Sunteți pe pagina 1din 15

Cuprins

Introducere

pag.1

Organizare

pag.2

Atributii

pag.3

Natura juridica

pag.4

Rolul Consiliului orientare politica

pag.5

Competentele Consiliului European

pag.5

Decizia Consiliului European din 1decembrie 2009

pag.7

Cronologoia presedentiei Consiliului European

pag.14

CONSILIUL EUROPEAN
Consiliul European este forul politic suprem al Uniunii Europene. n cadrul Uniunii
Europene acesta este institutia care a promovat n mod decisiv procesul de integrare europeana.
Consiliul European a fost nfiintat n urma hotararii conferintei de la Paris din 10 decembrie
1974, pentru a asigura dezvoltarea si coeziunea pe ansamblu a activitatilor Comunitatilor si a
cooperarii politice. Pentru prima oara s-a intalnit Consiliul European la Dublin n 1975.
Consiliul European NU este institutie comunitara, cum sunt Comisia, Consiliul Uniunii
Europene, Parlamentul, Curtea de Justitie si Curtea de Conturi, si nici organ comunitar cu
activitate permanenta sau deliberativa, cum sunt COREPER, Comitetul Regiunilor.
Consiliul European NU detine putere publica la nivelul Uniunii Europene. Influenta sa se
manifesta cu pregnanta la nivel informal, deoarece sefii de stat si de guverne sunt cei care
stabilesc liniile directoare n politica Uniunii, urmand ca institutiile comunitare, in frunte cu
Consiliul si Comisia, sa puna in aplicare, prin acte comunitare, hotararile luate.
Consiliul European a devenit institutie a Uniunea Europene de-abia n anul 1987, odata
cu intrarea n vigoare a Actului Unic European.
In februarie 1961 are loc la Paris o conferinta a sefilor de state si guverne comunitare - in
cadrul careia s-a pus problema crearii unui sistem de cooperare politica europeana.Au urmat alte
conferinte care nu pot fi considerate

ca facind parte din procesul institutional comunitar

,deoarece nu au beneficiat de un cadru organizatoric legal,desfasurindu-se exceptional , in


functie de evenimentele politice .Astfel au avut loc conferintele de la:Bonn(iulie 1961),Roma
(mai1967),Haga(decembrie1969),Paris(octombrie1972),Copenhaga(decembrie1973),Paris(dece
mbrie1974),in cadrul carora au fost analizate problemele politice urgente in functie de evolutia
evenimetelor politice.In Comunicatul final al Conferintei de la Paris din 9-10 decembrie 1974 a
fost prevazuta hotarirea sefilor de state si guverne de a se intilni de trei ori pe an sau de cite ori
va fi necesar ,asistati de ministri de externe , intr-un Consiliu al Comunitatilor ,in vederea
cooperarii politice.
Sefii de stat si de guvern se intalneau, din anul 1969, la intervale neregulate. Initial, intalnirile
sefilor de guvern erau considerate doar discuii cu caracter informativ, fara prezenta ministrilor
de externe, fara functionari publici si fara a fi documentate. Hotarari cu efect juridic nu erau de
luat. Conferintele aveau loc n castele, n locuri ndepartate si izolate de reprezentantii presei.
Exemplu: n 1979 presedintele Franei, Valry Giscard d'Estaing, il invita, dup dineul oficial, pe
cancelarul german, Helmut Schmidt, ntr-un salon pentru a discuta cu acesta modul n care s-ar
putea iesi din criza financiar. Schmidt vorbete o ora intreaga, fara nici un document scris,
prezentand detalii concrete. Doar primul-ministru belgian, Leo Tindemans, isi nota cate ceva. n
final, colegii acestuia il roaga sa le faca o copie a notielor luate. Iar aceste notie au devenit,

apoi, actul constitutiv al Sistemului Monetar European.


