Tema 4.

Curăţare şi ungere a utilajelor de la locul de muncă

Cunoştinţe:
6.1.5. Locuri de curăţare şi ungere a utilajelor de la locul de muncă
6.1.6. Unelte, echipamente şi materiale utilizate la curăţarea şi ungerea utilajelor
6.1.7.Normative de timp pentru execuţia operaţiilor
6.1.8. Grafice de curăţare şi ungere a utilajelor din textile-pielărie
6.1.9. Norme SSM, PSI şi de protecţie a mediului în timpul operaţiilor de curăţare

Abilităţi:
6.2.5. Identificarea locurilor de curăţare şi ungere a utilajelor de la locul de muncă
6.2.6. Selectarea uneltelor, echipamentelor şi materialelor utilizate la curăţarea şi ungerea
utilajului de la locul de muncă
6.2.7.Efectuarea operaţiilor de curăţare a locului de muncă cu respectarea graficelor de
curăţare şi a timpului alocat
6.2.8. Efectuarea operaţiilor de ungere a locului de muncă cu respectarea graficelor de
curăţare şi a timpului alocat
6.2.9. Aplicarea NSSM, PSI şi de protecţie a mediului în timpul activităţii
6.2.10. Utilizarea corectă în comunicare a vocabularului comun şi a celui de specialitate
6.2.11. Comunicarea/Raportarea rezultatelor activităţii profesionale desfăşurate

Atitudini:
6.3.1. Executarea cu responsabilitate a operaţiilor de curăţare a locului de muncă şi a
utilajului
6.3.3. Executarea cu responsabilitate a operaţiilor de ungere sub supraveghere cu grad
restrâns de autonomie
6.3.4. Încadrarea în normele de timp stabilite
6.3.5. Respectarea cu stricteţe a graficelor de curăţare şi ungere a utilajelor
6.3.6. Asumarea, în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilităţii pentru sarcina de
lucru primită
6.3.7. Asumarea iniţiativei în organizarea locului de muncă
6.3.8. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul planificării activităţii
 CURĂŢARE ŞI UNGERE A UTILAJELOR DE LA LOCUL DE
MUNCĂ

În condiţiile producţiei industriale moderne, maşinile, utilajele şi instalaţiile trebuie să funcţioneze la

parametrii optimi, fără întreruperi sau opriri accidentale, ceea ce constituie o condiţie esenţială pentru
obţinerea produselor de calitate şi a unei eficienţe economice ridicate.
Astfel, o bună stare de funcţionare a maşinilor şi utilajelor se asigură şi se menţine prin întreţinerea
lor, curăţarea zilnică, ungerea pieselor în mişcare, observarea continuă a stării şi funcţionării lor, precum şi
executarea reparaţiilor la timp, conform prescripţiilor.

1. CURĂŢAREA UTILAJELOR DE LA LOCUL DE MUNCĂ

Curăţarea este operaţia de îndepărtare a diferitelor impurităţi, praf, scame sau pelicule de ulei de pe
suprafeţele şi piesele componente ale maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, care se depun în timpul
funcţionării acestora.
Operația de curățare se execută în scop de întreținere, dar și înainte de reparații şi se realizează
frecvent atât de lucrătorul care deservește utilajul, cât și de lucrătorii de la întreţinere.
Operaţia poate fi executată la locul în care funcţionează maşina sau în ateliere special amenajate
pentru spălare şi curăţare.
Înainte de curăţare, maşina va fi oprită, iar în situaţia în care substanţele folosite sunt inflamabile, se
va îndepărta orice sursă deschisă de foc. De asemenea, instalaţiile de răcire şi ungere vor fi golite şi se
va schimba uleiul, în scopul îndepărtării impurităţilor.
Se vor curăţa cu regularitate:
 sistemele de etanşare;
 filtrele instalaţiilor de ungere;
 filtrele instalaţiilor de evacuare a reziduurilor;
 suprafeţele active de lucru;
 sculele, dispozitivele şi verificatoarele
În general, materialele utilizate la curăţarea utilajelor sunt: materiale textile (lavete, deşeuri de
bumbac, pânză de sac moale), piele de căprioară, perii, pensule, mături, saci pentru colectarea impurităţilor.
Acestea trebuie să aibă următoarele caracteristici:
- să absoarbă bine lichidele;
- să aibă rezistenţă mare la rupere;
- să nu lase scame;
- să nu conţină aşchii metalice.
Pentru curăţarea părţilor utilajelor unde se execută prelucrări de precizie mare, se folosesc lavete
moi, iar suprafeţele cromate se curăţă cu piele de căprioară.
Pentru efectuarea corectă a curăţării utilajelor cu un grad de complexitate ridicat, se impune
respectarea unor instrucţiuni precise.
În cazul spălării maşinilor, în funcţie de recomandări, de zona spălată, dar şi de prelucrările de
finisare, se pot folosi următoarele produse de curăţare: petrol lampant, motorină, apă cu săpun, apă cu sodă,
detergenţi speciali. După spălare, zonele spălate se şterg cu lavete uscate, fără scame sau se usucă cu aer
comprimat.
Curăţarea utilajelor constituie un factor important pentru crearea şi păstrarea ambianţei
necesare desfăşurării unei activităţi eficiente într-un climat de igienă adecvat. Pentru îndeplinirea
acestor condiţii, curăţarea se face periodic: zilnic, săptămânal şi lunar.
 Curăţarea zilnică- se execută atât în timpul schimbului de lucru, cât şi la sfârşitul programului, de
către lucrătorul care deserveşte utilajul, conform graficului de curăţare stabilit.
 Curăţarea săptămânală- se execută la sfârşitul fiecărei săptămâni de lucru, când, pe lângă
operaţiile zilnice de curăţare, lucrătorul care deserveşte utilajul curăţă mecanismele de transmisie,
roţile dinţate, surplusul de ulei.
 Curăţarea lunară- se execută o dată pe lună şi se poate stabili în acelaşi timp cu revizia tehnică a
utilajului. În acest caz, se demontează piesele şi se curăţă, urmărindu-se şi gradul de uzură sau
eventualele defecţiuni.Operaţia se realizează de către personalul de întreţinere.
În cazul demontării pieselor, curăţirea acestora se poate realiza prin următoarele metode:
 Metodele fizico-chimice
 Metode mecanice
Metodele fizico-chimice sunt utilizate frecvent, deoarece asigură o suprafaţă perfect curată, sunt
foarte productive şi pot fi mecanizate şi automatizate.

Spălare şi Metoda se bazează pe acţiunea curentului electric asupra unor piese montate la
curăţare catod şi scufundarea într-un electrolit activ din punct de vedere chimic faţă de
electrolitică cu elementele ce trebuie îndepărtate.
soluţii chimice Se folosesc la îndepărtarea depunerilor de orice natură de pe piese, aceasta fiind
şi o operaţie prealabilă a unor procese ulterioare (cromare, nichelare).
Spălarea cu Se bazează pe acţiunea mecanică a ultrasunetelor care se propagă într-un mediu
ultrasunete lichid, activ din punct de vedere chimic şi care, împreună, favorizează
îndepărtarea depunerilor.
Se aplică în scopul obţinerii unor suprafeţe foarte curate la piesele cu precizie
Bombardarea înaltă, după ce, în prealabil, s-a făcut o curăţare grosieră.
cu ioni Piesele sunt introduse într-un mediu gazos, neutru, cu presiune scăzută, în care
se produce o descărcare electrică între doi electrozi, piesele fiind aşezate la anod
sau la catod. Ionii care se formează în gazul din recipient bombardează piesa şi
înlătură toate depunerile.

Metodele mecanice se folosesc pentru îndepărtarea bavurilor, a oxizilor, a vopselei vechi etc. de pe
suprafeţele maşinilor, ale utilajelor şi pieselor componente ale acestora.
Principalele procedee folosite în acest scop sunt :

se aplică la piese mari

Manuală se realizează cu perii şi
dălţi

Procedee de curăţare Sablare se realizează cu jet de

mecanică nisip sau cu bile

se realizează prin
În tobe frecare
se aplică la piese mici
1.1.Graficul de curăţare
Lucrările de curăţare se execută, în general, de către lucrătorul care deserveşte utilajul, la anumite
termene planificate şi indicate în graficele de curăţare.
Pentru efectuarea corectă a curăţării, se impune respectarea instrucţiunilor, iar în cazul în care volumul
de muncă pentru curăţenie implică perioade de timp mai mari din partea lucrătorului care deserveşte utilajul,
se recomandă ca aceasta să fie efectuată de lucrătorii de întreţinere, fiind combinată cu operaţiile de ungere şi
inspecţie a utilajului.
Graficul de curăţare cuprinde informaţii referitoare la:
 Locul curăţării/Operaţia
 Periodicitatea
 Modul de execuţie/Materiale folosite
 Observaţii- se specifică unele instrucţiuni de lucru care trebuie respectate ( exemplu: cu
maşina oprită, prin faţa/spatele maşinii, etc.)

