMULUI INFORMATIC EXISTENT

Sistemul informatic al Sc Elalco SRL a fost dezvoltat începand din anul 1997.
În prezent societatea dispune de 8 statii de lucru.
Infrastructura sistemului informatic al unitaţii este prezentată in tabelul urmator 3.1.6. :

23
Tabelul 3.1.5.
Diviziunea Nr. statii de Conectare retea Acces Internet
organizatorica lucru
Personal-salarizare 1 DA NU

Financiar-contabilitate 2 DA NU

Departamentul marketing 2 DA DA

Director general 1 DA DA

Secretariat 1 DA DA

Coordonator transport 1 DA DA

Sistemele de operare instalate in cadrul sistemului informatic al societaţii

analizate sunt urmatoarele:
Windows XP Profesional SP2 (8)
Aplicaţiile informatice utilizate şi destinaţia lor sunt prezentate in tabelul 3.1.6..

Tabelul 3.1.6.
Denumire aplicatie Destinatie utilizare Nr. de licente
CIEL CONTAB Financiar-contabilitate 2
MS OFFICE XP Secretariat 1
SALARII-FISCALE Personal-salarizare 1
MS OFFICE XP Marketing 2
MS OFFICE XP Director general 1
NAV 2005 Antivirus 8

3.2. PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC

3.2.1. OBIECTIVELE PROIECTARI SISTEMULUI INFORMATIC

- Uşor de folosit , cu o interfata simplă , pentru a putea fi folosit şi de personae

cu cunoştiinţe minime în domeniul internetului .

Aplicaţia este gândită să preia rolul intermediariilor intre producator şi

transportator , scăderea costurilor de utilizare , o găsire mai usoară a informatiilor ( marfă
sau camioane ) cautate , accesul cât mai facil fară a necesita instalarea pe statiile de
lucru , cu acces de la orice calculator connectat la internet .

24
 Designul formularelor de introducere şi vizlualizare a datelor este facut cât mai
simplu pentru ca utilizatorii cu cunoştiinţe minime in domeniul intenetului să poată
utiliza aplicaţia .
Formularele sunt tipizate , nu toate campurile sunt obligatorii , există multe
select boxuri de unde utilizatorul poate selecta informaţia.

- Flexibilitate : aplicatia este flexibilă , adresandu-se nu numai unei categorii

( transportatori spre exemplu ) . Ea poate fi folosită de catere transportatori , producatori ,
casele de expeditie , persoanele fizice care au nevoie de marfă , camioane sau pur şi
simplu de cei care doresc să afle preturile pentru un anumit tip de transport , sau doresc o
evaluare a preturilor oferite de producatori pentru transportul de marfa .
Utilizatorii dispun de un sistem de filtare a datelor cu ajutorul caruia pot gasi
mult mai repede informaşiile solicitate , pot căuta informaţii dupa main multe crietrii
( greutate , ţară de plecare şi sosire , sau o cautare avansată tot după mai multe criterii ) .

- Utilitazarea limbajului PHP şi a SGBD MySQL este aceea că aplicaţia poate fi

accesibilă de oriunde prin intermediul internetului .
Se utilizează scripturi accesibile numai de către server ceea ce asigură proţecţia
codului sursa al aplicatiei . Accesibilitatea acesteia cu ajutorul unui browser de net
elimină necesitatea instalarii pe statia de lucru , oferă o protectie mai ridicată impotriva
riscul virusilor si al pierderii datelor .

3.2.2. PROIECTAREA IESIRILOR

Informaţii utilizatori

INFORMATII UTILIZATORI

Id Denumire Cod Adresa Orasul Judetul Tara Tel/Fax Mobil E- Pagina

Firma fiscal mail web

Loc obtinere: online ( www.bursaelalco.as.ro )

Destinatia: compartiment marketing, compartiment transport , clienti bursa
Dispozitiv sau periferic de iesire:

Camioane disponibile

25
 CAMIOANE DISPONIBILE:

Id Localitate Tara Localitate Tara Data Data Informatii Pret Tonaj Informatii
plecare plecare sosire sosire plecare sosire suplimentare contact

Loc obtinere: online ( www.bursaelalco.as.ro )

Destinatia: compartiment marketing, compartiment transport , clienti bursa
Dispozitiv sau periferic de iesire:

Marfa disponibila

MARFA DISPONIBILA:

Id Localitate Tara Localitate Tara Data Data Camioan Greutate Informatii Informati
plecare plecare sosire sosire plecare sosire necesar marfa marfa contact

