Sunteți pe pagina 1din 19

LICEUL IOAN N. ROMAN Strada CUZA VOD, Nr.

80, Cod Postal 900697 Constanta, Telefon Fax : 0040-241617920

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE - NIVEL 3

Indrumator: Prof.Ing .Cibotariu Lucia

Elev: Toader Vlad Clasa a XII-a A


An scolar 2011-2012 1

TEMA PROIECTULUI: ASAMBLAREA PRODUSELOR CLASICE

CUPRINS

Capitolul 1. Consideratii privind diversificarea produselor de imbracaminte si legatura dintre designer si tehnolog Capitolul 2. Modalitati de prelucrare tehnologica, in scop estetic, a suprafetelor textile Capitolul 3. Modalitati de diversificare estetica, prin prelucrari tehnologice, a principalelor elemente de produs Capitolul 4. Diversificarea asamblarii elementelor si a subansamblurilor Capitolul 5. Tehnologii speciale de finisare a confectiilor textile Capitolul 6. Relizarea tehnologica a unor accesorii vestimentare din materiale textile Concluzii Bibliografie Anexe

ARGUMENT Capitolul 1 argumenteaza continutul cartii prin prisma definirii termenilor asociati in titlu, si anume diversificare si tehnologie, dupa care sugereaza modul de colaborare intre designer si tehnolog, precum si pregatirea complementara pe are trebuie sa o aiba acestia in domeniu confectiilor textile. Continutul cartii este dezvoltat progresiv, in stransa dependenta cu succesiunea de realizare a produselor vestimentare. Astfel, in capitolul 2 sunt abordate modalitati de prelucrare a reperelor plane din compnenta produselor, pentru ca in urmatoarele capitole sa se abodeze modalitati de diversificare estetica prin prelucrari tehnologice a elementelor de produs, a subansamblurilor si a produselor finite, inclusive prin tehnici speciale de finisare. Capitolul 3 sintetizeaza principale modalitati de diversificare estetica prin prelucrari tehnologice a unor elemnte de produs: buzunare, gulere, inchideri, margini si terminatii, iar capitolul 4 face referiri la modalitati de asamblare a produselor clasice, tehnici de asamblare impuse de particularitati materialului textil ( dantela, tricot, catifea, material transparent, piele etc.), tehnici de asamblare impuse de particularitatile croielii ( croire pe bie, maneci chimono cu clin, modele cu godeuri sau cu clini etc.), precum si tehnici de realizare a produselor cu doua fete. In capitolul 5 au fost abordate doar tehnologii speciale de finisare a produselor vestimentare, prin care se pot individualiza si innobila produsele de imbracaminte. Au fost dezvoltate tehnologiile de prespalare si de vopsire, inclusive masurile ce se impun la confectionarea produselor prespalate sau vopsite. Si pentru ca produsele de imbracaminte pot fi innobilate prin atasarea unor accesorii vestimentare realizate din materiale textile, in capitolul 6 se prezinta variante de realizare a florilor artificiale, a brandemburgurilor, a nasturilor realizati din snur sau imbracaminte cu ata etc.

Capitolul 1. Consideratii privind diversificarea produselor de imbracaminte si legatura dintre designer si tehnolog Designerul vestimentar, pe langa faptul ca este un specialist in domeniul creatiei vestimentare, trebuie sa fie un bun cunoscator al tehnologiilor de executie, adica un artist ce are stiinta de a transpune schita in produs vestimentar si de a allege materiale cu prelucrabilitate corespunzatoare. Da ca in domeniul creatiei, designerul trebuie sa se documenteze, sa adapteze tendintele prezentate de marii creatori la conditiile umane si tehnice existente, in domeniul tehnologic acesta trebuie sa aiba abilitatea de a comunica ideile, sa cunoasca posibilitatile tehnice pentru a le folosi, dar si pentru a nu solicita lucruri imposibil de realizat sau la un nivel calitativ necorespunzator. De asemenea, el trebuie sa-si adapteze creatia in functie de confectionabilitatea materialelor, volumul seriilor de fabricatie, dotarea tehnica existenta etc. Intre designer si tehnolog, daca sunt personae fizice diferite, trebuie sa existe o permanenta colaborare, evidentiata si in fig 1.1.