Graficul de curăţare se stabileşte în

funcţie de:

caracteristicile utilajului precizia necesară gradul de încărcare a regimul de lucru al

funcţionării utilajului utilajului

1.2. Locuri de curăţare a utilajelor din domeniul textile-pielărie

UTILAJE DIN FILATURĂ
 Curăţarea agregatului bataj
Curăţarea zilnică se execută conform graficului de curăţare stabilit.
Tabelul... Graficul de curăţare a agregatului bataj
Locul curăţării/Operaţia Periodicitatea Materiale Observaţii
curăţării folosite
Ştergerea părţilor exterioare ale maşinii O dată pe schimb Lavete şi perii Cu maşina oprită
Scoaterea impurităţilor de sub maşină 1-2 ori pe schimb Mătură, saci Cu maşina oprită
pentru colectare
Scoaterea scamei din cutiile de deşeuri De 2 ori pe schimb Perie, saci Cu maşina oprită
pentru colectare
Curăţarea de scamă a tamburilor şi a 1-2 ori pe schimb Lavete şi perii Cu maşina oprită
volanţilor
Curăţarea pânzei cu ace şi a pânzelor O dată pe schimb Lavete şi perii Cu maşina oprită
alimentatoare
Curăţarea cilindrilor egalizatori şi detaşatori O dată pe schimb Lavete şi perii Cu maşina oprită
Ştergerea de scamă a condensatorului şi O dată pe schimb Lavete şi perii Cu maşina oprită
distribuitorului
Curăţarea regulatorului, a conoizilor şi a O dată pe schimb Lavete şi perii Cu maşina oprită
pârghiilor pedalelor
Curăţarea filtrelor O dată pe schimb Lavete şi perii Cu maşina oprită
Curăţarea săptămânală se realizează la sfârşitul fiecărei săptămâni, când se întrerupe curentul electric,
maşinile sunt oprite şi se scot curelele de la motoare. Se curăţă de praf şi scame roţile dinţate şi axele,
folosind în acest scop cârlige din alamă şi lavete.
Curăţarea lunară constă în ştergerea organelor de lucru care au fost demontate în vederea verificării. De
asemenea, se curăţă şi se spală cu petrol roţile dinţate şi toate lagărele.
 Curăţarea cardei
Curăţarea cardelor constă în îndepărtarea scamei de pe părţile fixe şi de pe capetele organelor
lucrătoare ale utilajului, curăţarea şi desfundarea orificiilor de ungere, îndepărtarea fibrelor înfăşurate pe
arborii organelor lucrătoare şi scoaterea deşeurilor de sub maşini.
În plus, periodic, la 2-3 schimburi, are loc curăţarea garniturilor de cardă, care este efectuată de o
echipă specializată de lucrători, numiţi curăţitori de cardă.
 Tabelul... Graficul de curăţare a cardei
Locul curăţării/Operaţia Periodicitatea Materiale Observaţii
curăţării folosite
Adunarea scamei de pe pereţii laterali ai La 8 ore Perie Carda în funcţiune
cardei, pâlnia condensatoare a vălului, placa
cilindrilor candri, cutia pieptenelui oscilant
Adunarea scamei de pe cilindrii de depunere La 4 ore Perie Carda în funcţiune
a benzii în cană, capacul cilindrului rupător şi
perietor
Curăţarea periei capacului La 4 ore Perie Carda în funcţiune
Curăţarea vergelei cilindrului alimentator, La 2 ore Perie Carda în funcţiune
plăcilor de alimentare, axului de conducere a
capacelor
Scoaterea deşeurilor de sub cardă La 2 ore Perie Cu carda oprită
Măturarea culoarelor dintre carde şi a La 4 ore Perie Carda în funcţiune
pardoselii din faţa şi spatele cardei

 Curăţarea laminorului
Curăţarea zilnică se realizează de către lucrătorul care deserveşte maşina, conform graficului de curăţare
Tabelul... Graficul de curăţare a laminorului
Locul curăţării/Operaţia Periodicitatea Materiale Observaţii
curăţării folosite
Curăţarea mesei de alimentare La fiecare oră Perie Maşina în
funcţiune
Curăţarea părţilor exterioare ale maşinii De două ori pe Perie şi laveta Maşina în
schimb funcţiune
Curăţarea trenului de laminare, a capetelor de De două ori pe Perie Maşina oprită
absorbţie schimb
Scoaterea scamei din cutia filtrului De două ori pe Manual, cu Maşina în
schimb depunerea funcţiune
scamei în sac
Curăţirea scamei de pe curăţitorii calandrelor şi De două ori pe Perie Maşina oprită
a interiorului dispozitivului de depunere a benzii schimb
Curăţarea capacului ventilatorului O dată pe schimb Perie Maşina în
electromotorului funcţiune
Măturarea pardoselii în jurul maşinii De două ori pe Mătura Maşina în
schimb funcţiune
Curăţarea săptămânală se efectuează tot de lucrătorul care deserveşte maşina. Cu maşina oprită
lucrătorul curăţă cilindrii trenului de laminat, bucşele cilindrilor de presiune, discul superior şi inferior, roţile
dinţate şi surplusul de ulei.
Curăţarea lunară se face de către o echipă specială, fiind planificată împreună cu revizia tehnică.În
acest sens, se curăţă piesele de scamă, praf şi ulei.
 Curăţarea flaierului
Curăţarea zilnică se face de către lucrătorul care deserveşte maşina, conform graficului de curăţare
Tabelul... Graficul de curăţare a flaierului
Locul curăţării/Operaţia Periodicitatea Materiale Observaţii
curăţării folosite
Curăţarea scamei de pe plăcile curăţitoare ale La 2 ore Perie Manual
trenului de laminat
Curăţarea scamei de pe furci La fiecare oră Perie Maşina oprită
Curăţarea scamei de pe banca fixă De două ori pe Perie Maşina oprită
schimb
Curăţarea scamei de pe braţele de presiune De două ori pe Perie mică
schimb
Curăţarea scamei de pe capacul trenului de De două ori pe Perie
laminat schimb
 Scoaterea scamei din lagărele cilindrilor de De două ori pe Perie şi Maşina oprită
presiune schimb dispozitiv de
curăţare
Curăţarea scamei de pe banca mobilă La scoaterea Perie Maşina oprită
levatei
Ştergerea rastelului, poliţei şi vergelelor O dată pe schimb Perie Prin spatele
conducătoare maşinii
Curăţarea scamei din ochiurile conducătoare de O dată pe schimb Prin spatele
bandă maşinii
Curăţarea scamei din spatele maşinii O dată pe schimb Perie
Curăţarea scamei de pe capul maşinii O dată pe schimb Perie
Măturarea pardoselii sub şi în jurul maşinii De două ori pe Mătura
schimb
Curăţarea săptămânală se efectuează la sfârşitul săptămânii de lucru, când, lucrătorul care deserveşte
maşina, înlătură scamele, prraful şi surplusul de ulei de pe părţile componente, roţile dinţate şi transmisiile
maşinii.
Curăţarea lunară se execută în acelaşi timp cu revizia tehnică şi constă în demontarea capacelor de
protecţie, a apărătorilor şi a cilindrilor de presiune. Piesele componente sunt curăţate, verificate şi sunt
înlocuite dacă prezintă defecţiuni.

