Abilităţi:
6.2.5. Identificarea locurilor de curăţare şi ungere a utilajelor de la locul de muncă
6.2.6. Selectarea uneltelor, echipamentelor şi materialelor utilizate la curăţarea şi ungerea
utilajului de la locul de muncă
6.2.7.Efectuarea operaţiilor de curăţare a locului de muncă cu respectarea graficelor de
curăţare şi a timpului alocat
6.2.8. Efectuarea operaţiilor de ungere a locului de muncă cu respectarea graficelor de
curăţare şi a timpului alocat
6.2.9. Aplicarea NSSM, PSI şi de protecţie a mediului în timpul activităţii
6.2.10. Utilizarea corectă în comunicare a vocabularului comun şi a celui de specialitate
6.2.11. Comunicarea/Raportarea rezultatelor activităţii profesionale desfăşurate
Atitudini:
6.3.1. Executarea cu responsabilitate a operaţiilor de curăţare a locului de muncă şi a
utilajului
6.3.3. Executarea cu responsabilitate a operaţiilor de ungere sub supraveghere cu grad
restrâns de autonomie
6.3.4. Încadrarea în normele de timp stabilite
6.3.5. Respectarea cu stricteţe a graficelor de curăţare şi ungere a utilajelor
6.3.6. Asumarea, în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilităţii pentru sarcina de
lucru primită
6.3.7. Asumarea iniţiativei în organizarea locului de muncă
6.3.8. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul planificării activităţii
CURĂŢARE ŞI UNGERE A UTILAJELOR DE LA LOCUL DE
MUNCĂ
Spălare şi Metoda se bazează pe acţiunea curentului electric asupra unor piese montate la
curăţare catod şi scufundarea într-un electrolit activ din punct de vedere chimic faţă de
electrolitică cu elementele ce trebuie îndepărtate.
soluţii chimice Se folosesc la îndepărtarea depunerilor de orice natură de pe piese, aceasta fiind
şi o operaţie prealabilă a unor procese ulterioare (cromare, nichelare).
Spălarea cu Se bazează pe acţiunea mecanică a ultrasunetelor care se propagă într-un mediu
ultrasunete lichid, activ din punct de vedere chimic şi care, împreună, favorizează
îndepărtarea depunerilor.
Se aplică în scopul obţinerii unor suprafeţe foarte curate la piesele cu precizie
Bombardarea înaltă, după ce, în prealabil, s-a făcut o curăţare grosieră.
cu ioni Piesele sunt introduse într-un mediu gazos, neutru, cu presiune scăzută, în care
se produce o descărcare electrică între doi electrozi, piesele fiind aşezate la anod
sau la catod. Ionii care se formează în gazul din recipient bombardează piesa şi
înlătură toate depunerile.
Metodele mecanice se folosesc pentru îndepărtarea bavurilor, a oxizilor, a vopselei vechi etc. de pe
suprafeţele maşinilor, ale utilajelor şi pieselor componente ale acestora.
Principalele procedee folosite în acest scop sunt :
se realizează prin
În tobe frecare
se aplică la piese mici
1.1.Graficul de curăţare
Lucrările de curăţare se execută, în general, de către lucrătorul care deserveşte utilajul, la anumite
termene planificate şi indicate în graficele de curăţare.
Pentru efectuarea corectă a curăţării, se impune respectarea instrucţiunilor, iar în cazul în care volumul
de muncă pentru curăţenie implică perioade de timp mai mari din partea lucrătorului care deserveşte utilajul,
se recomandă ca aceasta să fie efectuată de lucrătorii de întreţinere, fiind combinată cu operaţiile de ungere şi
inspecţie a utilajului.
Graficul de curăţare cuprinde informaţii referitoare la:
Locul curăţării/Operaţia
Periodicitatea
Modul de execuţie/Materiale folosite
Observaţii- se specifică unele instrucţiuni de lucru care trebuie respectate ( exemplu: cu
maşina oprită, prin faţa/spatele maşinii, etc.)
