MINISTERUL EDUCAIEI NATIONALE INSPECTORATUL COLAR JUDEEAN VALCEA LICEUL TEHNOLOGIC PETRACHE POENARU

PROFESOR COORDONATOR, PROF. ING. TURCU CONSTANTINA ABSOLVENT _____________________ BALCESTI, 2013

MINISTERUL EDUCAIEI NATIONALE INSPECTORATUL COLAR JUDEEAN VALCEA LICEUL TEHNOLOGIC PETRACHE POENARU

CALIFICAREA: TEHNICIAN IN TEXTILE PIELARIE

PROFESOR COORDONATOR, PROF. ING. TURCU CONSTANTINA ABSOLVENT _____________________

BALCESTI, 2013

CUPRINS
ARGUMENTUM ............................................................................................................................................ 3 Cap. I Cap. II Cap. III CREATIA SI ALEGEREA PRODUSULUI ................................................................................... 4 ALEGEREA MATERIEI PRIME NECESARE ............................................................................. 7 ELABORAREA CONSTRUCTIEI TIPARELOR ..................................................................... 9

PENTRU MODELUL DAT ............................................................................................................................ 9 Cap. IV Cap. V PREGATIREA SI CROIREA MATERIALELOR ................................................................... 17 CONFECTIONAREA PRODUSULUI......................................................................................... 19

Cap. VI MASURI DE PROTECTIA MUNCI LA UTILAJELE FOLOSITE SI LA TRATAMENTE UMIDO-TERMICE ...................................................................................................................................... 21 BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................... 22 ANEXE ......................................................................................................................................................... 23

ARGUMENTUM Prezenta lucrarii reprezinta o sinteza a cunostintelor teoretice accumulate in anii de liceu la disciplinele: Elemente de proiectare Tehnologia de confectionare a produselor vestimentare Creatia vestimentara- realizarea de schite si produse vestimentare Planificarea si organizarea productiei Asigurarea calitatii Valorificarea materialelor recuperabile textile si pielarie Costume si stiluri vestimentare Tehnici de finisare a produselor textile Lucrarea se refera la tehnologia unor produse vestimentare pentru adolescenti de zi sau de ocazie. In alegerea materialelor m-am inspirat din revistele de specialitate si am sondat gusturile adolescentilor carora le sunt destinate. Am pus accent pe partea de proiectare a produselor si pe tehnologia de confectionare a acestota. Am incadrat tiparele intr-o maniera economic tinand cont de cca. 70-80% din costul produselor reprezinta costul materialelor. La elaborarea produsului tehnologie am urmarit simplificarea drumului semifabricatelor pentru a obtine un timp de lucru cat mai mic.

Cap. I

CREATIA SI ALEGEREA PRODUSULUI

1.DESENUL ARTISTIC AL PRODUSULUI

2.SCHITA PRODUSULUI

3.DESCRIEREA PRODUSULUI Produsul fusta clos face parte din categoria: imbracaminte de zi (clasificare in functie de destinatie) imbracaminte pentru adolescenti (clasificare dupa sex si varsta) imbracaminte din tesaturi (clasificare dupa natura materiei prime) FUSTA CLOS Produsul ales de mine are linie de croiala evazata . Fusta clos se compune din urmatoarele detalii principale: cordon fata spate

Pe langa aceste detalii principale are ca detalii secundare: gaici curea refileti buzunare.

Fusta se incheie cu fermoar in spate. La produsul meu intalnesc cusaturi de imbinare executate la masina simpla si cusaturi de fixare executate pe marginea buzunarelor la 0,2 mm. La gaici intalnim cusaturi de intarire numite cheite. Rezervele de cusatura sunt de 1 cm, iar rezerva de tiv este de 2 cm.