Pe 13 decembrie 2004 Consiliul de Ministrilor al Uniunii Europene a hotarat ca, din anul
2009 (deocamdata, pana in 2020), preedinia Consiliului European s fie alctuit dintr-un grup
de trei ri membre ale Uniunii Europene, cu un mandat de cate un an i jumtate. n aceast
perioad cte o ar din grupul celor trei va deine preedinia Consiliului European.Din fiecare
grup va face parte cte o ar mare i una mic din Uniunea Europena i cel puin una din rile
recent aderate, inclusiv Romnia i Bulgaria, care au aderat n 2007.Aproximativ intreaga
Europa este cuprinsa in aceasta organizatie,cu exceptia Iugoslaviei si Belarus.
Organizarea Consiuliului European
Fundamentul juridic al Consiliul European il constituie Actul Unic European care
prevede in art.2 in Titlul I (Dispozitii comune) infiintarea acestuia,compunerea si frecventa
reuniunilor. In conformitate cu art. 2 din Actul Unic European, Consiliul European reuneste sefii
de state si de guverne ai statelor membre si presedintele Comisiei Europene . Ei trebuie asistati
de ministrii de externe si de un membru al Comisiei. Uneori, cnd sunt decise chestiuni legate de
Uniunea Economica si Monetara (UEM), participa si ministrii de Finante ai statelor membre,
acestia putand chiar inlocui ministrii de Externe. Atunci cnd ministrii de Externe nu pot
participa, locul lor este luat de un secretar de stat si, n cazuri rare, de reprezentantii permanenti
ai statelor pe lnga Uniunea Europeana (membrii COREPER).
Tratatele comunitare nu reglementeaza conditiile de functionare a acestei institutii.
Consiliul European se ntruneste pe durata a doua zile, desi pot sa existe si exceptii, precum s-a
ntmplat n decembrie 2000 la Nisa, cnd reuniunea a durat 4 zile. Consiliul European se
ntruneste de cel putin 2 ori pe an (summit ul Uniunii Europene). Sedintele se tin de obicei la
jumatatea si la sfrsitul duratei fiecarei presedintii. n afara de acestea mai are loc n ntlnire
speciala la nivel nalt, n care sunt discutate temele cele mai importante. Presedintia Consiliului
European se schimba o data la sase luni, din rndul sefilor de stat si de guvern ai Uniunii
Europene, conform unui complicat procedeu de rotatie n care se tine cont att de ordinea
alfabetica ct si de populatia si marimea tarilor membre. Tara care detine presedintia n Consiliul
de Ministri o preia automat si pe cea din Consiliul European, devenind astfel gazda acestuia.
Presedintia Consiliului European ofera statelor posibilitatea de a conferi politicii europene un
impuls national propriu si de a-l pune n practica prin mijloacele diplomatice existente

Atributii
Conform art. D din Tratatul de la Maastricht:

"Consiliul European impulsioneaza dezvoltarea Uniunii si stabileste orientarile politice generale


necesare acestei dezvoltari.
Consiliul European prezinta Parlamentului European un raport in urma fiecarei reuniuni,
precum si un raport scris privind progresele realizate de Uniune".
Conform art. 202 din Tratatul privind Uniunea Europeana:
"Pentru asigurarea realizarii obiectivelor fixate de prezentul tratat si in conditiile prevazute de
acesta, Consiliul:
- asigura coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre;
- dispune de puterea de decizie;
- prin actele pe care le adopta, confera Comisiei atributiile de executare a normelor stabilite de
Consiliu. Consiliul poate supune exercitiul acestor atributii unor modalitati.
De asemenea, in anumite cazuri specifice, el isi poate rezerva dreptul de a exercita direct atributii
de executare. Modalitatile susmentionate trebuie sa corespunda principiilor si normelor stabilite
in prealabil de Consiliu, hotarand in unanimitate, la propunerea Comisiei si cu avizul prealabil al
Parlamentului European."
Consiliul European este autoritatea care reuneste sefii de state si de guvernare ai celor 15
membri ai Uniunii Europene si pe presedintele Comisiei Comunitatii Europene . Acestia
analizeaza problemele importante,institutia fiind desigur politica.
Activitatea Consiliului European este reglementata n art. 4 din Tratatul Uniunii Europene.
Consiliul stabileste liniile si obiectivele politice fundamentale, avnd deci competente directoare.
n cazuri exceptionale solutioneaza problemele care nu au putut fi clarificate la nivel ministerial.
n cea mai mare parte nsa Consiliul se ocupa cu probleme privitoare la cadrul si perspectivele
generale de evolutie ale Uniunii Europene. O alta importanta sfera de activitate o constituie
politica externa si de securitate comuna, coordonata de sefii de stat si de guvern la ntlnirile la
nivel nalt.
Consiliul European nu are dreptul sa ia decizii cu efect juridic, are totusi un drept directiv.
Rezultatele consultarilor sunt consemnate n Concluziile presedintiei, care apoi sunt puse n
practica de celelalte institutii europene. Deoarece Consiliul European nu poate lua hotarri,
trebuie sa gaseasca pentru formularea concluziilor trase o solutie de compromis.

Natura juridica
Consiluil European , ca organ aparut intr-un anumit stadiu al integrarii europene , da expresie
stadiului de dezvoltare a integrarii si este compus din sefii de stat si de guvern ai statelor

comunitare si presedintele Comisiei.Consiliul European nu trebuie sa fie confundat cu Consiliul