Loc obţinere: online ( www.bursaelalco.as.ro )

Destinaţia: compartiment marketing, compartiment transport , clienti bursa
Dispozitiv sau periferic de iesire:

Oferte permanente

26
 OFERTE PERMANENTE :

Informatii conact firma Informatii oferta transport Infortmatii parc auto

Loc obţinere: online ( www.bursaelalco.as.ro )

Destinţtia: compartiment marketing, compartiment transport , clienti bursa
Dispozitiv sau periferic de iesire:

Incidente transport

INCIDENTE TRANSPORT:

Id Data Firma reclamata Firma reclamanta Comentarii

Loc obţinere: online ( www.bursaelalco.as.ro )

Destinaţia: compartiment marketing, compartiment transport , clienti bursa
Dispozitiv sau periferic de iesire:

Incidente plata

27
 INCIDENTE PLATA:

Id Data Firma reclamata Firma reclamanta Comentarii

Loc oţtinere: online ( www.bursaelalco.as.ro )

Destintia: compartiment marketing, compartiment transport , clienti bursa
Dispozitiv sau periferic de iesire:

Anunturi

ANUNTURI :

Data Anunt Informatii contact

Loc oţtinere: online ( www.bursaelalco.as.ro )

Destinatia: compartiment marketing, compartiment transport , clienti bursa
Dispozitiv sau periferic de iesire:

Discuţii

28
 DISCUŢII :

Id Data Tema discutiei Informatii contact Comentarii

Loc obţinere: online ( www.bursaelalco.as.ro )

Destinaţia: compartiment marketing, compartiment transport , clienti bursa
Dispozitiv sau periferic de iesire:

3.2.3 INTRARILE SISTEMULUI

Adăugare camioane

Adauga camion

Loclitate plecare Tara plecare

Loclitate sosire Tara sosire

Data inceput Valabil pana la

Greutate utila Loclitate plecare

Informatii camion Informatii contact

Adauga camion Reseteaza formular

Adăugare marfa

29
 Adauga marfa

Loclitate plecare Tara plecare

Loclitate sosire Tara sosire

Data inceput Valabil pana la

Camion necesar Greutate marfa

Alte informatii marfa Informatii contact

Adauga marfa Reseteaza formular

Adăugare oferte permanente

Adauga oferte permanente

Informatii contact Informatii oferta Parc auto

Adauga oferta Reseteaza formular

Adăugare anunţuri

30
 Adauga anunturi

Data anunt Textul anuntului Informatii contact

Adauga anunt Reseteaza formular

Adăugare incidente plată

Adauga incidente plata

Data Denumire reclamat Informatii contact Comentarii

Adauga incident plata Reseteaza formular

Adăugare incidente transport

Adauga incidente transport

Data Denumire reclamat Informatii contact Comentarii

Adauga incident transport Reseteaza formular

Adăugare discuţii

31
 Adauga incidente transport

Data Tema Informatii contact Discutia

Adauga incident transport Reseteaza formular

3.2.4. PROIECTAREA BAZEI DE DATE

Proiectarea bazei de date şi a tabelelor:

In urma analizei efecuate sau identificat ca necesare urmatoarele tabele a caror

structura este prezentata mai jos .

Baza de date : BURSAELALCO

Tabele : - Anunţuri
- Camioane
- Ce lipseşte
- Discuţii
- Incidente de plată
- Incidente de transport
- Marfa
- Oferte permanente
- Utilizatori

Utilizatori :

32
Nr Denumire camp Simbol camp Tip camp
1 Id utilizator id Int(9)
2 Denumire utilizator denumire Varchar(30)
3 Cod fiscal codfisc Varchar(30)
4 Adresa adresa Varchar(30)
5 Orasul oras Varchar(30)
6 Judetul judet Varchar(30)
7 Tara tara Varchar(30)
8 Telefon / Fax Tel/fax Varchar(30)
9 Mobil Mobil Varchar(30)
10 E-mail email Varchar(30)
11 Pagina de web web Varchar(30)

Anunţuri :

Nr Denumire camp Simbol camp Tip camp

1 Id id Int(9)
2 Data data Varchar(30)
3 Anunt Anunt text
4 Informatii contact infocontact Varchar(255)

Discuţii :

Nr Denumire camp Simbol camp Tip camp

1 Id id Int(9)
2 Data data Varchar(30)
3 Tema discutiei Tema Varchar(30)
4 Informatii contact infocontact Varchar(255)
5 Discutii discutii text