 Curăţarea maşinii de filat cu inele

Lucrătorul care deserveşte maşina trebuie să cureţe scama depusă pe corpul maşinii, care nu poate fi
înlăturată cu ajutorul aspiratorului de scamă. Curăţarea zilnică se face conform graficului de curăţare.
Tabelul... Graficul de curăţare la maşina de filat cu inele
Locul curăţării/Operaţia Periodicitatea Materiale folosite
curăţării
Curăţarea clapelor, mesei trenului de laminat O dată pe oră Perie
Curăţarea sub rastel O dată la două ore Perie şi laveta
Curăţarea axelor cilindrilor de presiune În ora a treia a schimbului Perie
Curăţarea ochiurilor conducătoare de semitort şi În ora a treia şi a şasea a Beţişor din material
condensatoarele din trenul de laminat schimbului plastic
Curăţarea părţii inferioare a batiului maşinii De două ori pe schimb Perie
Curăţarea pardoselei O dată pe schimb Mătura
Curăţarea inelelor La fiecare levată Pensula
Curăţarea poliţei mosoarelor cu semitort După fiecare levată Perie
Curăţarea capului motor După fiecare levată Perie
Curăţarea săptămânală constă în îndepărtarea scamei pătrunse între piesele aflate în mişcare.
Pentru o curăţare completă, maşina de filat cu inele se opreşte la un interval de 144 ore de funcţionare, iar
curăţarea se face de către personalul de întreţinere, care verifică şi starea pieselor din punct de vedere
funcţional.
UTILAJE DIN ŢESĂTORIE
 Curăţarea maşinii de bobinat
Operaţia de curăţare a maşinii de bobinat este foarte importantă, deoarece, în timpul operaţiei de
bobinare se degajă o mare cantitate de scamă, care se depune pe firele bobinate. Astfel, curăţarea zilnică a
maşinii de bobinat se realizează la partea superioară a maşinii, unde cantitatea de scamă degajată este mai
abundentă. Dispozitivele şi organele care se curăţă zilnic sunt: vârtelniţele, ochiurile conducătoare ale firului,
dispozitivele de curăţare şi parafinare, tamburele şănţuite şi fusurile de antrenare.Pentru curăţare se folosesc
lavete sau pensule.
Săptămânal se curăţă atât partea superioară cât şi cea inferioară a maşinii, adăugându-se la operaţiile
zilnice şi alte operaţii, cum ar fi: curăţarea surplusului de ulei de la lagăre, arbori principali, motor, batiu, etc.
 Curăţarea maşinilor de ţesut
Scamele depuse pe maşinile de ţesut determină un aspect neplăcut locului de muncă şi reprezintă
potenţiale cauze pentru creşterea ruperilor de fire şi producerea defectelor în ţesătură. De asemenea, prezenţa
scamelor conduce la acoperirea locurilor de ungere, îngreunează desfăşurarea corectă a acţiunilor
mecanismelor şi reprezintă un real pericol de incendiu.
 Lucrătorul efectuează zilnic, înainte de terminarea schimbului, curăţarea sumară a maşinilor din zona
de deservire. Această curăţire are scopul de îndepărtare a scamei de pe părţile componente ale maşinilor
precum şi adunarea scamei de sub maşini şi din jurul acestora.
Curăţarea săptămânală a maşinilor de ţesut se poate face cu echipe speciale pe baza unui grafic sau
se efectuează curăţenie generală de către întreg personalul de deservire la sfârşitul fiecărei săptămâni prin
oprirea activităţii pentru 1 - 2 ore.
În ambele cazuri se acoperă urzeala şi ţesătura cu folii de protecţie. Curăţarea se face cu maşina
oprită începând de la partea superioară a acesteia, urmărindu-se îndepărtarea succesivă a scamei de pe toate
părţile componente, staţionare sau în mişcare, respectiv de pe componentele mecanismului de formare a
rostului, de pe traversele de faţă şi de spate, de pe pereţii laterali, de pe componentele regulatoarelor de
urzeală şi ţesătură, de pe barele şi lamelele controlorului de urzeală, curăţirea casetelor suveicii şi a traseului
de inserare, acordând atenţie deosebită protejării firelor şi ţesăturilor.
Curăţarea se încheie cu îndepărtarea foliilor de protecţie şi verificarea stării urzelii, a aparatului cu
lamele, a iţelor şi a spetei, a casetelor, a organelor de inserare şi a traseului acestora pentru îndepărtarea
tuturor scamelor în scopul evitării producerii defectelor la pornirea maşinilor.
Pentru evitarea întreruperilor şi staţionărilor programate pentru curăţarea săptămânală a maşinilor de
ţesut, secţiile moderne de ţesătorie pot fi dotate cu instalaţii automate de curăţire a maşinilor. Toate
instalaţiile de acest gen sunt adaptate particularităţilor constructive ale maşinilor de ţesut şi asigură, pe de o
parte, suflarea scamelor de pe componentele maşinilor şi, pe de altă parte, colectarea scamelor în recipiente
speciale.
UTILAJE DIN TRICOTAJE
 Curăţarea maşinilor rectilinii de tricotat
Curăţarea zilnică constă în îndepărtarea scamelor şi a prafului provenite de la firele de tricotat pe tot
parcursul traseului acestora de la bobine la acele de tricotat şi anume: masa cu bobine, ochiurile de ghidare a
firelor, dispozitivul de tensionare, sania de tricotare.Operaţia de curăţare se realizează cu lavete sau pensule
şi numai cu maşina oprită. În cazul în care se schimbă culoarea firului de tricotat în timpul unui schimb şi, în
mod special, atunci când se trece de la o culoare închisă la una deschisă, operaţia de curăţare se va face cu
mai multă atenţie.
Săptămânal, pe lângă operaţiile zilnice, se curăţă mecanismul de acţionare, batiul maşinii, organele
de lucru.
Curăţarea lunară a maşinii de tricotat se va efectua după 500-600 ore de funcţionare, iar această
operaţie durează în medie circa 8-10 ore. Cu această ocazie se vor curăţa cu atenţie fonturile maşinii şi
subansamblul plăcilor port-came.
După ce acele de tricotat au fost scoase din canale, fonturile se spală cu petrol, utilizându-se o perie
sau pensulă, după care se usucă cu ajutorul unei instalaţii de aer comprimat.
Plăcile port-came se curăţă tot prin spălare cu petrol sau cu spirt alb şi apoi se usucă.
 Curăţarea maşinilor circulare de tricotat cu diametru mare
Operaţia de curăţare se execută zilnic şi periodic, cu ajutorul unei perii, începând de la rastelul
bobinelor înspre partea inferioară. Operaţia de curăţare constă în îndepărtarea scamelor din ochiurile
conducătoare, de pe dispozitivele de oprire automată, de pe organele de lucru şi din apropierea orificiilor de
ungere.Unele tipuri de maşini circulare de tricotat sunt dotate la partea superioară cu palete, care, prin rotire,
produc curent de aer, evitând astfel depunerea scamei pe maşini. De asemenea, unele tipuri de maşini sunt
prevăzute cu tuburi care absorb scamele din zona formării ochiurilor. În general, organele principale ale
maşinilor circulare de tricotat moderne sunt prevăzute cu apărătoare împotriva scamei şi a prafului.
UTILAJE DIN SECŢIILE DE FINISAJ
 Curăţarea maşinii de mercerizat se execută de către lucrătorul care deserveşte maşina, conform
graficului stabilit. Operaţia de curăţare asigură maşinii un mers continuu şi prelungeşte timpul de
funcţionare.
Tabelul... Graficul de curăţare la maşina de mercerizat
Locul curăţării/Operaţia Periodicitatea Materiale folosite
curăţării
Curăţenia locului de muncă Zilnic, la încetarea lucrului Perii cu coadă, mături, lavete
Curăţarea rolelor de aţe şi scame De câte ori este necesar Cârlige din sârmă de alamă
Curăţarea şi spălarea căzilor, Zilnic Furtun cu apă
rolelor şi valţurilor
Curăţenie generală săptămânal Perii cu coadă, mături, lavete
  Curăţarea maşinii de piuat are loc după piuarea fiecărei partizi şi constă în eliminarea eventualelor
scame sau fire agăţate de organele conducătoare sau de îndesare.
Tabelul... Graficul de curăţare la maşina de piuat
Locul curăţării/Operaţia Periodicitatea Materiale folosite
curăţării
Curăţenia locului de muncă Zilnic, la încetarea lucrului Perii cu coadă, mături, lavete
Curăţarea organelor de lucru şi Din 30 în 30 de minute manual
interiorului maşinii de corpuri
metalice
Curăţarea şi spălarea căzii, rolelor Zilnic Furtun cu apă
şi valţurilor
Curătenie generală săptămânal Perii cu coadă, mături, lavete

 Curăţarea maşinii de vopsit continuu

Tabelul... Graficul de curăţare la maşina de vopsit
Locul curăţării/Operaţia Periodicitatea Materiale folosite
curăţării
Curăţenia locului de muncă Zilnic Perii cu coadă, mături, lavete
Curăţarea rolelor conducătoare de zilnic Cârlige din sârmă de alamă
aţe şi scame
Spălarea căzii fulardului După fiecare folosire Furtun cu apă
Spălarea căzii, a rolelor Când se face trecerea de la o Soluţie de hipoclorit de sodiu 50-
conducătoare şi a cilindrilor de culoare închisă la o culoare 60g/l clor activ
stoarcere deschisă
Îndepărtarea scamelor de pe sitele La sfârşitul fiecărui schimb Perii cu coadă
radiatoarelor şi filtrele
ventilatoarelor
Curăţarea radiatoarelor şi Săptămânal Aspirator industrial şi cârlige din
ventilatoarelor de scame sârmă de alamă
Spălarea şi îndepărtarea Săptămânal Substanţe uşor alcaline şi cuţite
substanţelor depuse pe pereţii pentru îndepărtarea eventualelor
camerei şi rolelor conducătoare depuneri pe pereţi
Curăţenie generală Săptămânal Perii cu coadă, mături, lavete

