Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
DOMENIUL TEXTILE- PIELĂRIE
Calficarea: Confecționer produse textile
Pentru examenul de certificare
a competențelor profesionale, nivel 3
Anul școlar 2020 -2021
Elev:
Îndrumător proiect:
Prof. Ing. Gr.I. Dorofteiu Carmen Iuliana
1
TEMA PROIECTULUI
Tema nr. 28 din lista temelor naționale
2
Planul proiectului
1. Argument
6. Bibliografie
1.Argument
3
Lucrarea ”Prelucrarea și montara prin coasere a beteliei pentru
fustă (fața și dosul beteliei dintr-un singur reper)” prezintă un proiect
realizat în scopul certificării competențelor profesionale în învățământul
liceal, nivelul 3,profil tehnic, specializarea confectioner produse
îmbrăcăminte
Îmbrăcămintea ocupă în rândul celorlale bunuri de larg consum un
loc special deoarece reflectă neîncetat evoluția civilizației, materială și
spirituală a societății contemporane.
Produsul de îmbrăcăminte se realizează într-o succesiune de faze în
care, ca obiect al muncii, cumulează o multitudine de caracteristici de
calitate, rezultate din cerințele purtătorilor.
Calitatea produselor de îmbrăcăminte devine tot mai mult factorul
hotărâtor, în
dorința cumpărătorilor despre achiziționarea acestora, um mijloc important
de concurență si un indicator esențial de apreciere a întregii activități,
desfășurate la un moment dat de producătorul de confecții.
Îmbrăcăminte este un bun vestimentar pe care oamenii îi folosesc
pentru
apărarea corpului de intemperii si în scop estetic.
Meseria de Confectioner Produse Textile este o meserie cu caracter
artistic , deoarece îmbină pasiunea, frumosul cu utilul, fapt care se
manifestă în procesul de transformare tehnologică a materiei
prime/material de bază în produs vestimentar inspirat, confecționat.
Certificarea competențelor profesionale este utilă pentru a ne
permite obținerea unui document care atestă nivelul nostru de pregătire,
compentențe și abilitățile dobândite în anii de studii.
Prin tema proiectată și realizată / confecționată demonstrez
compentețele tehnice, practice și teoretice pe care le-am dobândit pe
parcursul a 3 ani de studiu în cadrul Învățământului Profesional.
Tehnologia de confecționare a unui produs cuprinde, în structura sa,
etape de lucru și operații de execuție prin care se realizează transformarea
semifabricatelor în produse confecționate.
Ca urmare, procesul tehnologic de confecționare reprezintă
totalitatea operațiilor necesare transformării semifabricatelor în produse
finite.
În general structura produsului tehnologic de confecționare
cuprinde, următoarele etape și operații de execuție.
4
În timpul orelor de specialitate, prin succesiunea modulelor studiate
mi-am însușit cunoștințele care să mă ajute să proiectez și să confecționez
diferite produse de îmbracăminte.
Tema a fost selectată din lista generală de teme propuse pentru
Învățământul Profesional, pentru calificarea Confecționer Produse Textile,
elaborată și aprobată în cadrul Ministerului Educației
2. Noțiuni generale
O fustă reprezintă unul dintre articolele de vestimentație cele mai
iubite de femei, mai ales în zilele călduroase de vară când le oferă maximul
de confort și le oferă, în plus, șansa de a avea o ținută la modă în care fusta
să fie vedeta. Este drept că și alegerea unei fuste dama poate fi
problematică pentru multe femei care nu știu ce lungime să aleagă, ce
culoare sau ce material, însă având în vedere câteva aspecte importante în
ceea ce privește purtarea fustelor, o poți alege pe cea potrivită ție, în care să
te simți extrem de confortabil și care, pe deasupra, să îți permită să fii la
modă, urmând cele mai noi tendințe.
Acest articol de vestimentație atât de îndrăgit de femei pare a căpăta
un caracter atemporal. Fustele au fost dintotdeauna unele dintre cele mai
iubite haine femei și sunt în continuare. Așadar, nici nu mai este cazul să te
întrebi dacă fustele sunt la modă și vara aceasta. O fustă poate fi purtată
oricând, cu orice ocazie, asortată cu un tricou sau cu o cămașă, cu o
pereche de adidași, cu o pereche de sandale mai mult sau mai puțin
elegante, așadar versatilitatea sa este una recunoscută.