Incidente plată :

33
Nr Denumire camp Simbol camp Tip camp
1 Id Incplata_id Int(9)
2 Data data Varchar(30)
3 Firma reclamata denumire Varchar(30)
4 Informatii contact reclamant infocontact Varchar(255)
5 Comentarii comentarii text

Incidente transport :

Nr Denumire camp Simbol camp Tip camp

1 Id Incplata_id Int(9)
2 Data data Varchar(30)
3 Firma reclamata denumire Varchar(30)
4 Informatii contact reclamant infocontact Varchar(255)
5 Comentarii comentarii text

Oferte permanentă:

Nr Denumire camp Simbol camp Tip camp

1 Id id Int(9)
2 Informatii contactfirma infocontact Varchar(30)
3 Informatii oferta infooferta text
4 Informatii parc auto parcauto Varchar(255)

Camioane :

Nr Denumire camp Simbol camp Tip camp

1 Id camioan Truck_id Int(6)
2 Localitate plecare Locplec Varchar (30)
3 Tara plecare Taraplec Varchar (30)
4 Localitate sosire Locdest Varchar (30)
5 Tara sosire Taradest Varchar (30)
6 Data plecare Dataplec Varchar (30)
7 Data sosire Valabil Varchar (30)
8 Informatii suplimentare Infocamion Text
9 Pret Prêt Varchar (30)
10 Tonaj Tone Double (10,2)
11 Informatii contact Infocontact Varchar (255)

Marfă :

34
Nr Denumire camp Simbol camp Tip camp
1 Id marfa Load_id Int(6)
2 Localitate plecare Locplec Varchar (30)
3 Tara plecare Taraplec Varchar (30)
4 Localitate sosire Locdest Varchar (30)
5 Tara sosire Taradest Varchar (30)
6 Data plecare Dataplec Varchar (30)
7 Data sosire Valabil Varchar (30)
8 Informatii suplimentare infomarfa Text
9 Camion necesar Camion Varchar (30)
10 Tonaj Tone Double (10,2)
11 Informatii contact Infocontact Varchar (255)

3.3. PREZENTAREA BURSEI ELECTRONICE DE TRANSPORT MARFA

FINALIZATĂ

3.3.1. Limbajul de programare :

Aplicaţia este realizată în PHP iar baza de date în MySQL . Limbajul de

programare PHP este cel mai popular limbaj de pe internet începând cu anul 2002. Este
rapid , ieftin , stabi şi poate rula pe orice interfată . Acestă a caştigat foarte mult teren în
faţa competitorilor ca ASP, Pearl si JavaScript . Are şi dezavantaje faţă de limbajele
comerciale ca ColdFusion care ofera multe componente , utilitare si help-support .
MySQL este cel mai apreciat open sorce SGBD din lume . Multe din firmele mari
ca Yahoo , NASA , Suzuki , il folosesc cu success pe serverele lor pentru gestionarea
informatiilor . Este foarte flexibil ,rapid si stabil .

3.3.2. Arhitectura modulelor aplicaţiei :

35
 Utilizator nou Inregistrare Creeare cont

Autentificare

Interfata Adaugare : Camioane Administrare :

Mafruri Informatii cont
Oferte Camioane
Anunturi Marfuri
Incidente

Vizluaizare : Camioane
Marfuri
Oferte
Anunturi
Incidente

Modulul adaugare :

Include formularele pentru adaugare de camioane , mărfuri disponibile , de oferte

permanente , anunţuri şi a incidentelor de plată si transport .
Informaţiile din cadrul acestor formulare sunt introduce in baza de date de unde
sunt preluate in momentul în care un utilizator caută informatii despre camiane , marfă
,etc. Din acest motiv , informatiile din aceste formulare trebuei sa fie cât mai corecte .

Modulul administrare :

Include formularul de modificare a datelor . Aici , in cadrul unor casute de text ,

apar informaţiile introduse iniţial de utilizator . Acestă poate modifica aceste informatii .
În cadrul acestui modul se află şi formele de modificare a camioanelor şi/sau
mărfurilor introduse . Camioanele şi marfa sunt afişate in cadrul unui table iar fiecare au
obţiunea de modificare şi stergere .