Procesul de creatie este implicat pe tot fluxul de fabricatie, asa cum se evidentiaza in figura 1.2. Acest process, pe langa activitatea de conceptie a modelului, include conceptia etichetarii si a tehnoprezentarii, a ambalarii etc.

In cuprinsul cursului, diversificarea tehnologica este abordata ca: Mijloc de modificare a esteticii produselor, cu referiri la: modalitati de diversificare a suprafetei materialului si reperelor textile; modalitati de diversificare tehnologica a reperelor, elementelor si subansamblurilor vestimentare; diversificarea tehnologiilor de asamblare; diversificarea tehnologiilor de finisare. Mijloc de rezolvare a functionalitatii produselor: solutionarea elementelor de produs cu rol preponderant functional; particularitati tehnologice de realize a unor produse speciale ( produse cu doua fete; produse multifunctionale; echipamente de protectie; imbracaminte inteligenta). Factor economic ce poate influenta consumurile materiale si productivitatea muncii.

Capitolul 2. Modalitati de prelucrare tehnologica, in scop estetic, a suprafetelor textile Produsele de imbracaminte se realizeaza succesiv, prin prelucrarea reperelor in vederea obtinerii elementelor de produs, urmata de reuniunea elementelor in subansambluri, a caror complexitate si grad de prelucrare cresc pana la obtinerea produsului finit. In structura produselor de imbracaminte pot fi puse in evidenta repere, delatii, elemente si subansambluri, pe care se pot plasa diferite accesorii. Reperele sunt componente plane indivizibile alea produselor de imbracaminte, obtinute prin croire, din materiale de baza sau secundare (captuseli, intarituri). Detaliile reprezinta repere pe care s-au realizat prelucrari tehnologice ( termolipire, coasere, calcare), darn u au ajuns in stadiul de element de produs. Elementele de produs sunt componente cu functii bine definite si pot avea forma plana sau spatiale. Elementele pot include unul sau mai multe repere, sau se pot constitui prin prelucrari tehnologice ale unor zone apartinand altor elemente sau subansambluri. Exista situatii in care un element se identifica cu reperl respective, daca nu au existat operatii ulterioare croirii ( de exemplu, spatele realizat dintr-un singur reper). Prin interschimbarea constructive sau tehnologica a elementelor se poate realize diversificarea modelelor si a sortimentelor. Subansamblurile cupleaza cel putin doua elemente de produs. Complexitatea subansamblurilor creste prin asamblari de noi elemente sau prin prelucrari tehnologice, pana se obtine produsul finit. Acest mod relative simplist si minitat de structarare a produselor de imbracaminte este impus de necesitatea unei prezentari etapizate a posibilitatilor de diversificare tehnologica, similar succesiunii de realizare a produselor respective. Prelucrarea suprafetei materialului textile destinat produselor vestimentare, sau prelucrarea suprafetei unor repere componente ale produselor, avand ca scop principal confectionarea unui nou aspect estetic, poate fi realizata: prin coasere; prin alte tehnologii, cum ar fi termolipirea, plisarea, corodarea cu laser, sifonarea, prespalarea, sudarea sau imprimarea. Prelucrarile prin coasere pot fi realizate pe suprafete plane sau spatiale, sip e langa rolul estetic, de decorare, pot fi utilizate pentru formarea spatiala a reperelor, elementelor sau produselor vestimentare.