 Curăţarea maşinii de imprimat cu şabloane plane/rotative

Tabelul... Graficul de curăţare la maşina de imprimat
Locul curăţării/Operaţia Periodicitatea Materiale folosite
curăţării
Curăţenia locului de muncă Zilnic Perii cu coadă, mături, lavete
Curăţarea rolelor conducătoare de Zilnic Cârlige din sârmă de alamă
aţe şi scame
Ştergerea şabloanelor Când sunt scame pe şablon Burete uşor înmuiat în apă
Spălarea şabloanelor cu apă rece După fiecare folosire Perie moale sau suflare cu aer
şi caldă
Spălarea benzii transportoare Zilnic Lavetă cu apă caldă
Îndepărtarea scamelor de pe sitele Zilnic Perii cu coadă
radiatoarelor şi filtrele
ventilatoarelor
Curăţarea radiatoarelor şi Săptămânal Aspirator industrial şi cârlige din
ventilatoarelor de scame sârmă de alamă
Spălarea şi îndepărtarea Săptămânal Substanţe uşor alcaline şi cuţite
substanţelor depuse pe pereţii pentru îndepărtarea eventualelor
camerei şi rolelor conducătoare depuneri pe pereţi
Curăţenie generală Săptămânal Perii cu coadă, mături, lavete
  Curăţarea maşinii de scămoşat are drept scop îndepărtarea scamelor care, deşi sunt aspirate
pneumatic, pot pătrunde în lagărele cilindrilor producând uzarea sau deteriorarea acestora.
 Curăţarea maşinii de tuns trebuie să se facă permanent, deoarece în timpul funcţionării
maşinii se produce multă scamă.
MAŞINI ŞI UTILAJE DIN CONFECŢII
 Curăţarea rampelor de control se realizează la începutul schimbului de lucru, utilizând lavete din
bumbac, perii sau pensule.Se curăţă toate părţile componente ale maşinii, inclusiv geamul ecranului. Zilnic,
se şterg şi lămpile fluorescente ce asigură iluminarea ecranului.De asemenea, o dată pe schimb sau ori de
câte ori este nevoie, se realizează şi o curăţenie a spaţiului din jurul utilajului.
 Curăţarea maşinii de şpănuit se face la începutul schimbului de lucru, îndepărtând praful şi
scamele depuse pe masa de lucru cu perii sau lavete de material textil.Mecanismele maşinii şi transmisia se
curăţă de praf cu pensule sau lavete. Operaţia de curăţare se execută numai după ce maşina a fost decuplată
de la reţeaua de curent electric. La sfârşitul schimbului se realizează şi o cură ţare a zonei din jurul maşinii,
prin măturare şi ştergerea pardoselii de pete de ulei.
 Curăţarea maşinii de secţionat cu cuţit vertical este necesară, deoarece în timpul tăierii se
produce o cantitate mare de scame şi praf. În mod frecvent, în canalul de culisare a cuţitului se adună scame
care tind să blocheze cuţitul. Acestea sunt îndepărtate cu o lamă ascuţită. De asemenea, scamele, pulberea
abrazivă de la ascuţirea cuţitului sau granulele rezultate de la debitarea materialelor chimizate se
îndepărtează cu perii, ori de câte ori este nevoie. Talpa maşinii, carcasa motorului şi suportul cu ţitelor se
şterg cu lavete sau deşeuri textile.
 Curăţarea maşinii de decupat detalii se execută întotdeauna la începerea schimbului de lucru şi la
sfârşitul acestuia, de către personalul care deserveşte maşina. Curăţarea se realizează folosind lavete, deşeuri
textile, perii sau pensule. La curăţare se se îndepărtează scama, praful, deşeurile textile şi surplusul de ulei
care pot murdări materialul textile. Curăţarea începe cu interiorul şi exteriorul carcasei de protecţie a
cuţitului bandă şi a apărătorilor de la transmisie şi cuţit, se continuă cu dispozitivul de ascuţire şi apoi se
curăţă masa de lucru. Se curăţă dispozitivul superior de ghidare a cuţitului şi cel din masa maşinii. Zilnic se
descarcă punga aspiratorului şi se îndepărtează pulberea abrazivă şi aşchiile produse de ascuţirea cuţitului.
 Curăţarea maşinii de termolipit trebuie să se efectueze zilnic, pentru îndepărtarea scamelor,
granulelor adezive etc., cu perii de paie sau de sârmă, iar cilindrii de conducere a benzii de teflon se vor
şterge cu spirt industrial.
 Curăţarea maşinii de cusut tighel simplu este executată de către
lucrătorul care deserveşte maşina.
Se recomandă ca maşina să fie curăţată la terminarea fiecărui schimb, dar şi în
timpul schimbului, atunci când este cazul.
 Curăţarea exterioară a maşinii constă în ştergerea mesei de lucru şi a carcasei
maşinii cu lavete şi perii. Se va curăţa cu atenţie atât zona de coasere, cât şi
zonele de ungere marcate, dar şi tija acului şi picioruşul de presare.
 Curăţarea părţii interioare a maşinii se execută cu ajutorul unei lavete în
zona apucătorului, sub placa acului. Atunci când ungerea apucătorului este abundentă,
în jurul lui se adună surplus de ulei, iar pentru a se realiza operaţia de curăţare în
această zonă se procedează astfel:
- Se ridică acul în poziţia cea mai de sus, prin rotirea manuală a volantului;
- Se trage placa mobilă cu mâna spre stânga;
- Se demontează picioruşul;
- Cu ajutorul şurubelniţei se desfac şuruburile şi se îndepărtează plăcuţa acului
- Se scoate suveica
În continuare, se curăţă dinţii transportorului cu o bucată de lemn de esenţă tare ( nu se va folosi
şurubelniţa sau alte scule metalice, pentru a nu deteriora dinţii).
Transportorul şi plăcuţa acului se curăţă cu ajutorul unei pensule. Apucătorul se va spăla cu petrol sau cu
benzină, apoi se va şterge bine cu o lavetă. La schimbarea mosorului cu aţă, se va curăţa şi suveica.
 Curăţarea maşinii de cusut triploc se face zilnic sau de câte ori este nevoie, avându-se în vedere
faptul că, prin tăierea marginii materialului, se produce o cantitate mare de scame, praf şi deşeuri textile.
Curăţarea exterioară constă în ştergerea mesei de lucru şi a capului maşinii cu lavete, perii sau pensule.
Apucătoarele se curăţă cu pensule , iar partea inferioară a maşinii se curăţă săptămânal sau de două ori pe
săptămână.
 Curăţarea maşinii de cusut butoniere se efectuează la un interval de patru ore, cu pensula sau cu
un jet de aer de la instalaţia de aer comprimat a secţiei. În mod frecvent, maşina se va şterge cu materiale
textile (deşeuri), eliminându-se depunerile de praf, scamele sau excesul de lubrifiant din locurile de
lubrifiere. Săptămânal, se recomandă să fie curăţată de scame şi transmisia maşinii.
 Curăţarea maşinii de cusut nasturi se execută o dată pe schimb, când maşina se opreşte, capul
maşinii este rabatat şi se îndepărtează apărătorile de protecţie. Pentru curăţare se folosesc perii sau aer
comprimat.
 Curăţarea maşinii de cusut cheiţe se realizează de două ori pe schimb, cu perii sau cu aer
comprimat. Operaţia de curăţare se efectuează şi în scopul îndepărtării excesului de lubrifiant rezultat în
urma lubrifierii.
 Curăţarea preselor de călcat se execută zilnic, la terminarea schimbului, şi constă în eliminarea
prafului şi a excesului de lubrifiant de pe părţile exterioare ale utilajului.

1.3. NSSM, P.S.I şi de protecţie a mediului, la realizarea operaţiilor de curăţare

Modul în care se face curăţarea utilajelor trebuie să conducă la protecţia personalului, evitarea
accidentelor şi la reducerea efortului fizic. Lucrările de curăţare a maşinilor se fac numai atunci când acestea
sunt în stare de repaus, pentru ca organele de lucru în mişcare să nu producă accidentări.
Pentru curăţarea diverselor părţi ale maşinilor se vor utiliza dispozitivele existente în acest scop.
In vederea realizării unei atmosfere corespunzătoare şi fără pericol de incendiu, în interiorul depozitului sau
magaziei vor exista dispozitive de aerisire şi ventilaţie, iar fumatul şi iluminatul cu felinare cu petrol sau cu
lumânări sunt categoric interzise.
Locurile în care există pericol de incendiu trebuie dotate cu materiale de stingere a incendiilor.
Consumul şi regenerarea materialelor de şters
Materialele de şters întrebuinţate pentru curăţirea maşinilor sunt deşeuri din industria textilă şi de
croitorie, lavete din cârpe sau din deşeuri din bumbac, pânză de sac etc. Pentru ştergerea maşinilor şi pieselor
de volum mare se folosesc lavetele; pentru ştergerea pieselor importante (lagăr, bucşe, articulaţii etc.), se
folosesc materiale care nu lasă scame (cârpe de pânză moale, deşeuri de bumbac, antilopă etc.), iar pentru
lucrări de reparaţii şi montaj se folosesc cârpe de pânză mai groasă, deşeuri de bumbac etc. Una din
condiţiile importante pe care trebuie să le îndeplinească materialul de şters este să fie poros şi să aibă
proprietatea de a absorbi lichide.
De asemenea, materialul de şters trebuie să mai aibă o serie de caracteristici tot atât de importante şi
anume:
- fibra să fie durabilă (rezistentă), nevopsită şi să nu se destrame la şters;
- să nu aibă diferite incluziuni dure (nisip, aşchii metalice, pilituri etc.) care ar provoca uzura suprafeţelor
supuse ştergerii;
- să fie uniforme (lavetele să aibă aceeaşi calitate).
Materialul de şters trebuie să fie dezinfectat pentru a evita apariţia bolilor infecţioase la personalul de
deservire. Drept cârpe de şters pot servi: haine sau albituri uzate, rupturi de pânză de sac, fire încâlcite de la
pieptănarea bumbacului, cânepei sau inului. Antilopa este o piele prelucrată special având cost ridicat, fiind
folosită în special în mecanica fină (ştergerea instrumentelor de măsură şi control, mecanisme de precizie
etc.)
Materialul de şters uzat (murdar), în general nu se recuperează. Regenerarea se face numai în
întreprinderile unde sunt instalaţii de recuperare şi colectare a amestecului de lubrifiant rezultat.
La utilizarea materialului de şters trebuie să se respecte următoarele reguli:
- materialul de şters se adună în găleţi speciale, prevăzute cu capace, sau în lăzi metalice special amenajate.
Acestea vor fi compartimentate pentru depozitarea materialului de şters de diferite forme şi de diferite grade
de murdărie;
2. UNGEREA UTILAJELOR DE LA LOCUL DE MUNCĂ
2.1. Lubrifianţi- definitie, rol, clasificare, efecte economice
Cauza principală a deteriorării sau ieşirii din uz a pieselor componente ale
maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor este uzarea suprafeţelor acestora.
Uzarea este procesul de distrugere a suprafeţelor aflate în contact, datorită frecării,
provocând uzura pieselor. Aceasta se manifestă prin schimbarea geometriei, calităţii,
precum şi a proprietăţilor stratului superficial al materialelor, ceea ce conduce la
înrăutăţirea caracteristicilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale întregii
maşini.
Mijlocul cel mai eficient de prevenire a uzării pieselor este ungerea.
Ungerea este operaţia de prevenire a frecării dintre două suprafeţe uscate, aflate în frecare, prin
separarea suprafeţelor cu ajutorul unui lubrifiant.
Lubrifianţii sunt substanţe fluide, vâscoase sau solide, care se interpun între suprafeţele de contact a
două corpuri, cu scopul de a reduce frecarea şi/sau uzura dintre ele, precum şi încălzirea prea mare a
acestora.

Funcţiile lubrifianţilor:

Lubrifiantul are rol de separare a suprafeţelor cu

mişcări relative în vederea evitării uzurii sau cel
FUNCŢIA MECANICĂ
puţin menţinerea uzurii în limite admisibile pentru
funcţionarea sistemului

Lubrifiantul are ca rol secundar şi limitarea

FUNCŢIA TERMICĂ temperaturii în anumite organe care nu pot fi răcite
prin alte procedee.

