Design si dezvoltare de produs

The origami office colection

Prof.coordonator: Masteranzi:

1
Cuprins
Introducere
Capitolul I Evolutia hainelor office
Capitolul II Origami arta impaturirii .........tesaturii
Capitolul III The origami office colection
Capitolul IV Prezentarea Prototipului
Capitolul V Constructia tiparului de baza si introducerea
particularitatilor de mode
Capitolul VI Confectionarea produsului
Concluzii
Anexe

2
Introducere

The origami office colection este rezultatul cercetarilor noastre asupra

tinutelor office pentru femeia secolului XXI.
Din ce in ce mai multe femei ocupa pozitii de conducere infiltrandu-se intr-o
lume dominata de barbati iar hainele purtate reflecta acest lucru . Rochiile cu
croieli simple, costumele din doua sau trei piese, pantalonii negri si camasa alba
au devenit principalele alegeri ale femeilor
Colectia origami se adreseaza unei femei puternice constienta de propria ei
putere, activa social capabila sa demonteze mitul conform caruia trebuie sa te
imbraci ca un barbat pentru a putea lua decizii grele
Capitolul I trateaza evolutia hainelor office de la inceputul secolului XIX
pana in prezent, de la fustele cu crinolina si sacourile cu umeri supradimensionati
pana la codurile office din prezent.
Capitolul II face referire la tehnica origami si transpunerea ei de la o
tehnica de impaturire a hartiei la modelarea tesaturii pentru a da volum produsului.
Sunt prezentati pionierii in domeniul manipularii tesaturii prin tehnica origami de
la Issey Miyake la Thierry Mugler si Georgia Hardinger .
In Capitolul III este prezentata colectia Origami si contine: schita fata spate
descrierea modelului si paleta de culori pentru fiecare model
Capitolele IV V si VI trateaza executia prototipului de la schita produsului si
constructia tiparului de baza la introducerea particularitatilor de model si executia
produsului
La final sunt anexate toate tiparele folosite in executia prototipului

Capitolul I

3
 Evolutia hainelor office

Incepand cu secolul XIX femeile incep sa ocupe functii de secretare in

birourile de avocatura fusta ampla cu crinolina devine uniforma pentru angajate

Fig 1 1899 Femeie lucrand intr-un birou de avocatura

Fusta ampla si bluza alba se regasesc in garderoba de serviciu si la inceputul

secolului XX cand femele incep sa ocupe posturi in ziarele locale

Fig 2 1911 Femei lucrand la sediul unui ziar

Rochiile croite simplu sau costumele din doua piese erau considerate potrivite
pentru a fi purtate la locul de munca incepand cu 1920. Hanele reflectau pozitia

4
femei in societate deoarece femeile care lucrau erau tinere si se asteptat ca ele sa
paraseasca locul de munca dupa ca se maritau.

Fig. 3 1942 Femei la

sediul Book of the Month Club
Catre sfarsitul secolului XX
hainele au inceput sa reflecte prezenta crescanda a femeilor in mediul de afaceri .
Femeile care adoptasera pana atunci un look feminin la locul de munca incep sa
adopte haine masculinizate, se instaureaza moda umerilor mari si costumele gri
din doua piese

.Fig 4 Catalog Fashion 1980

5
 Pe masura ce ideea de feminism
evolueaza la fel se intampla si cu garderoba
care trece de la mascarea diferentelor dintre
barbati si femei la acceptarea acestora pana la
punerea in valoare a corpului femeilor Acest
lucru se intampla in 1985 odata cu lansarea
colectiei Seven Easy Pieces semnata
Fig 5 Backstage 1985 Donna Karan . Colectia mentine tendinta de
uniforma dar o uniforma mai feminina, intreaga colectie era de culoare neagra iar
piesa centrala era un body
Odata cu revolutia fitness-ului in urma cu 20 de ani femeile incearca sa isi
puna in valoare corpul prin adoptarea unor haine mai cambrate care sa le sublinieze
feminitatea