Comunitatilor europene compus din ministri competenti ,denumit dupa intarea in vigoare a
Tratatul de la Maastricht ,Consiliul Uniunii Europene(pag 45).
Diferentele dintre cele doua organe comunitare au la baza o serie de criterii:
a)sub aspectul componentei :
-Consiliul Ministrilor este compus din ministride externe sau alti ministri ai statelor membre;
-Consiliul european este compus din sefii de state si guverne comunitare;
b)sub aspectul functionalitatii:
-Consiliul European poate functiona si in calitate de Consiliu a Ministrilor Uniunii Europene , nu
si invers;
c)sub aspectul fundamentarii juridice:
-Consiliul European s-a constituit pe parcursul constructiei comunitare ,fiind ulterior
reglementat de tratate, in timp ce Consiliul Ministrilor este organ care afost prevazut in tratatele
initiale ;
d)sub aspectul atributiilor pe care le exercita:
-Cele doua organe indeplinesc atributii diferite in procesul constructiei comunitare : Consiliul
European stabileste orientarile de baza ale politicii comunitare , in timp ce Consiliul Ministrilor
indeplineste atributii normative.
Avind in vedere situatia specifica in care a aparut faptic si sa dezvoltat , Consiliul European a
fost apreciat diferit in ceea ce priveste natura sa juridica1.
Consiliul European a fost apreciat in unele opinii ca fiind un organ interguvernamental de
cooperare , avind atributii de orientare generala a politicii comunitare.S-a apreciat ca
functioneaza ca o instanta politica2 fara sa faca parte din sistemul institutiilor comunitare , dar
care respecta competentele acestor institutii.
In alta opinie, Consiliul European a fost apreciat ca reprezentind o alta forma de prezentare a
Consiliului Comunitatilor europene.
S-a exprimat si opinia conform careia .Consiliul European reprezinta un organ de sine statator ,
el putind sa actioneze atit in calitate de oragan comunitar (substituindu-se Consiliului Uniunii
Europene ),cit si ca organ interguvernamental3.
Tratatul de la Maastricht reglementeaza in mod expres Consiliul European,facind distinctie intre
acest organ si Consiliul Uniunii Europene.
In procesul constructiei comunitare.Consiliul European ii revin atributii de cea mai mare
importanta avind rolul orientarii politicii generale a Uniunii Europene.Daca privim structura
sistemului institutional comunitar intr-o viziune piramidala locul Consiliului European se afla in
virful acestei piramide celorlalte institutii revenindu-le sarcina de a pune in aplicare orientarile
generale stabilite de Consiliul European.
1 V.Marcu Drept international comunitar, Ed. Nora, Bucuresti199, pag. 45;
2 P.Manin Les communantes europeennes, LUnion Europeenne, Droit institutionnel; Paris
1993, pag 153.
3 P.Manin - op.cit. pag. 154;.

Rolul Consiliului-orientare politica


Interventia Consiliului European in procesul legislativ nu este prevazuta in nici o dispozitie a
tratatelor.De regula,Consiliul european nu intervine in procesul legislativ curent,concentrindu-se
asupra problemelor care se refera la functionarea in ansamblu a Comunitatilor.Consiliul
European poate sa intervina in situatia in care procesul legislativ curent este blocat la nivelul
institutiilor comunitare datorita unor disfunctionalitati aparute intre institutii.In asemenea
situatii,Consiliul European,poate examina problemele aparute , poate propune solutii ,fara sa se
substituie Consiliului Ministrilor in ceea ce priveste adoptarea actului respectiv.
Competente
Consiliul European a avut un rol important in evolutia constructia comunitare ,in cadrul
reuninilor sale adoptindu-se masuri deosebit de importante.Competentele sale nu au fost clar
definite nici in dispozitiile Comunicatului final al Conferintei de la Paris din 1974,nici in
dispozitiile Actului Unic European.S-a apreciat , ca are rol de decizie si de directionare politica
a constructiei comunitare ,revenindu-I urmatoarele competente:
-orientarea constructiei comunitare prin stabilirea liniilor directoare ale politicii comunitare;
-impulsionarea politicilor comunitare generale;
-coordonarea politicilor comunitare;
-definirea noilor sectoare de activitate comunitare;
Tratatul de la Maastricht contine reglementari cu privire la competentele Consiliului European.In
art.D stabileste faptul ca Consiliul European da Uniunii impulsuri necesare dezvoltarii sale si ii
defineste orientarile politice generale ,iar in art.I8(referitor la Politicii Externe si de Securitate
Comuna) se arata ca Consiliul European defineste principiile si orientarile generale ale Politicii
Externe si de Securitate Comune.Tratatul de la Amsterdam reia si completeaza aceste
dispozitii.Astfel in art.I3 din Titlu V(Dispozitii privind Politica Externa si de Securitate
Comune)se arata ca Consiliul European decide asupra strategiilor comune care vor fi puse in
practica de Uniune in domeniile in care statele membre au interese comune importante.Pentru
exercitarea practica a acestor competente se creeaza comisii ad-hoc sau comitete de directie care
au obligatia sa intocmeasca rapoarte referitoare la problema analizata , pe baza carora se adopta
deciziile . In exercitarea competentelor sale, Consiliul European adopta urmatoarele documente:
-decizii-in probleme cele mai importante;
-decizii de procedura , prin care se realizeaza declinarea de competenta in favoarea Consiliului
Ministrilor sau a altor institutii comunitare;
-orientari si directive ;
-declaratii;

Conditiile de functionare a Consiliului European nu au fost reglementate in tratatele


comunitare .O asemenea lipsa poate fi explicata prin faptul ca acest organ nu a beneficiat de la
inceput de o baza juridica propriu zisa .Fundamentul juridic al functionarii acestui organ il poate
constitui art.103-Tratatul C.E care precizeaza faptul ca ,Consiliul European ,pe baza raportului
Consiliului , dezbate in vederea ajungerii la o concluzie privind marile orientari ale politicilor
economice ale statelor membre si ale Comunitatii . Pe baza acestei concluzii Consiliul
Ministrilor , statuind ca majoritatea calificata , adopta o recomandare stabilind aceste mari
orientari . Avind in vedere practica existenta se poate aprecia ca o decizie poate fi considerata
adoptata daca rezultatul consensului membrilor sai.

