GRUPUL SCOLAR DE INDUSTRIE USOARA PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICARE
A COMPETENELOR PROFESIONALE
NIVEL III
Profil : Tehnic
Specializarea : Tehnician designer vestimentar

INDRUMATOR:
Prof.

ABSOLVENT:
..

PROMOTIA 2012

GRUPUL SCOLAR DE INDUSTRIE USOARA PLOIESTI

Tema proiectului:
Creatie vestimentara si proiectare tehnologica
pentru produsul
Fusta in patru clini
Diversificarea termintiei la fusta

CUPRINS:
CAPITOLUL I : REALIZAREA COLECIEI DE MODELE
I.1

Realizarea colectiei de modele

I.2

Diversificarea detaliilor

CAPITOLUL II : OBINEREA ABLOANELOR

II . 1 Construcia tiparului clasic
II . 2 Transformarea n model
II . 3 Realizarea abloanelor
CAPITOLUL III : NORMA INTERN
III . 1 Alegerea materialelor de baz i auxiliare
III . 2 Stabilirea utilajelor necesare
CAPITOLUL IV : NORMA DE CONSUM
IV . 1 Elaborarea ncadrrii
IV . 2 Calculul normei i indicatorilor de eficien
CAPITOLUL V : PROCESUL TEHNOLOGIC DE CONFECIONARE
V . 1 ntocmirea procesului tehnologic
CAPITOLUL VI : SNTATE I SECURITATE N MUNC

MEMORIU JUSTIFICATIV

Moda a reprezentat din totdeauna un punct de interes pentru oamenii din inalta societate si pentru
femeile din toate paturile sociale. Lumea haute couture reprezinta un mister pentru multi dintre noi. Este
o lume a luxului, elegantei si calitatii.
In Franta secolului al XVII-lea a fost initiat
primul impuls de creare a hainelor prin
autorizatia data de Ludovic al XIV-lea in 1675
croitoreselor de a confectiona haine de dama.
Pana in acest moment nobilimea din fiecare tara
era cea care era un trendsetter - orice purtau
marile doamne, precum ducesele si printesele,
devenea o moda. Insa Ludovic al XIV-lea a fost
primul care a atras privile spre Franta, epicentrul
modei de atunci si de astazi. Maria Antoinette a
fost prima doamna care si-a dorit o croitoareasa
proprie pentru a putea avea rochii personalizate.
In acea perioada au fost impuse cateva reguli ce
trebuiau respectare cu rigurozitate: dantelele
englezesti erau purtate numai dupa serbarile de la
Longchamp, blanurile se purtau doar dupa 1
noiembrie, dupa Paste nu se mai purtau mansoane
iar femeile trecute de varsta de 40 de ani trebuiau
sa se prezinte la curte numai cu capul acoperit de
dantela neagra.
Promotorii haute couture-ului
Un secol mai tarziu, Charles Frederick Worth avea
sa devina parintele haute couture-ului pe care il
cunoastem astazi, devenind primul couturier
mondern. El este mai intai vanzator la Gagelin,
apoi infiinteaza un atelier de croitorie. In anii 1851 si 1855 este recompensat la expozitii univerale si
este primul din istoria couture care foloseste manechine vii, permitand ca rochiile sale sa fie incercate.
El a avut norocul sa devina celebru pentru ca langa magazinul sau a fost deschisa Opera Garnier, ceea
ce a permis ca piesele sale sa fie observate de catre cei mai cu stare oameni din oras.
Dupa Worth, Jacques Doucet este primul couturier cultivat, ce legase relatii de prietenie cu Monet si
Degas, detaliu de care trebuie sa tinem cont deoarece acestia aveau sa devina o sursa de inspiratie pentru
creator. Este cunoscut pentru rochiile sale feminine, elegante si in culori pastelate. Cele mai originale
creatii ale sale erau cele comandate de actritele vremii respective.
Paul Poiret a fost primul couturier designer de dinaintea Primului Razboi Mondial. El era interesat de
artele decorative, mobilier, flacoane de parfum, vesela sau lampi. Poate fi numit pionierul
diversificarilor in materie de parfumuri si farduri. Poiret a adus o schimbare in moda prin raspunsul pe
care l-a dat lumii orientale si atractia sa pentru stilul neoclasic prin inlocuirea corsetului cu sutienul si
introducerea fustei creion, verticala, foarte stramta ce obliga femeia sa adopte pasi mici. In 1903 el a
deschis un magazin in Paris si pana in 1907 a revigorat stilul imparatesc, foarte popular in Franta lui

Napoleon I. De asemenea, baletul rus si interesul sau pentru lumea orientala l-au inspirat in conceperea
design-urilor ornate si teatrale.
Dupa ani de opulenta a avut loc in istoria un eveniment important ce a dus creatiile pe un alt plan si care
a schimbat radical modul ce concepere a hainelor: inventia masinii de cusut de catre Isaac Singer. Cu
ajutorul acesteia hainele au inceput sa fie create pe scara mai larga si confectionarea manuala a fost
lasata pe planul secund.
Anii timpurii ai secolului XX au reprezentat perioada in care creatoarea Lucile London a facut senzatie
in lumea modei. Tinutele sale aveau un aer provocator si controversat. A reusit sa puna in scena prima
prezentare de moda sub forma de spectacol in anul 1905.
In anii 30 deja intreaga lume este fascinata de moda pariziana si incepe sa fie stabilit un calendar al
prezentarilor si al caselor de moda admise ca parte a Fdration Francaise de la Couture, du Prt-porter des Couturiers et des Crateurs de Mode.
Ce inseamna haute couture?
Te gandesti la haine de lux, materiale scumpe
lucrate meticulos, handmade, extravaganta?
Termenul in sine inseamna moda inalta sau
eleganta, creata manual si elaborat. Reprezinta
hainele de cea mai buna calitate posibil ce sunt
concepute personalizat, in functie de masurile
celei ce le va purta.
Termenul de "haute couture" este protejat prin
lege si nu poate fi folosit fara acordul scris al
"Federatiei franceze de couture, prt-a-porter a
couturierilor si a creatorilor de Moda" (are
menirea de a organiza prezentarile de moda in
lunie ianuarie, martie, iulie si octombrie). Doar
cei care indeplinesc anumite conditii cu maxima
rigurozitate pot face parte din aceasta federatie.
Criteriile de alegere au fost puse pe hartie in 1945
si au fost apoi actualizate in anul 1992. Aceste
reguli sunt:
* detinerea unei case de moda la Paris cu cel putin
15 angajati permanenti
* crearea modelelor pentru un anumit client
* de doua ori pe an casa trebuie sa prezinte 35 de
tinute casual si de seara, fara intermediul unui
subantreprenor si fara lucru in serie
* hainele pot fi realizate la comanda sau pot fi vandute pentru reproducere
Federatia poate sa invite si alti designeri de moda pentru a intra pe lista membrilor dar pana cand vor
indeplini conditiile ei pot folosi doar termenul de "couture" pentru creatiile lor. Doar dupa doi ani de
zile invitatii pot deveni membri cu o cerere scrisa la Ministerul Industriei si in urma unui vot.
Cine sunt membri haute couture?
In acest moment sunt doar 11 membri cu drepturi depline iar lista este urmatoarea: Adeline andr,
Aanne Valrie Hash , Chanel, Christian Dior, Christian Lacroix, Dominique Sirop, Franck Sorbier,
Givenchy, Jean Paul Gaultier, Maurizio Galante si Stphane Rolland.
Stiai ca?

