CAPITOLUL III : NORMA INTERNĂ

III . 1 Alegerea materialelor de bază şi auxiliare

Modelul ales pentru CAMASA, prin linia de croială, calitatea materiei prime asigură
rolul estetic şi funcţional pentru un produs lejer de primavara - vară.
Pentru producerea imbracamintei se folosesc materiale textile de baza si materiale
auxiliare. Acestea au roluri diferite si se pot folosi in functie de specificul produsului la care
se aplica,de destinatia acestuia in procesul purtarii. Dupa importanta in componenta
produsului materialele pot fi de faza si auxiliare.
Materialele de baza
Au rolul principal in componenta unui obiect vestimentar, el indeplineste functia
principala la un produs si este intrebuintat la confectionarea fetei produsului.Se pot folosi
tesaturi,tricoturi,blanuri ,piele sintetica,naturala.
Materialele auxiliare
Sunt acele materiale care in functie de model pot lipsi din componenta produsului:
captuselile,intariturile,furniturile,garniturile

Materialul de baza:

Principalele caracteristici ale materialelor utilizate pentru confecţionarea produsului

CAMASA, pot fi grupate astfel:
 Cerinţe de exploatare: rezistenţă la tracţiune şi alungire, rezistenţă la uzură prin
frecare, rezistenţă la obosire, rezistenţă la sfâşiere.
 Cerinţe igienice: permeabilitate la aer, la vapori, conductibilitate termică, , .rezistenţa
culorii la transpiraţie, hidrofilie, higroscopicitate, antimurdărire, antistatizare.
 Cerinţe estetice: stabilitate dimensională (spălare, călcare, comportare la solvenţi
organici), revenire din şifonare, elasticitate, flexibilitate, drapaj, tuşeu, culoare
corespunzătoare modei din acestă vară, capacitate de păstrare a pliului, fără pilling.

Compoziţia fibroasă a ţesăturii este bumbac în amestec cu poliester.

Prin uşurinţa de a fi filată, ţesută sau finisată, lâna este una din fibrele cele mai
apreciate pentru proprietăţile sale .

♦ Luciul mat datorat reflexiei difuze a luminii de către suprafaţa solzoasă a

fibrei, influenţat de proprietăţile stratului cortical, de structura şi gradul de
dezvoltare a canalului medular şi de gradul de pigmentare.
♦ Omogenitatea ondulaţiilor, influenţează comportarea în timpul laminării şi al
pâslirii,
♦ Rezistenţa specifică 10-30 daN/mm2
♦ Masa specifică reală 1,3 g/cm3, cea mai mică dintre fibrele naturale,
♦ Higroscopicitatea mai mare decât a altor fibre, în condiţii normale, lâna
absoarbe din aer 15-18 % vapori de apă (raportat la masa uscată), într-o
 atmosferă de vapori de apă umiditatea lânii ajunge până la 40%. Cu creşterea
umidităţii lânii, creşte şi elasticitatea, iar rezistenţa fibrei scade.
♦ Elasticitatea – ondulaţiilor, volumului, la întindere.
♦ Plasticitatea – prin umezire, la temperaturi până la 100 C, lâna devine
plastică. Pe această proprietate se bazeazăcălcarea, calandrarea, presarea şi
netezirea.
♦ Moliciune, supleţe, aspect şi tuşeu plăcut,
♦ Capacitate de împâslire, influenţată de prezenţa solzilor, capacitatea fibrei de
lână de a se scurta şi încreţi la rupere, mediului alcalin care umflă fibra,
proprietăţilor elastice ale lânii.
♦ Porozitate, capacitate de acoperire,
♦ Capacitate de izolare termică

Afinitate faţă de coloranţi – acizi, cromatabili, complecşi

Proprietăţile fibrelor de poliester

Fibrele de PES prezintă următoarele proprietăţi:

Rezistenţă la tracţiune ridicată, ceea ce conferă ţesăturilor durabilitate ridicată
 Rezistenţă la abraziune
 Absorbţie redusă de apă şi umiditate, se usucă foarte uşor,
 Rezistenţă la şifonare
 Tuşeu plăcut, călduros, un bun confort la purtare,
 Rezistenţă la acţiunea căldurii, culoarea fibrelor fiind puţin influenţată de
temperaturi mai ridicate de lucru,
 Bune izolatoare termic,
 Rezistenţa bună la acţiunea luminii şi intemperiilor
 Posibilitatea de stabilizare dimensională sub acţiunea căldurii, permiţând
obţinerea de pliseuri, dungi durabile sau spălarea produselor fără pericol de deformare,
 Rezistenţă la acţiunea solvenţilor organici, anorganici
 Rezistenţă bună la acţiunea microorganismelor, insectelor, independent de
conţinutul de apă din fibră,
Principalele dezavantaje ale materialelor care au în amestec fibre scurte de PES
sunt:
  Încărcare cu electricitate statică, ceea ce generează greutăţi în procesul de
prelucrare textilă şi în timpul purtării,
 Tendinţa pronunţată de a forma pilling (datorită rezistenţei la tracţiune şi
frecare ridicată).

Amestecul lânii cu fibre de PES conferă următoare avantaje:

♦ Mărirea rezistenţei la uzură,

♦ Reducerea tendinţei de şifonare,
♦ Păstrarea dungii şi a formei după spălări repetate
♦ Stabilitate dimensională corespunzătoare
♦ Întreţinere uşoară
Materiale auxiliare:

Căptuşeala –dublează detaliile, mărindu-le rezistenţa la purtare, şifonare, păstrând

în timp forma acestora, imbunătăţind valoarea de prezentare a produsului şi parametrii de
confort. Materialul utilizat trebuie să fie lucios, pentru ca produsul să alunece uşor, să
permită mularea cu uşurinţă pe corpul purtătorului, să răspundă următoarelor cerinţe:
 Rezistenţă la frecare
 Drapaj, flexibilitate, tuşeu
 Permeabilitate la vapori,
 Permeabilitate la aer,
 Higroscopicitate, hidrofilie.
 Stabilitate dimensională la călcat spălat,
 Stabilitate dimensională la tratamente umidotermice,
 Stabilitate la transpiraţie,
 Stabilitatea colorantului.

Materialul de întărire: - dublează gulerul, cordonul, cu scopul de a mări rezistenţa

la purtare, şifonare, îmbunătăţind valoarea de prezentare a produsului finit, parametrii de
confort, permiţând modelarea îmbrăcămintei pe conformaţia corpului. Pentru modelul ales
propun utilizarea unei inserţii cu termoadeziv, materialul este mai uşor, mai ieftin, permite
croirea pe orice direcţie se fixează uşor prin călcare de materialul de bază, prezintă
stabilitate dimensională, este neşifonabil, rezistent la întindere pe orice direcţie, se poate
decupa în orice formă.
Inserţia cu temoadeziv prezintă
♦ Masă redusă
♦ Stabilitate dimensională la spălare, călcare,
♦ Stabilitate dimensională la solvenţi organici.
♦ Permeabilitate la transpiraţie şi la aer,
♦ Rezistenţă; la scămoşare şi frecare.

Ata de cusut: - este un material auxiliar folosit la asamblarea si prelucrarea

imbracamintei sau pentru alte scopuri.
 In industria de confectii,ata de cusut se produce din fibre naturale sau
sintetice,clasificandu-se astfel :
1)Dupa destinatie in procesul de confectionare ata pentru cusaturi tighel avand finetea in
Nm :48/ ;54/3, sau exprimata in text (T) :21x3 ;19x3 ;12x3, se foloseste la cusaturile de
imbinare sau de fixare,ata pentru butoniere cu finetea in Nm :54x2 ;85x2x3 ;100x2x3 ;sau
in text (T) 19x2x3 ;12x2x3 ;este o ata mai groasa,luciosa si rezistenta la frecare.
2)Dupa natura fibrelor din care se produce ata poate fi ata din bumbac care se
intrebuinteaza la coaserea imbracamintei din tesaturi de tricoturi,produse din fire de
bumbac sau tip bumbac.