DECIZIA CONSILIULUI EUROPEAN


din 1 decembrie 2009
de adoptare a regulamentului su de procedur
(2009/882/UE)
CONSILIUL EUROPEAN,
avnd n vedere Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, n special articolul 235 alineatul
(3),
ntruct:
(1) Tratatul de la Lisabona transform Consiliul European ntr-o instituie a Uniunii Europene.
(2) Consiliul European ar trebui, prin urmare, s adopte regulamentul su de procedur.
(3) Pentru a permite adoptarea imediat a regulamentului de procedur la data intrrii n vigoare
a Tratatului de la Lisabona, ar trebui s se prevad, n cadrul prezentei decizii, posibilitatea
Consiliului European de a recurge la procedura scris, prevzut la articolul 7 din regulamentul
su de procedur, n vederea adoptrii regulamentului n cauz, ADOPT PREZENTA
DECIZIE: Articolul 1 (1) Consiliul European adopt regulamentul su de procedur, astfel cum
este prevzut n anex. (2) Consiliul European poate utiliza, n vederea adoptrii acestuia,
procedura scris prevzut la articolul 7 din regulamentul de procedur respectiv. Articolul 2
Prezenta decizie intr n vigoare la data adoptrii sale. Decizia se public n Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene. Adoptat la Bruxelles, 1 decembrie 2009. Pentru Consiliul European
Preedintele H. VAN ROMPUY RO 2.12.2009 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/51
ANEX

REGULAMENT DE PROCEDUR AL CONSILIULUI EUROPEAN


Articolul 1
Convocarea i locul de desfurare a reuniunilor
(1) Consiliul European se ntrunete de dou ori pe semestru la convocarea pre edintelui su
( 1 ). Cu cel puin un an naintea nceperii semestrului i n strns cooperare cu statul membru
care deine preedinia pe durata semestrului respectiv, preedintele Consiliului European face
publice datele preconizate pentru reuniunile Consiliului European care urmeaz s se desfoare
pe durata respectivului semestru.
Atunci cnd situaia o impune, preedintele convoac o reuniune extraordinar a Consiliului
European ( 2 ).
(2) Consiliul European se ntrunete la Bruxelles.
n situaii excepionale, preedintele Consiliului European, cu acordul Consiliului Afaceri
Generale i al Comitetului Reprezentanilor Permaneni, hotrnd n unanimitate, poate decide ca
o reuniune a Consiliului s se desfoare n alt loc.
Articolul 2
Pregtirea lucrrilor Consiliului European i aciuni ulterioare acestora
(1) Preedintele Consiliului European asigur pregtirea i continuitatea lucrrilor Consiliului
European, n cooperare cu preedintele Comisiei i pe baza lucrrilor Consiliului Afaceri
Generale ( 3 ).
(2) Consiliul Afaceri Generale pregtete reuniunile Consiliului European i urmrete aducerea
la ndeplinire a msurilor adoptate, n colaborare cu preedintele Consiliului European i cu
Comisia ( 4 ).
(3) Preedintele stabilete o strns cooperare i coordonare cu preedinia Consiliului i cu
preedintele Comisiei, n special prin reuniuni periodice.
(4) n cazul n care preedintele Consiliului European nu i poate exercita funcia din motive de
sntate, n caz de deces sau n cazul n care i-a ncheiat mandatul, n conformitate cu articolul
15 alineatul (5) din TUE, acesta este nlocuit, dup caz, pn la alegerea succesorului su, de
ctre membrul Consiliului European care reprezint statul membru care asigur preedin ia
semestrial a Consiliului.
Articolul 3
Ordinea de zi i pregtirea
(1) n scopul pregtirii prevzute la articolul 2 alineatul (2), cel pu in cu patru sptmni naintea
fiecrei reuniuni ordinare a Consiliului European, menionat la articolul 1 alineatul (1),
preedintele acestuia, n strns cooperare cu membrul Consiliului European care reprezint
statul membru care asigur preedinia semestrial a Consiliului i cu preedintele Comisiei,
transmite Consiliului Afaceri Generale un proiect adnotat al ordinii de zi.
Contribuiile celorlalte formaiuni ale Consiliului la lucrrile Consiliului European se transmit
Consiliului Afaceri Generale cu cel puin dou sptmni naintea reuniunii Consiliului
European.
Preedintele Consiliului European, n strns cooperare astfel cum se men ioneaz n primul
paragraf, pregtete un proiect de orientri pentru concluziile Consiliului European i, dup caz,
proiectele de concluzii i proiectele de decizii ale Consiliului European, care sunt dezbtute n
cadrul Consiliului Afaceri Generale. RO L 315/52 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
2.12.2009
( 1 ) Acest paragraf reproduce articolul 15 alineatul (3) prima tez din Tratatul privind Uniunea
European (denumit n continuare TUE).
( 2 ) Acest paragraf reproduce articolul 15 alineatul (3) ultima tez din TUE.
( 3 ) Acest alineat reproduce articolul 15 alineatul (6) litera (b) din TUE
( 4 ) Acest alineat reproduce articolul 16 alineatul (6) al doilea paragraf a doua tez din TUE.

