MODUL 9

EXECUTAREA CUSĂTURILOR MECANICE

LECŢIA 9.1

EXECUTAREA CUSĂTURILOR MECANICE

1. TIPURI DE CUSĂTURI
Cusăturile mecanice se execută cu maşini de cusut de diverse tipuri şi se împart în:
 cusături rigide (tighel, zig-zag);
 cusături elastice (lănţisor cu un fir, cu două fire);
 cusături de acoperire (triplok, überdeck şi flatlock);
 cusături ascunse (ştafir, pichir, dürchnet).

2. CUSĂTURI MECANICE
Pot fi cusături cu o aţă, cu 2 sau mai multe aţe.

a) Cusături rigide
Cusătura tighel se formează prin împletirea firelor 1 şi 2 de către organele de lucru ale
maşinii de cusut, respectiv ac şi suveică. Lungimea pasului se poate regla în funcţie de natura
materialelor care se asamblează.
Un tighel executat mecanic este corect atunci când cele două fire se împletesc la
mijlocul grosimii straturilor cusute. Aceasta se obţine prin reglarea corectă a tensiunii firelor.
În caz contrar, rezultă cusatura înşirată pe faţă sau cusătura înşirată pe dos.

a- tensionare corectă;
b- tensionare slabă a firului de aţă din ac;
c- tensionare slabă a firului de aţă de la suveică;
1 – firul din ac;
2 – firul din suveică

Cusătura zig-zag este o cusătură tighel cu paşii dispuşi oblic faţă de direcţia cusăturii. Se
caracterizează prin două elemente:
 lungimea pasului P1
 lăţimea cusăturii P2.

Se utilizează, în general, pentru protejarea

marginilor cusăturilor împotriva destrămării, fixarea
dosului de guler, precum şi în scop ornamental, caz în care poate avea diferite aspecte.

1
b) Cusături de acoperire
Cusătura de surfilare face parte din grupa cusăturilor de acoperire şi este folosită la
protejarea marginilor detaliilor împotriva destrămarii sau la asamblarea a două piese, concomitent
cu protejarea marginilor. Cusătura se realizează prin împletirea a trei fire, din care unul, superior,
înfilat la ac şi firele inferioare, înfilate fiecare la câte un
apucător (graifer) oscilant. Maşinile care execută aceste
cusături (triplok) ofera posibilitatea reglării atât a pasului
(desimea împunsăturilor), cât şi a lăţimii cusăturii.

c) Cusături ascunse
Cusătura ştafir este o cusătură ascunsă, care se execută în interiorul straturilor de material.
Datorită formei curbate a acului şi a mişcării sale (oscilantă în plan orizontal), este posibil ca acesta
să apuce numai o jumătate din grosimea materialului de pe faţa produsului, realizându-se astfel o
cusătura invizibilă pe faţă. Cusătura se formează prin împletirea a două fire, unul alimentat la ac
şi al doilea alimentat la apucătorul rotativ, cu ajutorul a două apucătoare oscilante (oarbe)
suplimentare. În absenţa unei maşini de executat ştafir cu ac curb, cusătura ştafir poate fi obţinută şi
cu o maşină de cusut cu ac drept.

- cusătura ştafir executată cu ac curb

- cusătura ştafir executată cu ac drept

Informativ : determinarea consumului de aţă pentru

cusătura simplă cu 2 aţe:
l = lungimea aţei necesară pentru coaserea unui cm de cusătură;
g = grosimea materialelor ce se îmbină;
n = numărul de paşi pe cm de cusătură;
c = coeficient de alungire a aţei, cu valori cuprinse între 0.85-0.95, în funcţie de tipul de aţă;
l = ( 2 + 2ng)c
L = lungimea totală a aţei;
L = lk
unde k = numărul de cm de cusătură.
Pentru stabilirea consumului de aţă necesară coaserii unui produs se calculează L pentru
fiecare cusătură în parte. Valorile obţinute se adună, iar la totalul obţinut se adaugă un plus de 8-10
%. Procentul reprezintă rezerva necesară pentru pierderi tehnologice.

3 CLASIFICAREA CUSĂTURILOR
La confecţionarea produselor de îmbrăcăminte se folosesc diverse tipuri de cusături, fiecare
având o anumită caracteristică. Clasificarea cusăturilor se face după următoarele criterii:
 destinaţia cusăturii;
 poziţia pe care o au două piese, una faţă de alta în timpul coaserii;
 structura cusăturii.