 Haute-Couture si "couture cration" sunt termeni protejati de lege (la fel ca cognac si champagne
) si nu pot fi folositi fara acordul scris al Fdration Francaise de la Couture, du Prt--porter des
Couturiers et des Crateurs de Mode. Haute-couture se foloseste pentru a denumi creatiile produse la
Paris si imitate in celelalte capitale ale modei: Londra, Milano, New York.
Pentru a putea folosi termenul de haute-couture, casele de moda din Franta trebuie sa respecte niste
criterii bine stabilite (numar de angajati, prezentarea la Paris a doua colectii pe an, formate din
minimum 50 de tinute de zi si de seara, productia sa fie in atelierele proprii etc).
Termenul poate fi folosit pentru a indica fie case de moda sau creatori de moda, care au primit acordul
FFC, fie colectiile de moda in sine.
Saptamanile modei au loc de 2 ori pe an la Paris, Londra, Milano, New York si Los Angeles, unde se
prezinta atat colectiile pentru femei cat si cele pentru barbati. Mai exista saptamani dedicate modei la
Sao Paolo si Tokyo.
Creatorii de moda isi prezinta creatiile doar in unul dintre aceste orase, care nu trebuie sa fie neparat si
cel al tarii lor de bastina. Designeri americani precum Rick Owens participa la showul din Paris, la fel
ca si britanicii Stella McCartney si Alexander McQueen.
Fiecare oras al modei are o alta conotatie. Milano este centrul comercial al modei. Paris este sediul
originalitatii si inovatiei. Designerii care prezinta la Londra sunt deseori mai putin cunoscuti dar mai
extravaganti. New Yorkul este recunoscut mai mult pentru creatiile sport decat cele elegante. Importanta
relativa a unei saptamani dedicate modei este dictata atat de orasul in care prezinta cei mai buni
designeri ai momentului, dar si cei mai mari retaileri si membri ai presei din audienta.

A existat cu adevarat o "politie a modei"? Astazi termenul are o conotatie ironica care descrie o
persoana care critica modul in care se imbraca ceilalti. Cu toate acestea, termenul a aparut catre sfarsitul
Evului Mediu, dupa ce legile somptuozitatii (legi care restrictionau sau reglau extravagantele in
materie de vestimentatie, conform unor principii religioase si morale ale vremii) au fost aprobate de
nobilime pentru a se asigura ca anumite tesaturi si stiluri sunt rezervate celor care aveau dreptul sa le
poarte . Politia modei patrula strazile, amendand sau arestand pe cei ce incalcau codul vestimentar.

CAPITOLUL I : REALIZAREA COLECIEI DE MODELE

I.1

Realizarea colectiei de modele

e)
Prin realizarea unei cusaturi de surfilare sau a unei cusaturi lant 401 si reglarea
transportorului diferential la valori mai mari decat 1. Dintii transportori din spatele acului
trebuie sa aiba miscari de inaintare / retragere de amplitudine mai mica decat dintii din fata
acului, astfel ca materialul textil adunat intre placutele transportoare va fi fixat sub forma
incretita (fig. a);
f)
Incretirea folosind un piciorus modificat, la care talpa prezinta un decupaj in care
se aduna materialul (b);

g)
Icretirea concomitent cu asamblarea a doua straturi poate fi realizata la masinile
cu transportor superior suplimentar; in functie de tipul de transportor inferior, se pot obtine
efecte tehnologice de incretire sau de alimentare normala a stratului superior, in timp ce stratul
inferior este alimentat normal, incretit sau intins

Modalitati de aplicare la produsul de baza

Fixarea cretilor este dependenta de modul de realizare al incretirii. Pentru incretirea realizata
manual-mecanic , lungimea firului de la apucator ( ale carui extremitati trebuie fixate prin innodare sau
prin cusaturi de intarire) stabileste gradul de incretire, fixarea cretilor putandu-se realiza direct in
cusatura ulterioara de asamblare a reperului incretit, sau prin realizarea unei cusaturi (301 sau 401),
plasata peste cusatura de incretire.
In cazul incretirii cu elastic gradul de incretire este dependent de tensiunea de alimentare a
elasticului, fixarea cretilor realizandu-se uniform, prin revenirea elasticului la lungimea initiala.
Atunci cand elasticul se plaseaza liber intre doua straturi gradul de incretire se poate stabili si
ulterior plasarii elasticului, iar extremitatile se fixeaza prin coasere. Inlocuirea elasticului cu snur, face
posibila modificarea lungimii liniei de incretire, in timpul utilizarii produsului. In acest scop, capetele
snurului sunt prevazute cu glisanti sau se pot innoda.
Pentru reperele incretite pe margine, se ilustreaza cateva modalitati de integrare in produs.

In functie de modul de plasare a liniei de incretire,se pot obtine diferite efecte estetice, ce pot fi
grupate astfel:
a)
Efecte realizate prin pozitionarea marginii incretite;
b)
Efecte realizate prin dispunerea liniilor de incretire pe benzi:
-prin decalare
-prin apropierea marginilor;
-prin modificarea traseului;
-prin dublarea benzii
c)
Efecte realizate prin diferentierea gradului de incretire

CAPITOLUL II : OBINEREA ABLOANELOR

II . 1 Construcia tiparului clasic
Constructia tiparului de fusta dreapta

Pentru constructia tiparului s-au folosit urmatoarele marimi principale:

Inaltimea corpului IC=168cm;
Semiperimetrul bustului Pb=48cm;
Adaosul de lejeritate Ad=1cm.
Fusta clasica este formata din fata, spate si cordon sau rejansa.
Calculul dimensiunilor de baza:
Lungimea pana la sold Ls=IC/10+2...3=19cm;
Semiperimetrul taliei Pt=Pb-12=36cm;
Semiperimetrul soldurilor Ps=Pb+5=53cm.
Trasarea liniilor de baza
Pe verticala din A se determina punctele S si L, care stabilesc pozitia liniei soldurilor si a tivului:
AL=Lpr+60cm;
AS=Ls+2=21cm.
Dimensiunea de latime a tiparului se stabileste pe linia soldului astfel:
SS1=Ps+Ad=54cm;
SS2=SS1/2-1.5=25.5cm.

Prin punctele S1 si S2 se traseaza cate o perpendicular ale carei intersectii se noteaza cu L1 si L2 la tiv
si A1, A2 in talie.
Trasarea liniilor de contur
Ajustarea parti superioare pe talie se face prin pense care se determina in functie de diferenta de largime
D intre SS1 si Pt:
D=SS1-Pt=54-36=18cm.
Aceasta diferenta se reprezinta la fata si la spate, proportional conformatiei corpului. Astfel, in cusatura
lateral, fiecare detaliu se ajusteaza cu 3.5....5 cm, la spate cu 6cm=r1, iar l;a fata cu 5cm=r2. La fiecare
detaliu se poate forma una sau doua pense. Pentru formareaa cate doua pense, rezerva se ia la spate de
3cm, iar la fata de2.5cm. In cazul formarii unei singure pense, o parte din rezerva se introduce in linia
de mijloc la spate sau la fata.
Ajustarea laterala:
A2A3=1cm; A3A4=A3A5=3.5cm.
Din punctual A2 se ridica o perpendicular pe care se stabileste punctual A3 si in functie de acesta
punctele A4 si A5, care se unesc arcuit cu S2.
Ajustarea spatelui:
AP=Pt/4=9cm;
PP1=PA5/2=6.5cm;
PP2=P1P3=Ps/4=13.25cm.
Adancimea penselor se calculeaza in functie de rezerva r necesara ajustarii si de numarul penselor, in
care r1=6cm.
Pa=Pa1=P1a2=P1a3=r1/4=1.5cm.
Se fixeaza punctele determinate, care se unesc apoi cu P2si P3, obtinandu-se astfel conturul penselor.
Partea superioara a spatelui se definitiveaza unindu-se punctele A5 cu a3, astfel incat sa formeze o linie
usor arcuita in interiorul figurii. Laturile penselor se prelungesc pana la linia definitive a taliei.
Ajustarea fetei:
A1P4=A1A4/2=12cm;
P4P5=P4A4/2=6cm.
Din punctele P4 si P5 se coboara perpendicular pe care se masoara lungimea penselor la fata:
P4P6=P5P7=Ps/6=53/6=8.8cm.
Adancimea penselor la fata:
P4a4=P4a5=P5a6=P5a7=r2/4=1.25cm.
Punctele determinate se unesc, apoi, cu P6si P7, obtinandu-se astfel conturul penselor la fata. Linia
taliei se definitiveaza unind punctele A4 si a4.
Conturul partii inferioare a fustei este cuprins intre liniile de baza ale fustei care se pot modifica fie
pentru ingustare, fie pentru largirea ei.