Capitolul 3. Modalitati de diversificare estetica, prin prelucrari tehnologice, a principalelor elemente de produs Structurarea produselor de imbracaminte din elemente componente, permite diversificarea si crearea de noi modele prin combinarea diferitelor variante constructive-tehnologice si estetice de elemente. De asemenea, unele solutii tehnologice, specifice unui anume element de produs, pot fi utilizate intr-o postura diferita, pentru a adduce un plus de noutate sau un effect estetic deosebit. In cuprinsul capitolului, pentru principalele elemente de produs vor fi ecidentiate si illustrate modalitati de diversificare estetica prin prelucrari tehnologice. Posibilitati de diversificare estetica a buzunarelor La produsele de imbracaminte, buzunarele pot avea rol estetic, rol functional sau ambele roluri. Rolul estetic se exprima prin gradul de noutate a modelului, concordanta cu stilul de viata si vestimentar al purtatorului, noutatea prelucrarilor tehnologice etc. Estetica buzunarelor este perceputa in functie de: expresia plastica si elenganta formelor; gradul de integrare in compozitia produsului; noutatea prelucrarilor tehnologice, inclusive integrarea elemntelor si a inscriptiilor etc. Rolul functional. de depozitare, are o importanta sporita in cazul echipamentelor de lucru si de protectie, dar este prezentat si la produse clasice, cum ar fi sacoul si pantalonul pentru barbate. Pentru a asigura continutulk buzunarului, in structura acestuia se include clape, fermoare, gaici cu nasturi, capse, benzi velco etc, iar prelucrarile tehnologice trebuie sa confere buzunarului o rezistenta buna la solicitari mecanice. In functie de modul de obtinere a deschiderii, buzunarelor pot fi: aplicatie; pe directia unei cusaturi; laterale; taiate: cu 1-2 refileti sau cu laist. Diversificarea buzunarelor se realizeaza in general prin: geometria buzunarului; marimea, pozitia, forma si modul de finalizare a deschiderii; rezolvarea extremitatilor cusaturii de aplicare a buzunarului sau a extremitatilor laterale in cazul buzunarelor taiate; modul de aplicare a buzunarului; prezenta unor aceesorii sau a unor prelucrari tehnologice suplimentare.

Capitolul 4. Diversificarea asamblarii elementelor si a subansamblurilor Prelucrarile tehnologice ale suprafetei reperelor, precum si cele necesare realizarii elementelor, sunt succedate de reunirea elementelor in subansambluri, intr-o succesiune impusa de particularitatile produsului si ale modelului. Gradul de complexitate si deprelucrare al subansamblurilor creste pana la obtinerea produsului final, ce urmeaza sa fie finisat, ambalat si expediat. Pentru asamblarea elementelor din componenta produselor vestimentare se pot utilize diferite procedee, cum ar fi coaserea, sudarea sau etansarea, fiecare tehnologie de asamblare incluzand diferite variante de realizare. In present, tehnologiile de coasere au cea mai larga utilizare la asamblarea produselor de imbracaminte, diversificarea prelucrarilor cu rol estetic realizandu-se prin intermediul cusaturilor si a modului de pozitionare a marginilor cusute. Asamblarea produselor clasice Succesiunea de reunire a elementelor de produs, tipurile de cusaturi si de asamblari utilizate, sunt diferite si speciale celor doua grupe mari de produse cu sprijin pe umeri si talie. La produsele cu sprijin pe umeri cu croiala clasica, reunirea elementelor de produs se realizeaza in majoritatea cazurilor in urmatoarea succesiune: I. Realizarea unui subansamblu S1, constituit din elementelo fata (F) si spate (S), asamblate pe liniile umerilor si lateral, cel mai adesea in una din variantele prezentate in tabelul 4.1.

