UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ENERGETICA SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

Departamentul: TEXTILE – PIELARIE SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

FIBRE TEXTILE
(Curs nr. 14)
Fibre chimice. Fibrele sintetice

Lector:

Ing. MONICA FAUR

FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

2
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

Consideratii generale

Fibra sintetică destinată prelucrării textilelor poate fi clasificată pe baza unor variabile
și a materialului artificial din care este compusă.

Există 5 tipuri principale de fibre sintetice pentru țesături:

• Fibre de poliamidă (nailon);

• Fibre acrilice;
• Poliester;
• Fibre de polipropilenă;
• Fibrele elastomerice.

De la acestea obținem fire chimice foarte frecvent utilizate, cum ar fi:

Acril, Aramid (Kevlar și Nomex), Clorvinil, Modacrilic (acrilic modificat pentru rezistență
la flacără), Neopren, Poliamidă (nailon), Poliester, Polietilenă, Polipropilenă,
Politetrafluoretilenă (Gore-tex), Poliuretan (Elastam), Nailon.

3
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

Consideratii generale

Fibra sintetică în diversele sale variante este utilizată pentru producerea in special a
articolelor de imbracaminte (rochii, accesorii, șosete, colanți, lenjerie…etc.), articole
de décor, țesături pentru mobilier, etc.

Unul dintre segmentele în care aceste fibre sunt utilizate în mod special este producția
de articole pentru sport și agrement. Acest lucru se datorează dezvoltării recente a
industriei in acest domeniu, ceea ce a făcut posibilă producerea de fibre foarte subțiri și
foarte performante, cu caracteristici foarte bune, care le recomanda pentru utilizarea
in multe domenii.

De exemplu, fibrele acrilice sunt cele mai utilizate pentru tricotat, pentru lenjerie de
corp, ciorapi și țesături sport, denumite si „tehnice“.
Se remarcă prin izolarea termică ridicată, rezistenta buna la spălare și rezistența lor la
lumină sau la alți agenți atmosferici. De asemenea, sunt rezistente la mucegai și la
conditii extreme.

Unele dintre aceste fibre sintetice au caracteristici speciale și inovatoare care fac
posibilă transformarea lor în microfibre.

4
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

Consideratii generale

Prima fibra sintetica a fost o poliamida, denumita nylon, obtinuta in anul 1930 de catre
chimistii condusi de Wallace Hume Carothers, din cadrul companiei americane “du Pont
de Nemours”. Aceasta era o fibra foarte rezistenta, foarte elastica si extrem de supla.

In aceasta perioada, se pare ca exista o adevarata rivalitate intre chimistii americani si

cei japonezi in obtinerea fibrelor sintetice, fapt pentru care, dupa unele opinii, in
denumirea de nylon acordata fibrelor poliamidice s-ar ascunde o ironie a chimistilor
americani la adresa celor japonezi (Now you lose old Nipponese- “Acum tu pierzi, batran
japonez!”).

De atunci, au fost obtinute multe alte fibre sintetice, printre care: acrilul
(poliacrilonitril), aramidul (poliamida aromata), olefina (polietilena si polipropilena),
poliesterii si spandexul (poliuretanul), toate caracterizate prin: tuseu placut,
asemanator matasii si lanii, culoare alba sau diferite culori, realizate prin vopsirea in
masa, luciu variabil, in functie de procesul tehnologic si proprietati fizico-chimice,
tehnologice si microbiologice superioare.

5
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

Consideratii generale
Fibre sintetice se comercializeaza sub un numar foarte mare de denumiri, insa toate au
la baza cca. 30 de polimeri sinetici.

Intr-un proces tipic de obtinere a acestor fibre, un polimer sintetic, aflat sub forma de
solutie, topitura sau pasta usor mulabila, este extrudat prin orificiile unui filator si
trecut intr-un mediu care conduce la solidificarea lui.

In general, sectiunea transversala rotunjita conduce la o serie de dificultati in procesul

de prelucrare (alunecarea straturilor, noduri rezistente, favorizarea pillingului etc.) si
tocmai de aceea, se folosesc orificii de filare in forme geometrice diferite (stea cu cinci
–opt colturi, semicerc cu raze, trapez deschis etc.), in functie de polimerul extrudat.