L2L3=L2L4=2...5cm, in functie de largime,

A5L3=A4L4=AL.

II . 2 Transformarea tiparului de baza in tipar de model

Elaborarea tiparului de model in conformite cu schita produsului
Dupa definitivarea tiparelor de baza este necesara transformarea acestora in tipare de model care
sa conduca la obtinerea de sabloane corespunzatoare modelului atat din punct de vedere al formei cat si
al dimensiunilor produsului finit.
Tehnica de transformare a tiparului clasic cuprinde urmatoarele etape:
1. identificarea tiparelor de baza;
2. schitarea liniilor de transformare a tiparului clasic.Aceasta etapa are ca scop stabilirea
pozitiilor liniilor de contur la tiparul ce se va obtine prin transformare. Schitarea liniilor
de transformare va cuprinde trasarea separata a conturului tuturor detaliilor si reprezentarea modificarilor la modelul de proiectare.
3. precizarea operatiilor de transformare necesare;
4. stabilirea ordinii lucrarilor necesare pentru transformarea tiparului clasi ,de baza in tipar
de model;
5. realizarea propriu-zisa a transformarii tiparului;
6. autoevaluarea: compararea tiparului de model cu schita produsului.
Transformarea tiparelor clasice in modele se realizeaza pe detalii proincipale, in functie de
modelul proiectat, avandu-se in vedere criteriile si regulile de transformare cunoscute.
Tehnica transformarii tiparelor in model cuprinde o serie de lucrari:
Schitarea liniilor de transformare pe tiparul clasic
Decuparea detaliilor din constructia clasica si copierea lor pe coala de desen
Reprezentarea grafica a transformarii. Aceasta se efectueaza pe conturul tiparelor copiate pe
coala de desen.
Finalizarea grafica a transformarii tiparului necesita respectarea urmatoarelor conditii de
reprezentare:
-tiparul transformat trebuie sa contina toate elementele grafice
-conturul final al tiparului se va reprezenta cu linie continua groasa
-liniile de simetrie a tiparelor se vor trasa cu linie punct avand aceeasi grosime cu linia de contur
-amplasarea detaliilor componente pe planse se face pe coli format STAS in ordinea constructiva.

II . 3 Realizarea abloanelor

Sabloanele reprezinta copia tiparelor la care se adauga rezervele de cusaturi si de tivuri.In

cadrul intreprinderii de confectii se folosesc sabloane originale si sabloane de lucru.
Sabloanele originale se confectioneaza din hartie si se obtin prin reproducerea tiparului de baza
multiplicat. Aceste sabloane nu sunt folosite pentru lucru in sectiile de productie ci se pastreaza in
cadrul serviciului tehnic fiind utilizate pentru controlul sabloanelor de lucru.
Sabloanele de lucru se utilizeaza in cadrul sectiilor de productie la croirea produselor sau a
sabloanelor ajutatoare, la operatii de taiere, trasare a conturului sau la coaserea diferitelor garnituri.In
procesul de productie pentru fiecare detaliu al inbracamintei se confectioneaza un sablon care trebuie sa
aiba forma si dimensiunea detaliului reprezentat.Sabloanele pot fi confectionate din carton, tabla,
placaj sau placi sintetice; cel mai mult se foloseste cartonul si placile sintetice deoarece sunt mai ieftine
si se modeleaza mai usor.
Sabloanele se obtin prin reproducerea tiparelor din carton sau din material de plastic cu grosimea
de 0,5-2 cm.Procesul de reproducere al tiparelor in sabloane se efectueaza cu ajutorul unor rulete si
cuprinde urmatoarele faze de lucru
-asezarea tiparului pe suprafata placii de carton;
-imprimarea conturului pe cartonul destinat sablonului cu ajutorul ruletei;
-decuparea cartonului pe linie si obtinerea sablonului respectiv.
Cartonul se taie manual cu foarfecele sau mecanic cu masinile de taiat carton.Pentru efectuarea
controlului la uzura sabloanele sunt marcate pe margine cu ajutorul unui dispozitiv special.

abloanele reprezint datele de ieire din cadrul activitii de proiectare constructiv a unui
model, forma i dimensiunile acestora determin forma i dimensiunile reperelor croite, care, ulterior,
prin realizarea penselor, coasere, tratamente umidotermice permit obinerea formei spaiale a produsului
de mbrcminte.
Dup modul de utilizare abloanele se clasific astfel:

abloane originare, construite pentru modelul etalon, pentru tipodimensiunea medie, din gama
de mrimi a modelului, reprezint rezultatul final al etapei de construcie a tiparelor de model;
abloane etalon, rezult n urma gradrii pentru toate tipodimensiunile n care se va confeciona
modelul, pentru toate tipurile de materii prime din care este structurat acesta.
abloane de lucru i de control, copii ale abloanelor etalon, confecionate din materiale
rezistente la uzur i cu o bun stabilitate dimensional n vederea utilizrii lor n diferite
operaii ale procesului de fabricaie: executarea ncadrrilor, croirea dup contur, verificarea
reperelor croite, verificarea dimensional a reperelor dup termolipire, la unele operaii
ajuttoare: poziionarea unor elemente constructive, falduri, cute, buzunare, butoniere, nasturi.
Dup modul de construcie, abloanele pot fi:

abloane principale reprezint abloanele pentru reperele produsului executate din materialul de
baz( faa, spatele, cordonul, mneca), ele fiind copii ale tiparelor de model definitivate prin
includerea rezervelor de custuri, de tivuri i adaosuri tehnologice specifice.
abloane derivate sunt abloane care se obin pe baza abloanelor principale, pentru repere care
se execut tot din materialul de baz (bizetul, amformul, liul pentru pantaloni, etc), sau se
croiesc din materiale de cptueal, de ntrire sau termoizolatoare.
abloane ajuttoare sunt utilizate n procesul de confecionare a produsului pentru stabilirea
poziiei unor elemente buzunare, clape; precizarea poziiei butonierelor, nasturilor; pentru
verificarea corectarea unor linii de contur rever, cant, terminaia inferioar, rscroiala
mnecii a cror form i dimensiuni trebuie pstrat cu nalt precizie n produsul finit.

Pe abloane se trec urmtoarele date:

Modelul cruia i corespunde ablonul respectiv

Materialul (de baz, cptueal, ntritur) i caracteristicile acestuia (uni, carouri).
Tipodimensiunea
Direcia de amplasare pe material direcia nominal i abaterile admise de la aceasta.
Rezervele de custuri i de tivuri,
Adncimea penselor netiate, a cutelor faldurilor, sensul de ndoire a materialului.
Poziia unor semne de control necesare la mbinarea cu alte repere sau elemente ale produsului.
Zonele n care se aplic modelarea prin tratament umidotermic sau se realizeaz ncreirea detaliilor.
Construcia abloanelor principale

abloanele principale se obin prin definitivarea abloanelor de model prin suplimentarea

acestora cu adaosuri tehnologice

Ateh=Acus+Ater+ATUT (cm)
Acus adaosul pentru custuri, depinde de: lugimea liniei de contur, grosimea materialelor,
gradul de destrmare al acestora, tipul custurii, poziia relativ a straturilor n
asamblare.
Pentru custuri longitudinale, rezerva de coasere=1 cm
Pentru contururi curbe 0,8-1 cm
Ater adaosul pentru terminaii, depinde de model, modul de finalizare a tivului, structura de
straturi
Tivul la terminaie=4 cm
ATUT adaosul pentru tratament umidotermic
Construcia abloanelor derivate
abloanele derivate se construiesc pornind de la abloanele principale i servesc la croirea unor
repere din materialul de baz faa de guler, bizetul, punga inferioar, cptueal, ntritur.
Construcia abloanelor de cptueal se realizeaz pe baza abloanelor principale ale reperelor
ce se cptuesc, mrimea adaosurilor pentru construcia acestora se stabilete pe baza cunoaterii
proprietilor fizico-mecanice contracia la tratament umidotermic, alungirea la ntindere ale
materialului de baz i a celui de cptueal.
Cantitatea cu care este necesar suplimentarea ablonului principal se stabilete cu relaia:
h=Acus+Afald+Ac
Acus adaosul pentru custur
Afald adaos pentru fald
Ac adaos pentru compensarea comportrii materialului la tratament umidotermic
Ac=Ac capt-Ac mat b
Ac capt adaosul pentru compensarea comportrii cptuelii la tratament umidotermic
Ac capt=0,5 LiCUcapt/100
Ac mat b - adaosul pentru compensarea comportrii materialului de baz la tratament
umidotermic
Ac mat b=0,5 LiCUmat b/100
Li lungimea elementului de produs pentru care se dimensioneaz ablonul de cptueal
Cu coeficientul de contracie pe direcia urzelii a cptuelii,sau materialului de baz

