UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ENERGETICA SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

Departamentul: TEXTILE – PIELARIE SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

FIBRE TEXTILE
(Curs nr. 9)

Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

Lector:

Ing. MONICA FAUR

 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

Proprietati mecanice

2
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

Elasticitatea fibrelor

Elasticitatea este proprietatea fibrelor de a reveni – parţial sau total –

la forma iniţială după îndepărtarea forţei (mai mică decât cea de rupere)
care le-a provocat deformaţia.

Pentru materiale, în general, prezintă importanţă deformaţia elastică

atât în timpul acţionării forţei cât şi în timpul revenirii (după îndepărtarea
forţei).

Pentru textile, prezintă importanţă deformaţia elastică după

îndepărtarea forţei, deoarece pentru produsele textile în mare parte este
nevoie ca ele să-şi păstreze forma după ce au fost supuse la anumite
solicitări.

3
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE
Elasticitatea fibrelor

Elasticitatea fibrelor influenţează foarte multe proprietăţi ale produselor

finite.

– stabilitatea – cu cât fibrele sunt mai elastice, cu atât produsele în

structura cărora intră vor avea o stabilitate mai mare la diverse solicitări
mecanice;
– şifonabilitatea este mai redusă la produsele în structura cărora intră fibre
mai elastice;
– tendinţă mai redusă de formare a efectului pilling la produsele alcătuite
din fibre mai elastice;
– drapajul produselor (capacitatealor de a lua forma corpului) este cu atât
mai mare cu cât fibrele din structura lor sunt mai elastice;
– tuşeu mai moale, mai plăcut la produsele alcătuite din fibre mai elastice;
– rezistenţă mai mare la produsele în structura cărora intră fibre mai
elastice.
4
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

Elasticitatea fibrelor

Revenirea fibrelor la forma iniţială după deformare este posibilă atunci

când forţele exterioare au produs modificări reversibile.

Dintre asemenea modificări mentionam:

– modificarea unghiului de valenţă al legăturilor intramoleculare;

– modificarea reversibilă a formei macromoleculei;
– deplasarea relativă a unor elementele structurale.

5
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

Elasticitatea fibrelor

Determinarea practică a valorilor deformaţiei elastice şi a deformaţiei

plastice presupune solicitarea unei probe de lungime cunoscută cu o forţă
inferioară celei de rupere urmată de relaxare şi măsurarea lungimii după
solicitare şi după relaxare. Astfel, o fibră de lungime iniţială l0, sub acţiunea
unei forţe de tracţiune F, mai mică comparativ cu forţa sa de rupere Fr , se
deformează axial ajungând la lungimea l1.

După îndepărtarea forţei de solicitare fibra

revine la lungimea l2. Deci, din deformaţia
totală o parte se recuperează, iar cu o parte
fibra rămâne deformată ireversibil.

6
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

Elasticitatea fibrelor

Mărimi de apreciere a elasticităţii

Capacitatea de revenire din deformare se apreciază prin:

– modul de elasticitate (E);

– gradul de elasticitate (Ge);
– lucrul mecanic de revenire (Lr).

Modulul de elasticitate este o caracteristică de material, care reprezintă

efortul necesar pentru a obţine o alungire egală cu lungimea iniţială în
domeniul elastic (o alungire de 199%).
Este o mărime foarte importantă, dar numai valoarea acestei caracteristici
nu este suficientă pentru a cuantifica elasticitatea fibrelor.

7
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

Elasticitatea fibrelor

Mărimi de apreciere a elasticităţii

Gradul de elasticitate (Ge) este un parametru convenţional, care

reprezintă raportul dintre deformaţia elastică (εe) şi deformaţia totală (εt) şi
se calculează cu relaţia:

Gradul de elasticitate scoate în evidenţă unele caracteristici de folosire a

fibrelor; de acest parametru depind stabilitatea, şifonabilitatea, rezistenţa.
8
El variază de la o fibră la alta, dar este dependent şi de gradul de încărcare.
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

Elasticitatea fibrelor

Mărimi de apreciere a elasticităţii

Lucrul mecanic de revenire

Sub acţiunea unei forţe (egală cu 30% din forţa de rupere) fibra suferă
deformaţii elastice şi plastice pentru a căror producere se consumă o
energie totală, din care o parte pentru producerea deformaţiei elastice,
care se conservă şi se poate recupera la relaxare, iar o parte se consumă
ireversibil pentru deformaţia plastică, disipându-se sub formă de căldură.