De asemenea, in vederea reducerii masei specifice a fibrelor, extrudarea se poate

realiza prin orificii prevazute cu miezuri, care permit obtinerea unor canale cu aer in
masa fibrelor.

Pentru conferirea unui tuseu placut (ele prezentand un tuseu apropiat de cel al sticlei),
fiberele sintetice sunt volumizate prin diferite metode.

6
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

Consideratii generale

Fibrele din polimeri sintetici sunt mai usoare decat celelalte fibre textile, au o
capacitate buna de izolare termica, o higroscopicitate redusa (fapt pentru care sunt
curatate si uscate cu mare usurinta) si sunt rezistente la actiunea micoorgansimelor.

Proprietatile fibrelor depind de polimerul de baza, de procesul de filare si de

tratamentele ulterioare aplicate, care includ:

 etirarea (intindere in stare plastica pentru obtinerea unor rezistente superioare);

volumizarea;
 spalarea, vopsirea, matisarea, uscarea;
 taierea filamentelor etc.,

prin care o serie de proprietati, cum ar fi: masa, rezistenta chimica si termica,
elasticitatea, supletea, afinitatea fata de coloranti etc. pot fi optimizate.

7
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

Consideratii generale

In functie de monomerul utilizat si de procedeul de obtinere, fibrele sintetice se

clasifica in fibre obtinute:

prin policondensare: poliamidice (din acid sebaic si hexametilendiamina, din

caprolactama si din aminoacid undecanoic); poliesterice (ester dimetilic al acidului
tereftalic) si policarbonice;

prin polimerizare: polietilenice, polipropilenice si derivate vinilice (polietilena,

polipropilena, polivinilcloridice, polialcoolvinilice, poliacrilnitrilice) si copolimeri vinilici
(din clorura de vinil cu clorura de viniliden, din clorura de vinil cu nitril acrilic);

din sticle, zgure si roci eruptive: fibre de sticla, de zgura, de roci eruptive etc.

8
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

Consideratii generale

Fiecare dintre aceste fibre are anumite particularitati care determina domeniul ei
utilizare:

Ø fibrele poliamidice (care au ca materie prima titeiul-fenolul) sunt folosite pentru

produse solicitate puternic la frecare, tinandu-se insa cont ca favorizeaza aparitia
nopeurilor;

Ø fibrele poliesterice (care au ca materie prima gazele de cracare, metanul, etilena

etc.) sunt rezistente la actiunea aciziilor si alcaliilor diluate, au o mare capacitate de a
nu se deforma, conserva dungile la pantaloni si pliurile si sunt folosite ca inlocuitori ai
stofelor tip lana pieptanata si la fabricarea perdelelor;

Ø fibrele poliacrilice (care au ca materie prima gazul metan) se comporta bine la

sifonare, putrezire, la actiunea intemperiilor si datorita elasticitatii mari de volum sunt
folosite la fabricarea tricotajelor, paturilor, stofelor pentru paltoane si tip lana cardata;

9
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

Consideratii generale

Ø fibrele policlorvinilice (au ca materii prime gazele naturale si de sonda si acetilena)

sunt neaprinzibile, imputrescibile, au proprietati antireumatismale, rezista bine la
actiunea apei de mare, a acizilor si bazelor, fapt pentru care, pe langa fabricarea
diverselor sortimente curente, sunt folosite si in tesaturi cu aplicatii medicale;

Ø fibrele polialcoolvinilice (au ca materie prima titeiul) si sunt destinate tesaturilor de

tip bumbac (impreuna cu viscoza si cupro) fiind folosite la fabricarea lenjeriei, hainelor
de vara etc.

Fibre de polipropilena

10
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

Clasificarea fibrelor sintetice

11
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

FIBRE POLIAMIDICE (PA)

Structura macromoleculara a poliamidelor este in functie de structurile aromatice care

alcatuiesc catena.

Fibrele poliamidice (nylon, rilsan, relon, capron, perlon etc.) au o culoare alb-crem dar pot
fi vopsite cu usurinta, sunt lucioase, dar se pot si matisa. Sunt fibre usoare, avand masa
specifica de 1,14 g/cm3.