CAPITOLUL III : NORMA INTERN

III . 1 Alegerea materialelor de baz i auxiliare
Modelul ales pentru Fusta in clini, prin linia de croial, calitatea materiei prime asigur rolul estetic
i funcional pentru un produs lejer de primavara - var.
Pentru producerea imbracamintei se folosesc materiale textile de baza si materiale auxiliare. Acestea
au roluri diferite si se pot folosi in functie de specificul produsului la care se aplica,de destinatia acestuia in
procesul purtarii. Dupa importanta in componenta produsului materialele pot fi de faza si auxiliare.
Materialele de baza
Au rolul principal in componenta unui obiect vestimentar, el indeplineste functia principala la un
produs si este intrebuintat la confectionarea fetei produsului.Se pot folosi tesaturi,tricoturi,blanuri ,piele
sintetica,naturala.
Materialele auxiliare
Sunt acele materiale care in functie de model pot lipsi din componenta produsului:
captuselile,intariturile,furniturile,garniturile
Materialul de baza:
Principalele caracteristici ale materialelor utilizate pentru confecionarea produsului Fusta evazata,
pot fi grupate astfel:
Cerine de exploatare: rezisten la traciune i alungire, rezisten la uzur prin frecare, rezisten la
obosire, rezisten la sfiere.
Cerine igienice: permeabilitate la aer, la vapori, conductibilitate termic, rezistena culorii la
transpiraie, hidrofilie, higroscopicitate, antimurdrire, antistatizare.
Cerine estetice: stabilitate dimensional (splare, clcare, comportare la solveni organici), revenire din
ifonare, elasticitate, flexibilitate, drapaj, tueu, culoare corespunztoare modei din acest var,
capacitate de pstrare a pliului, fr pilling.
Pentru confectionarea fustei s-a utilizat o tesatura din poliester.
Proprietile fibrelor de poliester
Fibrele de PES prezint urmtoarele proprieti:
Rezisten la traciune ridicat, ceea ce confer esturilor durabilitate ridicat
Rezisten la abraziune
Absorbie redus de ap i umiditate, se usuc foarte uor,
Rezisten la ifonare
Tueu plcut, clduros, un bun confort la purtare,
Rezisten la aciunea cldurii, culoarea fibrelor fiind puin influenat de temperaturi mai ridicate de
lucru,
Bune izolatoare termic,
Rezistena bun la aciunea luminii i intemperiilor
Posibilitatea de stabilizare dimensional sub aciunea cldurii, permind obinerea de pliseuri, dungi
durabile sau splarea produselor fr pericol de deformare,
Rezisten la aciunea solvenilor organici, anorganici
Rezisten bun la aciunea microorganismelor, insectelor, independent de coninutul de ap din
fibr,
Principalele dezavantaje ale materialelor care au n amestec fibre scurte de PES sunt:
ncrcare cu electricitate static, ceea ce genereaz greuti n procesul de prelucrare textil i n
timpul purtrii,
Tendina pronunat de a forma pilling (datorit rezistenei la traciune i frecare ridicat).

n tratamentele de finisare final se recomand aburire moderat, presare ridicat i vacuum

suficient.

Materiale auxiliare:
Cptueala dubleaz detaliile, mrindu-le rezistena la purtare, ifonare, pstrnd n timp forma
acestora, imbuntind valoarea de prezentare a produsului i parametrii de confort. Materialul utilizat
trebuie s fie lucios, pentru ca produsul s alunece uor, s permit mularea cu uurin pe corpul
purttorului, s rspund urmtoarelor cerine:

Rezisten la frecare

Drapaj, flexibilitate, tueu

Permeabilitate la vapori,

Permeabilitate la aer,

Higroscopicitate, hidrofilie.

Stabilitate dimensional la clcat splat,

Stabilitate dimensional la tratamente umidotermice,

Stabilitate la transpiraie,

Stabilitatea colorantului.
Materialul de ntrire: - dubleaz gulerul, cordonul, cu scopul de a mri rezistena la purtare,
ifonare, mbuntind valoarea de prezentare a produsului finit, parametrii de confort, permind modelarea
mbrcmintei pe conformaia corpului. Pentru modelul ales propun utilizarea unei inserii cu termoadeziv,
materialul este mai uor, mai ieftin, permite croirea pe orice direcie se fixeaz uor prin clcare de
materialul de baz, prezint stabilitate dimensional, este neifonabil, rezistent la ntindere pe orice direcie,
se poate decupa n orice form.
Inseria cu temoadeziv prezint

Mas redus

Stabilitate dimensional la splare, clcare,

Stabilitate dimensional la solveni organici.

Permeabilitate la transpiraie i la aer,

Rezisten; la scmoare i frecare.

Ata de cusut: - este un material auxiliar folosit la asamblarea si prelucrarea imbracamintei sau
pentru alte scopuri.
In industria de confectii,ata de cusut se produce din fibre naturale sau sintetice,clasificandu-se astfel :
1)Dupa destinatie in procesul de confectionare ata pentru cusaturi tighel avand finetea in Nm :48/ ;54/3,
sau exprimata in text (T) :21x3 ;19x3 ;12x3, se foloseste la cusaturile de imbinare sau de fixare,ata pentru
butoniere cu finetea in Nm :54x2 ;85x2x3 ;100x2x3 ;sau in text (T) 19x2x3 ;12x2x3 ;este o ata mai
groasa,luciosa si rezistenta la frecare.
2)Dupa natura fibrelor din care se produce ata poate fi ata din bumbac care se intrebuinteaza la coaserea
imbracamintei din tesaturi de tricoturi,produse din fire de bumbac sau tip bumbac.

III . 2 Stabilirea utilajelor necesare

Pentru
custura
tighel
simplu:

Pentru
custura de
surfilare:

ZJ8800A-D3
Masina simpla cu taietor de fir,
intarire, ridicare piciorus

Masina de cusut BROTHER :

FB N210

Pentru
coaserea
nasturilor:

Masina de cusut BROTHER :

BE-438D

* 1 ac, cusatura rigida, transport inferior

* taietor de fir
* retractor de fir
* intarire automata
* ridicare automata a piciorusului
* ac DB x 1 , greifer mic
* pentru materiale usoare - medii
* viteza: max. 5500 imp/min
* ungere automata
* stop motor cu panou de comanda a parametrilor

2 ace,
4 fire,
transport diferential cu reglaj rapid,
pasul intre 0,9-3,8mm,
viteza max.6700 imp/min,
distanta dintre ace 2,2 mm sau 3 mm,
latimea cusaturii de surfilat optionala 5mm, 6mm
sau 7 mm , ungere automata

Masina electronica pentru cusut nasturi,cusatura rigida

cu doua fire ,DirectDrive
Masina de cusut nasturi cu 2 , 3 sau 4 gauri(22 tipuri
de coasere diferite preprogramate cuposibilitate adaugarii
pina la 50 de tipuri
cusatura rigida (tip 301)
diametrul nasturelui 8-20mm(standard) ;optional
clema pt diametre de 30 mm
numarul de impunsaturi pe nasture 6 , 7 ,8 , 10 , 12 ,
16 sau 20
mecanism de transport cu motor pas cu pas(acuratete
de coasere 0.05 mm/puls)
inaltimea de ridicare a clemei de lucru 13 mm(cu
actionare elctromagnetica)
viteza maxima de coasere 2700 imp/min.
comanda de coborire a piciorusului de presare si de
incepere a coaserii simultana sau optional decalata
taietor automat de fir,stergator automat de fir , ungere
automata
posibila programare in ciclu(9 cicluri,fiecare cu cite
15 programe)