Fig 6 Chanel Spring Couture 1995

6
 In ziua de azi femeile au la dispozitie o gama variata de produse din care sa
alega multumita desigrilor precum Celine, Stella McCartney, Prada sau Gucci ale
caror colectii au ca sursa de inspiratie femeile de cariera . Din pacate zona de
afaceri este in continuare controlata de barbati iar perceptia ca o femeie imbracata
in roz nu poate lua decizii este la fel de actuala. Corporatiile isi scriu propriile
dress code –uri pentru angajati in care hainele inchise la culoare ocupa un loc
important

Fig 7 Valentino Fig 8 Mccartney Fig 8 Victoria Beckham Fig 9 Kordas

Fig 10 Birger Fig 11 McCartney

7
 Capitolul II
Origami arta impaturirii ........tesaturii
Etimologic, cuvântul origami, de origine japoneză, este format
din oru care are sensul de a îndoi și kami cu sensul de hârtie, deci “hârtie îndoită”.
Numele de origami a fost adoptat în anul 1880, până atunci arta plierii hârtiei fiind
denumită orikata
Lumea artelor tradiționale japoneze a reprezentat întotdeauna pentru
occidentali o fascinație, iar discipline precum ikebana – arta aranjării florilor,
chanoyu – ceremonia ceaiului, origami – arta plierii hârtiei și multe altele au
simbolizat elemente ale frumuseții și perfecțiunii japoneze.

Figura 12 Figura 13

Tehnica origami a inceput sa fie folosita in design mai ales in procedura

plisarii materialului pentru produsele Haute Couture. Pentru realizarea pliseului
cartomul este indoit si muchiat manual pentru a obtine formele dorite

8
Fig 14 Fig 15

Fig 16 Fig 17
Pliseul a fost doar inceputul, designeri precum Issey Miyake, Yuichi Ozaki sau
Amila Hrustic si Tierry Mugler care realizeaza colectii intregi folosind doar
tehnica origami

Fig 18 Mugler figura 19 Issey

9
Altii precum Georgia Hardinge au utilizat tehnica pe anumite repere pentru a da
volum produsului

Fig 20 Hardinger Fig 21 Sass & Bide

Fig. 22 Viktor & Rolf Fig.23 David Korma

10
 Capitolul III
The origami Office colection

The executive dress

11
Fig 25

12
Fig 26

13
Fig 27

14
Fig 28

15
Fig 29

16
Fig 30

17
Fig 31

18
Fig 32

19
 Capitolul IV
Prezentarea prototipului

Rochia origami este taiata in talie cu fermoar pe spate

Partea de sus este bicolora cu pliuri realizate prin
tehnica impaturii
Fusta este usor evazata
Produsul este captusit

20
 Capitolul V
Constructia tiparului de baza si introducerea
particularitatilor de model

Pentru realizarea tiparului de bază pentru rochie cu siluetă semiajustată avem nevoie de
următoarele date:
1. Date iniţiale necesare construcţiei elementelor faţă şi spate
1.1.Dimensiunile corpului tip: 172 – 92 – 96
Ic = 172 cm
Pb = 92 cm
Pt = 68 cm
Pş = 96 cm
1.2.Dimensiunile produsului
Lpr = 108 cm
Lm = 58 cm
lmt = 11 cm
1.3.Adaosuri
Ab = 3,5 cm
At = 2,5 cm
Aş = 3 cm

2. Prezentarea algoritmului de construcţie a tiparului de bază

Nr. Seminificaţia şi simbolizarea Valoarea
crt. segmentelor constructive Relaţia de calcul segmentului
(cm)
1. Trasarea liniilor orizontale ale reţelei
- linia bustului
1. Înălţimea spatelui (Is) (1/10 Pb + 11 cm) + 1 cm 21,2 4,24
Is = ̅̅̅̅̅̅̅̅
11 31
- linia taliei
2. Lungimea spatelui până la talie (LT) ¼ Ic – 1,5 cm 41,5 8,3
̅̅̅̅̅̅̅̅
LT= 11 41
- linia şoldurilor
3. Distanţa talie – şold (DT-ş) 18 ÷20 cm 20 4
̅̅̅̅̅̅̅̅
DT-ş= 41 51
- linia de terminaţie
4. Lungimea produsului (Lpr) Se preia din datele iniţiale 108 21,6
Lpr= ̅̅̅̅̅̅̅̅
11 91
2. Trasarea liniei de contur de pe mijlocul spatelui

