MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

LICEUL ”ALEXANDRU CEL BUN” BOTOȘANI

PROIECT
DOMENIUL TEXTILE- PIELĂRIE
Calficarea: Confecționer produse textile
Pentru examenul de certificare
a competențelor profesionale, nivel 3
Anul școlar 2020 -2021

Elev:

Îndrumător proiect:
Prof.Gr.I. Ing. Dorofteiu Carmen Iuliana
 TEMA PROIECTULUI
Tema nr. 47 din lista temelor naționale

EXECUTĂ O FUSTĂ CLOȘ PENTRU ADOLESCENTE

 Planul proiectului

1. Argument

2. Noțiuni generale ( clasificarea materialului utilizat)

3. Fișă tehnică a produsului /reperului

4. Fișă tehnică a utilajelor folosite

5. Norme de protecție a muncii

6. Bibliografie

7. Anexe – reperul / produsul confecționat

 1.ARGUMENT

Lucrarea ”Fusta cloș pentru adolescente” prezintă un proiect realizat

în scopul certificării competențelor profesionale în învățământul liceal,
nivelul 3,profil tehnic, specializarea confectioner produse îmbrăcăminte.
Îmbrăcăminte este un bun vestimentar pe care oamenii îi folosesc
pentru apărarea corpului de intemperii si în scop estetic.
Meseria de Confectioner Produse Textile este o meserie cu caracter
artistic , deoarece îmbină pasiunea, frumosul cu utilul, fapt care se manifestă
în procesul de transformare tehnologică a materiei prime/material de bază în
produs vestimentar inspirat, confecționat.
Certificarea competențelor profesionale este utilă pentru a ne permite
obținerea unui document care atestă nivelul nostru de pregătire, compentențe
și abilitățile dobândite în anii de studii.
Prin tema proiectată și realizată / confecționată demonstrez
compentețele tehnice, practice și teoretice pe care le-am dobândit pe
parcursul a 3 ani de studiu în cadrul Învățământului Profesional.
Tehnologia de confecționare a unui produs cuprinde, în structura sa,
etape de lucru și operații de execuție prin care se realizează transformarea
semifabricatelor în produse confecționate.
Ca urmare, procesul tehnologic de confecționare reprezintă totalitatea
operațiilor necesare transformării semifabricatelor în produse finite.
În general structura produsului tehnologic de confecționare cuprinde,
următoarele etape și operații de execuție.
În timpul orelor de specialitate, prin succesiunea modulelor studiate mi-
am însușit cunoștințele care să mă ajute să proiectez și să confecționez
diferite produse de îmbracăminte.
Tema a fost selectată din lista generală de teme propuse pentru
Învățământul Profesional, pentru calificarea Confecționer Produse Textile,
elaborată și aprobată în cadrul Ministerului Educației
 2. NOȚIUNI GENERALE
Fusta cloș
Produsul etalon cuprinde partea din documentația tehnică care stabilește
aspectul , forma și caracteristicile finale a produsului. Produsul etalon mai
poartă numele de: unicat, prototip, model, pentru produsele vestimentare din
țesături și tricot, piele și înlocuitori, pentru produsele de marochinărie. Pentru
produsele din filatură, țesătorie, tricotaje produsul – etalon poartă denumirea
de mostră.
La elaborarea produsului etalon, se iau în considerare anumite criterii:
 Destinația produsului. Produsul poate prezenta îmbrăcăminte de zi, de
protecție, de seară, de odihnă, de sport. În acest scop se aleg liniile de
modă care asigură produsului caracteristicile determinate de destinație.
 Materialele folosite: pot fi țesături sau tricoturi, uni, în dungi, în carouri,
scomoșate, piele și înlocuitori, blană etc. La alegerea modelului în
funcție de material, se va ține seama de destinația produsului și de
modă.
 Vârsta și sexul purtătorului: determină linia produsului pentru copii,
adolescenți și adulți.
Procesul de elaborare a produsului – etalon cuprinde două faze
principale:
 proiectarea prototipului
 confecționarea prototipului.
Proiectarea prototipului constă în operații de schițare și de constituire a
modelului, avându-se în vedere linia modei, scopul produsului și destinația
acestuia. Elaborarea schiței se face pa baza inspirației (imaginației), după
jurnale de modă, după modele prezentate la parade de modă, după motive
populare, după natură sau conformitate cu cererea beneficiarului.
Faza de proiectare a modelului cuprinde:
 desenarea modelului, care se prezintă sub formă de schiță;
 analiza tehnico-artistică a desenului,
Analiza tehnico – artistică urmărește îmbunătățirea prototipului prin
linia de modă, prin poziția garniturilor, a accesoriilor și prin stabilirea
proporțiilor acestora. După îmbunătățirile aduse, desenele sunt prezentate
colectivului tehnic care avizează forma definitivă.
Confecționarea prototipului: constituie două faze de creație, în care pe
baza schiței avizate se realizează modelul. Aceasta parcurge mai multe
etape:

 construcția tiparului, tiparul este o construcție grafică ale cărei

dimensiuni și formă determină aspectul/ mărimea.
 Croirea produsului, se face pe baza tiparelor construite. La operația
de croire se va avea în vedere respectarea tuturor indicatorilor tehnici
care determină calitatea produselor. În cadrul acestei operații, se
stabilesc consumul estimativ de material și condițiile ce urmează a se
respecta în procesul ulterior de croire.
 Confecționarea modelului, reprezintă transformarea semifabricatului
în model. La operația de confecționare a modelului, se stabilește
consumul de ață și celelalte materiale auziliare utilizate la
confecționare, precum și tehnologiile de confecționare pe cale
industrială.
 Analiza tehnică a modelului creat este efectuată de comisia tehnico-
artistică. La prezentare se analizează prototipul sub toate aspectele
sale, urmând a se îmbunătăți prin modificările propuse.
 Norme specifice de securitate a muncii pentru industria
confectiilor din textile, blana si piele

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu

aplicabilitate nationala, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru
desfasurarea principalelor activitati din economia nationala in conditii de
securitate a muncii.
Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva agentii economici de
raspundere pentru prevederea si asigurarea oricaror masuri de protectie a
muncii, adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatilor respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar
de reglementari privind asigurarea sanatatii si securitatii in munca, sistem
compus din:
- Norme generale de protectie a muncii, care cuprind prevederi de securitate a
muncii si de igiena a muncii, cu aplicabilitate generala pentru orice activitate;
- Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate
a muncii specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind
prin acestea prevederile Normelor generale de protectie a muncii.
Prevederile normelor specifice de securitate a muncii se aplica
cumulativ si au valabilitate nationala, indiferent de forma de organizare sau
proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.
Structura sistemului national de norme specifice de securitate a muncii
urmareste corelarea prevederilor acestora cu pericolele specifice uneia sau.
mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de securitate a
muncii pentru activitati caracterizate prin pericole comune.
Structura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la baza
abordarea sistemica a aspectelor de securitate a muncii practicata in cadrul
Normelor generale de protectie a muncii.

Confectionarea, îmbinarea pe masini de cusut

Prezentele prevederi se aplica tuturor tipurilor de masini de cusut.

Inainte de inceperea lucrului, operatorul masinii de cusut are obligatia de a
verifica starea tehnica a acesteia si in mod deosebit daca:
a) masa masinii este bine fixata pe picioarele de sustinere;
b) capul masinii este bine fixat in bolturile mesei-suport;
c) motorul electric este fixat corect pe suportul sau;
d) placa acului este bine fixata cu suruburi, pentru a se evita ruperea acului la
punerea in functiune a masinii;
c) Instalatia electrica este in stare corespunzatoare (izolatia electrica a
cablurilor, priza, stecherul, legatura la pamant, intreruptoarele);
f) Intre capul masinii si masa de sustinere, exista tampoane de pasla pentru
amortizarea zgomotului si a vibratiilor.
Este interzis angajatilor sa tina piciorul pe pedala de punere in functiune a
masinii in timpul introducerii firului de ata prin mecanismul suveicii, prin
mecanismul de tensionare si prin ac.
In timpul fixarii materialului de prelucrat sub piciorusul acului, este interzis
sa se actioneze cu piciorul pedala de punere in functiune a masinii de cusut.
In timpul lucrului, distanta de la capul operatorului la masina de cusut va fi
de minimum 30 cm. Femeile vor avea parul protejat impotriva antrenarii de
catre organele in miscare ale masinii.
Este interzis a se lucra cu masina de cusut atunci cand acele sunt strambe sau
fara varf.
Pentru a se preveni ruperea acului in timpul lucrului, materialul va fi lasat sa
inainteze actionat de transportor, tara a fi retinut sau tensionat de catre
operator.
Schimbarea acului, scoaterea suveicii pentru alimentarea cu ata si curatirea
masinii de cusut se vor efectua numai dupa ce electromotorul masinii a fost
scos de sub tensiune.
Este interzis a se lucra cu masina de cusut fara iluminat local.
Racordarea la sursa de alimentare cu energie electrica a masinilor de cusut se
va face numai prin prize fixe, fiind interzise legaturile provizorii sau folosirea
de cabluri electrice innadite.
Este interzis operatorilor sa puna mana pe volant in timpul functionarii
masinii de cusut; oprirea acestuia se va face numai cu ajutorul pedalei.
Rasturnarea capului de masina de cusut in vederea curatarii, ungerii sau in
alte scopuri, cat si readucerea sau fixarea acestuia in masa de sustinere prin
bolturile prevazute in acest scop, se vor face simultan cu ambele maini.
Uneltele de mana (foarfece, cutite etc.) vor fi asezate in sertar cu partea
ascutita spre inainte, astfel incat la scoaterea lor mana operatorului sa nu fie
expusa la intepaturi sau taieri.
Deplasarea masinilor de cusut se va face numai dupa ce stecherul a fost scos
din priza.
In timpul lucrului sunt interzise discutiile, iar privirea angajatului trebuie sa
fie indreptata permanent asupra operatiei pe care o executa.
Cu masinile de cusut simple este interzis a se lucra fara aparatori la tija
acului.
Este interzis a se lucra cu masinile de cusut nasturi atunci cand acestea au
scos vizorul de protectie sau acesta este deteriorat.