Pentru
coaserea
butonierelo
r:

Pentru
calcat si
finisare
finala:

Masina de cusut BROTHER :

RH 9820 00

Mas Masina electronica de cusut butoniera cu cap

rotund,cu cusatura dublu lant cu 2 fire
- viteza de coasere 2500 rpm(maxima obtinuta pina in
prezent pe plan mondial),permite reducerea timpilor de
operare cu cca 35%
- prevazuta cu taietor automat de fir superior tip scurt
- lungime butoniera cu cap rotund 8-50 mm
- lungime butoniera dreapta 5-50 mm
- cu fir de intarire forpas(aparanta perlata)
- dotata cu microprocesor pentru programarea a 9 tipuri
diferite de butoniere, apelarea oricarei variante de
butoniera stocate in memorie se face prin simpla apasare
a unui buton
- adincime de lucru mare(distanta de lucru in spatele
acului 120mm)
- cu panou de operare pe blat,cu ecran LCD,taste
shortcut,contor productie
- se pot realiza pina la 9 programe in ciclu,fiecare
program cu cite 9 pasi
- se poate realiza butoniera cu cap rotund sau fara cap
rotund
- se poate realiza butoniera cu sau fara fir de intarire
- se poate realiza butoniera cu sau fara cheita
longitudinala
- se poate executa cheita transversala ,cu lungimi de max
20 mm
- este posibila taierea mijlocului de butoniera inainte sau
dupa coasere, sau fara taiere (ex. in cazul butonierelor
ornamentale de pe coltul de rever si mineci)
Fier de calcat industrial Rezistenta in talpa cu incarcare
(800W) joasa si o suprafata mare pentru schimbul de
caldura. Talpa sudata, cu gauri concentrate in varf, pentru
a obtine un jet
Jet de abur puternic, fr ntrerupere, cu un rezervor de
ap de 1,4 litri
Puternic, dar surprinztor de compact, acest fier de clcat
produce permanent flux de abur de nalt presiune,
fcnd clcarea rapid i facil. Datorit rezervorului de
ap detaabil de 1,4 litri, putei clca fr ntrerupere ore
n ir.
Masa de calcat universala 141x36 cm, cu aspiratie si
incalzire electrica, 220V, 650W, temperatura mesei
reglata cu termostat, motor aspiratie 0.5 CP, cu suport
siliconic pentru fier calcat si brat sustinere cabluri; La
cerere masa poate fi echipata special pentru conectare la
un sistem central de aspiratie si/sau alimentare cu aburi

CAPITOLUL IV : NORMA DE CONSUM

IV . 1 Elaborarea ncadrrii

Condiii tehnice impuse la ncadrarea abloanelor

abloanele constituie elemente ale documentaie tehnice care determin construcia, forma i
dimensiunile reperelor unui produs, condiiile tehnice de croire i prelucrare ale acestora. abloanele se
execut pentru toate reperele care intr n structura produsului.
ablonarea este operaia de ncadrare i conturare a abloanelor direct pe suprafaa panului, sau de
aezare a acestora pe un strat de estur cu caracteristicile geometrice indicate n documentaia tehnic a
produsului. ncadrrile n miniatur din documentaia tehnic a produselor reprezint elementul principal
care st la baza operaiei de ablonare.
Metode de ablonare:
o Simpl cuprind completul de abloane pentru un produs, acestea pot fi aezate pe toat limea
materialului sau pe material dublat. Aceast modalitate de ncadrare se utilizeaz doar pentru croirea
prototipului sau pentru lichidarea lansrilor, consumul de materie prim este mare.
o Combinat cuprind dou sau mai multe complete de abloane, de mrimi diferite, sau modele diferite,
cuplarea acestora avnd ca efect economii de material. Alegerea tipodimensiunilor ce se vor ncadra
combinat se realizeaz pe baza cunoaterii volumului de produse preconizate a se realiza la fiecare
tipodimensiune, specificate n dispoziia de lansare.

Condiii tehnice n operaia de ablonare:

Pe esturile care au desene ntr-o anumit direcie, abloanele detaliilor ce urmeaz a fi ncheiate se
aeaz astfel nct s existe o continuitate a desenului pe piesele asamblate.
Pentru esturile cu fibre lungi de suprafa orientate ntr-un singur sens catifele, pluuri, esturi
scmoate, sau pentru esturile cu diferene de luciu, toate abloanele se aeaz pe direcia adoptat
pentru produsul respectiv.
abloanele se aeaz astfel nct direcia nominal indicat pe acestea s coincid cu direcia de maxim
rezisten a materialului. abloanele se aeaz pe esturi astfel nct direcia forelor de ntindere care
acioneaz asupra esturii n timpul purtrii produsului s coincid cu direcia urzelii la esturi i cu
direcia irurilor de ochiuri la tricoturi.
Se aeaz mai nti abloanele pentru detaliile mari, n locurile rmase libere se aeaz abloanele pentru
detaliile mici.
Aezarea abloanelor se face astfel nct pierderile de material s fie minime. (executarea unor detalii
din dou sau mai multe piese, aezarea abloanelor cu linii curbe lng abloanele cu dimensiuni mai
mici).

Metode de ncadrare:

Din punct de vedere al utilizrii materialului pentru efectuarea ncadrrii se disting urmtoarele
situaii:
Materialul este folosit pe ntreaga lime pentru materialele cu limi mici. Pe foaia de material se
contureaz toate componentele modelului.
Materialul este dublat pentru materialele de lime mare sau tricoturi tubulare. Pe material se
ncadreaz numai o jumtate din reperele pereche, reperele singulare, dar care prezint o ax de
simetrie, se aeaz cu axa de simetrie la marginea ndoit a materialului., durata efecturii ncadrrii
este mai mic, nu se valorific pe deplin limea materialului datorit neregularitii n lime a
materialului i datorit marginii ndoite.
La alturarea abloanelor n ncadrare trebuie avut n vedere forma contururilor ce se altur, se
evit alturarea unui contur curb de unul liniar.
Pentru o mai bun utilizare a suprafeei materialului se admite divizarea unor repere, care nu se vd
pe faa produsului, locul divizrii trebuie marcat pe ablonul reperului respectiv, se adaug rezervele de
coasere necesare pentru asamblare.

Formarea combinatiilor
Aceasta operatie are ca scop stabilirea formatiilor in care se amplaseaza sabloanele pe suprafata
materialelor de croit.Acest proces se desfasoara manual pe mese de lucru, in cadrul serviciului tehnic al
intreprinderii.
Pentru determinarea consumului de tesaturi si tricoturi la un produs de inbracaminte se aseaza si se
traseaza conturul sabloanelor pe materialul de croit pe intreaga latime a materialului, astfel incat spatiile
ramase ne ocupate intre sabloane sa fie cat mai mic.In acest fel se obtine un consum rational.
Operatia de amplasare a sabloanelor pe material se numeste incadrare si poate fi realizata prin
diferite procedee ca:
- incadrari simple in care pe suprafata materialului se amplaseaza sablonul
unui singur produs;
-incadrari combinate in care pe suprafata materialului se amplaseaza
sabloanele a doua sau mai multe produse.
Din practica industriala s-a stabilit ca incadrarile combinate sunt mult mai avantajoase deoarece asigura
diverse posibilitati de incadrare care permit reducerea consumului de material.Incadrarile simple se aplica
numai pentru utilizarea rationala a cupoanelor fiind in proportie de -10%.
Incadrarile combinate se inpart in:
-incadrari combinate in aceasi marime de sabloane respectiv 48II cu 48II sau 50II cu 50II;
-incadrarile combinate din aceasi marime dar din modele diferite (modelul A si modelul B) de
exemplu 48IIA cu 48IIB;
Astfel de incadrari se folosesc numai atunci cand la unele modele rezulta la croit deseuri in cantitati mari.In
astfel de cazuri modelele care se combina trbuie planificate in aceleasi cantitati si confectionate din acelasi
mteriale.
-incadrari combinate de marimi diferite ale aceluiasi produs cum ar fi: 48I
cu46III.