Varianta 1 se utilizeaza la produse captusite, la materiale ce nu impugn surfilarea marginii reperelor sau atunci cand rezervele de coasere se plaseaza pe fata produsului; Varianta 2 pentru produse din materiale transparente sau foarte subtiri sau ca o imbinare mai rezistenta, la unele produse de lenjerie (camasi de noapte, pijamale) si la imbracamintea de protectie; Varianta 3 asamblarea initiala cu margini decalate (a) poate fi finalizata diferit in etapele b si c, in functie de particularotatile materialului si ale produsului; Varianta 4 surfilarea simultana a celor doua reserve poate fi utilizata doar la produse din tricot, la care solicitarea liniilor de asamblare este preluata in foarte mare masura de catre materialul textile; Varianta 5 - surfilarea simultana a rezervelor poate fi realizata odata cu asamblarea, folosind cusaturi de incheiat-surfilat din 4 sau 5 fire, sau ulterior, dupa asamblarea cu o cusatura simpla sau in lant din doua fire. Varianta 6 rezervele sunt surfilate independent, ceea ce permite descalcarea sau orientarea ulterioata (b), liniile de asamblare putand fi prevazute cu cusaturi ornamentale (c); Varianta 7 asamblarea decolata a marginilor, precedata de surfilarea unei margini (a), este utilizata la produse necaptusite, realizate din materiale de grosime medie; asamblarea poate fi finalizata cu una sau doua cusaturi paralele (b); Varianta 8 - asamblarea cu margini interpatrunse necesita utilizarea unui dispozitiv atasat unei masini cu doua ace; este o asamblare specifica produselor unistrat, iar atunci cand se utilizeaza cusaturile de suveica, aspectul identic al asamblarii pe ambele fete, permite utilizarea ei la produse unistrat cu doua fete. II. La subansamblul S1 (F+S) se finalizeaza rascroirea gatului (RG) sau se aplica gulerul (G), obtinandu-se subansamblul S2. Finalizarea rascroielii gatului (realizarea decolteului) poate fi realizata in una din variantele prezentate in tabelul 4.2. Varianta V1 caracterizata prin absenta cusaturilor vizivile pe linia decolteului, poate fi realizata prin: indoire simpla (a) sau indoire dubla (b), urmate de realizarea unei cusaturi ascunse, daca raza de racordare a decolteului este sufficient de mare si materialul prezinta elasticitate; aplicarea prin coasere a unei bentite simple sau duble, croita pe bie sau care preia forma decolteului, urmata de ficarea cu o cusatura ascunsa (c, d, e) sau numai prin calcare (f), pentru bentite mai late, croite dupa forma rascroielii gatului; in varianta f, pozitia bentitei se fixeaza de rezervele cusaturii umerilor sau a altor cusaturi ce se termina in rascroiala gatului. Varianta V2 prezinta o cusatura vizibila, ce poate fi cusatura simpla 301, cusatura lant din doua fire 401, cusatura de acoperire din 36 fire, cusatura zigzag clasica sau ornamentala. Pentru decolteuri cu raza

10

de curbura mai mare se poate realiza o indoire simpla sau dubla a rezervei, urmata de fixarea cu o cusatura simpla, zigzag sau decorative. In cazul unor decolteuri cu contur complex, dupa aplicarea prin coasere a bentitei se impune cresterea sau cupirea rezervei pana in imediata apropiere a cusaturii, pentru o intoarcere corespunzatoare. Varianta V3 solutia rascroiala gatului prin aplicarea unei bentite vizibile pe fata produsului, folosind: una sau doua cusaturi de suveica (a si b); cusaturi de surfilare sau de incheiat-surfilat( c,d,e si f), ce pot fi urmate de cusaturi simple de fixare (d) sau de cusaturi decorative de acoperire (e); cusaturi ochi cu ochi (g), folosite la produse de tricot; cusaturi de acoperire din 56 fire etc.

Aplicarea gulerului in rascroiala gatului depine de tipul gulerului, de numarul de straturi ale prodului si de grosimea materialului textile. Pentru o aplicare corecta a gulerului in rascroiala trebuie respectate urmatoarele indicatii de prelucrare:

11

in zonele I si IV, in care rascroiala gatului are o raza de curbura mare, comparabila cu a bazei in zona II, in care raza de curbura a rascroielii gatului este mai mica, la aplicarea gulerului se

gulerului, straturile se deplaseaza sincronizat si uniform; sustine rascroiala cu 0,4-0,7 cm, pentru a compensa alungirea acesteai in timpul prelucrarilor tehnologice anterioare; gat. in zona III, ce are o lungime mai mica, se sustine gulerul in cusatura, pentru a asigura rasfrangerea corespunzatoare a acestuia. In caz contrat, gulerul se pozitioneaza pe verticala si se apropie prea mult de