Curăţarea laminorului
Curăţarea zilnică se realizează de către lucrătorul care deserveşte maşina, conform graficului de curăţare
Tabelul... Graficul de curăţare a laminorului
Locul curăţării/Operaţia Periodicitatea Materiale Observaţii
curăţării folosite
Curăţarea mesei de alimentare La fiecare oră Perie Maşina în
funcţiune
Curăţarea părţilor exterioare ale maşinii De două ori pe Perie şi laveta Maşina în
schimb funcţiune
Curăţarea trenului de laminare, a capetelor de De două ori pe Perie Maşina oprită
absorbţie schimb
Scoaterea scamei din cutia filtrului De două ori pe Manual, cu Maşina în
schimb depunerea funcţiune
scamei în sac
Curăţirea scamei de pe curăţitorii calandrelor şi De două ori pe Perie Maşina oprită
a interiorului dispozitivului de depunere a benzii schimb
Curăţarea capacului ventilatorului O dată pe schimb Perie Maşina în
electromotorului funcţiune
Măturarea pardoselii în jurul maşinii De două ori pe Mătura Maşina în
schimb funcţiune
Curăţarea săptămânală se efectuează tot de lucrătorul care deserveşte maşina. Cu maşina oprită
lucrătorul curăţă cilindrii trenului de laminat, bucşele cilindrilor de presiune, discul superior şi inferior, roţile
dinţate şi surplusul de ulei.
Curăţarea lunară se face de către o echipă specială, fiind planificată împreună cu revizia tehnică.În
acest sens, se curăţă piesele de scamă, praf şi ulei.
Curăţarea flaierului
Curăţarea zilnică se face de către lucrătorul care deserveşte maşina, conform graficului de curăţare
Tabelul... Graficul de curăţare a flaierului
Locul curăţării/Operaţia Periodicitatea Materiale Observaţii
curăţării folosite
Curăţarea scamei de pe plăcile curăţitoare ale La 2 ore Perie Manual
trenului de laminat
Curăţarea scamei de pe furci La fiecare oră Perie Maşina oprită
Curăţarea scamei de pe banca fixă De două ori pe Perie Maşina oprită
schimb
Curăţarea scamei de pe braţele de presiune De două ori pe Perie mică
schimb
Curăţarea scamei de pe capacul trenului de De două ori pe Perie
laminat schimb
Scoaterea scamei din lagărele cilindrilor de De două ori pe Perie şi Maşina oprită
presiune schimb dispozitiv de
curăţare
Curăţarea scamei de pe banca mobilă La scoaterea Perie Maşina oprită
levatei
Ştergerea rastelului, poliţei şi vergelelor O dată pe schimb Perie Prin spatele
conducătoare maşinii
Curăţarea scamei din ochiurile conducătoare de O dată pe schimb Prin spatele
bandă maşinii
Curăţarea scamei din spatele maşinii O dată pe schimb Perie
Curăţarea scamei de pe capul maşinii O dată pe schimb Perie
Măturarea pardoselii sub şi în jurul maşinii De două ori pe Mătura
schimb
Curăţarea săptămânală se efectuează la sfârşitul săptămânii de lucru, când, lucrătorul care deserveşte
maşina, înlătură scamele, prraful şi surplusul de ulei de pe părţile componente, roţile dinţate şi transmisiile
maşinii.
Curăţarea lunară se execută în acelaşi timp cu revizia tehnică şi constă în demontarea capacelor de
protecţie, a apărătorilor şi a cilindrilor de presiune. Piesele componente sunt curăţate, verificate şi sunt
înlocuite dacă prezintă defecţiuni.
Funcţiile lubrifianţilor:
Lubrifianţii gazoşi au o utilizare mai rară şi asigură un regim de ungere mixt, intermediar între
regimul uscat şi cel fluid. Cel mai utilizat lubrifiant gazos este aerul, dar utilizarea lui prezintă unele
dezavantaje şi anume:
- sunt necesare precauţii la pornire şi oprire,
- utilizarea unor materiale cu proprietăţi bune de frecare uscată, precum şi
- necesită prelucrări foarte precise ale suprafeţelor metalice.
Uleiurile sunt lubrifianţi lichizi şi pot fi:
• de origine vegetală – se obţin din plante şi sunt folosite tot mai puţin, din cauza modificărilor care
intervin, în timp, în structura şi proprietăţile lor.