Cap. II

ALEGEREA MATERIEI PRIME NECESARE

Alegerea corecta a materialelor pentru produsul fusta clos determina calitatea acestora: aspect exterior, forma si stabilitatea produselor, comoditatea la purtare si rezistenta. Imbracamintea de zi compusa din fusta clos este folosita in cea mai mare parte a zilei, ea trebuie sa fie usor de intretinut si sa aiba un grad scazut de sifonabilitate. Culorile materialelor cor fi specific varstei adolescentilor si in ton cu moda. Datorita unei indelungate intrebuintari produsul trebuie sa aiba o buna rezistenta la uzura, frecare, lumina, spalare, un efect piling scazut, sa aiba comportare buna in timpul purtarii (sa nu se deformeze). 1.Materiale de baza Pentru produsul vestimentar proiectat am ales tesatura sintetica cu urmatoarele caracteristici: compozitie fibroasa: poliester 100% desime: - in urzeala: 38/2 - in batatura: 16 masa specifica in gr/cm2 : 28010 latimea materialului: 1,50 m legatura: panza

2. Materiale auxiliare Materiale auxiliare: captuseli, ata, nasturi.

Captuseliile au rolul de a dubla detaliile produsului marindu-le rezistenta la purtare,la sifonare si marindu-le stabilitatea formei si dimensiunilor. Ele trebuie sa fie lucioase,moi si sa permit o buna aerisire a corpului. Pentru fusta mea am ales captuseala din satin. Alte exemple de captuseli: serj,atlaz,golf,captuseala de maneci,crep,tafta. Ata de cusut Ata se utilizeaza la ansamblu,prelucrarea produselor,executarea unor cusaturi decorative.

Cap. III

ELABORAREA CONSTRUCTIEI TIPARELOR

PENTRU MODELUL DAT

1.CONSTRUCTIA TIPARULUI CLASIC Tiparul clasic este o constructie grafica construit pentru produse cu linie simpla pe baza dimensiunilor corpului uman. PARAMETRII NECESARI CONSTRUIRII TIPARULUI CLASIC: a) DIMENSIUNILE CORPULUI:
NR CRT 1 2 3 4 5 DENUMIRE Inaltimea corpului Perimetrul bustului Perimetrul taliei Perimetrul soldului Lungimea soldului SIMBOL Ic Pb Pt Ps Ls RELATIA DE CALCUL Pb-12 Pb+15 Ps/4+14 VALOARE cm 168 48 36 53 27,25

b) DIMENSIUNI SPECIFICE PRODUSULUI Lpr-lungimea produsului c) ADAOS DE LEJERITATE

NR. CRT. SEMNIFICATIA SEGMENTULUI DE CONSTRUCTIE Trasarea liniilor de baza: -linia soldului I -lungimea produsului -latimea tiparului -latimea spatelui

Lpr=55 Ad=2
SIMBOLUL As AL SS SS - 1,5 RELATIA DE CALCUL AS=Ls+1 AL=Lpr Ps+Ad VALOARE [CM] 20 55 54 26,5

Trasarea liniilor de control Spate

AA AA=AA AT AP PP AP=

1 3,5 1,5 5 PP=PP=

PP=

II

PP=PP Pa=Pa LL AL=Al AA AP P P P P Pa LL AL=AL

Fata

3.5 AP= 12 8.8 1.25 2.5

1.CONSTRUIREA TIPARULUI CLASIC

2.TRANSFORMAREA TIPARULUI CLASIC IN MODEL Tiparele de baza se obtin prin operatii de transformare din tiparele clasice.Aceste operatide transformare sunt: ajustarea tiparelor evazarea tiparelor transferul penselor introducerea cutelor in model transformarea tiparului de guler tranformarea manecilor transformarea corsajului modificarea decolteului

a) Evazarea tiparelor Evazarea este operatia in care tiparele se maresc pe linia de terminatie. Evazarea se poate face de la talie in jos.