Lubrifiantul trebuie să asigure funcţionarea corectă

atât a părţilor calde ale motorului cât şi a părţilor
FUNCŢIA CHIMICĂ reci; să asigure protecţia împotriva coroziunii
datorate umidităţii şi acizilor care apar în urma
arderii; să asigure evacuarea impurităţilor.

prezenţa lubrifiantului între suprafeţele de frecare

FUNCŢIA DE ETANŞARE evită pătrunderea particulelor străine în zona de
contact

Materialele de ungere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

 să poată forma un strat de ungere care să micşoreze frecarea;
 să fie aderente la suprafeţele de contact, să nu se scurgă în cazul creşterii temperaturii şi să nu se
întărească la scăderea temperaturi;
 să asigure transportul căldurii produse prin frecare sau rezultate din reacţiile chimice, spre exterior,
atât prin corpurile în contact, cât şi prin însuşi fluxul de lubrifiant;
 să asigure transportul componenţilor chimice activi, în principal oxigen, care produce stratul de
oxizi;
 să asigure protecţia contra pătrunderii impurităţilor din afară de exemplu unsoarea consistentă
formează la ieşirea din lagăr un guler protector.
Efectele economice ale utilizării lubrifianţilor sunt:
 micşorarea consumului de energie;
 reducerea costului manoperei la reparaţii;
 reducerea cheltuielilor de întreţinere şi înlocuire de utilaj;
 micşorarea pierderilor de producţie cauzate de defecţiuni;
 economii la investiţii printr-o mai bună utilizare a lubrifianţilor şi o mai mare eficienţă de ordin mecanic;
 economii la investiţiile obţinute prin creşterea duratei de folosinţă a utilajelor.
Rolul lubrifianţilor:
• contribuie la înlăturarea căldurii formate prin frecare şi parţial prin combustie;
• împiedică fenomenele de coroziune produse de influenţa concomitentă a umidităţii şi oxigenului din aer
şi în parte de produsele de ardere;
• asigură etanşarea pistoanelor din cilindri pentru a asigura compresiunea
• spală motorul şi poate îndepărta din cilindri produsele arderii incomplete, precum şi diferite impurităţi
care contribuie la formarea cocsului şi la uzura pieselor;
Clasificarea lubrifianţilor
Criteriile de clasificare a lubrifianţilor sunt diverse.
 După starea de agregare, lubrifianţii pot fi:
• gazoşi,
• lichizi,
• semisolizi sau vâscoplastici,
• solizi
 După natura lor, lubrifianţii pot fi de natură:
• minerală;
• sintetică;
• vegetală
• animală.
În tabelul de mai jos este prezentată o clasificare sumară a
lubrifianţilor, după aceste criterii
Tabelul…..Clasificarea lubrifianţilor
Starea de
agregare Lubrifianţi

Aer, H2O ( abur), CO2, He, H2, N2, etc

Gaze
Vegetale sau animale ( oxidează uşor)
Uleiuri Minerale
Sintetice (siliconi, esteri, glicoli, etc.)
Lichide Apa
Lubrifianţi Lichid sinovial ( pseudoplastic)
neconvenţionali Materiale topite: Hg, Na, sticlă etc.
Fluide tehnologice: emulsii, acizi, freoni etc
Unsori consistente Materiale de îngroşare: săpunuri metalice (pe bază de Ca, Li,
Materiale formate dintr-un Na, Ba, Al, Pb etc.) sau argile, silicageli, etc
vâscoplastice lubrifiant lichid şi
materiale de îngroşare
Metale şi aliaje ductile Pb, Ag, Zn, Sn, Cu etc. în straturi foarte subţiri
etc.
Mase plastice Termoplaste: PTFE (teflon), poliacetaţi, poliamide
Materiale cu structură Grafit, MoS2, WS2, mică
Solide
lamelară
Oxizi PbO, SiO2, Cr2O3, etc.
Alte materiale metalice Cr2C3, SC, TiN, ZrO2 etc.
sau ceramice

Lubrifianţii gazoşi au o utilizare mai rară şi asigură un regim de ungere mixt, intermediar între
regimul uscat şi cel fluid. Cel mai utilizat lubrifiant gazos este aerul, dar utilizarea lui prezintă unele
dezavantaje şi anume:
- sunt necesare precauţii la pornire şi oprire,
- utilizarea unor materiale cu proprietăţi bune de frecare uscată, precum şi
- necesită prelucrări foarte precise ale suprafeţelor metalice.
Uleiurile sunt lubrifianţi lichizi şi pot fi:
• de origine vegetală – se obţin din plante şi sunt folosite tot mai puţin, din cauza modificărilor care
intervin, în timp, în structura şi proprietăţile lor.
 Tabelul.... Domenii de utilizare ale uleiurilor vegetale
Tipul Utilizări
lubrifiantului
Ulei de rapiţă Ungerea mecanismelor greu solicitate, care funcţionează la viteze mari, a garniturilor de
pistoane, în aplicaţii în medicină, în industria textilă dar şi ca ulei de bază în câteva
reţete de unsori.
Ulei de ricin Ungerea maşinilor cu viteze mari şi temperaturi ridicate, lubrifiant şi agent de răcire la
prelucrarea materialelor metalice (şi în emulsii), în industria textilă şi de pielărie, la
fierăstraiele cu lanţ din industria lemnului.
Ulei de măsline Lubrifierea mecanismelor fine
Ulei de colofoniu Component în unele unsori de calitate inferioară
Ulei de soia Component în săpunuri şi unsori
Ulei de floarea Produse cu destinaţie industrială, după hidrogenare. Component al unor săpunuri şi
soarelui unsori tehnice.
Ulei de bumbac Utilizat la fabricarea unsorilor cu calciu.
Ulei de in Lubrifiant şi agent de răcire (mai ales sub formă de emulsii) în unele tehnologii de
prelucrare a metalelor.
• de origine animală – se obţin din produse animaliere (oase, copite, corn, untură de peşte, seu, grăsimi) şi
sunt folosite la ungerea unor aparate şi mecanisme fine ale utilajelor.
Tabelul.... Domenii de utilizare ale uleiurilor şi grăsimilor animale
Tipul Utilizări
lubrifiantului
Ulei de balenă Ungerea sculelor pentru tăierea materialelor metalice; la ungerea fusurilor în industria
textilă, în amestec cu 5…40% ulei mineral.
Ulei extras din Ungerea mecanismelor de turaţii mari; se utilizează şi în amestec cu 5…25% uleiuri
creierul şi minerale.
măduva balenelor
Ulei de oase Ungerea aparatelor de precizie.
Uleiul şi untura Se utilizează în amestec cu uleiuri minerale, pentru ungere
de peşte
Grăsimi de ovine Lubrifiant şi agent de răcire pentru scule de tăiat metale (şi ca emulsii), la ungerea
şi bovine cilindrilor maşinilor de abur.
Grăsimi de Lubrifiant şi agent de răcire pentru scule de tăiat metale (şi ca emulsii); este introdus în
porcine uleiuri care nu lasă pete (industria lemnului, textilă şi a pielăriei).
• de origine minerală – se obţin din păcură, prin distilarea secundară în vid, şi se tratează cu diferiţi aditivi.
Uleiurile minerale sunt cel mai frecvent utilizate, deoarece au o structură stabilă şi pot fi folosite la viteze
mari şi temperaturi atât ridicate cât şi scăzute.
Proprietăţile uleiurilor
 Vâscozitatea - rezistenţa opusă de particulele lubrefiantului, atunci când sunt supuse unor alunecări.
Variaţia vâscozităţii unui ulei în funcţie de temperatură se exprimă în Indicele de vâscozitate DD (Dean
Davis). Cu cât indicele de vâscozitate DD este mai ridicat, cu atât variaţia vâscozităţii cu temperatura este
mai mică, deci uleiul este mai stabil.
 Onctuozitatea (capacitatea de ungere) - capacitatea lubrifiantului de a adera la suprafeţele solide
(metalice) şi de a forma pe acestea o peliculă rezistentă care să împiedice contactul direct dintre piesele în
mişcare, în scopul eliminării frecărilor uscate şi a asigurării ungerii la limită.
 Densitatea Densitatea ρ reprezintă masa M a unităţii de volum V: ρ = M/ V şi se măsoară în g/ cm 3 sau
Kg/ dm3.
 Emulsionabilitatea -proprietatea uleiului de a se amesteca cu apă caldă, formând emulsie, şi de a nu se
separa ulterior
 Punctul de solidificare -temperatura la care uleiul, sub acţiune propriei sale greutăţi, nu mai poate curge
în mod vizibil
 Punctul de inflamabilitate - temperatura la care vaporii de ulei mineral se aprind
 Neutralitatea- proprietatea lubrifiantului de a nu fi acid sau alcalin
 Stabilitatea - proprietatea uleiurilor minerale de a-şi păstra caracteristicile iniţiale un timp cât mai
îndelungat
 Spumarea - dispersarea bulelor de aer în ulei a căror degajare la suprafaţă favorizează procesul de
oxidare a uleiului
 Puritatea - proprietatea uleiurilor de a fi lipsite de substanţe care provin din afară (praf, nisip, particule
de metal)
Lubrifianţii lichizi (uleiurile) au următoarele avantaje: stabilitate chimică ridicată; se pot utiliza la
turaţii mari şi temperaturi înalte; frecare internă redusă, putând fi folosiţi la aparatele de precizie.
Dintre dezavantaje se menţionează faptul că se scurg uşor din carcasă, impunând construcţia unor
sisteme de etanşare relativ complexe şi completări frecvente.
Unsorile consistente sunt lubrifianţi solizi, sub formă de paste, formate dintr-un amestec de uleiuri
minerale, care realizează ungerea şi diferite substanţe de îngroşare, care asigură consistenţa unsorii pentru a
se menţine la locul de ungere. Unsorile au o bună aderenţă la suprafețele metalice, ceea ce asigură
menținerea mai persistentă a stratului de lubrifiant în cazul funcționării cu șocuri și în perioadele de oprire la
funcționarea intermitentă, nu necesită etanșări complicate, iar intervalele de înlocuire sunt relativ mari (6-8
luni).
Unsorile consistente au ca însuşire de bază punctul de picurare, adică temperatura la care unsoarea
devine fluidă şi începe să curgă sub acţiunea propriei greutăţi. O unsoare consistentă este cu atât mai bună cu
cât temperatura de picurare este mai ridicată, ungerea rămânând totuşi asigurată la temperatura de exploatare.
În funcţie de destinaţia pe care o au, unsorile consistente pot fi:
 unsori de protecţie, care au ca substanţe de îngroşare parafina şi cerezina; se utilizează la protejarea
suprafeţelor metalice împotriva coroziunii; de exemplu, vaselina tehnică naturală şi vaselina tehnică
artificială;
 unsori pentru lagăre, care au ca substanţe de îngroşare săpunuri pe bază de calciu, sodiu sau plumb; se
utilizează la ungerea lagărelor, a roţilor dinţate şi a altor organe de maşină care funcţionează cu viteze
reduse şi deschise (neetanşate);
 unsori speciale, care conţin, pe lângă săpunuri, adaosuri de zinc sau praf de grafit.
În practica industrială, se folosesc unsori consistente realizate cu săpunuri pe bază de calciu, sodiu şi
uneori plumb. Unsorile pe bază de calciu au un aspect untos, pe când unsorile pe bază de sodiu au un aspect
mat şi fibros. Unsorile consistente, la fel ca şi uleiurile, prezintă o serie de caracteristici, dintre care cele mai
importante sunt: consistenţa, tixotrapia (caracteristica unsorii de a-şi pierde consistenţa când este agitată),
punctul de picurare, penetraţia, stabilitatea la oxidare şi rezistenţa la apă.
Lubrifianţii solizi pot fi utilizaţi între suprafețele în mișcare relativă, între care există o presiune
foarte ridicată precum și în cazul temperaturilor mari. Utilizarea acestor materiale de ungere presupune
reducerea timpului de rodare a mecanismului și o degajare rapidă a căldurii rezultate în timpul funcționării.
Lubrifianţii solizi trebuie să aibă următoarele caracteristici:
• rezistenţă la forfecare şi duritate redusă pentru a avea un coeficient de frecare mic;
• bună aderenţă la materialul de bază;
• elasticitate, bună conductibilitate şi stabilitate termică, densitate redusă;
• inerţie chimică;
• granulaţie redusă şi lipsa particulelor abrazive;
• lipsă de corozivitate.
Exemple de materiale de ungere solide: grafitul, siliconii, talcul, bisulfura de molibden, săpunurile
metalice (stearat de calciu, magneziu, teflonul). Grafitul este sub formă de praf şi, în amestec cu unsorile
consistente, poate fi utilizat la ungerea suprafeţelor unor piese care funcţionează la temperaturi ridicate.
Siliconii sunt lubrifianţi sintetici cu o bună rezistenţă la temperatură, cu oxidare şi descompunere la
temperaturi ridicate. Pot fi utilizaţi la temperaturi extreme, de la –50 °C până la 450 °C fără a se degrada.
Aditivii
Uleiurile minerale proaspăt rafinate nu prezintă toate
calităţile impuse de procesul de lubrifiere. De aceea, în masa lor
sunt adăugate substanţe specifice, numite aditivi (activanţi),
care asigură uleiului proprietăţile necesare în exploatare, cum ar
fi: vâscozitatea, onctuozitatea, detergenţa (puterea de spumare,
emulsionare), proprietăţile antiuzură şi anticorozive etc.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o substanţă pentru
a fi utilizată ca aditiv sunt:
• să fie solubilă în uleiul de bază, pentru a preveni separarea
de faze;
• să fie insolubilă în apă, pentru a nu se îndepărta din ulei;
• să aibă o tensiune de vapori redusă, pentru a nu se volatiliza la creşterea temperaturii de lucru a uleiului;
• să fie stabilă chimic, la acţiunea agenţilor fizici şi chimici;
• să nu corodeze piesele metalice;
• să nu distrugă materialele de etanşare (cauciuc, piele etc.).
Criterii de alegere a lubrifiantului:
 viteza de deplasare relativă a suprafeţelor în contact
 presiunea specifică ce apare pe suprafeţele de alunecare
 calitatea suprafeţelor în contact
 regimul termic al maşinii sau temperatura de lucru a locului de ungere şi a mediului ambiant
 felul frecării (alunecare sau rostogolire)
 sistemul de ungere