Modulul de vizualizare :

Include tabelele în care se prezintă informatiile despre camioane , mărfuri , oferte

permanene , incidente şi anunturi .
Utilizatorul poate ordona informaţiile după mai multe criterii şi poate filtra
informaţiile pentru a economisi timpul .
3.3.3. Proiectarea securităţii aplicaţiei :

36
 Proiectarea securitaţii utilizatorului :

Fiecare utilizator se identifică in cadrul aplicatiei cu ajutorul unui nume de

utilizator şi a unei parole . Acestea sunt alese de utilizator şi sunt unice pentru acesta .
Fiecarui utilizator i se atribuie automat un numar (id) cu ajutorul caruia este identificat in
cadrul sistemului .
Nici un utilizator nu poate accesa datele altui utilizator .

Proiectarea securitatii bazei de date :

Securitatea bazei de date se realizeaza cu ajutorul interogarilor de verificare la

fiecare operatiune in baza de date şi cu protecţia oferite de serverul Apache , nume de
utilizator si parola pentru accesul la baza de date .

Funcţia de autentificare

login.php

Funcţia de conectare la baza de date :

37
Connect.php

3.3.4. Interfaţa cu utilizatorul :

Aceasta este prima pagină a burseri electronice de transport marfă , pagina care
intampina utilizatorul . În cadrul acestei pagini , utilizatorii pot citi o scurta prezentare a
BTE Romania , avantajele si cateva informatii despre bursă.

38
 În cadrul paginii inregistrare există formularul care trebuie completat de cate
vizitatorii care doresc sa devina membrii ai BTE Romania . Pentru inscriere ei trebuie să
completeze datele din cadrul formularului , şi să apese butonul inregistrare . Datele vor fi
procesate initial , softul verificand ca nici unul din campurile obligatorii sa nu fie goala .
Daca aceasta conditie este indeplinita se continua cu verificarea casutelor de text in care
se trece denumirea societatii , codul fiscal si e-mailul . Informatiile din aceste casute de
text sunt verificate cu informatiilde in baza de date pentru a nu exista dubluri sau pentru a
evita folosirea de catre anumite firme de date false sau luate de la alte societati . Daca si
aceasta verificare este efectuata cu success sin u se gasesc dubluri , sistemul verifica ca
cele 2 casute de text “parola” şi “confirmă parola” sa aiba acelasi sir de carectere .
După ce toate aceste verificari au fost efectuate cu success şi nu s-au găsit errori
atunci utilizatorul va primi mesajul că a fost inregistrat cu success.

39
 După inregistrare , utilizatorul poate accesa aplicaţia prin pagina “Intrare
membrii” .

40
 Utilizatorul va trece in campul “Nume utilizator” numele de utilizator iar in
campul “Parola “ parola introdusă în formularul de inregistrare , iar apoi apasa butonul
“INTRĂ” .
Aplicatia va verifica informatiile introduce de utilizator in cele două caste de text
şi ii va afisa un mesaj acestuia . ‘În cazul in care parola si/sau numele de utilizator sunt
gresite , il va trimite in sectiunea de inregistrare pentru a completa formularul de
inregistrare . În caz contrar , utilizatorul va primi mesajul ca datele introduse sunt corecte
şi va fi directionat catre aplicatie .

Pe langa aceasta parte de inregistrare si logare , in prima parte aaplicatie ,

vizitatorul poate sa gaseasca informatii despre cum poate deveni membru , care sunt
costurile pe care trebuie să le suporte , precum şi toate informatiile legate de firmă şi
administratorul paginii .

41
 3.3.5. Prezentarea funcţională a aplicaţiei

După autentificare , utilizatorul intră în aplicaţia propriuzisă . Prima pagina este

meniul bursei şi informatii legate de activitatea de transport ( documente , reglementari ,
ordonante , drumuri inchise).

Meniul aplicatiei :

In cadrul meniului urilizatorul poate să aleagă să adauge camioanele , marfă ,

ofertele sau anunturile sale , poate vizualiză informatiile adaugate de altii (camioane ,
marfuri ,oferte , anunţuri ) . Tot din acest meniu poate deschide o discutie şi poate
modifica informaţiile firmei , camioanele şi mărfurile adaugate . Acest meniu apare la
toate paginile aplicaţiei făcînd mai usoara navigarea .
În cadrul meniului sunt afisate informatiile despre utilizator si numele de utilizato
cu care acesta sa inregistrat .
Sunt afisate in cadrul meniului numarul de utilizatori inscrişi pe bursă , numarul
de marfuri şi camioane .
Pentru a semnala lipsurile , reclamatii , sesizari sau probleme in utilizare
utilizatorul le poate trimite pe acestea direct administratorului cu ajutorul obtiunii “Ce
lipseste acestui site ? “ .