21
5. 411, 511, punct de contur 2÷2,5 2 0,4
41 411 = ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ 51 511
3. Trasarea liniilor verticale ale reţelei
- linia de lăţime a spatelui; verticala prin punctul 33
6. Lăţimea spatelui (ls) (1/8 Pb + 5,5 cm) + 0,22 17,8 3,5
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
ls= 311 33 Ab
- linia de lăţime a feţei;verticala prin puncrul 35
7. Lăţimea răscroielii mânecii (lrm) (1/8 Pb – 1,5 cm) + 0,45 11,6 2,3
lrm= ̅̅̅̅̅̅̅̅
33 35 Ab
- linia de simetrie a feţei; verticala prin punctul 37
8. Lăţimea feţei (lf) (1/4 Pb – 4 cm) + 0,33 Ab 20,1 4,02
lf= ̅̅̅̅̅̅̅̅
35 37
9. Lăţimea totală a tiparului pe linia
bustului (lb); relaţie de verificare a lăţimii ½ Pb +3,5 cm 49,5 9,9
tiparului pe linia bustului
lb= ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
311 37
4. Repartizarea lăţimii răscroielii mânecii (lrm) între elementele spate şi faţă
10. Lăţimea răscroielii mânecii repartizată la
spate (lrms) 2/3 lrm 7,7 1,5
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
lrms= 33 341
11. Lăţimea răscroielii mânecii repartizată la
faţă (lrmf) 1/3 lrm 3,9 0,8
lrmf= ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
35 341′
12. lrms= ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
33 341 (când între tiparul feţei şi al spatelui nu este o cantitate despărţitoare)
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
lrmf= 35 341′ (când între tipare este o cantitate despărţitoare ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
341 341′ )
5. Trasarea liniei orizontale pe tiparul feţei pe care se va situa punctul cel
mai înalt; identificarea echilibrului constructiv antero-posterior
13. Lungimea feţei (Lf) LT + 4 cm 45,5 9,1
̅̅̅̅̅̅̅̅
Lf= 47 17
6. Trasarea liniilor de contur superior
- conturul răscroielii gâtului pe tiparul spatelui
14. Lăţimea răscroielii gâtului la spate (lrgs) 1/20 Pb +2,5 cm 7,1 1,4
lrgs= ̅̅̅̅̅̅̅̅
11 12
15. Înălţimea răscroielii gâtului la spate (îrgs) Valoare constantă 3 0,6
îrgs= ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
12 121
- conturul răscroielii gâtului la faţă
16. Lăţimea răscroielii gâtului la faţă (lrgf) lrgs 7,1 1,4
lrgf= ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
17 161
17. Înălţimea răscroielii gâtului la faţă (îrgf) lrgf + 1 cm 8,1 1,6
îrgf= ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
17 171
18. 172, punct de contur, situat pe17 ̅̅̅̅̅̅̅̅
35 lrgf + 0,5 cm 7,6 1,5
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
17 172
- linia cusăturii umărului la spate; etapă intermediară (lus)
19. Înclinarea umărului la spate (îus) Valoare constantă 0,5 0,1
îus= ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
13 131
20. Lungimea umărului la spate (lus) ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
121 131 + 1 cm 13 2,6