3.OBTINEREA SABLOANELOR Sabloanele reprezinta copia tiparelor de baza la care se adauga rezervele de cusaturi si tivuri. Sabloanele folosite intr-o firma sunt de doua tipuri: sabloane originale sabloane de lucru

Sabloanele se obtin prin reproducerea tiparelor din carton cu ajutorul unei rulete si consta in efectuarea urmatoarelor etape: asezarea tiparelor pe carton imprimare conturului pe carton cu ajutorul ruletei decuparea cartonului pe linia obtinuta cu ajutorul unei foarfece sau cu o masina de taiat

Completul de sabloane ce contine toate sabloanele din cadrul unui produs este marcat cu: denumirea produsului si numarul de model marimea exprimata prin talie si grosime (48 II ) denumirea detaliului numarul piesei din completul de sabloane de cate ori se incadreaza detaliul respectiv pe material

De asemenea este foarte important sa se traseze pe sablon directia firului de urzeala precum si semnele pentru pozitia penselor, pozitia unor detalii secundare cum ar fi buzunare, clape etc. La produsul fusta clos am folosit reserve pentru cusaturi de 1 cm si rezervele de tiv de 2 cm. 4. DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM SI REALIZAREA INCADRARII Norma de consum reprezinta Norma de consum se stabileste pe baza incadrarii sabloanelor circa 70-80% din pretul unui produs reprezinta costul materialelor.Deci incadrarea sabloanelor se va face Intr-o maniera cat mai economica.Incadrarea poate fi: Simpla (pentru un simplu produs) Combinata (se pot combina: doua produse, doua marimi diferite ale aceluiasi produs, doua marimi diferite din doua produse diferite). Incadrarile se pot realiza pe materialul desfacut sau pe materialul indoit.Se prefera incadrarea pe materialul desfacut deoarece sunt mai multe posibilitati de asezare a sabloanelor.La asezarea sabloanelor se vor respecta urmatoarele conditii tehnice: respectarea firului de urzeala espectarea sensului flausului respectarea desenelor si a liniilor de pe sablon nesuprapunerea sabloanelor evitarea marginii materialului (lizierelor) incadrarea sabloanelor pe material conform numarului inscris pe sablon

Pentru calculul normei de consum trebuie sa determinam suprafata sabloanelor pentru materialul de baza si pentru materialele auxiliare. Suprafata sabloanelor se trece in tabel dupa cum urmeaza:
Denumirea detaliului Spate Fata Cordon Refilet buzunar Gaici Nr. de incadrare 1 1 1 2 5 Suprafata sabloanelor (cm) pe detalii pe ansamblu 3648 3648 1920 3840 780 780 132 264 12 60

Total

8076

Pe baza suprafetei sabloanelor se va calcula coeficientul de utilizare a materialului.

K= 100% =8076/10050 x 100% = 80,35 % Si-suprafata incadrari se obtine insumand suprafata sabloanelor din completul de sabloane. Ai =LI x li = 150 x 67 = 10050 cm2 Li = lungimea incadrarii Li = latimea incadrarii D = Ai-Si = 10050-8076 = 1974 D-suprafata deseurilor P= x 100% = 19,64 %

K+P = 100% Ca materiale auxiliare folosim: captuseli, ata de cusut,fermoar,nasture.

Ata de cusut necesara pentru confectionarea produsului se stabileste prin masurarea lungimii cusaturilor 1 m de cusatura tighel necesita 8 m de ata iar 1 m de cusatura de surfilare necesita 12 m de ata: Lata=Lct8+Lcs (m) = 2,8 x 8 +6,2 x 12 =22,4 +74,4=96,8 m Lct-lungimea cusaturilor tighel Lcs-lungimea cusaturilor de surfilare Ata de tighelit se aplica la fixarea marginilor sau acolo unde avem cusaturi de montare. Fermoarul, etichetele, umerasul se stabilesc cate una pentru fiecare produs. Consumul de material este dat in tabelul de mai jos:
NR. CR. Denumirea materialului Unitatea de masura Materialul de baza Consumul Aria consumata Suprafata sabloanelor Coeficientul de utilizare Suprafata deseurilor Coeficientul pierderilor Ata de cusut Captuseli Fermoar Nasturi II Eticheta cu instructiuni de folosire Numar de marime Punga (umeras) plastic Ace de cusut Ata de tighelit buc buc m m cm cm % cm % Materiale auxiliare m m buc buc buc 96,8 1 1 1 1 1 0,1 0,67 10050 8076 80,35 1974 19,65 Consum specific