Tabelul.... Domenii de utilizare ale uleiurilor vegetale
Tipul Utilizări
lubrifiantului
Ulei de rapiţă Ungerea mecanismelor greu solicitate, care funcţionează la viteze mari, a garniturilor de
pistoane, în aplicaţii în medicină, în industria textilă dar şi ca ulei de bază în câteva
reţete de unsori.
Ulei de ricin Ungerea maşinilor cu viteze mari şi temperaturi ridicate, lubrifiant şi agent de răcire la
prelucrarea materialelor metalice (şi în emulsii), în industria textilă şi de pielărie, la
fierăstraiele cu lanţ din industria lemnului.
Ulei de măsline Lubrifierea mecanismelor fine
Ulei de colofoniu Component în unele unsori de calitate inferioară
Ulei de soia Component în săpunuri şi unsori
Ulei de floarea Produse cu destinaţie industrială, după hidrogenare. Component al unor săpunuri şi
soarelui unsori tehnice.
Ulei de bumbac Utilizat la fabricarea unsorilor cu calciu.
Ulei de in Lubrifiant şi agent de răcire (mai ales sub formă de emulsii) în unele tehnologii de
prelucrare a metalelor.
• de origine animală – se obţin din produse animaliere (oase, copite, corn, untură de peşte, seu, grăsimi) şi
sunt folosite la ungerea unor aparate şi mecanisme fine ale utilajelor.
Tabelul.... Domenii de utilizare ale uleiurilor şi grăsimilor animale
Tipul Utilizări
lubrifiantului
Ulei de balenă Ungerea sculelor pentru tăierea materialelor metalice; la ungerea fusurilor în industria
textilă, în amestec cu 5…40% ulei mineral.
Ulei extras din Ungerea mecanismelor de turaţii mari; se utilizează şi în amestec cu 5…25% uleiuri
creierul şi minerale.
măduva balenelor
Ulei de oase Ungerea aparatelor de precizie.
Uleiul şi untura Se utilizează în amestec cu uleiuri minerale, pentru ungere
de peşte
Grăsimi de ovine Lubrifiant şi agent de răcire pentru scule de tăiat metale (şi ca emulsii), la ungerea
şi bovine cilindrilor maşinilor de abur.
Grăsimi de Lubrifiant şi agent de răcire pentru scule de tăiat metale (şi ca emulsii); este introdus în
porcine uleiuri care nu lasă pete (industria lemnului, textilă şi a pielăriei).
• de origine minerală – se obţin din păcură, prin distilarea secundară în vid, şi se tratează cu diferiţi aditivi.
Uleiurile minerale sunt cel mai frecvent utilizate, deoarece au o structură stabilă şi pot fi folosite la viteze
mari şi temperaturi atât ridicate cât şi scăzute.
Proprietăţile uleiurilor
Vâscozitatea - rezistenţa opusă de particulele lubrefiantului, atunci când sunt supuse unor alunecări.
Variaţia vâscozităţii unui ulei în funcţie de temperatură se exprimă în Indicele de vâscozitate DD (Dean
Davis). Cu cât indicele de vâscozitate DD este mai ridicat, cu atât variaţia vâscozităţii cu temperatura este
mai mică, deci uleiul este mai stabil.
Onctuozitatea (capacitatea de ungere) - capacitatea lubrifiantului de a adera la suprafeţele solide
(metalice) şi de a forma pe acestea o peliculă rezistentă care să împiedice contactul direct dintre piesele în
mişcare, în scopul eliminării frecărilor uscate şi a asigurării ungerii la limită.
Densitatea Densitatea ρ reprezintă masa M a unităţii de volum V: ρ = M/ V şi se măsoară în g/ cm 3 sau
Kg/ dm3.