IV . 2 Calculul normei i indicatorilor de eficien

Norma de consum reprezint cantitatea de materie prim de baz, secundar sau auxiliar care se
poate consuma pentru realizarea unui singur exemplar dintr-un produs dat.
Norma de consum este influenat de urmtorii factori:
Model, linia modei, din care rezult geometria elementelor tiparelor, forma i numrul pieselor.
Caracteristicile esturii sau tricotului utilizat: structur, desen, lime, contracie, elasticitate.
Numrul de produse ncadrate combinat;
Tehnologia de confecionare: rezerve de custuri, sensul aezrii tiparelor, etc.
Pentru determinarea consumului specific de materie prim de baz se determin suprafaa de
ncadrare, cu urmtoarea relaie:
S aria total a ncadrrii,
L lungimea de ncadrare (m),
l limea esturii (m).

Dac pe pan se ncadreaz

Cs=

produse identice, valoarea consumului specific se calculeaz cu relaia:

S
(m2) sau
n

Cs=

L
(m)
n

Calculul suprafetei incadrarii se face pe baza dimensiunilor rezultate la incadrare:

Suprafata sabloanelor:
Metoda de calcul al suprafetei sabloanelor
Suprafata sabloanelor difera ca forma si marime , de la produs la produs , si de la o marime la
alta.Suprafata sabloaneloe se obtine prin insumarea suprafetelor tuturor detaliilor care constitue produsul
respectiv.Calculul suprafetei sabloanelor are ca scop determinarea suprafetei de material consumat la croirea
produselor.Suprafata sabloanelor este folosita in calculul eficientei consumurilor de materii prime si
auxiliare.
Pentru calculul ariei suprafetelor se folosesc diferite metode.In continuare este descrisa metida
calculului geometric fiindcea mai usoara metoda deoarece nu necesita instrumente speciale de masurarea
suprafetelor.
Metoda calculului geometric se bazeaza pe impartirea sabloanelor in figuri geometrice cunoscute, iar
ariile suprafetelor determinate se insumeaza si se obtine aria suprafetei detaliului respectiv. Relatia de calcul
a ariei suprafetelor sabloanelor pentru un produs de imbracaminte este S=S1+S2+- - - ---+Sn, in care S
este aria suprafetei sabloanelor care constitue produsul in centimetri patrati; S1,S2,- - - -, Sn reprezinta
ariile suprafetelor detaliilor componente.
S1=a1+a2+- - - - +an
S1=aria suprafetei detaliului 1
a1; a2; - - - -; an =aria figurilor geometrice din care este alcatuit detaliul 1.
Detaliul
Fata
Spate
Betelie
Suptafata
totala fusta

Suprafata/
reper

Nr. repere/
detaliu
2
2

Suprafata totala /detaliu

Coeficientul de utilizare K se determina in functie de suprafata sabloanelor folosite la combinatie si aria

incadrarii determinate anterior.
Coeficientul de utilizare:

Aria suprafetelor pierdute se calculeaza in functie de aria incadrarii si suprafata totala a sabloanelor din
combinatie.

Pierderile P se calculeaza in functie de suprafata totala a materialului nefolosit si aria incadrarii.

CAPITOLUL V : PROCESUL TEHNOLOGIC DE CONFECIONARE

V . 1 ntocmirea procesului tehnologic

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde totalitatea operatiilor de transformare a

semifabricatelor in produs definit .Procesul tehnologic se elaboreaza in cadrul serviciului, organizarea
productiei face parte din pregatirea fabricatiei.Procesul tehnologic de fabricare are ca scop stabilirea
operatiilor, ordinea in care acestea se executa si indicatorii tehnico-economici de fabricatie.
A.Structura pocesului tehnologic
Procesul tehnologic de confectionare este alcatuit din operatiile tehnologice, care trebuie
efectuate in succesiunea cronologica.

Operatia este partea din procesul tehnologic in care obiectul muncii se transforna
calitativ si cantitativ.Aceasta transformare se poate face cu mijloace manuale sau mecanizate intr-un timp de
lucru variabil in functie de complexitatea lucrarii.
In procesul tehnologic de confectionare se intalnesc operatii tehnologice de pregatire a
lucrarilor, de coasere manuala, mecanizata sau termo-chimica, precum si operatii de tratare mido-tehnica.
Operatiile pot fi impartite faze de lucru.

Miscarea este o parte din inmanuire care reprezinta cel mai simplu element al
procesului de munca din activitatea executantului.Miscarea ca element structural al procesului tehnologic
consta dintr-o deplasare, luare de contact cu semifabricatul, prinderea utilajelor, a sculelor si a contactelor
de comanda la instalatii.
Operatiile pregatitoare cuprind lucrari ca:rihtuirea, insemnarea, masurarea, etc. a detaliilor ce
urmeaza a fi prelucrate.Aceste operatii sunt cuprinse in toate etapele procesului tehnologic si ale proceselor
industriale.
Operatia de coasere mecanizata se efectueaza cu masini clasice sau speciale si sunt utilizate la
imbinarea sau fixarea detaliilor.
Operatiile de tratare umido-termica pot fi efectuate in toate etapele procesului de confectionare
si difera in functie de natura operatiei. Aceste operatii pot fii: de descalcare, de calcare, de presare sau de
aburire.
B.Elaborarea procesului tehnologic
- are ca scop stabilirea succesiuni lucrarilor si a operatiilor tehnologice necesare la
confectionarea unui produs. La elaborarea procesului tehnologic se au in vedere asigurarea realizarii muncii
precum eliminarea din operatii a unor manuiri si faze de lucru neproductive.
Activitatea de elaborare a unui proces tehnologic, stabilirea operatiilor si calculul indicatorilor
procesului tehnologic.
Pregatirea detaliilor tehnologice.
In cadrul acestei etape de lucru se efectueaza urmatoarele lucruri:
Analizarea produsului prin care se urmareste determinarea caracteristicilor si stabilirea
utilajului necesar confectionarii.
Alegerea sistemului de confectionare avandu-se in vedere complexitatea produsului si
continuitatea productiei.In acest sens pentru comenzi mari se recomanda procesul PROD SINCRON, iar

pentru comenzi mai mici mini tehnologice.

Calculele preliminarii ce se efectueaza in legatura cu determinarea productiei realizate pe
schinb, a timpului mediu de executie si a defalcarii planului de productie pe schimburi si unitati de
productie.Aceste elemente sunt necesare pentru stabilirea indicatorilor, procesului tehnologic.
Stabilirea operatiilor
Procesul tehnologic se intocmeste sub forma unui tabel in componenta caruia sunt cuprinse toate
elementele tehnico-economice ale produsului de confectionat
Felul operatiei se stabileste in functie de utilajele folosite si se simbolizeaza prin litere:
-m pentru operatia manuala;
-M pentru operatia mecanizata;
-C pentru operatia de calcare.
C. Calculul indicatorilor procesului tehnologic
Acest calcul se face dupa stabilirea operatiilor pe baza continutului cuprins in procesul
tehnologic.Calculul cuprinde un tabel centralizator referitor la timpul de lucru la personalul utilizat in
desfasurarea procesului tehnologic si la costul manoperei rezultate din procesul de lucru elaborat.