22
 lus= ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
121 14
- linia cusăturii umărului pe tiparul feţei; construcţia pensei de bust
21. 36, punct ajutător 1/10 Pb +0,5 cm 9,7 1,9
̅̅̅̅̅̅̅̅
37 36
22. Poziţia vârfului pensei de bust. Înălţimea 1/16 Ic + 1/6 Pb + 2,1 cm 28.1 5.6
vârfului pensei (I’vb)
I’vb= ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
16 361
23. Înclinarea umărului la faţă (îuf) Is – 4 cm 17,2 3,4
îuf= ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
35 151
24. Poziţionarea punctului extrem exterior al liniei cusăturii umărului la faţă (punctul 14’)
 Cu vârful compasului în punctul 35 şi o rază r =35 ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
151 se trasează un
arc de cerc
25. ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
151 14′ 1/20 Pb 4.6 0.9
26. ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
luf= 14′ 152 l us -0,5 cm 12.5 2.5
27. Trasarea liniei de contur a cusăturii umărului la faţă (luf);contur intermediar
 Cu vârful compasului în punctul 361 şi o rază r1= ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ 361 16 se trasează
un arc de cerc.
 Cu vârful compasului în punctul 14’ şi o rază r2 = luf se trasează un arc
de cerc ce va intersecta arcul de cerc de rază r1 în punctul 152
28. Poziţionarea laturii oblice a pensei de ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
161 16 2,5 0,5
bust ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
152 153 Se măsoară pe tipar
29. Egalizarea laturilor pensei de bust
 Cu vârful compasului în punctul 361 şi o rază r3 =361 ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
153 se trasează un arc
de cerc care va intersecta latura verticală a pensei de bust în punctul 16’
- linia de contur a răscroielii mânecii
30. Poziţionarea punctului 34, de tagenţă
dintre conturul răscroielii mânecii şi linia ½ lrm 5,8 1,2
bustului
̅̅̅̅̅̅̅̅
33 34
31. 23, punct ajutător ½ ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
33 131 10,3 2,07
̅̅̅̅̅̅̅̅
33 23 5
32. 231, punct de contur, centrul pensei de Valoare constantă 1 0,2
omoplat
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
23 231
33. 331, punct ajutător 1/433 ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
131 5,15 1,03
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
33 331
34. 332, punct de contur Valoare constantă 1,3 0,3
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
331 332
35. 351, punct de contur ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
33 331 5,15 1,03
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
35 351
36. 352, punct ajutător 1/4lrm 2,9 0,6
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
35 352
37. a, punct ajutător ½ ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
14′ 351 6 1.2
̅̅̅̅̅̅
′
14 𝑎
38. a’, punct de contur Valoare constantă 1 0,2
̅̅̅̅̅̅
𝑎 𝑎′

23
 7. Construcţia pensei de omoplat pe linia umărului
40. ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
121 122 Valoare constantă 4 0,8
41. Pensa de omoplat care iniţial are adâncimea pe linia de contur a răscroielii mânecii se
transferă pe linia cusăturii umărului pe cale grafică. Se copie suprafaţa delimitată de
punctele 122, 14, 232’,212, 122 şi se roteşte în sens antiorar în jurul punctului 212
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
până când latura superioară a pensei (212 232′)se suprapune peste latura inferioară
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
(212 232).
8. Dimensionarea tiparului pe linia taliei
42. Lăţimea feţei pe linia taliei (lft) ¼ Pt – 1cm 16 3,2
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
lft= 45 471
43. Adâncimea pensei din talie pe tiparul ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
47 471 4 0,8
feţei (Apf) Se măsoară pe tipar
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
461 461′
44. Lăţimea tiparului pe linia taliei (lt) ½ Pt + At 36,5 7,3
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
lt= 471 412
45. Cambrarea pe linia taliei (∑ 𝐴𝑝)
∑ 𝐴𝑝 = ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
411 412
Se repartizează astfel: Se măsoară pe tipar 7,5 1,5
-Pensă pe tiparul spatelui (Aps)
-Cambrarea prin cusătura laterală (Apl)
46. Poziţionarea pensei pe tiparul spatelui ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
212 52 = ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
51 541
(centrul pensei în punctul 42)
47. Poziţionarea cambrării prin cusătura Valoare constantă 1 0,2
laterală
441 442 = ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ 441′ 442′
48. Adâncimea pensei pe tiparul spatelui Valoare constantă 3 0,6
(Aps)
Aps= ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
421 421′
49. Adâncimea cambrării prin cusătura ½ (∑ 𝐴𝑝 − 𝐴𝑝𝑠) 2,25 0,45
laterală (Apl)
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
442′ 443′ = ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
442 443
50. Obs: - Lungimea laturilor pensei din talie pe tiparul spatelui este de 16 cm;
- Vârful inferior al pensei din talie de pe tiparul feţei este situat mai sus faţă
de linia şoldurilor cu 4 cm.
9. Dimensionarea tiparului pe linia şoldurilor
51. Lăţimea tiparului pe linia şoldurilor (lş) ½ Pş + Aş 51 10,2
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
lş= 57 512
52. Cantitatea cu care se suplimentează Se măsoră pe tipar 3 0,6
tiparul pe linia şoldurilor
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
511 512