2.2. Sisteme de ungere

Pentru aducerea lubrifiantului între suprafeţele aflate în contact se folosesc diverse sisteme de
ungere, care se aleg în funcţie de:
 debitul de lubrifiant necesar ungerii,
 importanţa mecanismului în ansamblul utilajului,
 modul şi timpul de funcţionare,
 natura materialelor cuplului de frecare,
 natura lubrifiantului.
Sistemele de ungere trebuie să prezinte siguranţă în funcţionare, să aibă posibilitatea reglării
debitului, să fie prevăzute cu mijloace de supraveghere şi control eficace.
Tipologia sistemelor de ungere
Sistemele de ungere se pot clasifica după următoarele criterii:
 după debitul de ungere
- cu debit sărac
- cu debit mijlociu
- cu debit abundent;
 după presiunea de alimentare
- cu presiune joasă
- cu presiune medie
- cu presiune înaltă;
 după modul de circulaţie a lubrifiantului
- cu circuit închis (cu recuperare)
- cu circuit deschis (fără recuperare);
 după natura lubrifiantului
- cu ulei
- cu unsori consistente
- cu gaze;
 după felul alimentării
- cu alimentare individuală
- în grup
- centralizat;
 după modul de ungere
- cu ungere manuală
- cu fitil
- cu inele
- în baie
- prin barbotaj
- forţată (sub presiune).
 după gradul de automatizare
- manuale
- semiautomate
- automate.
Sisteme de ungere utilizate în industria textilă:
a. Ungerea manuală se realizează prin introducerea uleiului, la locul de ungere, cu ajutorul unei căni
de ungere sau pompe.

Cana de ungere
1- piston este un dispozitiv
2- arc cu un volum mai
3- filtru mare, care se
4- conducta de refulare foloseşte la ungerea
5- filtrul maşinilor de croit, a
6- conducta de aspiraţie rampelor de control
sau a benzilor

Fig....Cana de ungere

Ungerea cu pompa de ungere (fig. ) se va efectua la intervale

1- rezervor de
precise, stabilite prin norme de ungere, iar cantitatea de ulei
ulei
introdusă între suprafeţele în frecare trebuie să fie suficientă,
2- ţeavă pentru
evitându-se totodată o supraungere (care poate duce la pătarea
difuzarea uleiului
materialului textil).

Fig. ... Pompă de ungere

b. Ungerea

semiautomată este o ungere continuă şi se poate realiza prin mai multe metode şi anume:
Sistemul de ungere prin picurare constă dintr-un rezervor de la care uleiul curge spre
locurile de ungere, prin conducte. Dozarea cantităţii de lubrifiant se realizează prin
strangularea secţiunii de trecere, fie strivind capătul ţevii, fie introducând un şurub de
închidere, astfel încât curgerea să se facă picătură cu picătură
Ungerea cu inel se realizează cu ajutorul unui inel metalic aşezat pe unul din arborii în
mişcare de rotaţie din partea inferioară a cutiei de viteze sau de avansuri. Inelul, scufundat
în baia de ulei, va antrena în mişcarea sa lubrifiantul pe care-l va împroşca în interiorul
Sisteme cutiei.
semiautomate Ungătoarele cu fitil se bazează pe proprietăţile capilare ale unui fitil de bumbac sau lână,
necentralizate prin intermediul căruia uleiul este transportat din rezervorul de lubrifiant spre locul de
ungere.
La organele în mişcare lentă, cu sarcini reduse şi la care accesul este dificil, se foloseşte
ungerea cu unsoare consistentă, depozitată încă de la montare, într-un spaţiu special, în
imediata apropiere a organelor ce trebuie unse. În unele cazuri, pentru depozitarea unsorilor
se folosesc şi ungătoare de tip pâlnie, ce pot fi reîncărcate periodic. Acolo unde condiţiile
funcţionale permit, se folosesc ungătoarele cu bilă. La aceste ungătoare, alimentarea cu
lubrifiant se face cu ajutorul unei pompe manuale.
 Ungerea prin barbotaj se foloseşte acolo unde există organe în mişcare de rotaţie şi
construcţii închise (cutii de viteze, reductoare). Dacă unul din organele în rotaţie se află în
contact cu lubrifiantul, acesta din urmă este antrenat de organul respectiv şi aruncat în
Sisteme
interiorul construcţiei, producându-se la un moment dat o ceaţă, asigurând în aceste fel
semiautomate
ungerea tuturor pieselor ansamblului.
centralizate
Ungerea prin suprafeţe poroase constă în executarea unor corpuri, de obicei sub forma
unor bucşe, cu un anumit grad de porozitate, care se impregnează cu lubrifiant. Suprafeţele
poroase se mai numesc şi lagăre autolubrifiante.
c. Ungerea automată
Sistemele de ungere automată se întâlnesc în diferite variante constructive, una dintre ele fiind şi
ungerea prin pulverizare ( ungere cu ceaţă de ulei sau ungere cu aerosoli).
În afara efectului de ungere, sistemul de lubrificaţie prin
pulverizare prezintă şi avantajul că aerul are un puternic efect de răcire a
cuplului cinematic. Datorită faptului că se poate folosi aer cald, prezintă
avantajul utilizării unor lubrifianţi mai vâscoşi.
Ungerea prin pulverizare este un procedeu economic, care constă
în pulverizarea foarte fină a uleiului cu aer comprimat. Ceaţa de ulei
asigură o ungere superioară, datorită fenomenului de absorbţie
moleculară a particulelor foarte fine de ulei, precum şi un consum scăzut
de ulei.
Ungătorul cu ceaţă de ulei funcţionează astfel: aerul intră prin
orificiul 1 şi, traversând ungătorul, generează o zonă de mică presiune în
concordanţă cu secţiunea redusă 1 a tubului Venturi. Acelaşi aer, trecând
prin canalul 2, aflat la partea inferioară a tubului Venturi, pune sub
presiune paharul 4 conţinând lubrifiantul. Deoarece camera 3 este legată
de secţiunea îngustă a tubului Venturi, între pahar şi canalul 6 se
stabileşte o diferenţă de presiune care împinge lubrifiantul prin ţeava 5
în canalul 6, de unde cade sub formă de picături în fluxul de aer care îl
difuzează sub formă de ceaţă de ulei şi îl transportă către orificiul de
ieşire E. Un şurub de reglare, inseriat în canalul care leagă ţeava 5 cu
camera 3, permite reglarea cantităţii de ulei antrenată în circuit.
Sisteme de ungere cu unsori consistente
Lubrefierea maşinilor şi utilajelor din industria textilă cu unsori se realizează cu dispozitive de
ungere numite ungătoare sau pompe de ungere. Acestea pot fi: cu arc, cu bilă sau cu casetă şi pot realiza
ungerea prin presiune continuă, discontinuă sau prin cădere liberă.