Emulsionabilitatea -proprietatea uleiului de a se amesteca cu apă caldă, formând emulsie, şi de a nu se
separa ulterior
Punctul de solidificare -temperatura la care uleiul, sub acţiune propriei sale greutăţi, nu mai poate curge
în mod vizibil
Punctul de inflamabilitate - temperatura la care vaporii de ulei mineral se aprind
Neutralitatea- proprietatea lubrifiantului de a nu fi acid sau alcalin
Stabilitatea - proprietatea uleiurilor minerale de a-şi păstra caracteristicile iniţiale un timp cât mai
îndelungat
Spumarea - dispersarea bulelor de aer în ulei a căror degajare la suprafaţă favorizează procesul de
oxidare a uleiului
Puritatea - proprietatea uleiurilor de a fi lipsite de substanţe care provin din afară (praf, nisip, particule
de metal)
Lubrifianţii lichizi (uleiurile) au următoarele avantaje: stabilitate chimică ridicată; se pot utiliza la
turaţii mari şi temperaturi înalte; frecare internă redusă, putând fi folosiţi la aparatele de precizie.
Dintre dezavantaje se menţionează faptul că se scurg uşor din carcasă, impunând construcţia unor
sisteme de etanşare relativ complexe şi completări frecvente.
Unsorile consistente sunt lubrifianţi solizi, sub formă de paste, formate dintr-un amestec de uleiuri
minerale, care realizează ungerea şi diferite substanţe de îngroşare, care asigură consistenţa unsorii pentru a
se menţine la locul de ungere. Unsorile au o bună aderenţă la suprafețele metalice, ceea ce asigură
menținerea mai persistentă a stratului de lubrifiant în cazul funcționării cu șocuri și în perioadele de oprire la
funcționarea intermitentă, nu necesită etanșări complicate, iar intervalele de înlocuire sunt relativ mari (6-8
luni).
Unsorile consistente au ca însuşire de bază punctul de picurare, adică temperatura la care unsoarea
devine fluidă şi începe să curgă sub acţiunea propriei greutăţi. O unsoare consistentă este cu atât mai bună cu
cât temperatura de picurare este mai ridicată, ungerea rămânând totuşi asigurată la temperatura de exploatare.
În funcţie de destinaţia pe care o au, unsorile consistente pot fi:
unsori de protecţie, care au ca substanţe de îngroşare parafina şi cerezina; se utilizează la protejarea
suprafeţelor metalice împotriva coroziunii; de exemplu, vaselina tehnică naturală şi vaselina tehnică
artificială;
unsori pentru lagăre, care au ca substanţe de îngroşare săpunuri pe bază de calciu, sodiu sau plumb; se
utilizează la ungerea lagărelor, a roţilor dinţate şi a altor organe de maşină care funcţionează cu viteze
reduse şi deschise (neetanşate);
unsori speciale, care conţin, pe lângă săpunuri, adaosuri de zinc sau praf de grafit.
În practica industrială, se folosesc unsori consistente realizate cu săpunuri pe bază de calciu, sodiu şi
uneori plumb. Unsorile pe bază de calciu au un aspect untos, pe când unsorile pe bază de sodiu au un aspect
mat şi fibros. Unsorile consistente, la fel ca şi uleiurile, prezintă o serie de caracteristici, dintre care cele mai
importante sunt: consistenţa, tixotrapia (caracteristica unsorii de a-şi pierde consistenţa când este agitată),
punctul de picurare, penetraţia, stabilitatea la oxidare şi rezistenţa la apă.
Lubrifianţii solizi pot fi utilizaţi între suprafețele în mișcare relativă, între care există o presiune
foarte ridicată precum și în cazul temperaturilor mari. Utilizarea acestor materiale de ungere presupune
reducerea timpului de rodare a mecanismului și o degajare rapidă a căldurii rezultate în timpul funcționării.
Lubrifianţii solizi trebuie să aibă următoarele caracteristici:
• rezistenţă la forfecare şi duritate redusă pentru a avea un coeficient de frecare mic;
• bună aderenţă la materialul de bază;
• elasticitate, bună conductibilitate şi stabilitate termică, densitate redusă;
• inerţie chimică;
• granulaţie redusă şi lipsa particulelor abrazive;
• lipsă de corozivitate.
Exemple de materiale de ungere solide: grafitul, siliconii, talcul, bisulfura de molibden, săpunurile
metalice (stearat de calciu, magneziu, teflonul). Grafitul este sub formă de praf şi, în amestec cu unsorile
consistente, poate fi utilizat la ungerea suprafeţelor unor piese care funcţionează la temperaturi ridicate.