24
Fig 35 Rochie cu silueta semiajustata

25
Introducerea particularitatilor de model
Conform modelului tiparul sufera modificari doar in partea de fata. Dupa
construirea tiparului de rochie cu silueta semiajustata se extrag piesele :
a) Fata compusa din doua piese : bust si fusta

Fig 36 Bust fata Fig 37 Fusta fata

b) Spate compus din 4 piese 2 parti bust si 2 parti fusta

Fig 38 Parti spate Fig 39 Fusta spate

26
se modifica decolteul fata si spate acesta este coborat cu 1 cm fata de tipar

Fig 40 Modificarea decolteului

2 Fata din cauza simetriei modelului se lucreaza doar pe jumatate de tipar
a ) de introduce liniile de taiere

Fig 41 Introducerea liniilor de taiere

b) se transfera valoarea penselor pe liniile de taiere

c) se introduc liniile de taiere care formeaza modelul pe mijlocul fetei

27
d) se scoate tiparul fetei complet

Fig 42 Extragerea pieselor pentru tiparul de bust

Se taie tiparul pe liniile punctate si se extrag piesele se noteaza si se marchiaza

culoarea pentru fiecate piesa

Dupa extragerea pieselor se

decupeaza si piesele care
formeaza modelul de pe
centru fata si se
suplimenteaza cu dublul
valorii piesei pentru a se plia
Se adauga rezervele de
coasere 1cm pentru cusaturi
, 0,7 pentru amansuri si
decolteu si 4 cm pentru tiv

Fig 43 Plierea tiparului

28
Testarea tiparului se face pe o tesatura uni pentru a se vedea modalitatile de
prelucrare care pot asigura produsului aspectul dorit

Fig 44 Testarea tehnologiei Fig 45 Test 2

Dupa stabilirea tehnologiei se croieste partile componente ale produsului si

captuseala

Fig 46 Asamblarea reperelor

29
Pe interior pliurile se ponteaza pentru a nu se desface in timpul manuirii

Fig. 47

Fig 48 Vedere fata Fig. 49 Vedere spate

30
Concluzii

Tehnica impaturiiri hartiei , origami este o tehnica care se preteaza

pentru industria confectiilor textile oferind onoua abordare a manipulatii
tesaturii produsele rezultate sunt unicate si impresioneaza din punct de vedere
estetic

Aplicarea tehnicii pentru realizarea unei colectii office a venit din

dorinta de a da un nou aspect acestor haine, iesirea din tipare si dorinta de a
renunta la aspectul de uniforma a hainelor

Evolutia produselor in ultima perioada si dorinta femeilor moderne de a

purta unice se reflecta din ce in ce mai mult in colectiile marilor designeri care
se adapteaza cerintelor pietii si vin cu o gama din ce in ce mai variata de produse
care sa raspunda nevoilor existente .

Cu toate ca tehnica este dificil de pus in practica pentru o productie

industrializata din cauza timpului foarte mare de realizare aspectul produsului
finit este mai mult decat atragator

31
Bibliografie

1 Curteza, Antonela , Elemente si principii specifice designului confectiilor

textile, editura Performantica, Iasi

2 Curteza, Antonela, Design – dezvoltare de produs curs

3 www.Pinterest.com

4 www.harpersbazaar.co.uk/people-parties/bazaar-at-work/news/a35201/the-
history-of-womens-workwear/

32