Fig. .... Ungător cu arc Fig. ..Ungător cu bilă Fig. .......Ungător cu casetă
Ungătorul cu arc (fig.) realizează ungerea la un singur loc de ungere. Ungerea se realizează prin presarea
unsorii către orificiul (1) montat la locul de ungere al maşinii.
Ungătorul cu bilă (fig.) realizează ungerea discontinuă (numai în momentul alimentării) prin orificiul (1)
aflat la locul de ungere al maşinii. Pentru alimentarea cu unsoare, sunt folosite pompe de alimentare
acţionate manual sau pneumatic.
Ungătoarele cu arc şi cu bilă sunt utilizate la ungerea rampelor de control, a maşinilor de croit şi a
transportoarelor cu benzi rulante.
Ungătorul cu casetă (fig.) este utilizat la ungerea roţilor dinţate.
 Pentru efectuarea unei ungeri corecte se impune
respectarea următoarelor condiţii:

înainte de începerea ungerii, se vor şterge lagărele şi se vor

desfunda orificiile şi canalele de ungere;

se va verifica cu atenţie tipul şi calitatea lubrifiantului folosit;

ungerea se va face atent, fără risipă, pentru a se evita

scurgerea uleiului;

ungerea se efectuează numai când maşina este oprită;

eventualele defecţiuni ale maşinii, constatate cu ocazia ungerii,

se semnalează imediat ;

se controlează funcţionarea sistemului de ungere şi a

temperaturii lagărelor;

după terminarea ungerii se lasă maşina să funcţioneze în gol,

observând după sunet eventualele defecţiuni

2.3. Locuri de ungere a utilajelor din domeniul textile pielărie

Procesul de ungere a maşinilor şi a instalaţiilor din textile-pielărie constă în:
→ schimbarea lubrifiantului (îndepărtarea lubrifiantului uzat, curăţarea recipientului şi a sistemului,
umplerea acestora cu lubrifiant proaspăt);
→ completarea lubrifiantului;
→ ungerea periodică (orară, săptămânală etc.).
Aceste lucrări sunt executate atât de mecanicii de întreţinere, cât şi de personalul din secţiile de producţie.
Stabilirea punctelor de ungere şi alegerea lubrifiantului se fac pe baza documentaţiei tehnice cuprinse în
cartea tehnică a utilajului.
MAŞINI ŞI UTILAJE DIN FILATURĂ
 Ungerea cardelor are ca scop preîntâmpinarea apariţiei uzurii premature. Ungerea se execută în mod
obişnuit după curăţare, după un grafic bine stabilit, care stabileşte intervalul de timp după care se face
ungerea, precum şi tipul de lubrifianţi folosiţi pentru fiecare organ de maşină în parte.
Zonele de ungere mai importante sunt următoarele:
– organele de maşină (cuple cinematice, roţi dinţate, transmisiile cu lanţuri, came, excentrici) – dacă aceste
organe nu se rotesc în băi de ulei mineral, ele vor fi curăţate şi apoi unse din nou la intervale de circa 4.000 de
ore;
– caseta pieptănului oscilant;
– carcasa mecanismului de acţionare a linealelor – la fiecare 1.000 de ore de funcţionare se verifică nivelul
uleiului;
– lanţurile de la lineale se demontează, se curăţă şi se ung la fiecare 4.000 de ore de funcţionare;
– capacele linealelor.
 Ungerea laminorului trebuie executată cu lubrifianţi corespunzători şi la perioadele prescrise, pentru a se
obţine o funcţionare bună a utilajului, fără defecte, şi pentru a prelungi durata de funcţionare a maşinii.
Lubrifianţii utilizaţi nu trebuie să conţină substanţe mecanice sau chimice care ar dăuna funcţionării maşinii.
Pentru ungerea rulmenţilor de la rastelul de alimentare a benzilor, sunt prevăzute capace de ungere uşor
accesibile, legate la conducte care permit ungerea cu pompa de gresare. Roţile dinţate, şurubul melc şi roata
melcată, lanţurile etc. care funcţionează în baie de ulei, se curăţă la perioade de 1.000 de ore de funcţionare,
când are loc şi schimbarea uleiului.
 Ungerea flaierului este executată de către ungători, pe schimburi şi pe grupuri de maşini, pentru a
asigura o funcţionare corectă a maşinilor, fără gripări de axe, lagăre sau defecţiuni mecanice care ar scădea
randamentul maşinii şi calitatea semitortului.
 Ungerea maşinii de filat cu inele se realizează conform programului din tabelul 4.6.
 Denumirea zonei de ungere Periodicitate Mijloace de ungere
Lagărele din capul motor şi angrenajele O dată pe schimb Cană de ungere
trenului de laminare
Rulmenţii cilindrilor de presiune O dată la 2 ani Pompă de ungere
Rulmenţii tamburului La reparaţii capitale Pompă de ungere
Fusele La reparaţii curente Pompă de uns şi spălat
Lanţurile O dată pe săptămână, cu unsoare cu
bisulfură de molibden
Articulaţiile cu frecare de alunecare, O dată la 24 ore Ungător cu pâlnie
bucşele, balamale prevăzute cu orificii de
ungere
Dinţii roţilor dinţate O dată pe săptămână Pompă de ungere

Tabelul 4.6. Grafic de ungere a maşinii de filat cu inele

MAŞINI ŞI UTILAJE DIN ŢESĂTORII
 Ungerea maşinii de bobinat
Zonele care necesită o lubrifiere zilnică se ung la începutul schimbului, iar cele care au nevoie de
lubrifiere săptămânală se ung după curăţarea maşinii.
La executarea operaţiei de lubrifiere trebuie să se respecte următoarele indicaţii:
– ungerea să fie executată pe baza graficului stabilit corespunzător stării tehnice a maşinii;
– orificiile de ungere vor fi desfundate şi curăţate;
– surplusul de lubrifiant din orificiile de ungere va fi şters;
– lubrifiantul să fie curat şi nefermentat;
– cantitatea de lubrifiant introdusă în orificiile de ungere trebuie să fie egală cu ¾ din capacitatea orificiului
de ungere;
– la fiecare schimbare de ulei se folosesc garnituri de etanşare noi.
 Ungerea maşinii de ţesut
O componentă importantă a activităţilor de întreţinere o reprezintă ungerea organelor mecanismelor
maşinilor de ţesut. Această activitate este realizată de personalul de întreţinere al zonei (maistru, ajutor de
maistru) sau de personal specializat (ungători) conform unui grafic care trebuie să respecte recomandările
constructorului cu privire la periodicitate şi tipul lubrifiantului folosit. Maşinile de ţesut actuale, constituite
din module cu majoritatea mecanismelor incluse în carcase, facilitează extinderea ungerii continue, prin
plasarea organelor de lucru în băi de ulei, şi a ungerii centralizate cu instalaţii speciale. Efectuarea
corespunzătoare a ungerii are ca efect prevenirea uzurilor rapide şi reducerea costurilor cu piesele de schimb.
Lucrările de ungere constau în parcurgerea următoarele etape:
– ungerea lagărelor arborelui principal, a articulaţiilor bielelor, a articulaţiilor mecanismului de lansare, a
axului vătalei etc., la 48 de ore
– ungerea articulaţiilor ratierei, a articulaţiilor regulatorului de urzeală, a articulaţiilor automatului de
schimbare a canetelor, a transmisiei regulatorului de urzeală etc., la 192 de ore (8 zile).
MAŞINI ŞI UTILAJE DIN TRICOTAJE
 Ungerea maşinii de tricotat rectilinie presupune ungerea tuturor mecanismelor şi a organelor
producătoare de ochiuri, cu ulei, cu excepţia acelor şi a şinelor de frânare–amortizare a conducătoarelor de
fir, care se face cu seu de oaie topit cu 50% ulei „302”. După ungere, se porneşte maşina, pentru ca organele
în mişcare să fie acoperite uniform pe toată suprafaţa de frecare.
Se va avea grijă ca nivelul în baia de ulei a mecanismului de buclare să fie constant, pentru ca rolele să
lucreze în permanenţă în ulei, reducând astfel frecarea
MAŞINI ŞI UTILAJE DIN SECŢIILE DE CONFECŢII
 Ungerea rampei de control presupune ungerea rulmenţilor prin intermediul ungătoarelor cu bilă. La
o lubrifiere se utilizează circa 12 grame de ulei pentru articulaţiile elementelor în mişcare, pentru culisor şi,
respectiv, pentru articulaţia tijei mecanismului de pliere.
 Ungerea maşinii de secţionat cu cuţit vertical este realizată de către muncitorul care o deserveşte, cu
ajutorul unei pompiţe de ungere. Acesta aplică ulei pe glisierele cuţitului şi pe axul dispozitivului de ascuţire.
Lubrifierea ghidajelor glisierelor se realizează prin picurarea lubrifiantului în orificiul executat în partea
superioară a corpului maşinii. De aici, prin două fitile, se asigură lubrifierea elementelor în mişcare. Axul cu
came al dispozitivului de ascuţire se lubrifiază prin picurarea lubrifiantului cu pompiţa, prin orificiul executat
la partea superioară a capacului frontal al maşinii. Lubrifiantul cade liber pe ax realizând lubrifierea acestuia.
Această lubrifiere se efectuează la un interval de 8 ore şi ori de câte ori este nevoie atunci când se lucrează cu
materiale chimizate, hârtie, carton. Săptămânal, se va asigura lubrifierea cu vaselină a rulmentului radial ce
permite transmiterea mişcării de la excentric la bielă.
 Ungerea maşinii de tăiat cu bandă se realizează cu unsoare consistentă pentru rulmenţi şi pentru motor.
Periodic, se va asigura lubrifierea ghidajului roţii mobile, precum şi a dispozitivului de ascuţire. Lubrifierea
se efectuează cu ungător cu capac sau cu pompe de gresare.
 Ungerea maşinii de cusut tighel simplu (fig. ) include ungerea tuturor articulaţiilor mecanismelor
oscilante şi rotative de sub placa de bază, se realizează prin ceaţa de ulei produsă de roata de antrenare a
arborelui apucătorului care se roteşte într-un bazin complet închis şi bine etanşat.
Articulaţia suportului transportorului se lubrifiază prin fitil.
Lubrifierea în partea superioară a maşinii se realizează prin intermediul unei pompe de ungere cu roţi dinţate.