Calcarea - Fierul de calcat electric

Este interzis lucrul cu fierul de calcat electric al carui conductor de

alimentare cu energie electrica este facut din mai multe segmente sau al carui
strat izolator este deteriorat.
Este interzis angajatilor sa lucreze cu fierul de calcat electric atunci cand
acesta are efectuate modificari la instalatia electrica sau alte improvizatii.
Se interzice utilizarea mesei de calcat fara ca partea metalica a acesteia sa nu
fie legata la centura de impamantare.
Este interzis sa se lucreze cu fierul de calcat electric fara a avea sub picioare
un gratar de lemn sau un covor electroizolant.
Angajatii vor urmari ca talpa cu carcasa si manerul fierului de calcat sa fie
bine asamblate.
Este interzis sa se lucreze cu fierul de calcat electric care are manerul de
manevrare deteriorat.
Fierul de calcat electric va fi asezat numai pe un suport destinat acestui scop.
Deplasarea fierului de calcat electric de la un loc la altul se poate face numai
dupa ce acesta a fost scos de sub tensiune.

Fierul de calcat cu abur

Este interzis sa se tina degetul pe parghia de declansare a aburului de la fierul

de calcat, in timp ce se priveste spre talpa acestuia.
Conductele de alimentare cu abur a fierului de calcat vor fi etanse si bine
izolate.
 DESCRIEREA REPERULUI

Fusta cloș pentru adolescente este un produs cu sprijinul pe linia

taliei, destinat tuturor sezoanelor, diferența fiind făcută de grosimea și
compoziția materialului de bază. Fusta cloș pentru adolescente poate fi
confecționată folosind ca material de bază din: bumbac, tip-bumbac, mătase,
tip mătase, in , tip in, lână, tip lână etc.
În cazul lucrării este proiectată o fustă cloș din tip bumbac destinată
sezonului primăvară, vară.

Faze de lucru:
• Pregătește materialul pentru croit;
• Croiește fusta cloș și cordonul,
• Surfilează fusta,
• Îmbină fusta (cusătura de mijloc) la 1, 5 cm
• Descalcă cusătura de mijloc a fustei,
• Aplică fermoarul la fustă,
• Prelucrează cordonul fustei,
• Aplică întăritura pe fața cordonului pentru fustă,
• Execută capetele cordonului,
• Aplică cordonul cu un tighel la 1 cm din spate spre fața fustei,
• Execută tighelul de fixare la 1-2 mm.
• Finisează fusta.

3.FIȘA TEHNICĂ A REPERULUI

 Denumirea produsului:
Fusta cloș pentru adolescente
Schița produsului
Materii prime utilizate
• Țesătură tip bumbac
• întăritură
Reprezentare prin semne
convenționale

Unelte și Utilaje folosite

• Mașina simplă de cusut
• Mașină triploc
• Fier de călcat
• Foarfecă
• Centimetru
• Cretă de croitorie
Faze de lucru:
• Pregătește materialul pentru croit;
• Croiește fusta cloș și cordonul,
• Surfilează fusta,
• Îmbină fusta (cusătura de mijloc) la 1, 5 cm
• Descalcă cusătura de mijloc a fustei,
• Aplică fermoarul la fustă,
• Prelucrează cordonul fustei,
• Aplică întăritura pe fața cordonului pentru fustă,
• Execută capetele cordonului,
• Aplică cordonul cu un tighel la 1 cm din spate spre fața fustei,
• Execută tighelul de fixare la 1-2 mm.
• Finisează fusta.
 UNELTE ȘI DISPOZITIVE FOLOSITE ÎN TIMPUL
CONFECȚIONĂRII