42
Pagina de informaţii generale

Aici sunt afisate informatii despre starea drumurilor , ordonante noi in transporturi
, documente pentro obtinerea diverselor licente si alte multe informatii actuale .

Secvenţa de afişare informaţii utilizator

43
 Secvenţa afişare număr camioane / mărfuri / utilizatori pe bursă

<? $sel=mysql_query("SELECT COUNT(load_id) FROM marfa") or die

(mysql_error());
while ($rand=mysql_fetch_row($sel))
?>
<? $sel=mysql_query("SELECT COUNT(truck_id) FROM camioane") or die
(mysql_error());
while ($rand=mysql_fetch_row($sel))
?>
<? $sel=mysql_query("SELECT COUNT(id) FROM utilizatori") or die (mysql_error());
while ($rand=mysql_fetch_row($sel))
?>

Adaugare camion

Acesta este formularul pentru adaugare camioane libere .

Pentru a adauga un camion nou , utilizatorul trebuie să completeze datel legate de
locul şi tara de plecare / sosire , data ,greutatea şi pret . Informatiile de contact
( introduse de utilizator la inregistrare ) , informatii adaugate automat . Pentru informaţii
suplimentare legate de persoană de contact , tipul mărfii se completează campul “
informaţii camioane “ .

44
 Adaugare marfa :

În acelasi fel ca şi la adaugare camioane , cu ajutorul acestui formular ,

utilizatorul poate adauga marfă disponibilă .

Adaugare anunţuri

Prin completarea campurilor , utilizatorul poate posta anunturii din diferite

domenii : angajare , vanzari , schimburi , cumparari .

45
Adaugare oferte permanente :

Foarte multe firme cauta contracte cu strainatate sau interne .

Prin completarea formularuilui de mai sus , utilizatorul adauga oferte permanente cu
camioane sau marfuri disponibile .

Adauga incidente transport / plata :

Multe firme de transport si/sau productie sunt raiplatnici sau nu aduc marfa
intacta la destinatie . Acest formular este destinat firmelor care au avut probleme de acest
gen. Utilizatorii pot verifica daca firma cu care urmeaza sa colaboreze este trecuta in baza
de date a BTE Romania ca rauplatnic sau ca transportator cu probleme .

46
 Viziualizare camioane

Informaţiile legate de camioane sunt afişate in cadrul unui table . Utilizatorul

poate sorta în ordine descrescatoare camioanele după tonaj , dată adaugării , dată plecarii
si dată sosirii . Utilizatorul are posibilitatea de a cauta camioane dupa mai multe criterii ,
tonaj min-max , tară de sosire , tară de plecare , sau o cautare avansată care combină
aceste filtrari .

47
 Căutare avansată camioane

Secvenţă cod cautare avansată camiaone

<?
$cauta=$_POST['cauta'];
$sel=mysql_query("SELECT * FROM camioane WHERE tone>='$min' AND
tone<='$max' AND taraplec='$taraplec' AND taradest='$taradest' ORDER BY '$sorteaza'
DESC") or die (mysql_error());
while ($rand=mysql_fetch_assoc($sel))
?>

Adaugare marfă

48
 Ca si in cazul adugarii de camioane , utilizatorul are aceleaşi obtiuni de sortare si
defiltrare a datelor .

Cautare avansată marfă

Secvenţă cod căutare avansata marfa

<?
$cauta=$_POST['cauta'];
$sel=mysql_query("SELECT * FROM marfa WHERE tone>='$min' AND
tone<='$max' AND taraplec='$taraplec' AND taradest='$taradest' ORDER BY '$sorteaza'
DESC") or die (mysql_error());
while ($rand=mysql_fetch_assoc($sel))
{
?>

49
 Vizualizare oferte permanente

Secvenţă cod afişare oferte permanente

<?php
//afisare oferte permanente
$sel = mysql_query ("SELECT * FROM ofertepermanente") or die
(mysql_error());
while ($rand=mysql_fetch_assoc($sel))
{

?>

50
 Modificare informatii cont

Secvenţă cod modificare informaţii cont

mysql_query("UPDATE utilizatori SET

denumire='$denumire',codfisc='$codfisc',adresa='$adresa',oras='$oras',judet='$judet',tara
='$tara',tel_fax='$tel_fax',mobil='$mobil',email='$email',web='$web' WHERE
nume_util='$nume_util' AND parola='$parola'") or die(mysql_error());
echo "Modificarea a fost efectuata";