Consiliul Afaceri Generale se reunete ultima dat cu cel mult cinci zile naintea reuniunii
Consiliului European. n lumina ultimei dezbateri, preedintele Consiliului European stabile te
ordinea de zi provizorie.
(2) Cu excepia cazurilor n care exist motive imperative i imprevizibile legate, de exemplu, de
actualitatea internaional, nicio alt formaiune sau grup de pregtire al Consiliului nu poate
dezbate un punct transmis Consiliului European ntre reuniunea Consiliului Afaceri Generale la
finalul creia a fost stabilit ordinea de zi provizorie a Consiliului European i reuniunea
Consiliului European. (3) Consiliul European aprob ordinea sa de zi la nceputul reuniunii. Ca
regul general, punctele nscrise pe ordinea de zi trebuie s fi fost examinate n prealabil, n
conformitate cu dispoziiile prezentului articol. Articolul 4 Componena Consiliului European,
delegaiile i desfurarea lucrrilor (1) Fiecare reuniune ordinar a Consiliului European se
desfoar pe o perioad de maxim dou zile, cu excepia cazului n care Consiliul European sau
Consiliul Afaceri Generale decide altfel, la iniiativa preedintelui Consiliului European.
Membrul Consiliului European care reprezint statul membru care asigur preedin ia
Consiliului prezint Consiliului European, n consultare cu preedintele su, lucrrile Consiliului.
(2) Preedintele Parlamentului European poate fi invitat de Consiliul European pentru a fi audiat
( 1 ). Acest schimb de opinii are loc la nceputul reuniunii Consiliului European, cu excep ia
cazului n care Consiliul European decide altfel n unanimitate. ntrunirile cu reprezentan i ai
statelor tere sau ai organizaiilor internaionale sau cu alte personaliti n marja reuniunii
Consiliului European nu pot avea loc dect n mod excepional i cu acordul prealabil al
Consiliului European, hotrnd n unanimitate, la iniiativa preedintelui Consiliului European.
(3) Reuniunile Consiliului European nu sunt publice. (4) Consiliul European este compus din
efii de stat sau de guvern ai statelor membre, precum i din preedintele su i pre edintele
Comisiei. naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate particip
la lucrrile Consiliului European ( 2 ). Atunci cnd ordinea de zi impune aceasta, fiecare membru
al Consiliului European poate decide s fie asistat de un ministru i, n ceea ce l prive te pe
preedintele Comisiei, de un membru al Comisiei ( 3 ). Delegaiile al cror acces este autorizat n
imobilul n care are loc reuniunea Consiliului European nu pot depi 20 de persoane pentru
fiecare stat membru i pentru Comisie i cinci persoane pentru naltul Reprezentant. Acest numr
nu cuprinde personalul tehnic care efectueaz sarcini specifice de securitate sau de sprijin
logistic. Numele i funciile membrilor delegaiilor n cauz se notific n prealabil
Secretariatului General al Consiliului. Preedinia este responsabil pentru aplicarea prezentului
regulament de procedur i asigur buna desfurare a lucrrilor. Articolul 5 Reprezentarea n
faa Parlamentului European Consiliul European este reprezentat n faa Parlamentului
European de preedintele Consiliului European. Preedintele Consiliului European prezint
Parlamentului European un raport dup fiecare reuniune a Consiliului European ( 4 ). Membrul
Consiliului European care reprezint statul membru care asigur preedin ia Consiliului prezint
Parlamentului European prioritile preediniei sale i rezultatele obinute pe parcursul
semestrului. RO 2.12.2009 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/53 ( 1 ) Acest paragraf
reproduce articolul 235 alineatul (2) din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene (denumit
n continuare TFUE). ( 2 ) Acest paragraf reproduce articolul 15 alineatul (2) din TUE. ( 3 )
Aceast tez reproduce articolul 15 alineatul (3) a doua tez din TUE. ( 4 ) Acest paragraf
reproduce articolul 15 alineatul (6) litera (d) din TUE.

Articolul 6
Luri de poziii, decizii i cvorum
(1) Consiliul European se pronun prin consens, cu excepia cazului n care tratatele dispun
altfel ( 1 ).