Unelte, dispozitive şi utilaje folosite în prelucrarea produselor din ţesături

şi tricoturi.
Uneltele, dispozitivele şi utilajele folosite în cadrul procesului de producţie
sunt următoarele:
- Unelte pentru măsură şi desen;
- Unelte pentru tăiat;
- Unelte pentru cusut;
USTENSILE
DENUMIRE UTILIZARE
Banda Este folosita pentru masurarea
centrimetrica lungimilor,
perimetrelor
corpului,verificarea
dimensiunilor reperelor,CTC
Foarfeca Este folosita pentru
taierea/sectionarea
materialelor textile si a pielii
Ac de cusut Este folosit pentru asamblarea
prin coasere manuala, cusaturi
ornamentale
Fier de calcat Este folosit la pregatirea si
finisarea prin calcare a
materialelor si a produselor
textile finite
Masa de Este folosita ca mobilier la
calcat calcarea materialelor textile

Poate fi folosita pe aproape

Creta de toate tesaturile
croitorie Accesoriu pentru trasare si
marcare
 4. FIȘE TEHNICĂ A UTILAJULUI

DENUMIREA UTILAJULUI CARACTERISTICI:

Mașina simplă de cusut

Este acţionată mecanic,

prevăzută cu o viteză de coasere
de 3000-4000 împunsături /
minut.
Masa maşinii are lungimea de
1000 – 1200 mm, lăţimea de 550
– 600 mm şi înălţimea de 800 -
900 mm.
Reprezintă o cusătură rigidă
formată din 2 fire de ață.

CUSĂTURA REALIZATĂ PARAMETRII CUSĂTURII

Pas de cusătură cuprins 0- 4,5

mm ( materiale grose)
Pas de cusătură cuprins
0-3,5mm ( materiale subțiri)

UTILIZAREA CUSĂTURILOR

- Încheierea detaliilor produselor din țesături și tricoturi;

- Tivirea, bordarea produselor din țesături și tricoturi.
- Tighelirea ornamental sau fixarea produselor din țesături și
tricoturi.

FIȘA TEHNICĂ A UTILAJULUI

 DENUMIREA UTILAJULUI: CARACTERISTICI:
MAȘINA TRIPLOC
- este folosită ca utilaj de bază la
confecţionarea produselor din
tricot.Cusăturile realizate sunt utilizate
pentru surfilarea sau pentru asamblarea
concomitent cu surfilarea şi tăierea
rezervei la o anumită distanţă. Viteza de
coasere este până la 8000 împ./min. acest
lucru este posibil prin modificări aduse în
forma arborelui principal şi organelor de
lucru.
Cusăturile pot fi formate din 1,2 până la 5
fire de aţă în funcţie de numărul de ace şi
al apucătoarelor. Este acţionată cu motor
electric.
Părţi principale; masa maşinii, corpul
maşinii.
CUSĂTURĂ REALIZATĂ: PARAMETRII CUSĂTURII:
Pasul de cusătură este reglabil între 1,2 -
3,5 mm
-lățimea cusăturii este reglabilă între
2,5 - 6 mm

UTILIZAREA CUSĂTURII: PARAMETRII CUSĂTURII:

CUSĂTURA TRIPLOC DIN 3
FIRE – ansamblarea detaliilor
înbrăcămintei din tricot Pasul de cusătură este reglabil între 1,2 -
- surfilarea detaliilor la 3,5 mm
înbrăcămintea din țesături -lățimea cusăturii este reglabilă între
CUSĂTURA TRIPLOC DIN 5 2,5 - 6 mm
FIRE- încheierea detaliilor
la înbrăcămintea subțire din
țesuturi și tricoturi.
 FIȘA TEHNICĂ A UTILAJULUI