Produsele de îmbrăcăminte, pe lângă funcţia de acoperire a corpului, trebuie să fie comode

şi estetice.
Comoditatea şi aspectul estetic al produselor se realizează atât prin croială, cât şi prin modul
de execuţie a cusăturilor, de îmbinare a părţilor componente.

2
 Cusăturile de îmbinare sunt ascunse sau vizibile (sub formă de garnitură). În funcţie de
natura şi grosimea materialului, cusăturile sunt simple sau duble.

a) Cusăturile simple se execută la materiale la care rezerva de cusătură se descalcă sau se calcă
într-o singură parte şi se fixează pe faţă cu un al doilea tighel de garnitură.

- îmbinarea a două foi

- cusătură descălcată

- cusătură călcată într-o parte

După descălcarea rezervei, se

mai poate trage un tighel sau două, de o
parte şi de alta a cusăturii de îmbinare.
Această cusătură are fie rol de întărire,
fie rol ornamental.

cusătură călcată într-o parte şi dublu tighelită

b) Cusăturile duble se execută, de obicei, pe ţesături lavabile.

Aceste cusături sunt: cusătura fraţuzească şi cusătura refec.
Îmbinarea a două piese se realizează prin însăilare, potrivind
semnele de contur şi semnele de întâlnire. Fixarea cu tighel se face
corespunzator cusăturii ce trebuie executată. Pentru a asigura o
îmbinare corectă, lungimea cusăturii, la cele două piese, trebuie să
fie egală.

Cusătura franţuzească:

Cusătura refec:
- îmbinarea foilor cu primul tighel

- fixarea cusăturii cu al doilea tighel

- secţiune

3
c) Cusătura zig-zag În cazul acestei cusături, marginile celor 2 piese se
află în acelaşi plan, fiind cusute margine în margine. Din acest motiv,
cusătura prezintă marele avantaj că evită îngroşarea. Cusătura se
caracterizează prin faptul că aţa formează o linie frântă, împunsăturile
acului fiind în zig-zag.

d) Cusătura cu paspoal are scopul întăririi şi înfrumuseţării marginilor

pieselor . Această cusătură poate fi:
a) cusătura cu paspoal simplu;
b) cusătura cu paspoal întors;
c) cusătură suprapusă cu paspoal simplu

În cazul paspoalului simplu cusătura se execută dintr-o dată la o

maşină de cusut paspoal prevazută cu dispozitiv pentru ghidarea paspoalului.

În cazul cusăturii cu paspoal întors se execută mai întâi coaserea marginii împreună cu
paspoalul aşezând piesele faţă la faţă, după care se întoarce paspoalul acoperind marginea.

e) Cusături de suprapunere
La cusătura de suprapunere marginile
celor două piese se suprapun pe o lăţime oarecare şi
se cos. Lăţimea de suprapunere depinde de numărul
de cusături care trebuie să fixeze cele două piese.

cusătură de suprapunere cu marginea întoarsă

cusătura de suprapunere cu marginea îndoită şi cu paspoal.

4
f) După structura cusăturii se constată că toate tipurile de cusături sunt formate din paşi de tighel
care se obţin prin străpungerea cu acul a pieselor de îmbinat şi trecerea aţei prin aceste orificii,
alternativ de o parte şi de alta a marginilor.
După modul în care trece aţa prin orificii se disting următoarele tipuri de cusături:
 cusătura lanţ cu 1 fir;
 cusătura lanţ cu 2 fire;
 cusătura simplă cu 2 fire;
 cusătura zig-zag.

4. REGULI GENERALE LA ÎMBINAREA PRIN COASERE

În cazul în care una din piese prezintă încreţituri, falduri, pense etc, întâi se execută acestea,
se aduc cele două piese la aceeaşi lungime, apoi se execută îmbinarea.

Când se îmbină o porţiune întinsă cu una încreţită, atât însăilarea cât şi tighelirea se execută
pe partea încreţită. Pentru a nu se forma cute în timpul fixării cu tighel, creţurile se execută de o
parte şi de alta a semnului de îmbinare, deci cusătura se execută între încreţituri. Dacă este necesar,
creţurile se fixează pe un şiret dimensionat la lungimea necesară.

Îmbinarea se poate executa între două piese sau între două subansamble.
În cazul îmbinării subansamblelor, acestea se execută complet, fiecare în parte (se descalcă
cusăturile, se surfilează, se execută eventualele creţuri), apoi se realizează îmbinarea.