Higroscopicitatea este redusa, in conditii de temperatura si umiditate relativa normale,

absorbind apa in proportie de 3,8-4%.

In apropriere de flacara, incep sa se contracte si sa se topeasca, in flacara ard incet, cu

topire, iar la scoaterea din flacara se sting destul de repede, emanand un fum alb si un
miros diferit in functie de natura polimerului de baza: miros de telina sau de lumanare.
Produsul arderii are aspectul unei gamalii tari, mai mult sau mai putin neagra. La o
temperatura de peste 230°C se distrug.

La temperatura normala, sunt foarte stabile la actiunea microorganismelor si a majoritatii

agentilor chimici, insa nu sunt stabile la acizii minerali concentrati si se dizolva in fenol si
acid formic.
12
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

FIBRE POLIAMIDICE (PA)

Rezistenta specifica este de 57-83 kgf/mm2, fiind cea mai mare dintre rezistentele tuturor
fibrelor textile, insa prezinta fenomenul de „imbatranire” (rezistentele mecanice scad sub
actiunea indelungata a luminii si a agentilor atmosferici). De asemenea, rezista bine la
frecare, sunt foarte elastice, au o lungime de rupere de 45-52 km iar fibrele etirate
suplimentar, de 54-63 km.

Dezavantajele acestor fibre sunt urmatoarele: netezime prea mare si lipsa de structura,
tendinta de a forma nopeuri, higroscopicitate redusa, prin incalzire se ingalbenesc, se
incarca cu sarcini electrostatice, conduc la aparitia fenomenului de pilling, au rezistenta
mica la lumina si la acizi si prezinta un tuseu rece.

Fibrele poliamidice sunt folosite la fabricarea tesaturilor tip matase, a tesaturilor

impermeabile, a ciorapilor, a covoarelor, precum si pentru produse de uz sportiv, medicinal
si industrial (parasute, articole de pescuit, corzi la rachetele de tenis, fire pentru sutura
medicala, insertii etc.).

13
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

FIBRE POLIAMIDICE (PA)

Fibrele poliamidice neaprinzibile sunt fibrele poliamidice in care macromoleculele nu

mai sunt liniare si contin inele aromatice. Aceste fibre sunt foarte rezistente la actiunea
temperaturilor ridicate, dupa expunere timp de 2 luni la 260°C pastrandu-si cca. 60-70%
din rezistentele initiale la frecare si sfasiere, iar dupa expunere timp de 4 luni la 180°C,
rezistenta la tractiune ramane aproape neschimbata.

Prin incalzire la 400°C nu se topesc, nu propaga flacara, nu degaja miros neplacut si nici
gaze toxice.

Tesaturile au un tuseu placut si un aspect asemanator tesaturilor de uz comun, fiind

folosite la fabricarea tapiseriilor din aeronave, nave maritime, mijloace de transport auto
etc.

14
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

FIBRE POLIESTERICE (PES)

Fibrele poliesterice detin primul loc in productia fibrelor sintetice. Ele apar sub diverse
denumiri: Terital, Terom, Dacron, Lavsan, Tesil, Terylene etc., sortimentul fiind in prezent
intr-o continua diversificare, prin aplicarea unor noi tratamente de nesifonabilizare, albire
optica, calcare permanenta, antipilling, intretinere usoara, etc.

Se produc in doua sortimente de lungime: fibre continue si scurte, tip bumbac, tip lana, tip
in etc., ale caror lungimi sunt egale cu lungimea fibrelor cu care se realizeaza amestecul,
ponderea principala a productiei detinand-o insa fibrele scurte.

Fibrele poliesterice prezinta un grad inaintat de cristalinitate si de orientare moleculara. La

microscop, fibrele apar cilindrice, in sectiune transversala sunt rotunde iar la unele tipuri
se observa mici puncte.