DENUMIREA UTILAJULUI CARACTERISTICI TEHNICE

Fierul de călcat cu abur.
Încălzirea tălpii se realizează la: (220w)
puterea de consum este de: 800,10/W
umezirea produsului se realizează prin aburire.
Parametrii tratamentului umidotermic -Tratamentul umidotermic se
bazează pe slăbirea legăturilor moleculare ale materialelor care trec din stare
vitroasă în stare supraelastică. Materialele revin la starea iniţială după
efectuarea călcării, acest procedeu permite modelarea şi fixarea lor în forma
şi poziţia stabilită de tehnologia de fabricaţie.
Umiditatea (w), reprezintă cantitatea de apă necesară materialelor în
procesul umidotermic.
Umiditatea chimică, reprezintă cantitatea de apă ce se găseşte în compoziţia
chimică a fibrelor şi care nu poate fi eliminată din material în timpul
prelucrării.
Umiditatea relativă, reprezintă cantitatea de apă determinată de
higroscopicitatea materialului şi de umiditatea mediului ambiant.
Umiditatea tehnologică, reprezintă cantitatea de apă ce se adaugă în timpul
tratamentului umidotermic.
Presiunea (P), exprimă forţa de presare pe suprafaţa de material. Această
presiune este în funcţie de modul cum se efectuează operaţia de călcare (
manual sau cu ajutorul presei)
Operaţii de netezire p= (0,1-0,5).105N/m2
Operaţii de modelare p= (0,5 – 1).105 N/m2
Ooperaţii de aburire p = (0,5 – 1).105 N/m2
Operaţii de presare p= (1,1- 10) .105 N/m2
Temperatura(t), este determinată de: natura materialelor, felul
operaţiei,procesul de călcare(aplicat direct sau pe pânză intermediară), durata
expunerii la temperatură, presiunea de călcare.În funcţie de natura
materialelor, temperatura de lucru în acest proces variază între anumite
limite:
 Pentru materiale din lână 150-220oC
 Pentru materiale din bumbac 110-150oC
 Pentru materiale din mătase 90-120oC
 Pentru materiale din in şi cînepă 115- 150oC
 Pentru fibre sintetice 40-120oC
CONTROLUL CALITĂŢII PRODUSELOR ŞI FINISAREA FINALĂ
În concepţie largă, calitatea produselor reprezintă totalitatea propietăţilor
unui produs, măsura în care acesta satisface necesitatea socială. Calitatea
diferenţiază produsele de acelaşi fel după gradul în care performanţele acestora
satisfac cerinţele consumatorului, concretizând nivelul tehnic dar şi elementele de
ordin estetic şi economic.
Prevederile STAS 10055 / 75 definesc triunghiul calităţii prin
interdependenţa dintre calitatea concepţiei , a fabricaţiei şi a produsului.
Măsurarea calităţii prin determinarea nivelului de calitate permite încadrarea
produselor în clase de calitate :
• de masă, superioară, extra, lux.
Nivelul calităţii este determinat de :
• compozitia fibroasă şi calitatea materiei prime, a furniturilor şi
accesoriilor;
• gradul de noutate în creaţie şi proiectare;
• mărimea seriei de fabricaţie pe model;
• mod de tehnoprezentare.

De regulă, punctele de control se amplasează:

• înaintea operaţiilor de bază;
• înaintea operaţiilor la care costul remedierii ar fi mult mai mare decît
cel al controlului;
• între secţiile şi zonele de fabricaţie;
• la produse finite.
Controlul de calitate trebuie să reprezinte o îmbinare raţională de
autocontrol, control interoperaţional, control pe flux de fabricaţie şi control
executat de organele C.T.C.
Controlul efectuat la ansamblarea reperelor începe odată cu operaţia de
alimentare, când pot fi depistate defecte ca de exemplu: decupări
necorespunzătoare, variaţii de nuanţă la reperele perechi.
Controlul realizat pe durata operaţiilor de asamblare are în vedere eliminarea
defectelor de coasere (variaţii ale pasului de cusătură, încreţirea materialului,
împletirea necorespunzătoare a firelor); eliminarea unor defecte la asamblările
prin termolipire etc.
Pe parcursul procesului de confecţionare se urmăreşte ca toate operaţiile să
fie realizate conform indicaţiilor din documentaţia tehnică.
Calitatea executării diferitelor repere şi ansamble se controlează în funcţie
de specificul fiecăruia şi a produsului respectiv.
După controlul calitativ final produsele sunt ambalate.
 Bibliografie:

 https://tlathome.com/wp-content/uploads/2020/12/2021-Color-Catalog.pdf
 https://www.gaylewarwick.com/Gayle_Warwick_2020_11_07.pdf
 GHE. Ciontea, F. Tănase – Utilajul și tehnologia confecțiilor textile,
Editura didactică și pedagogică 1995, București,

 GHE. Ciontea – Utilajul și tehnologia meseriei, Editura didactică și

pedagogică 1995, București,

 V. Papaghiuc – Variante tehnologice de confecționare a produselor de

îmbrăcăminte, Editura Performantica 2008, Iași.

 N. Tăutu, M. Adrușca – Croitorie pentru femei, Editura Tehnică

București, 1962.
ANEXE