Proces tehnologic de confectionare a produsului fusta in patru clini

Nr.
crt

Denumirea operatiei

Utilaj necesar

Asamblarea detaliilor
Asambleaza reperele fata
Asambleaza reperele spate
Sutfileaza cusaturile anterioare
Aplica fermoarul in cusatura laterala stanga
Descalca toate cusaturile anterioare
Fixeaza agatatorile in dreptul cusaturilor laterale
Aplica dosul bentitei din talie cu prima cusatura de fixare
Fixeaza capetele de rezervele de coasere si fermoar
Executa a doua cusaturade fixare a bentitei din talie
Verifica egalitatea cusaturilor laterale
Surfileaza fusta la terminatie
Executa tivul prin fixare cu o cusatura ascunsa
Calca final produsul
Curata produsul de ate
Controleaza final produsul

Masina simpla de cusut

Masina simpla de cusut
Masina de surfilat triplok
Masina simpla de cusut
Presa de calcat
Masina simpla de cusut
Masina simpla de cusut
Masina simpla de cusut
Masina simpla de cusut
Operatie manuala
Masina de surfilat triplok
Masina simpla de cusut
Presa de calcat
Operatie manuala
Operatie manuala

CAPITOLUL VI : SNTATE I SECURITATE N MUNC

Msuri de protecia muncii la confecionare i finisare
Tehnica securitii muncii elaboreaz msurile destinate mbuntirii condiiilor de lucru pentru
eliminarea pericolelor de accidentare, mbolnviri profesionale, explozii.
Protecia muncii face parte integrant din procesul de munc i reprezint totalitatea msurilor care
trebuie s se ia pentru a permite muncitorilor s-i realizeze sarcinile de producie n cele mai bune condiii,
adic s asigure nlturarea tuturor factorilor ce ar putea da loc la accidente de munc. Calificarea nalt,
ofer muncitorilor posibilitatea s foloseasc uneltele i instalaiile n cele mai bune condiii tehnice, s
sisteze i s nlture n timp deficienele, excluzndu-se astfel riscurile de accidentare. Practica a artat c n
unele procese tehnologice dei omul este bine pregtit profesional, iar maina n care lucreaz este
corespunztoare din punct de vedere tehnic, apar accidente de munc datorit prezenei unor gaze toxice, a
pulberilor vtmtoare, a iluminatului necorespunztor, zgomotului. De asemenea sunt accidente de munc
care se datoresc indisciplinei la locul de munc n ceea ce privete respectarea procesului tehnologic i a
normelor de protecia muncii, atitudinilor de a subaprecia pericolul i a neglijenei. Mecanizarea proceselor
tehnologice are drept urmare nlocuirea muncii fizice grele cu maini care trebuie conduse i controlate.
Mecanizarea impune un ritm i o vitez de munc, corespunztoare unei creteri a productivitii
muncii.
Este necesar ca odat cu introducerea n practic a proceselor mecanizate i automatizate s se ia o
serie de msuri:

amplasarea utilajelor, mainilor i instalaiilor se face n funcie de fluxul tehnologic cel mai
raional, astfel nct s se asigure un circuit ct mai scurt al materialelor sau al pieselor de prelucrat,
evitndu-se ncrucirile n timpul transportului acestora.

Utilajele, mainile i instalaiile vor fi amplasate astfel nct s se creeze treceri i ci de

circulaie ntre ele care se vor marca vizibil, pe margine prin dungi de culore alb. n cazul cnd se lucreaz
simultan la mai multe maini, utilaje sau instalaii, se va asigura muncitorului posibilitatea de urmrire
comod i fr pericole a funcionrii acestora n condiiile impuse de procesul tehnologic.

La deplasarea utilajelor, mainilor i instalaiilor se va prevedea i spaiul ocupat de

materiale, semifabricate, produse finite sau deeuri astfel nct s nu se afecteze suprafaa liber de munc a
muncitorului.

La amplasarea utilajelor de la care pot avea loc degajri de nociviti, se vor lua msuri
corespunztoare pentru prevenirea accidentelor sau mbolnvirilor muncitorilor.
Categoriile accidentelor de munc
Dup natura obiectului care a provocat accidentarea, acestea se clasific n mai multe categorii.
Accidente mecanice datorate unei aciuni mecanice asupra corpului: lovirilor, strivirilor,
smulgerilor, tieturilor, cderilor. Aceste accidente pot fi produse de angrenaje, tije, manivele, transmisii,
obiecte n cdere. n industria de confecii cele mai frecvente pot fi: nepturile produse de acele de la
mainile de cusut, tieturile de la mainile de croit, strivirile de presele de clcat sau de croit i cu diferite
alte obiecte.
Accidente chimice muncitorii intr deseori n contact cu o serie de acizi: acidul sulfuric,
clorhidric, azotic. Aceste substane chimice acioneaz asupra pielei i asupra ochiului sau cilor respiratorii.
Aciunea lor se datorete n general accidentelor, contactul cu organismul este ntmpltor. Acizii puternici
modific esuturile, provoac arsuri care merg pn la rni adnci.
Accidente electrice - - n cazul n care omul este supus aciunii curentului electric, datorit
contractrii muchilor, omul nu se poate elibera singur de acest aciune. Important este traseul pe care l
strbate curentul electric prin organism. Electrocutrile pot avea loc n urmtoarele situaii:
Atingerea ntmpltoare a unor eleemente metalice aflate sub tensiunea de lucru.

 Atingerea unor elemente metalice care nu fac parte din circuitul de lucru, dar care au cptat
tensiunea datorit unei deteriorri a izolaiei,
Atingerea simultan a dou puncte de pe sol aflate la poteniale diferite.
Accidente termice pot fi cauzate de venirea n contact direct a muncitorului cu o suprafa
nclzit: cazane cu abur, conducte de legtur, utilaje, suprafee de contact a preselor. Scopul instalaiilor
termice este de a asigura o temperatur corespunztoare activitii ce se desfoar n halele de lucru
precum i la utilajele care folosesc abur sub presiune pentru procesul tehnologic, ele asigur nclzirea,
ventilaia, umidificarea dup normele stabilite. n procesul tehnologic aburul sub presiune este trimis prin
conducte, de la centrala termic la utilajele care-l folosesc direct printr-o suprafa de contact cu produsul
sau semifabricatul. Dat fiind temperatura mare (150 C) i presiunea ridicat aburul este foarte periculos
dac nu sunt respectate toate instruciunile de tehnica securitii muncii.
La proiectarea instalaiilor mecanice sub presiune se vor prevedea toate msurile necesare care s
permit exploatarea i controlul funcionrii acestor instalaii n condiii de securitate a muncii
Conductele mbinate cu flane, prin care se transport fluidul sub presiune, care pot provoca
arsuri, vor fi prevzutecu manoane de protecie, conform standardelor n vigoare.
La cazanele cu abur se vor verifica starea i umplerea corect a tubului de siguran, iar la
cazanele cu ap cald prevzute cu supape se va verifica funcionarea corect a supapelor de siguran.
Se va controla starea aprtoarelor contra arsurilor la corpurile nclzitoare, care funcioneaz cu
ap fierbinte sau cu abur de presiune medie.
n industria de confecii sunt specifice norme de tehnica securitii muncii i protecia muncii,
pentru mainile simple, mainile speciale de cust, mainile fixe de croit, mainile mobile, presele de clcat,
maini de clcat.
n afara accidentelor indicate, ce se pot preveni respectnd norme specifice fabricilor de confecii,
apare i poluarea cu zgomote, vibraii a numeroaselor locuri de munc. Zgomotul i vibraiile care depesc
anumite limite afecteaz caracteristicile funcionale i de siguran ale utilajelor i calitatea produselor,
prezint efecte nocive cu grave consecine pe plan medico-sanitar prin afectarea sntii i capacitii de
munc a muncitorilor.
Accidentele de munc la confecionarea i finisarea mbrcmintei se pot preveni printr-o serie de
msuri determinate de cauzele ce le pot produce i de utilajele care funcioneaz n aceste secii.
La masinile de cusut:
Se verifica inainte de a incepe lucrul daca :
Masa e bine fixata pe suportii de sustinere
Capul masini e bine fixat pe masa
Motorul este fixat la locul sau
Placa acului e fixata in suruburi
Masina e unsa si curatata
Instalatia electrica e corespunzatoare si exisata in functiune impamantarea
In timpul lucrului :
La ac trebuie sa exise aparatoare,la fel si rotile care antreneaza cureaua
Acele trebuie sa fie corespunzatoare pentru a se evita ruperile
Nu se lasa diferite obiecte pe masa masiniin timpul functionarii
In timpul funcionarii masini nu se pune mana pe volanti
In timpul lucrului la masina nu se vorbeste si se pastreaza o distanta intre masina si capul
lucratorului de 30cm
Intrerupatorul trebuie sa aiba capacul protector si masina la sfarsitul programului va fi
deconectata de la sursa de curent electric
Masinile de calcat si presele
Pentru masinile de calcat se urmaresc:
stecherul,codonul masinii sa fie corespuzatoare ,sa nu existe improvizatii
fierul sa se incalzeasca usor , sa nu existe probleme la introducerea in priza