(2) n cazurile n care, n conformitate cu tratatele, Consiliul European adopt o decizie i trece
la vot, votarea are loc la iniiativa preedintelui acestuia.
De asemenea, preedintelui i se solicit s iniieze o procedur de vot la ini iativa unui membru
al Consiliului European, cu condiia ca majoritatea membrilor si s se pronune n acest sens.
(3) Este necesar prezena a dou treimi din membrii Consiliului European pentru ca acesta s
poat trece la vot. Atunci cnd se voteaz, preedintele verific dac este ntrunit cvorumul.
Preedintele Consiliului European i preedintele Comisiei nu intr n calculul cvorumului.
(4) n caz de vot, fiecare membru al Consiliului European poate primi delegare din partea unui
singur alt membru ( 2 ).
n cazul n care Consiliul European se pronun prin vot, preedintele acestuia i preedintele
Comisiei nu particip la vot ( 3 ).
(5) Pentru adoptarea deciziilor de procedur n temeiul prezentului regulament, Consiliul
European hotrte cu majoritate simpl ( 4 ). Articolul 7 Procedura scris Deciziile Consiliului
European privind o chestiune urgent pot fi adoptate prin vot exprimat n scris, atunci cnd
preedintele Consiliului European propune s se recurg la aceast procedur. Votul exprimat n
scris poate fi utilizat dac toi membrii Consiliului European cu drept de vot sunt de acord cu
aceast procedur. Secretariatul General al Consiliului elaboreaz periodic o sintez a actelor
adoptate prin procedura scris. Articolul 8 Proces-verbal Se ntocmete un proces-verbal al
fiecrei reuniuni, al crui proiect este pregtit de Secretarul General al Consiliului n termen de
cincisprezece zile. Acest proiect este supus spre aprobare Consiliului European, apoi semnat de
Secretarul General al Consiliului. Procesul-verbal cuprinde: menionarea documentelor
transmise Consiliului European; menionarea concluziilor aprobate; deciziile adoptate;
declaraiile fcute de Consiliul European i cele a cror includere a fost solicitat de un membru
al Consiliului European. Articolul 9 Deliberrile i deciziile pe baza documentelor i
proiectelor elaborate n limbile prevzute de regimul lingvistic n vigoare (1) Cu excepia
cazurilor n care Consiliul European hotrte, n unanimitate i din motive de urgen ,
contrariul, Consiliul European delibereaz i ia decizii numai pe baza unor documente i proiecte
elaborate n limbile prevzute de regimul lingvistic n vigoare. (2) Orice membru al Consiliului
European poate s se opun dezbaterii dac textele oricror modificri propuse nu sunt elaborate
n limbile prevzute la alineatul (1) pe care acesta le specific. RO L 315/54 Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene 2.12.2009 ( 1 ) Acest alineat reproduce articolul 15 alineatul (4) din TUE. ( 2 )
Acest paragraf reproduce articolul 235 alineatul (1) primul paragraf din TFUE. ( 3 ) Acest
paragraf reproduce articolul 235 alineatul (1) al doilea paragraf a doua tez din TFUE. ( 4 ) Acest
alineat reproduce norma prevzut la articolul 235 alineatul (3) din TFUE.

Articolul 10
Punerea la dispoziia publicului a voturilor, a explica iilor voturilor i a procesului-verbal,
precum i accesul la documente
(1) n cazul n care, n conformitate cu tratatele, Consiliul European adopt o decizie, acesta
poate decide, conform modalitii de vot aplicabile pentru adoptarea respectivei decizii, s fac
publice rezultatele voturilor, precum i declaraiile incluse n procesul su verbal i punctele din
procesul-verbal respectiv privind adoptarea acestei decizii.
Atunci cnd rezultatul unui vot este fcut public, explicaiile voturilor prezentate n momentul
votului se fac, de asemenea, publice, la cererea membrului Consiliului European n cauz, cu
respectarea prezentului regulament de procedur, a securitii juridice i a intereselor Consiliului
European.
(2) Dispoziiile privind accesul public la documentele Consiliului care figureaz n anexa II la
regulamentul de procedur al Consiliului se aplic mutatis mutandis documentelor Consiliului
European.
Articolul 11