5.NORME TEHNICE DE CONFECTIONARE Confectionarea fustei clos Trebuie sa satisfaca beneficiarul atat ca mod de executie cat si ca dimensiuni. Fusta clos trebuie sa satisfaca normele de calitate prevazute de norma interna.Aceasta norma cuprinde conditiile tehnice dimensionale cat si abaterile de la aceste dimensiuni dar si modul de confectionare al produsului . Dimensiunile produsului se stabilesc pe baza dimensiunilor de la tiparul da baza si se trec intr-un tabel:
NR. CR. 1 2 3 Denumire Lungimea pana la sold Lungimea produsului Latimea tivului Dimensiuni (cm) 18,8 55 4 Toleranta (cm) 0,5 1 0,2

Conditii tehnice de confectionare fustei clos se impun urmatoarele conditii tehnice: cusaturile tighel aplicate pe fata produsului trebuie sa fie drepte,cu aspect placut avand o desime de 4-5 impunsaturi pe cm cusaturile de incheiere sa fie tensionate corect si sa aiba o desime de 56 impunsaturi pe cm la terminatie tivul se va forma uniform pentru a evita incretuturile produsul finit trebuie sa fie bine calcat fara urme de cute sau luciu pentru o mai buna stabilitate dimensionala tivul,dublura se intaresc cu insertie chimizata care se aplica prin termo lipire

Cap. IV

PREGATIREA SI CROIREA MATERIALELOR

1.PREGATIREA MATERIALELOR PENTRU CROIT Anterior croirii materialele sunt supuse unor operatii de pregatire: decatarea calcarea controlul materialelor sablonarea calculul loturilor spanuirea

Decatarea este operatia de umezire prin aburire a materialelor in vederea eliminarii luciului si a contractiei acestora. Calcarea consta in presarea la cald a materialelor in prezenta umiditatii in vederea eliminarii cutelor si denivelarilor aparute in timpul transportului sau a depozitarii materialelor. Controlul este operatia prin care materialele sunt verificate atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. La controlul cantitativ se verifica latimea si lungimea materialului, numarul de bucati de fermoare. Controlul calitativ se efectueaza pentru descoperirea eventualelor defecte provenite din procesul de obtinere a materialelor sau din timpul transportului.Ele sunt insemnate cu creta pentru a fi evitate la operatia de croire. Sablonarea este operatia de asezare a sabloanelor pe material si conturarea acestora prin diferite metode.La sablonare vor fi respectate conditiile tehnice enumerate la determinarea normei de consum si realizarea incadrarii. Calculul loturilor are ca scop eliminarea cupoanelor de material. Spanuirea este operatia in care materialul este asezat in straturi suprapuse cu lungimi si latimi egale.Numarul de straturi din span se stabileste in functie de caracteristicile materialului (grosime, luciu).

2. CROIREA MATERIALELOR Croirea cuprinde urmatoarele operatii: sectionarea spanului decuparea detalilor croirea propriu-zisa controlul semifabricatelor si formarea pachetelor

Sectionarea spanului consta in taierea spanului, in sectiuni mai scurte de circa 2 m lungime care pot fi transportate cu usurinta la masa de croit. Decuparea detaliilor este operatia in care materia prima este transformata in semifabricate.Decuparea se poate realiza manual cu foarfeca sau mecanic cu ajutorul masinilor de decupat cu cutit banda.Decuparea se face exact pe linia trasata pentru a nu modifica forma sau dimensiunile detaliilor. Controlul semifabricatelor consta in asezarea sabloanelor peste detaliile croite in vederea corespondentei acestora. Semifabricatele sunt legate apoi in pachete de produse si numere de marime.