In tabelul 4.3, varinatele tehnologice de aplicare a gulerului au fost grupate in numarul de cusaturi utilizate la aplicare, fara pretentia de a epuiza posibilitatile tehnologice. Varianta V1 aplicarea gulerului cu o singura cusatura se utilizeaza la produse din maretiale subtiri, la care gulerul poate fi plasat intre doua straturi: rascroiala gatului pe de o parte, si aplac plus bizat sau bizet plus captuseala, pe de alta parte; Varianta V2 aplicatea gulerului cu doua cusaturi successive, utilizata la produse unistrat: intai se aplica dosul de guler, apoi fata de guler; Varianta V3 aplicarea gulerului prin intermediul unei bentite se utilizeaza la produse unistrat, inclusive pentru gulerul dintr-un singur strat folosit la T-shit, gulerul tip volan, gulerul plisat sau guler din dantela. Varianta V4 este utilizata la produse multistrat din materiale groase, la care se impune descalcarea rezervelor de aplicare a gulerului. 12

III. La subansamblul S2 se finalizeaza rascroiala manecii (RM) sau se aplica maneca(M), obtinanduse subansamblul S3. Rascroiala manecii se finalizeaza similar rascroielii gatului, iar la aplicarea manecii inchise tubular se poate utilize una din variantele prezentate in tabelul 4.4.

Varianta V1 aplicarea manecii cu cusaturi interioare, precedate eventual de prelucrarea capului manecii sau de surfilarea individuala a marginilor. In majoritatea cazurilor, rezervele de coasere se directioneaza catre maneca. Varianta V2 aplicarea manecii cu cusaturi vizibile sau cu paspoal; cusaturile vizibile pot fi realizate ulterior aplicarii manecii(a,b si e) sau pot fi cele utilizate la aplicarea manecii(cusaturi paralele pentru asamblari cu margini interpatrunse c, respectiv cusaturi de acoperire d).

13

In functie de particularitatile produsului si ale modelului, pentru a definitive confectionarea, la subansamblul S3 se impune rezolvarea inchiderilor si a terminatiilor, problematica respective fiind prezentata in capitolul anterior. La produsele cu sprijin pe talie (fuste, pantaloni, fuste-pantalon), asamblarea se realizeaza intr-o succesiune dependenta de tipul produsului. Pentru fuste, fuste-pantalon, pantaloni pentru femei, pantaloni pentru copii si pantaloni tip bluejeans, dupa realozarea elementelor componente, se asambleaza fata cu spatele pe cusaturi longitudinale, lasand loc pentru rezolvarea inchiderii, in majoritatea cazurilor prevazuta cu fermoar. Cel mai adesea, cusaturile longitudinale se rezolva in una din urmatoarele variante, unitar sau diferit, corespunzator modelului (tabelul 4.5). Dupa solutionarea inchiderii, se rezolva modul de fixare a produsului pe linia taliei, prin aplicarea beteliilor( figura 4.3 a,b,c si d), a elasticului (figura 4.3 e si f). La pantalonii clasici pentru barbate, dupa prelucrarea elemtelor componente, s eutilizeaza urmatoarea succesiune de asamblare: se constituie doua subansambluri din cate o fata si un spate, prin realizarea cusaturii interioare si exterioare; la cele doua subansambluri se cos cele doua fete de betelie, ce au dosul de betelie aplicat anterior; se solutioneaza capetele beteliei plasate in prelungirea slitului. Varianta 1: se definitiveaza aplicarea beteliei la cele doua subansambluri; se realizeaza cusatura de simetrie a spatelui, prelungita sip e betelia dubla; se descalca rezervele cusaturii anterioare; se fixeaza prin puncture pozitia rezervei beteliei.