Secretul profesional i utilizarea de documente n justiie


Fr a aduce atingere dispoziiilor privind accesul public la documente, deliberrile Consiliului
European intr sub incidena secretului profesional, cu excepia cazurilor n care Consiliul
European decide altfel.
Consiliul European poate autoriza utilizarea n justiie a unei copii sau a unui extras din
documentele Consiliului European care nu au fost date deja publicitii n conformitate cu
articolul 10.
Articolul 12
Deciziile Consiliului European
(1) Deciziile adoptate de Consiliul European sunt semnate de pre edintele acestuia i de
Secretarul General al Consiliului. n cazul n care nu indic destinatarul, acestea se public n
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. n cazul n care au un destinatar, deciziile se aduc la
cunotina acestuia de ctre Secretarul General al Consiliului.
(2) Dispoziiile privind forma actelor care figureaz n anexa VI la regulamentul de procedur al
Consiliului se aplic mutatis mutandis deciziilor Consiliului European.
Articolul 13
Secretariatul, bugetul i securitatea
1 Consiliul European i preedintele acestuia sunt asistai de Secretariatul General al
Consiliului, sub autoritatea Secretarului General al acestuia. (2) Secretarul General al
Consiliului asist la reuniunile Consiliului European. Acesta ia toate msurile necesare
pentru organizarea lucrrilor. (3) Secretarul General al Consiliului are rspundere
deplin n gestionarea creditelor nscrise n seciunea II - Consiliul European i Consiliu
- a bugetului i adopt toate msurile necesare pentru a asigura gestionarea
corespunztoare a acestora. Acesta execut creditele n cauz n conformitate cu
dispoziiile regulamentului financiar aplicabile bugetului Uniunii. (4) Normele de
securitate ale Consiliului se aplic mutatis mutandis Consiliului European. Articolul 14
Corespondena adresat Consiliului European Corespondena adresat Consiliului
European se trimite preedintelui acestuia la urmtoarea adres: Conseil europen rue de
la Loi 175 B-1048 Bruxelles RO 2.12.2009 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L
315/55
Cronologia preediniei Consiliului European
An

Semestru,

Preedinie consiliului,

Ministru responsabil

1958 ianuarie - iunie


BelgiaVictor Larock
iulie - decembrie
Germania
Siegfried Balke
1959 ianuarie - iunie
Frana Maurice Couve de Murville
iulie - decembrie
Italia Giuseppe Pella
1960 ianuarie - iunie
Luxemburg Eugne Schaus
iulie - decembrie
Olanda
Joseph Luns
1961 ianuarie - iunie
BelgiaPaul-Henri Spaak
iulie - decembrie
Germania
Gerhard Schrder
1962 ianuarie - iunie
Frana Maurice Couve de Murville
iulie - decembrie
Italia Emilio Colombo
1963 ianuarie - iunie
Luxemburg Eugne Schaus
iulie - decembrie
Olanda
Joseph Luns
1964 ianuarie - iunie
BelgiaHendrik Fayat
iulie - decembrie
Germania
Gerhard Schrder
1965 ianuarie - iunie
Frana Maurice Couve de Murville
iulie - decembrie
Italia Amintore Fanfani

1966 ianuarie - iunie


Luxemburg Pierre Werner
iulie - decembrie
Olanda
Barend Biesheuvel
1967 ianuarie - iunie
BelgiaRenaat Van Elslande
iulie - decembrie
Germania
Willy Brandt
1968 ianuarie - iunie
Frana Maurice Couve de Murville
iulie - decembrie
Italia Giuseppe Medici
1969 ianuarie - iunie
Luxemburg Pierre Grgoire
iulie - decembrie
Olanda
Joseph Luns
1970 ianuarie - iunie
BelgiaPierre Harmel
iulie - decembrie
Germania
Walter Scheel
1971 ianuarie - iunie
Frana Maurice Schumann
iulie - decembrie
Italia Aldo Moro
1972 ianuarie - iunie
Luxemburg Gaston Thorn
iulie - decembrie
Olanda
Norbert Schmelzer
1973 ianuarie - iunie
BelgiaPierre Harmel
iulie - decembrie
Danemarca Ivar Nrgaard
1974 ianuarie - iunie
Germania
Walter Scheel
iulie - decembrie
Frana Jean Sauvagnargues
1975 ianuarie - iunie
Irlanda
Garret FitzGerald
iulie - decembrie
Italia Mariano Rumor
1976 ianuarie - iunie
Luxemburg Gaston Thorn
iulie - decembrie
Olanda
Max van der Stoel
1977 ianuarie - iunie
Regatul Unit Anthony Crosland, apoi David Owen
iulie - decembrie
BelgiaHenri Simonet
1978 ianuarie - iunie
Danemarca Knud Brge Andersen
iulie - decembrie
Germania
Hans-Dietrich Genscher
1979 ianuarie - iunie
Frana Jean Franois-Poncet
iulie - decembrie
Irlanda
Michael O'Kennedy
1980 ianuarie - iunie
Italia Attilio Ruffini
iulie - decembrie
Luxemburg Colette Flesch
1981 ianuarie - iunie
Olanda
Chris van der Klaauw
iulie - decembrie
Regatul Unit Peter Carrington
1982 ianuarie - iunie
BelgiaLeo Tindemans
iulie - decembrie
Danemarca Uffe Ellemann-Jensen
1983 ianuarie - iunie
Germania
Hans-Dietrich Genscher
iulie - decembrie
GreciaGrigoris Varfis
1984 ianuarie - iunie
Frana Roland Dumas
iulie - decembrie
Irlanda
Peter Barry
1985 ianuarie - iunie
Italia Giulio Andreotti
iulie - decembrie
Luxemburg Jacques Poos
1986 ianuarie - iunie
Olanda
Hans van den Broek
iulie - decembrie
Regatul Unit Geoffrey Howe
1987 ianuarie - iunie
BelgiaLeo Tindemans
iulie - decembrie
Danemarca Uffe Ellemann-Jensen
1988 ianuarie - iunie
Germania
Hans-Dietrich Genscher
iulie - decembrie
GreciaTheodoros Pangalos
1989 ianuarie - iunie
Spania
Francisco Fernndez Ordez
iulie - decembrie
Frana Roland Dumas
1990 ianuarie - iunie
Irlanda
Gerard Collins
iulie - decembrie
Italia Gianni De Michelis
1991 ianuarie - iunie
Luxemburg Jacques Poos
iulie - decembrie
Olanda
Hans van den Broek