Siliconii sunt lubrifianţi sintetici cu o bună rezistenţă la temperatură, cu oxidare şi descompunere la
temperaturi ridicate. Pot fi utilizaţi la temperaturi extreme, de la –50 °C până la 450 °C fără a se degrada.
Aditivii
Uleiurile minerale proaspăt rafinate nu prezintă toate
calităţile impuse de procesul de lubrifiere. De aceea, în masa lor
sunt adăugate substanţe specifice, numite aditivi (activanţi),
care asigură uleiului proprietăţile necesare în exploatare, cum ar
fi: vâscozitatea, onctuozitatea, detergenţa (puterea de spumare,
emulsionare), proprietăţile antiuzură şi anticorozive etc.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o substanţă pentru
a fi utilizată ca aditiv sunt:
• să fie solubilă în uleiul de bază, pentru a preveni separarea
de faze;
• să fie insolubilă în apă, pentru a nu se îndepărta din ulei;
• să aibă o tensiune de vapori redusă, pentru a nu se volatiliza la creşterea temperaturii de lucru a uleiului;
• să fie stabilă chimic, la acţiunea agenţilor fizici şi chimici;
• să nu corodeze piesele metalice;
• să nu distrugă materialele de etanşare (cauciuc, piele etc.).
Criterii de alegere a lubrifiantului:
viteza de deplasare relativă a suprafeţelor în contact
presiunea specifică ce apare pe suprafeţele de alunecare
calitatea suprafeţelor în contact
regimul termic al maşinii sau temperatura de lucru a locului de ungere şi a mediului ambiant
felul frecării (alunecare sau rostogolire)
sistemul de ungere
Cana de ungere
1- piston este un dispozitiv
2- arc cu un volum mai
3- filtru mare, care se
4- conducta de refulare foloseşte la ungerea
5- filtrul maşinilor de croit, a
6- conducta de aspiraţie rampelor de control
sau a benzilor
Fig....Cana de ungere
b. Ungerea
semiautomată este o ungere continuă şi se poate realiza prin mai multe metode şi anume:
Sistemul de ungere prin picurare constă dintr-un rezervor de la care uleiul curge spre
locurile de ungere, prin conducte. Dozarea cantităţii de lubrifiant se realizează prin
strangularea secţiunii de trecere, fie strivind capătul ţevii, fie introducând un şurub de
închidere, astfel încât curgerea să se facă picătură cu picătură
Ungerea cu inel se realizează cu ajutorul unui inel metalic aşezat pe unul din arborii în
mişcare de rotaţie din partea inferioară a cutiei de viteze sau de avansuri. Inelul, scufundat
în baia de ulei, va antrena în mişcarea sa lubrifiantul pe care-l va împroşca în interiorul
Sisteme cutiei.
semiautomate Ungătoarele cu fitil se bazează pe proprietăţile capilare ale unui fitil de bumbac sau lână,
necentralizate prin intermediul căruia uleiul este transportat din rezervorul de lubrifiant spre locul de
ungere.
La organele în mişcare lentă, cu sarcini reduse şi la care accesul este dificil, se foloseşte
ungerea cu unsoare consistentă, depozitată încă de la montare, într-un spaţiu special, în
imediata apropiere a organelor ce trebuie unse. În unele cazuri, pentru depozitarea unsorilor
se folosesc şi ungătoare de tip pâlnie, ce pot fi reîncărcate periodic. Acolo unde condiţiile
funcţionale permit, se folosesc ungătoarele cu bilă. La aceste ungătoare, alimentarea cu
lubrifiant se face cu ajutorul unei pompe manuale.
Ungerea prin barbotaj se foloseşte acolo unde există organe în mişcare de rotaţie şi
construcţii închise (cutii de viteze, reductoare). Dacă unul din organele în rotaţie se află în
contact cu lubrifiantul, acesta din urmă este antrenat de organul respectiv şi aruncat în
Sisteme
interiorul construcţiei, producându-se la un moment dat o ceaţă, asigurând în aceste fel
semiautomate
ungerea tuturor pieselor ansamblului.
centralizate
Ungerea prin suprafeţe poroase constă în executarea unor corpuri, de obicei sub forma
unor bucşe, cu un anumit grad de porozitate, care se impregnează cu lubrifiant. Suprafeţele
poroase se mai numesc şi lagăre autolubrifiante.
c. Ungerea automată
Sistemele de ungere automată se întâlnesc în diferite variante constructive, una dintre ele fiind şi
ungerea prin pulverizare ( ungere cu ceaţă de ulei sau ungere cu aerosoli).