Fig. Locurile de lubrifiere la maşina de cusut tighel simplu

 Ungerea maşinii de cusut Uberdeck are loc printr-un sistem de ungere prin barbotaj; uleiul este depus în
baia maşinii, de unde este distribuit la organele în mişcare cu ajutorul unei palete fixate pe capătul unei biele
care primeşte mişcarea de la arborele principal al maşinii.
 Ungerea maşinii de cusut butoniere se face cu ulei de vaselină tehnică, manual, cu pompiţa de ulei, prin
picurare în cantitate de circa 8 g/schimb, respectiv 2,4 kg/an. Lubrifierea trebuie făcută de două ori pe
schimb, după curăţare.
 Ungerea maşinii de cusut cheiţe se face manual, cu ulei corespunzător. Se lubrifiază toate elementele
aflate în mişcare (apucătorul, tija acului, biela întinzătorului, arborele principal, mecanismul de oprire).
Ungerea se realizează prin picurare cu pompiţa de ungere, de două ori pe schimb.
Locurile de lubrifiere sunt indicate prin săgeţi (fig. ).

Fig. Mecanismul de ungere la maşina de cusut cheiţe

2.4. N.S.S.M., P.S.I. şi de protecţie a mediului la realizarea operaţiilor de ungere
2.4.1.Colectarea şi regenerarea lubrifianţilor
Regulile de colectare, verificare şi marcare a uleiurilor minerale uzate sunt cuprinse în STAS 4224-88.
Prin uleiuri minerale uzate (în scopul regenerării) se înţeleg toate uleiurile minerale care în timpul folosirii
şi-au pierdut însuşirile caracteristice, precum şi cele care au fost utilizate o perioadă stabilită prin norme
(perioada de schimb).
Uleiurile minerale uzate se clasifică în două categorii:
- Simbolul UUM – uleiurile uzate de motoare, provenite de la toate tipurile de motoare şi turbine;
- Simbolul UUD – uleiurile uzate diverse, provenite de la toate locurile de utilizare (compresoare, angrenaje,
transformatoare etc.).
Este cu desăvârşire interzisă introducerea în uleiurile uzate a unsorilor consistente, vaseline, substanţe
chimice etc. Condiţiile de admisibilitate a uleiurilor minerale uzate care urmează a fi regenerate şi reutilizate
sunt reglementate prin norme. Regenerarea are ca scop realizarea de uleiuri de bază identice cu cele
provenite din prelucrarea ţiţeiului prin tehnologiile moderne. Ca urmare, operaţia de regenerare se face în
întreprinderi specializate, după diferite procedee, iar controlul calităţii uleiului rezultat se face conform
normelor stabilite de întreprinderile specializate.
2.4.2. Elemente de exploatare a sistemelor de ungere
- nu este permis introducerea în lăzi de materiale străine, hârtii, aşchii metalice etc.;
- lăzile trebuie golite şi curăţate cu regularitate de materialele de şters;
- deoarece materialul de şters este uşor inflamabil, în încăperile unde este depozitat trebuie să fie instalate
stingătoare de incendii, lăzi de nisip şi inscripţii “Fumatul strict interzis”, “Pericol de foc” etc., puse la locuri
vizibile;
- cârpa îmbibată cu ulei nu se stinge cu apă ci numai cu nisip sau cu ajutorul stingătorului, cârpa uscată poate
fi stinsă cu apă. Cârpele de bumbac impregnate cu ulei se pot autoîncălzi datorită unor procese de natură
fizico-chimică sau biologică, fenomen ce conduce la autoaprinderea acestora. Ca urmare, acestea sunt
depozitate în lăzi separate şi acoperite cu capace metalice. Antilopa murdară de ulei poate fi regenerată prin
spălare cu apă cu săpun, apoi clătită şi uscată. Aceasta se păstrează în camere uscate, deoarece sub acţiunea
umidităţii îşi reduce mult calitatea. Pentru curăţirea utilajelor sunt folosite o serie de produse petroliere.
Utilizarea lor este limitată deoarece acestea sunt lichide inflamabile, constituind surse de incendiu. Utilizarea
se face după prescripţii speciale, în locuri bine aerisite, fără surse de flacără şi sub supraveghere permanentă.
2.4.3.Instrucţiuni privind protecţia muncii în sectorul de ungere
Cele mai importante norme privind protecţia muncii în sectorul de ungere sunt:
- operaţia de ungere se execută numai de către personal calificat;
- ungerea se execută numai când utilajele sunt oprite;
- se vor unge în stare de funcţionare numai acele maşini care nu pot fi oprite din motive de staţionare a
fluxului tehnologic un timp prea mare, şi permit accesul uşor la punctele de ungere;
- punctele de ungere să fie curate, uşor accesibile şi bine iluminate;
- transmisiile mecanice deschise (angrenaje, lanţuri etc.) se vor unge cu mare atenţie pentru a nu se scurge
lubrifiantul pe sol;
- dacă unsoarea se scurge pe podea (sol), ea trebuie ştearsă imediat deoarece unsoarea face podeaua
alunecoasă, putând cauza accidente;
- personalul va fi echipat cu echipament de protecţie corespunzător;
- este interzisă înlocuirea arbitrară a lubrifianţilor;
- este interzisă depozitarea lubrifianţilor în locuri în care nu sunt destinate acestui scop. În ceea ce priveşte
măsurile necesare pentru prevenirea incendiilor, trebuie avute în vedere următoarele:
- este interzis fumatul în depozitul de lubrifianţi şi în magazii;
- în locurile amenajate pentru fumat se vor afla butoaie cu apă şi lăzi cu nisip;
- pentru iluminare nu se întrebuinţează felinare cu petrol sau lumânări; se vor utiliza numai felinare electrice
cu sită;
- materialele de ungere vărsate trebuie îndepărtate imediat iar locul unde au fost vărsate trebuie presărat cu
nisip şi măturat;
- în locurile unde există pericol de incendii se vor afla lopeţi şi lăzi de nisip, purtând inscripţia “nisip pentru
stingerea incendiilor”;
- în caz de incendiu, zona aprinsă se va acoperi cu o prelată sau cu un strat gros de nisip, formând în jurul
focului un cerc de nisip pentru izolare; se vor utiliza stingătoare cu spumă;
- este interzisă împingerea, răsturnarea sau deplasarea unui vas aprins spre a evita producerea de incendii cu
caracter mai larg;
- în caz de incendiu, robinetele de scurgere vor fi închise şi acoperite cu prelate;
- este interzisă stingerea cu apă a lubrifianţilor, deoarece uleiul şi petrolul ridicându-se la suprafaţa apei,
măreşte suprafaţa de ardere; cu apa se vor stinge numai materialele uscate de şters; cele îmbibate cu ulei se
stropesc cu spuma din stingător sau se acoperă cu prelata;
- dacă s-a aprins îmbrăcămintea unui muncitor, el trebuie culcat imediat la pământ sau podea. Peste el se
aruncă o pătură, pentru a împiedica accesul aerului şi se cheamă medicul. Îmbrăcămintea deteriorată nu se
rupe ci, se taie cu atenţie şi apoi este scoasă;
- arsurile de pe corp pot fi unse cu o soluţie de hipermanganat de potasiu (5:100) sau se pot pune comprese
cu această soluţie.
Observaţie:
Măsurile de protecţia muncii se vor completa cu cele specifice fiecărei întreprinderi. Cunoaşterea acestora de
către personalul care deserveşte magaziile de lubrifianţi şi execută operaţiile de ungere este obligatorie.
Verificarea însuşirii normelor de protecţia muncii de către personalul de deservire se va face periodic şi ori
de câte ori este nevoie.