Lucrul mecanic ”recuperat” denumit lucrul mecanic de revenire sau lucrul

de deformaţie elastică, poate fi determinat prin trasarea diagramei efort-
deformaţie pentru o solicitare egală cu 30 % din forţa de rupere, urmată de
relaxare.
9
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

2. SOLICITAREA DE ÎNCOVOIERE

Calculul razei de curbură care provoacă ruperea fibrei

Marea majoritate a organelor

Fibră încovoiată sub o rază de curbură R0
lucrătoare sunt cilindrice, deci
fibrele se încovoaie după o rază de
curbura, a cărei valoare, în cazul în
care este foarte mică (adică atunci
când organele de lucru care
provoacă încovoiere sunt de
dimensiuni foarte mici), poate
determina ruperea prin încovoiere a
fibrelor. Pentru a preîntâmpina
apariţia unui asemenea fenomen
este necesar să se cunoască
valoarea razei de curbură care ar
putea distruge fibra prin încovoiere.
10
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

2. SOLICITAREA DE ÎNCOVOIERE

Calculul razei de curbură care provoacă ruperea fibrei

Se consideră o fibră, cu diametru d, care trece peste un organ de lucru

cilindric, de rază Ri, organ care îi provoacă o încovoiere de rază R0. În
zona de sub raza neutră (x-x) fibra este supusă la eforturi de compresie,
iar în zona de deasupra, la solicitări de întindere şi tensionare.

Întrucât fibrele textile se caracterizează printr-o bună rezistenţă la

compresie, distrugerea fibrei încovoiate poate să fie cauzată numai de
întindere.

Ruperea fibrei apare atunci când zona situată deasupra axei neutre va
suferi o deformaţie mai mare, sau cel puţin egală cu alungirea la rupere
a fibrei. Din această zonă, partea exterioară, respectiv arcul de cerc
exterior (le) este cel care se deformează cel mai mult.

11
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE ÎNCOVOIERE

Calculul razei de curbură care provoacă ruperea fibrei

Cunoscând grosimea şi alungirea la rupere a unei fibre, se poate calcula

valoarea razei de curbură a organului de lucru care poate conduce la
distrugerea acesteia.
In procesele de prelucrare, fibrele nu se rup datorită solicitării de
încovoiere, dar de cele mai multe ori solicitarea de încovoiere este însoţită
şi de alte solicitări, în special de solicitările de tracţiune, care împreună pot
provoca ruperea fibrei.
12
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

2. SOLICITAREA DE ÎNCOVOIERE

Aşadar, făcând abstracţie de natura polimerului şi de structura

produsului, influenţa cea mai mare a rezistenţei la încovoiere o exercită
grosimea fibrelor – atât prin mărime cât şi prin forma ariei secţiunii
transversale:

• fibrele mai fine se comportă mai bine la solicitări de încovoiere

decât cele mai groase!
• o formă mai aplatizată micşorează rezistenţa la încovoiere a fibrelor,
mărind deci flexibilitatea acestora.

Capacitatea de îndoire, denumită şi flexibilitatea fibrelor este

influenţată de asemenea şi de proprietăţile lor elastice (de valoarea
alungirii la rupere şi de valoarea alungirii corepunzătoare limitei de
elasticitate).

13
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

2. SOLICITAREA DE ÎNCOVOIERE

Rezistenta la încovoiere a fibrelor

Rezistenţa la îndoire denumită şi rigiditate este capacitatea fibrelor de

a se opune schimbării formei lor sub acţiunea forţelor de încovoiere (un
alt mod de apreciere a comportării fibrelor la solicitarea de încovoiere).

Fiecare fibră se caracterizează printr-o anumită capacitate de a se

opune schimbării formei sale, atunci când asupra ei acţionează un
moment încovoietor.
Valoarea rigidităţii la încovoiere poate fi calculată sau determinată
practic, fiind definită de relaţia:

14
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

2. SOLICITAREA DE ÎNCOVOIERE

Rezistenta la încovoiere a fibrelor

15
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

2. SOLICITAREA DE ÎNCOVOIERE

Rezistenta la încovoiere a fibrelor

Din aceste relatii rezulta ca rigiditatea la incovoiere a unei fibre este direct
proportionala cu modulul de elasticitate si patratul densitatii de lungime si
invers proportionala cu masa specifica. La fibrele de aceeasi natura (E=ct. si
ρ=ct.), valoarea rigiditatii depinde numai de grosimea fibrei.

Pentru determinarea rigiditatii fibrelor a caror sectiune transversala nu este

circulara, literature de specialitate propune urmatoarea relatie de calcul:

16
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

2. SOLICITAREA DE ÎNCOVOIERE

Rezistenta la încovoiere a fibrelor

Coeficienţi de corecţie a rigidităţii fibrelor

17
Bibliografie

V. Gribnicea si L. Bordeianu, “Fibre textile – Proprietati generale”, Ed. Performantica, Iasi,

2002, ISBN 973-8075-40-8

L. Bordeianu, “Fibre textile”, Ed. Universitatii din Oradea, 2005, ISBN 973-613-776-7

I. Vlad, “Fibre textile”, curs predate la Facultatea de Textile-Pielarie, Iasi, 1986

Manualul inginerului textilist I, Ed. Agir, Bucuresti, 2002

I. Ionescu- Muscel, “Fibre textile la sfarsit de mileniu”, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1990

O. Malcomete - “Fibre textile”, curs lito I.P. Iasi, 1994

18