În afara efectului de ungere, sistemul de lubrificaţie prin
pulverizare prezintă şi avantajul că aerul are un puternic efect de răcire a
cuplului cinematic. Datorită faptului că se poate folosi aer cald, prezintă
avantajul utilizării unor lubrifianţi mai vâscoşi.
Ungerea prin pulverizare este un procedeu economic, care constă
în pulverizarea foarte fină a uleiului cu aer comprimat. Ceaţa de ulei
asigură o ungere superioară, datorită fenomenului de absorbţie
moleculară a particulelor foarte fine de ulei, precum şi un consum scăzut
de ulei.
Ungătorul cu ceaţă de ulei funcţionează astfel: aerul intră prin
orificiul 1 şi, traversând ungătorul, generează o zonă de mică presiune în
concordanţă cu secţiunea redusă 1 a tubului Venturi. Acelaşi aer, trecând
prin canalul 2, aflat la partea inferioară a tubului Venturi, pune sub
presiune paharul 4 conţinând lubrifiantul. Deoarece camera 3 este legată
de secţiunea îngustă a tubului Venturi, între pahar şi canalul 6 se
stabileşte o diferenţă de presiune care împinge lubrifiantul prin ţeava 5
în canalul 6, de unde cade sub formă de picături în fluxul de aer care îl
difuzează sub formă de ceaţă de ulei şi îl transportă către orificiul de
ieşire E. Un şurub de reglare, inseriat în canalul care leagă ţeava 5 cu
camera 3, permite reglarea cantităţii de ulei antrenată în circuit.
Sisteme de ungere cu unsori consistente
Lubrefierea maşinilor şi utilajelor din industria textilă cu unsori se realizează cu dispozitive de
ungere numite ungătoare sau pompe de ungere. Acestea pot fi: cu arc, cu bilă sau cu casetă şi pot realiza
ungerea prin presiune continuă, discontinuă sau prin cădere liberă.
Fig. .... Ungător cu arc Fig. ..Ungător cu bilă Fig. .......Ungător cu casetă
Ungătorul cu arc (fig.) realizează ungerea la un singur loc de ungere. Ungerea se realizează prin presarea
unsorii către orificiul (1) montat la locul de ungere al maşinii.
Ungătorul cu bilă (fig.) realizează ungerea discontinuă (numai în momentul alimentării) prin orificiul (1)
aflat la locul de ungere al maşinii. Pentru alimentarea cu unsoare, sunt folosite pompe de alimentare
acţionate manual sau pneumatic.
Ungătoarele cu arc şi cu bilă sunt utilizate la ungerea rampelor de control, a maşinilor de croit şi a
transportoarelor cu benzi rulante.
Ungătorul cu casetă (fig.) este utilizat la ungerea roţilor dinţate.
Pentru efectuarea unei ungeri corecte se impune
respectarea următoarelor condiţii:
Ungerea maşinii de cusut Uberdeck are loc printr-un sistem de ungere prin barbotaj; uleiul este depus în
baia maşinii, de unde este distribuit la organele în mişcare cu ajutorul unei palete fixate pe capătul unei biele
care primeşte mişcarea de la arborele principal al maşinii.
Ungerea maşinii de cusut butoniere se face cu ulei de vaselină tehnică, manual, cu pompiţa de ulei, prin
picurare în cantitate de circa 8 g/schimb, respectiv 2,4 kg/an. Lubrifierea trebuie făcută de două ori pe
schimb, după curăţare.
Ungerea maşinii de cusut cheiţe se face manual, cu ulei corespunzător. Se lubrifiază toate elementele
aflate în mişcare (apucătorul, tija acului, biela întinzătorului, arborele principal, mecanismul de oprire).
Ungerea se realizează prin picurare cu pompiţa de ungere, de două ori pe schimb.
Locurile de lubrifiere sunt indicate prin săgeţi (fig. ).