1992 ianuarie - iunie


Portugalia
Joo de Deus Pinheiro
iulie - decembrie
Regatul Unit Douglas Hurd
1993 ianuarie - iunie
Danemarca Poul Nyrup Rasmussen
iulie - decembrie
BelgiaWilly Claes
1994 ianuarie - iunie
GreciaKarolos Papoulias
iulie - decembrie
Germania
Klaus Kinkel
1995 ianuarie - iunie
Frana Alain Jupp
iulie - decembrie
Spania
Javier Solana
1996 ianuarie - iunie
Italia Lamberto Dini
iulie - decembrie
Irlanda
Dick Spring
1997 ianuarie - iunie
Olanda
Hans van Mierlo
iulie - decembrie
Luxemburg Jacques Poos
1998 ianuarie - iunie
Regatul Unit Robin Cook
iulie - decembrie
Austria
Wolfgang Schssel
1999 ianuarie - iunie
Germania
Joschka Fischer
iulie - decembrie
Finlanda
Tarja Halonen
2000 ianuarie - iunie
Portugalia
Jaime Gama
iulie - decembrie
Frana Hubert Vdrine
2001 ianuarie - iunie
Suedia
Anna Lindh
iulie - decembrie
BelgiaLouis Michel
2002 ianuarie - iunie
Spania
Josep Piqu i Camps
iulie - decembrie
Danemarca Per Stig Mller
2003 ianuarie - iunie
GreciaGeorgios Papandreou
iulie - decembrie
Italia Franco Frattini
2004 ianuarie - iunie
Irlanda
Bertie Ahern
iulie - decembrie
Olanda
Bernard Bot
2005 ianuarie - iunie
Luxemburg Jean Asselborn
iulie - decembrie
Regatul Unit Jack Straw
Douglas Alexander
2006 ianuarie - iunie
Austria
Ursula Plassnik
iulie - decembrie
Finlanda
Matti Vanhanen
Conform deciziei Consiliului European, de la 1 ianuarie 2007, regula alegerii preedintelui
Consiliului European a fost modificat pentru ca toate statele noi membre ale UE s-i poat
asuma preedinia.
Triplet :An, Semestru,

Preedinie consiliu , Ministru responsabil.

T1
2007 ianuarie - iunie
Germania
Frank-Walter Steinmeier
iulie - decembrie
Portugalia
Lus Amado
2008 ianuarie - iunie
Slovenia
Dimitrij Rupel
T2
iulie - decembrie
Frana Bernard Kouchner
2009 ianuarie - iunie
Republica Ceh
Karel Schwarzenberg
Jan Kohout
iulie - decembrie
Suedia
Cecilia Malmstrm
T3
2010 ianuarie - iunie
Spania
iulie - decembrie
Belgia
2011 ianuiarie - iunie
Ungaria
T4
iulie - decembrie
Polonia
2012 ianuarie - iunie
Danemarca
iulie - decembrie
Cipru

T5
2013 ianuarie - iunie
Irlanda
iulie - decembrie
Lituania
2014 ianuarie - iunie
Grecia
T6
iulie - decembrie
Italia
2015 ianuarie - iunie
Letonia
iulie - decembrie
Luxemburg
T7
2016 ianuarie - iunie
Olanda
iulie - decembrie
Slovacia
2017 ianuarie - iunie
Malta
T8
iulie - decembrie
Regatul Unit
2018 ianuarie - iunie
Estonia
iulie - decembrie
Bulgaria
T9
2019 ianuarie - iunie
Austria
iulie - decembrie
Romnia
2020 ianuarie - iunie
Finlanda

Bilbliografie:
-Conf.univ. dr. Ion Rusu,Organizatii si Relatii Internationale .Ed.Lumina Lex,Bucuresti 2002
-Dr. Nicoleta Diaconu , Sistemul Institutional al Uniunii Europene,Ed. Lumina Lex
,Bucuresti,2001
-Andrei Popescu , Ion Jinga , Organizatii Europene si Euroatlantice ,Ed.Lumina Lex,
Bucuresti,2001
-Managementul Afacerilor Publice Europene, Instituii i mecanisme ale UE, Lect. Dr. Dacian C.
Drago - curs an univ. 2005-2006, Universitatea Babe - Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de
tiine Politice i Administrative
-www.wikepedia.org
-www.consilium.europa.eu