5
Materiale de bază și materialele auxiliare
7
Aţa de cusut este un material auxiliar folosit la confecţionarea,
prelucrarea, asamblarea și finisarea îmbrăcămintei. Ața se alege în funcție
de materialul utilizat şi de modul de coasere (manual sau mecanic). Aţa
trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
ața trebuie să fie dintr-o fibră similară cu cea a materialului folosit (ața
de bumbac pentru țesătura din bumbac, ața de poliester pentru
materialele din fibre sintetice etc.)
finețea firului de ață trebuie să fie similară grosimii straturilor de
material folosit; pentru un aspect mai plăcut se recomandă utilizarea unei
ațe de cusut mai subțire
ea trebuie să corespundă ca rezistență materialului folosit
culoarea aței se alege într-o nuanţă mai închisă decât cea a materialului
de bază; pentru realizarea cusăturilor decorative, se utilizează o culoare
contrastantă
Aţa de cusut se clasifică după următoarele criterii:
După origine:
din bumbac;
din in şi cânepă
din mătase naturală
din mătase artificială
din fibre sintetice (PES, PA)
din fibre în amestec
După fineţe:
aţă subţire: Nm 100/3; 85/3
aţă de fineţemedie: Nm 60/3; 54/2
aţă groasă (pentru materiale groase şi butoniere): Nm 40/4; 54/2/3;
85/2/3; 100/2/3
aţă foarte groasă (pentru articole din piele): Nm 40/3; 40/3/3; 54/3
8
Contextura aţei de cusut
Firul este compus dintr-un filament sintetic continuu, cu sau fără
elasticitate, cu sau fără torsiune, având un aspect voluminos, care rezultă
dintr-o microîncreţire (ondulaţie sau o buclă a filamentului de bază). În
funcție de contextura firelor, acestea pot fi răsucite în două, în trei sau pot
fi cablate. Direcția torsiunii variază, astfel firele se împart în:
fire răsucite spre stânga, în torsiune S
fire răsucite spre dreapta, în torsiune Z
Pentru a evita defectele de coasere și pentru a produce un tighel
calitativ, este important să se ia în considerație tipul de torsiune la diverse
mașini de cusut industriale. Firele în torsiune Z se adaptează bine la sensul
de rotaţie, în cazul croşetării sau la maşinile de cusut industriale. La
maşinile cu două ace, în aceeași direcție de rotaţie, un fir va fi torsionat în
Z, iar celălalt fir – în S.
Garniturile sunt materiale auxiliare folosite în scop funcțional sau
ornamental. Din această grupă fac parte: dantela, șnurul, colțișorul şi alte
articole de pasmanterie. Furniturile folosite pentru încheierea și
ornamentarea produselor sunt:
nasturii – din material plastic, lemn, metal, os, sticlă, piele etc.;
copcile metalice;
capsele metalice;
cataramele – din material plastic, lemn, metal și os;
fermoarele – din material plastic și metal.
banda velcro – bandă textilă utilizată ca sistem de închidere a produselor
sport, marochinărie.
Nasturii se întrebuințează la îmbrăcăminte atât în scop funcțional,
pentru închiderea și poziționarea corectă a îmbrăcămintei, cât și în scop
decorativ. Nasturii pot fi confecționați din:
materie primă naturală: sidef, os, corn, lemn, piele, sticlă, ceramică;
materiale plastice;
metale şi aliaje de metale: oţel, aluminiu, bronz etc.
Nasturii pot fi de diferite forme și culori, având două, trei sau patru
orificii. Pentru a permite fixarea nasturilor manual sau la mașina de cusut,
numărul de împunsături de ac pe ţesătură trebuie să fie corelat cu finețea
aţei de cusut şi diametrul orificiului nasturelui. În caz contrar, există riscul
ruperii aţei în urma efectului abraziv condiționat de marginile orificiului
nasturelui.
9
Fermoarul este un accesoriu pentru închiderea detaliilor
îmbrăcămintei, format dintr-un ansamblu de zimţi, numit glisieră, pe care
se deplasează un cursor. Una din extremitățile fermoarului este blocată
prin limitatoare, iar cealaltă extremitate – printr-un limitator sau sistem de
separare, care permite ca ambele părți ale fermoarului să fie total separate
după deschiderea lui. Ansamblul compus din banda textilă şi zimţii fixaţi
pe ea se numeşte semilanţ, lanțul complet fiind obținut prin îmbinarea celor
două părți.