51
 Afişare camioane proprii

Secvenţă cod afişare camioane proprii

<?php
// afisare camioane
$sel = mysql_query("SELECT * FROM camioane WHERE user_id='".
$_SESSION['id']."'") or die(mysql_error());
while ($rand=mysql_fetch_assoc($sel))
{

?>

52
 Forma modificare camioane

Secvenţă cod forma modificare camioane

mysql_query("UPDATE camioane SET

locplec='$locplec',taraplec='$taraplec',locdest='$locdest',taradest='$taradest',data='$data',
valabil='$valabil',infocamion='$infocamion',tone='$tone',pret='$pret',data_inreg='$data_i
nreg',user_id='$user_id' WHERE truck_id='$idtruck'") or die(mysql_error());

53
 Ştergere camioane

Secvenţă cod sterge camioane

mysql_query("DELETE FROM camioane WHERE truck_id='$idtruck'") or

die(mysql_error());

54
 Afişare mărfuri proprii

Secvenţă cod afişare marfă proprie

<?php
// afisare camioane
$sel = mysql_query("SELECT * FROM marfa WHERE user_id='".
$_SESSION['id']."'") or die(mysql_error());
while ($rand=mysql_fetch_assoc($sel))
{

?>

55
 Modificare marfă

Secvenţă cod modificare marfă

$result=mysql_query("SELECT * FROM marfa WHERE load_id='".

$_GET['load_id']."'") or die(mysql_error());
$rand=mysql_fetch_assoc($result);

56
 Sterge marfă

Secvenţă cod sterge marfă :

mysql_query("DELETE FROM marfa WHERE load_id='$idload'") or

die(mysql_error());

57
CONCLUZII

BTE Romania este un produs fiabil , felxibil , uşor de utilizat chiar sş pentru cei
cu minime cunostiinte in internet şi transporturi . Este un produs ideal pentru firmele de
expeditii rutiere ,dar şi pentru transportatori şi producatori .
Aplicaţia este foarte uşor de utilizat , meniul fiind împarţitn în categorii iar
campurile gen data , tone din cadrul formularelor de adaugare au ajutor ( forma datelor
introduse ) afişata lnâga ele .
Aplicaţia este foarte uşor de instalat , ea nu necesită instalări multiple . Folosind
tehnologia client / server accesul este posibil de orinde , cu conditia să existe un
calculator conectat la internet , accesul la o baza de date foarte mare ( in functie de
marimea informatiilor bazele de date pot fi marite prin suplimentarea numarului de
servere ) .
Prin utilizarea tehnologiei PHP/MySQL , care este gratuită , scad foarte mult
costurile de realizare ale aplicaţiei , fiind nevoie numai de plată spaţiului achizitionat pe
net , a domeniului , şi a spaţiului de pe server la lansarea aplicaţiei .
În camparatie cu produsele similare aflate pe piată , BTE Romania este o
aplicaţie foarte usor de utilizat , este gretuită , ofera o reducere semnificativa de timp şi
costuri utilizatorilor . Aplicaţia este foarte felxibilă aceasta fiind foarte usor de adaptat
transportului feroviar , maritim sau aerian .

BTE Romania , este o aplicatie cu o rată de rentabilitate ridicată în Romania , în

cazul în care această ar fi gazduită pe un server dedicat , domeniul ar fi .ro sau .com , si ar
beneficia de o publicitate adecvată ,bineinţeles în acest caz impunand-se o taxa pentru
utilizator.

58
Bibliografie :

1. ANGHELACHE, G. , OBREJAN, C. - Piaţa de capital şi tranzacţii buresiere ,

Editura ASE Bucuresti , 2000
2. GALLOIS, D. – Bursa , Editura Teora , 1997
3. OPREA, D. - Analiza şi proiectarea sistemelor informatice economice , Editura
Polirom , Bucuresti, 1999.
4. POPA , I. – Bursa , Vol I + Vol II , Editura Adevarul S.A. , Bucuresti , 1994 .
5. * * * - www.bursatransport.ro
6. * * * - www.gf-x.com
7. * * * - www.transporturi.ro
8. * * * - www.comisonarinvama.ro
9. * * * - www.dacoda.ro
10. * * * - www.transport.md
11. * * * - www.e-transport.ro
12. * * * - www.phpromania.ro
13. * * * - www.php.net

59