Prezinta un tuseu apropiat cu cel al lanii, placut si fiind calduroase asigura un confort bun
la purtare.
Au o afinitate scazuta fata de coloranti, fapt pentru care ele se vopsesc la temperaturi
ridicate (peste 130°C si sub presiune).
Higroscopicitatea este foarte redusa, intre 0,2-0,4% si de aceea se usuca cu usurinta.
15
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

FIBRE POLIESTERICE (PES)

In apropriere de flacara, fibrele poliesterice se topesc si se contracta, in flacara ard incet,

cu topire iar la scoaterea din flacara se sting. Produsul arderii are aspectul unei gamalii
tari, maronii sau negre. La o temperatura de peste 260°C se distrug. Fibrele poliesterice
nu propaga flacara, dar in tesatura deasa se aprind mai usor. Dintre fibrele sintetice,
fibrele de poliester prezinta cea mai mare stabilitate termica (buna capacitate de a pastra
forma fixata prin procedee termice).

Fibrele poliesterice au rezistenta foarte buna la tractiune si la frecare, rezistenta la rupere

este de 56-68 kgf/mm2 pentru fibrele normale si pentru cele rezistente: 74-78 kgf/mm2.

Prezinta mare stabilitate fata de reactivii chimici, mai ales fata de acizi, oxidanti, solventi
organici, substante reducatoare, dar sunt mult mai sensibile la actiunea bazelor. La
actiunea luminii solare prezinta o rezistenta satisfacatoare, insa radiatiile gama o distrug.
Toate aceste proprietati au determinat folosirea fibrelor poliesterice in domeniul
imbracamintei de protectie.

De asemenea, fibrele poliesterice sunt foarte stabile la actiunea microorganismelor.

16
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

FIBRE POLIESTERICE (PES)

Principalele deficiente ale fibrelor poliesterice sunt: tendinta de aparitie a efectului de

pilling, afinitatea redusa fata de coloranti, dificultate de fabricare a produselor scamosate
ca urmare a pillingului, higroscopicitate foarte redusa si sensibilitate la alcali.

Fibrele poliesterice se utilizeaza in stare pura pentru firele de ciorapi, insa pentru firele
destinate tesaturilor, se fileaza in amestec cu alte fibre: 67% fibre poliesterice si 33%
bumbac – pentru camasi, bluze si rochii; 30% fibre poliesterice si 70% celofibra – pentru
imbracaminte usoara, de vara; 55% fibre poliesterice si 45% lana – pentru stofe subtiri si
semigroase etc.

De asemenea, sunt folosite la fabricarea covoarelor si a mochetelor (mai ales datorita

proprietatii unor noi fibre poliesterice de a prezenta o aderenta scazuta fata de impuritati),
a blanurilor, dar si pentru o serie de scopuri industriale: prelate, izolatii electronice, corduri
pentru anvelope etc.

17
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

FIBRE POLIETILENICE

Fibrele polietilenice se remarca printr-o mare stabilitate fata de agentii chimici, mentinute
timp de o luna, la temperatura camerei, in acid sulfuric concentrat, acid azotic concentrat,
acid acetic, fosforic etc., rezistenta acestor fibre nu este deloc afectata.

Au o mare rezistenta fata de atacul microorgansimelor si de asemenea, o mare

flexibilitate, care se pastreaza pana la -70°C.

Masa specifica este de 0,9 g/cm3.

Sunt folosite in special pentru fabricarea captuselilor, a produselor filtrante, a hainelor de

protectie etc., iar unele fibre polietilenice sunt folosite la realizarea vestelor antiglont, a
usilor de automobile blindate si a scaunelor pentru echipajele aeronavelor si elicopterelor.

18
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

FIBRE POLIPROPILENICE

Fibrele polipropilenice sunt fibrele cu cea mai inaintata structura cristalina si cele mai
usoare dintre toate fibrele textile, avand masa specifica cuprinsa intre 0,90-0,92 g/cm3. De
asemenea, poseda o mare rezistenta la tractiune, care prin etirare se mareste de 7 ori.

Alte caracteristici ale acestor fibre sunt: rezistenta mare la frecare si fata de acizi, baze si
oxidanti, higroscopicitate aproape zero si proprietati dielectrice superioare.

Prezinta o buna rezistenta la actiunea microorganismelor si insectelor, sunt bune

izolatoare termic, se aprind cu greu si numai in contact cu focul.
Cu toate ca sunt utilizate in industria electrotehnica si chimica, pentru uz igienico-sanitar si
pentru bunurile de consum, aceste fibre sunt folosite cu predilectie la fabricarea
covoarelor, a geotextilelor, a tapetelor, ambalajelor franghiilor si a materialelor netesute.