Varianta 2: se realizeaza cusatura de simetrie a spatelui, prelungita si pe betelia dedublata; se descalca rezervele cusaturii anterioare;

14

se definitiveaza aplicarea pe intreaga circumferinta a taliei. Ca si celelalte tipuri de produse, terminatiile inferioare se solutioneaza in general la sfarsit. In imaginile urmatoare se exemplifica produse la care asamblarile prin coasere au rol predominant in estetica si gradul de inedit al produselor.

15

16

Capitolul 5. Tehnologii speciale de finisare a confectiilor textile Prespalarea confectiilor textile Finisarile speciale, prin care se imprima unicitate produselor de imbracaminte, se dezvolta ca o necessitate de individualizare a purtatorilor, ca urmare a cerintelor de diversificare. Moda actuala include noi comcepte pentru produse de imbracaminte exterioara, precum uzat,deterioarat,invechit. Pentru aceasta se impune realizarea unor efecte speciale, de genul prespalarii, al abraziunii locale, al decolorarii, al imprimarii, al sifonarii etc. Utilizarea prespalarii ce procedeu post-confectionare impune adoptarea unor masuri specifice pe durata confectionarii, pentru a asigura produsului finit o calitate corespunzatoare. Aceste masuri trebuie correlate cu severitatea procesului de prespalare. Pespalarea are ca scop accelerarea abraziunii, decolararea colorantului si obtinerea unui effect de produs uzat, cu o moliciune mai mare. Efectul de prespalare poate fi imitate si prin procedee de imprimare. Prin combinarea numarului de cicli de prespalare, a substantelor utilizate, a duratei de actionare etc, rezulta un numar foarte mare de variante de prespalare (peste 300) folosite in prezent. Pentru

17

prespalare s-au dezvoltat diferite tehnologii, dintre care mai utilizare sunt prespalarea mecanica si pespelarea chimica, cu enzime sau substante de decolorare. Vopsirea confectiilor textile Produsele de confectii, prelucrate in culoarea lor naturala si vopsite dupa procesul de confectionare sunt in trend. Avantajele, decurgand din: reducerea stocurilor de tesaturi, materiale secundare si auxiliare; confectionarea unei singure culori, indiferent de gama coloristica a comenzii; reactie rapida a producatorilor la culori impuse de moda; realizarea unor finisari speciale pe intregul produs confectionat. Vopsirea integrala a produselor se realizeaza cu utilaje similare celor pentru prespalare, dozarea componentelor retetei de vopsire si stabilirea parametrilor de lucru realizandu-se automat, prin intermeduil unui panou de comanda sau control. Pentru vopsirea locala se utilizeaza dispozitive de pulverizare tip sparay sau sabloane. Pentru acest procedeu se exemplifica principiul de lucru al unei masini realizate de firma Mario International. In prezent se pot realiza vopsiri integrale, cu masini ce functioneaza pe principiul masinilor de prespalat, sau vopsiri locale, cu spray. Capitolul 6. Relizarea tehnologica a unor accesorii vestimentare din materiale textile Florile confectionate din diferite materiale textile reprezinta accesorii (ornamente) deosebit de expressive in completarea si definitiverea imaginii unui articol sau ansamblu vestimentar. O singura floare sau o adevarata compozitie florala, poate impodobi reverul unei jachete, decolteul sau talia unei rochii, o fusta sau o palarie etc. Marii creatori de moda propun tinute vestimentare, de zi sau de seara, cu accente sub forma de flori confectionate din materiale textile, realizate in cele mai neasteptate forme, culori, materiale. Tehnicile de realizare sunt extrem de diverse, de la unele foarte simple la altele mult mai complexe. Utilizand un set de unelete specifice, confectionarea florilor din materiale textile poate constitui domeniul de activitate al unei mesrii bine determinate. Vor fi prezentate in continuare o serie de exemple de produse de imbracaminte sau tinute vestimentare ,,imbogatite estetic cu ajutorul florilor confectionate din diferite materiale textile. De asemenea vor fi prezentate in principiu si cele mai uzuale modele de realizare a acestor accesorii.

18

19