Benzile textile sunt în general ţesute din fire de bumbac, din fire
poliesterice texturate, din amestecul acestor fire (PES şi bumbac). Ele
trebuie să fie dimensional stabile, să nu se alungească, pentru a asigura o
durabilitate a zimţilor. În afară de robusteţe, culoarea benzilor vopsite
trebuie să fie rezistentă, pentru a evita pătarea produselor în timpul
curăţării sau spălării.
10
Verificarea calității materialelor textile
Materialele textile necesare confecţionării îmbrăcămintei la comandă
sunt achiziţionate de ateliere sau sunt oferite de către client. Atât
materialele de bază, cât și cele auxiliare, sunt verificate în timpul
recepționării, pentru a determina calitatea și cantitatea acestora. Verificarea
constă în controlul aspectului exterior al materialelor, privind tuşeul,
uniformitatea culorii, defectele evidente de pe suprafaţa materialului etc.
Croitorul examinează fiecare bucată de ţesătură primită, identifică
defectele și le marchează cu aţă de culoare contrastantă pe marginea
țesăturii. Pe lângă aceasta, fiecare defect se conturează cu cretă sau cu
săpun. Materialul cu defecte se aranjează apoi pe masa de croit și se
verifică dacă toate elementele produsului vestimentar solicitat se
încadrează și dacă lungimea pânzei este suficientă pentru confecționarea
acestuia.
Defectele sunt imperfecţiunile unui produs de îmbrăcăminte, cauzate de
pătarea materialului textil sau din diverse alte motive. Acestea pot apărea
local, adică sunt defecte vizibile de fir, de confecţie sau de culoare, și se
pot întinde pe o porţiune a materialului sau pe toată suprafața acestuia.
Defectele se clasifică în:
defecte de ţesere sau tricotare, cum ar fi: fire lipsă din bătătură sau
urzeală, identificate ca fire trase (duse); îmbinarea greşită a firelor de
urzeală sau de bătătură; ochiuri deformate – ochi înclinat de la direcţia sa
corectă, de obicei, dreaptă; ochiuri rare – ochiuri la care nu este păstrată
desimea necesară; formarea de nopeuri – apariţia de aglomerări de bucle
şi capete de fibre încâlcite sub forma unor biluţe pe suprafaţa unui
material; biezare – tendinţa unui material textil plan de a se deforma,
atunci când este întins liber pe o suprafaţă, prin abaterea de la
perpendicularitatea elementelor constituente, respectiv a firelor de
urzeală faţă de cele de bătătură, a şirurilor faţă de rândurile de ochiuri;
defecte de finisare, de exemplu, neuniformităţi de vopsire locale –
porţiuni deschise sau închise la culoare; colorare neregulată; scămoşare
și lăţime neuniformă;
defecte de ambalare şi transport, cum ar fi rupturi, pete de ulei, găuri
etc.
11
CLASIFICAREA ÎMBRĂCĂMINTEI
Îmbrăcămintea este un articol vestimentar, folosit pentru a proteja
corpul împotriva intenperiilor și în scop estetic.
Reperele principale sunt părți componente ale îmbrăcămintei care nu pot
lipsi din structura fizică a unui produs, iar reperele secundare sunt părți
componente care pot lipsi din structura fizică a unui produs.
4. După sezon:
- pentru vară
- pentru primăvară / toamnă
- pentru iarnă
12
- de vârstă preșcolară
- de vârstă școlară
- pentru adolescenți / adolescente
- pentru adulți: femei și bărbați
6. Grupa de conformații:
- grupa baby
- grupa mică
- grupa mijlocie
- grupa mare- grupa A (adolescenți)
- grupa B,C,D (femei și bărbați)
- cu sprijin pe umeri
- cu sprijin pe talie
8. după complexitate:
- de complexitate redusă
- de complexitate medie
- de complexitate ridicată
9. după destinație:
- lenjerie de corp;
- îmbrăcăminte exterioară;
- îmbrăcăminte uzuală;
- îmbrăcăminte tip sport;
- îmbrăcăminte de protecție;
- îmbrăcăminte cu destinație specială;
- îmbrăcăminte de ocazie;
- îmbrăcăminte de semifabricație.