Noile compozite polimerice, cum ar fi Gore-tex, sunt folosite la fabricarea scurtelor de vant
si a hanoracelor (sunt usoare si foarte calduroase), in industria incaltamintei (la fabricarea
fetelor de cizme) iar fibrele Kevlar, la fabricarea vestelor anti-glont.

19
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

FIBRE POLICLORVINILICE

Fibrele policlorvinilice au fost realizate pentru prima data in 1934 in Germania, fiind
cunoscute sub numele de „fibre PeCe”.

Prezinta proprietatile specifice fibrelor sintetice, respectiv: culoare alba, luciu matasos
reglabil, higroscopicitate nula, rezistenta mare fata de majoritatea agentilor chimici, calitati
bune mecano-elastice, comportare satisfacatoare la albire, vopsire si finisare.

Alte caracteristici: neaprinzibilitatea, incarcarea triboelectrica (fapt ce conduce la efecte de

ameliorare si combatere a durerilor reumatismale) si contractibilitatea dirijata (permite
obtinerea de produse textile cu efecte in relief sau cresterea desimii tesaturilor in care se
afla in amestec cu fibre necontractabile).

In aproprierea flacarii, aceste fibre se contracta si evita flacara, in flacara se descompun

fara ardere directa si cu degajarea unui miros intepator, la iesirea din flacara,
descompunerea se opreste si formeaza o gamalie gri sau neagra. Se topesc la 170-180°C
si prezinta stabilitate termica la temperaturi scazute de pana la -195°C.

Domeniile de folosinta : tesaturi pentru unitati hoteliere, sali de teatru, cinematografe,

automobile, tricoturi volumizate, antireumatismale…etc. 20
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

FIBRE POLIACRILICE

Fibrele poliacrilice prezinta un aspect si tuseu asemanatoare lanii, fiind fibre „calde” si au
ca reprezentant pe plan national melana.

Masa specifica este redusa, de 1,16-1,18 g/cm3, prezinta cea mai mare rezistenta la
actiunea agentilor atmosferici (temperatura si umiditate) dintre toate fibrele textile, rezista
la actiunea bacteriilor, a moliilor etc., au o buna rezistenta fata de agentii chimici si fata de
caldura, sunt mai hidrofobe decat nylonul si au proprietati termice tot atit de bune ca lana.

Fibrele poliacrilice sunt atacate de acizii minerali concentrati iar rezistenta fata de alcalii
este suficienta, astfel incat ele pot fi spalate, albite si vopsite.

In aproprierea flacarii, aceste fibre incep sa se topeasca, in flacara ard cu topire si cu

degajarea unui mirosde migdale amare, la iesirea din flacara continua sa arda si formeaza
o cenusa neregulata, neagra si tare. La 150°C incep sa se ingalbeneasca si se topesc.

21
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

FIBRE POLIACRILICE

Printre dezavantaje se pot mentiona: rezistenta la frecare redusa, higroscopicitate foarte

redusa (1-2%), se incarca cu sarcini electrostatice, au afinitate scazuta fata de coloranti,
sunt friabile, produc pilling si se murdaresc usor.[17].

Multe dintre aceste dezavantaje au fost indepartate insa prin aparitia unor noi sortimente
de fibre poliacrilice, care prezinta un efect pilling redus, au o volumizare marita, sunt
bactericide si ignifuge (fiind folosite ca inlocuitor al azbestului), absorbante de umiditate
etc.

Din melana 100% sau in amestec cu alte fibre se fabrica tricotaje, captuseli pentru haine,
covoare, stofe de mobila, stofe pentru costume si paltoane, imitatii de blana, umplutura
pentru saci de dormit, plapumi etc.

22
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

FIBRE POLIURETANICE

Fibrele poliuretanice (Perlon, Lastex, Lycra, Spandex, Estana, Vyrene etc.) au

revolutionat industria confectiilor facand posibila realizarea unor haine extrem de flexibile
si mulabile. Fata de fibrele de cauciuc pe care le inlocuiesc, aceste fibre sunt fine si
uniforme, rezistenta la tractiune este de trei ori mai mare decat a fibrelor de cauciuc, au o
mare rezistenta la actiunea uleiurilor, o capacitate tinctoriala marita si o rezistenta
superioara la actiunea luminii (rezistente la procesul de imbatranire). De asemenea, se
remarca prin o rezistenta exceptionala la frecare si la actiunea radiatiilor nucleare.