temperatura fierului nu se incearca cu mana

fierul nu se stropeste cu apa pe suprafata de lucru pentru a nu creea abur
prizele sunt impamantate
muncitorul va fi imbracat corespunzator si va calca pe un covor de cauciuc pentru a evita
electocutarea
reparatiile le fac persoane specializate
Pentru presele de calcat se urmareste::
sa nu se atinga corpul presei cu mana ,pt a nu se produce arsuri
sa nu se stropeasca suprafata de lucru a presei ,pentru a nu produce abur care sa accidenteze
muncitorul
sa fie legata la pamant
conductele de abur sa fie bine izolate
reparatiile la face persaonal specializat,dupa ce presele au fost scoase de bub tensiune si
presiune
Conditii generale
cunosterea normelor de tehnica securitatii muncii;
salariatii se vor prezenta la lucru sanatosi,odihniti,si nu vor fi sub actiunea bauturilor alcoolice
inainte de inceperea lucrului muncitorului va verifica daca utilajele,aggregate ,masinile se gasesc
in stare buna de functionare;
ori ce defectiune,manifestata prin zgomot,miros,vibratii,se anunta pentru remediere,nu se folosesc
masini defecte
muncitorii vor purta echipament de protectie
nu se folosesc utilajele care nu sunt protejate cu aparatori de protectie,sau nu sunt legate la pamant
este interzisa aglomerarea locului de munca cu obicte,unelte
se evita formarea petelor de ulei si se pastreaza curatenia la locul de munca
este interzisa stationarea pe caile de acces a materialelor care nu sunt necesare productiei
masinile nu se repara cand sunt in functiune
capul muncitorului sta la 30 cm de capul masinii de cusut
muncitorii nu se odihnesc pe langa stive,rafturi,nu intra in alte sectoare fara acceptul sefului
la parasirea locului de munca se intrerupe alimentarea masinii cu c urent electric,se informeaza
seful
in cazul producerii unui accident,avarii,cand se sesizeaza inceputul unui incendiu muncitorul
anunta seful locului de munca
la terminarea lucrului salariatii sunt obligati sa opreasca utilajele de la alimentarea cu curent
electric
salariatii vor respecta normelor de protectie a muncii specifice fiecarui utilaj
la locul de munca trebuie sa existe conditii optime de lucru pentru gasirea mihloacelor de
apararea si mentinerea capacitatii de munca prin economie de miscarii in timpul lucrului,pozitia de
lucru,climatul
interior al sectie,lumina si culoarea la locul de munca,zgomatul
utilajele trebuie amplasate rational pentru a creea un spatiu optim de circulatie a produselor si
personalului
pozitia de lucru trebuie sa fie confortabila
umiditatea si temperatura influenteaza procesul de productie si personalul
pentru prevenirea incendiilor trebuiesc cunoscute cauzele:energia electrica(folosita
necorespunzator),corpurilor incandescente(resouri,radioatoare,tigari),actiuni mecanice(loviri,izbituri ale
corpurilor metalice ce pot provoca scantei),foc deschis pentru inlaturarea pericolului de incendiu se
descopera din timp cauzele,si se respecta masurile de prevenire,se evacueaza desurile in locuri
amenajate,aparatele electrice se supravegheaza in timpul folosiriilor,se interzice iluminatul cu

lumanari,chibriturile,lampi cu petrol cauzatoare de explozii,in incaperile in care exista foc deschis se

interzice depozitarea de deseuri texile sau folosirea de substanta inflamabila.
Msurile de prevenire a accidentelor mecanice produse de utilaje sunt:
Echiparea personalului cu mbrcmintea de protecie stabilit prin normele de protecie a
muncii halat, basmale, pantofi cu toc jos.
Curirea mainii de scam i praf la terminarea i nceperea schimbului.
Verificarea strii de funcionare a mainilor de cusut, a pieselor la nceperea schimbului i a
dispozitivelor de protecie;
Sesizarea tuturor defeciunilor constatate la utilajul deservit n timpul funcionrii.
nceperea lucrului i deservirea mainii de cusut cu minile ude sunt strict interzise.
Reparaiile i reglrile speciale se fac numai de personal specializat, n timpul staionrii
mainii.
Oprirea mainilor automate se face prin pedal, fr a se interveni cu mna de ctre muncitor.
Pentru intervenii i deservirea mainii se vor utiliza scule corespunztoare i n stare de bun
funcionare.
Aglomerarea mainii cu scule i dispozitive sau detalii de prelucrat este strict interzis, se pot
produce accidente.
Se interzice pstrarea lubrefianilor lng mainile de cusut.
Pentru prevenirea accidentelor n timpul prelucrrii prin tratament umidotermic sunt necesare urmtoarele
msuri:
Se verific starea de funcionare a presei sau mainii de clcat naintea nceperii lucrului.
Presele i mainile de clcat cu ntreruptoare sau dispozitive defecte nu se pun n funciune
dect dup remedierea acestora.
Acionarea butoanelor de contact electric nu se face cu mna umed fiind pericol de
electrocutare.
Punerea n funciune a preselor se face cu ambele mini, pentru a se evita prinderea minii
ntre de ctre presa propriu zis.
Operaiile de reglare, ntreinere a preselor se vor efectua numai n timpul staionrii, cu sursa
de alimentare electric decuplat
Reglrile i reparaiile utilajelor de clcat se vor efectua numai de personal calificat pentru
aceste operaii.
Pentru protejarea minilor operatorului, presele de clcat trebuie dotate cu dispozitive de
siguran pe baz de celul fotoelectric.
n timpul procesului de confecionare i finisare a mbrcmintei se pot produce accidente chimice i
intoxicaii n operaiile de termocolare a semifabricatelor, la coaserea materialelor textile. Pentru
prevenirea accidentelor chimice se vor lua urmtoarele msuri:

Manipularea substanelor chimice se va facecnform instruciunilor de folosire i manevrare.

Utilizarea instalaiilor de ventilaie pentru eliminarea gazelor, nlocuind aerul viciat cu aerul
proaspt.

Bibliografie
1. Manuale Scolare-Pregatirea de baza in industria usoara, Editura Oscar print 2003
-Cultura de specialitate texile-pielarie, Editura Oscar Print 2006
-Tehnologii textile si de confectii, Editura Didactica si Pedagogica-Bucuresti 1989
-Calitatea si fiabilitatea produselor, Editura Didactica si Pedagogica-Bucuresti 1999
2. Normele de prevenire si stingerea incendiilor 1988
3. Normele de tehnica a securitatii,de protectie si igiena muncii pentru industria textila
4. Protectia imbracamintei, Editura Didactica si Pedagogica- Bucuresti-autor Gh Ciontea
5. Utilajul si tehnologia meseriei confectioner imbracaminte din tesaturi si tricoturi, Editura Didactica si
Pedagogica-bucuresti 1994-autor Gh Ciontea
6. Tehnolohia confectionarii textile si calcule in confectii, Editura Didactica si Pedagogica-Bucuresti-autor
Gh Ciontea
7. Structura si proiectarea tesaturilor, Editura Tehnica 1964
8. Bazele Tehnologiei confectiilor texile, Editura Performantica Iasi-autor Mitu Stan
9. Manual Croitorului
10. Croirea pentru toti, Editura Tehnica 1988-autor E Ciuca
11. Croirea pentru femei, Editura Didactica si Pedagogica- Bucuresti
12. Ingineria confectiilor textile Procese si masinii, Editura Performantica-autor V Papaghiuc