Cap. V

CONFECTIONAREA PRODUSULUI

1.DESFASURAREA PROCESULUI DE CONFECTIONARE Procesul de confectionare se desfasoara pe etape de lucru care cuprind: croire. Prelucrarea detaliilor se face pe operatii in care fiecare detaliu se prelucreaza separat. La produsul meu am: prelucrarea fetei prelucrarea cordonului Prelucrarea se face in ordine tehnologica si cuprinde toate operatiile de executie ce apartin detaliului respective. Asamblarea detaliilor cuprinde operatii de asamblare a fetei cu spatele pe cusatura laterala si montarea cordonului. La terminatia inferioara a produsului se va executa un tiv simplu. Finisarea produsului consta in curatirea produsului de ate, tratamentul umidotermic final.
NR. CR. I. 1. 2. II. Denumirea operatiei PREGATIREA MATERIALELOR Surfilarea marginilor detaliilor Trasarea semnelor PRELUCRAREA DETALIILOR Tipul operatiei Masina utilizata

pregatirea detaliilor prelucrarea detaliilor asamblarea produsului finisarea produsului

Pregatirea detaliilor consta in trasarea semnelor pe detaliile obtinute la

M m

Masina Triplok

2.CONTROLUL TEHNIC FINAL La terminarea procesului de confectionare, fusta este supusa unui control tehnic de calitate. Prin acest control sunt depistate operatiile care nu corespund din punct de vedere calitativ. Controlul se face pe baza normelor tehnice de confectionare stabilite la capitolul III.5.In urma acestui control,toate defectiunile constatate sunt remediate. Dupa remediere produsul este controlat din nou, dupa care este asamblat si pregatit pentru livrare. In urma controlului pot fi constatate anumite defecte ca: deformarea produsului prin calcare aparitia cutelor degradarea produsului prin ardere Daca produsul este deformat in urma calcarii se umezeste si se aseaza corespunzator la presa sau la masa de calcat. Daca apar cute din cauza tratamentului umidotermic, se umezesc si se reface tratamentul umidotermic. Degradarea materialului se poate produce ca urmare a necalcarii temperaturii fierului sau presei cu material.

Cap. VI

MASURI DE PROTECTIA MUNCI LA UTILAJELE FOLOSITE SI LA TRATAMENTE UMIDO-TERMICE

Normele de protectia munci: A. Inainte de inceputul munci se verifica: Daca masa masini este fixate pe cadrul metallic de sustinere. Daca corpul masini este montat in bolturile de articulatie cu masa de lucru Daca motorul electric este montat pe cablul de fixare . Daca carcasa de la intrerupator nu este spatra sau cazuta de la ioculu sau. Daca cadrul de sustinere al mesei de lucru este montat pe suporul de cauciuc sau plita. Daca masinile de cusut sunt dotate cu dispozitive de protectie la ac si la cureaua de tranmisie. B. In timpul Iucrului se vor respecta urmatoarele masuri de protectia munci. Curatatea si ungerea masinilor se realizeaza dup ace masina a fost oprita si interrupt curentul electric. Pornirea si oprirea se face numai prin pedala fara a pune man ape roata volant. In timpul Iucrului privirea va fi indreptata numai Iucrului si utiiajului. Utilizarea echipamentului de protectie. Toate reparatiile si interventile la masinile de cusut se realizeaza numai de personalul calificat. C.Masuri de protectia munci la utilaje de calcat Inainte de inceperea lucrului se verifica starea functionaia a acestuia (cel cu intreruparot sau dispozitive defecte, se pun in functiune dupa remedierea acestora). Actionarea butoanelor de contact nu se face cu mana uda fiind pericol de eiectrocutare. Regiarea si reparatiile se vor efectua numai de personal calificat.

BIBLIOGRAFIE Ing.: GHEORGHE CIONTEA ,,Utilajul si tehnologia confectiilor textile, ,Manual pentru clasa a XI a Editia 1989. Ing.: MARIA CIUTEA , Ing. : PETRACHE DRAGU Manualul croitoruluiEditura didactica si pedagocica Bucuresti, Editia 2001 Ing. : GHEORGHE CIONTEA - Proiectarea imbracamintei Manual pentru clasa a XI a si a XII a Editura didactica si pedagocica Bucuresti Editia 1989 Ing.: GHEORGHE CIONTEA - ,,tehnologii de confectionare produselor din tesaturi si tricoturi,, Editura Oscar Print Editia Bucuresti 2006 . Ing. : PETRACHE DRAGU - ,,Croirea pentru femei,,Editia 1989. Revista BurdaEditia 2012 Revista QuellePrimavara Vara, 2013 a

ANEXE

Masina de cusut Triplock

Produsul finit