Pe langa articolele de imbracaminte, ciorapi si costume de baie, se folosesc si in

constructia vehiculelor si a echipamentelor spatiale.

23
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

FIBRE MINERALE

Fibrele de sticla sunt singurele fibre anorganice (minerale) cu o larga utilizare comerciala.
Exista doua tipuri de fibre de sticla: continue si scurte. Fibrele continue se obtin prin
tragerea sticlei topite sub forma de fire, iar cele scurte se obtin prin intreruperea fluxului
continuu al fibrelor de sticla, cu ajutorul aerului, aburului sau a gazelor. Fibrele de sticla
sunt elastice si pot fi folosite la fabricarea de tesaturi cu destinatii speciale, in amestec cu
rasini, la fabricarea unor matrite etc., iar fibrele de cuart mineral pot fi utilizate in domenii
de temperaturi ridicate, ele rezistand pe termen lung la temperaturi de 1400°C.

Principalele proprietati ale fibrelor de sticla sunt: neaprinzibilitate, au o buna rezistenta la

agentii chimici si la intemperii, sunt imputrescibile, prezinta stabilitate dimensionala, buna
rezistenta dielectrica si se curata prin simpla spalare cu apa.

24
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

FIBRE POLIETILENICE

Incepand cu anul 1960 au fost realizate si o serie de fibre ceramice pe baza de: oxid de
aluminiu, carbura de siliciu, carbura de bor etc., acestea fiind folosite mai ales in obtinerea
unor materiale compozite rezistente la temperaturi ridicate. Materialele compozite pe baza
de fibre ceramice mai prezinta si bune proprietati de rezistenta si fiind usoare, sunt larg
utilizate in industria aeronautica civila si militara, la fabricarea multor componente ale
elicopterelor, satelitilor si a vehiculelor spatiale.

Fibrele metalice sunt folosite la fabricarea voalurilor iar fibrele de aluminiu, acoperite cu
materiale plastice, datorita luciului deosebit pe care-l prezinta, sunt folosite la fabricarea
firelor de efect. De asemenea, sunt fabricate fire din otel inox aliat cu nichel sau cu alte
metale, care confera in masa materialelor textile proprietati antistatizante, de stabilitate
termica si rezistenta la tractiune.

Fibrele de carbon si grafit sunt fibre foarte rezistente, fapt pentru care sunt utilizate ca
agent de rezistenta in materialele compozite.

25
 FIBRELEBUMBACUL
CHIMICE SINTETICE

MICROFIBRE

Se intalnesc in literatura sub denumirile: microfibre, microfilamente, ultrasupermicrofibre si

reprezinta fibre de mare finete (0.3-0.5dtex). Japonezii definesc ca microfibre fibrele de
finete mai mica decat 0,3dtex. ( realizeaza microfilamente de 0.1 dtex).

Utilizarea microfibrelor in structurile textile confera acestora caracteristici superioare

referitoare la:

• suprafata: tuseu mai moale, drapaj mai bun, aspect optic superior;
• capacitate mare de acoperire, datorita porilor fini ( impermeabilitate la apa si vant,
permeabilitate la vapori de apa)

26
Bibliografie

V. Gribnicea si L. Bordeianu, “Fibre textile – Proprietati generale”, Ed. Performantica, Iasi, 2002,
ISBN 973-8075-40-8

L. Bordeianu, “Fibre textile”, Ed. Universitatii din Oradea, 2005, ISBN 973-613-776-7

I. Vlad, “Fibre textile”, curs predate la Facultatea de Textile-Pielarie, Iasi, 1986

Manualul inginerului textilist I, Ed. Agir, Bucuresti, 2002

I. Ionescu- Muscel, “Fibre textile la sfarsit de mileniu”, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1990

O. Malcomete - “Fibre textile”, curs lito I.P. Iasi, 1994

https://www.scrigroup.com/tehnologie/merceologie/FIBRE-SI-FIRE-TEXTILE55776.php

27