13
CLASIFICAREA ÎMBRĂCĂMINTEI DUPĂ DESTINAȚIE
Lenjerie de corp
Accesorii nou-născuți;
-Scutece; Feșe; Pleduri; Port – baby; Saci de dormit.bavete ( bărbițe);
bonete (scufițe); pantalonași cu botoșei; cămășuțe; pieptărașe;
Articole de lenjerie
-chiloți, maieuri, combinezoane, sutiene, corsete;cămăși de noapte; flanele
pantaloni de corp, pijamale;
Îmbrăcăminte uzuală:
Rochii; Bluze; Fuste; Pantaloni: Veste; Sarafane; Cămăși; Jachete;
Pelerine; Sacouri; Blezere; Pardesie; Paltoane; Impermiabile; Pulovere,
Fulare; Căciuli; Pălării; Ciorapi; Sosete, Mănuși;
De protecție:
halate; salopete; combinezoane; pantaloni cu pieptar; pelerine de ploaie;
șorțuri; mănuși de protecție; baticuri de protecție.
De ocazie:
-rochii,bluze;fuste;pantaloni,sacouri;veste;smochinguri;frac;redingotă.
De semnificație:
Cu destinație specială:
-uniforme militare, uniforme școlare,uniforme pentru marină,uniforme
CFRuniforme pentru pompieri;uniforme pentru aviație,costume pentru
mineri,costume și mantale pentru silvicultori;costum pentru personal
medical,costume populare.
14
FUNCȚIILE ÎMBRĂCĂMINTEI
15
Descrierea Reperului
Cordoanele sunt detalii secundare având rol ornamental și de ajustare a
îmbrăcămintei, pentru ajustarea totală sau parțială pe corp.
Sunt utilizate la produse ca: rochii, fuste, bluze, pantaloni, pardesiuri sau
jachete. În funcție de produs, cordoanele au lățimea de la 2 la 6 cm fiind mai înguste
la rochii, fuste si bluze și prevăzute cu lățimea peste 3 cm la jachete, pardesiuri si
paltoane. Lungimea codonului se ia cel puțin egală cu circumferința taliei , după care
se adaugă adaos de lungime după preferință ținând cont de destinația acestuia. Unele
produse vestimentare sunt prevăzute cu cordoane parțiale , aplicate numai la mâneci,
spate, piepți sau combinat la spate și piepți având denumite găici. Cordonul poate fi
confecționat simplu sau dublu, detașabil sau fix, având scop ornamental sau
funcțional.
16
Norme specifice de securitate a muncii pentru industria
confectiilor din textile, blana si piele
17
Confectionarea, îmbinarea pe masini de cusut
18
Rasturnarea capului de masina de cusut in vederea curatarii, ungerii sau in alte
scopuri, cat si readucerea sau fixarea acestuia in masa de sustinere prin bolturile
prevazute in acest scop, se vor face simultan cu ambele maini.
Uneltele de mana (foarfece, cutite etc.) vor fi asezate in sertar cu partea ascutita
spre inainte, astfel incat la scoaterea lor mana operatorului sa nu fie expusa la
intepaturi sau taieri.
Deplasarea masinilor de cusut se va face numai dupa ce stecherul a fost scos
din priza.
In timpul lucrului sunt interzise discutiile, iar privirea angajatului trebuie sa fie
indreptata permanent asupra operatiei pe care o executa.
Cu masinile de cusut simple este interzis a se lucra fara aparatori la tija acului.
Este interzis a se lucra cu masinile de cusut nasturi atunci cand acestea au scos
vizorul de protectie sau acesta este deteriorat.
20
UNELTE ȘI DISPOZITIVE FOLOSITE ÎN TIMPUL
CONFECȚIONĂRII
21
5. FIȘE TEHNICĂ A UTILAJULUI
UTILIZAREA CUSĂTURILOR
22
FIȘA TEHNICĂ A UTILAJULUI
DENUMIREA CARACTERISTICI:
UTILAJULUI: MAȘINA
TRIPLOC
- este folosită ca utilaj de bază la
confecţionarea produselor din
tricot.Cusăturile realizate sunt utilizate
pentru surfilarea sau pentru asamblarea
concomitent cu surfilarea şi tăierea
rezervei la o anumită distanţă. Viteza de
coasere este până la 8000 împ./min. acest
lucru este posibil prin modificări aduse în
forma arborelui principal şi organelor de
lucru.Cusăturile pot fi formate din 1,2
până la 5 fire de aţă în funcţie de numărul
de ace şi al apucătoarelor. Este acţionată
cu motor electric.Părţi principale; masa
maşinii, corpul maşinii.
CUSĂTURĂ REALIZATĂ: PARAMETRII CUSĂTURII:
Pasul de cusătură este reglabil între 1,2 -
3,5 mm
lățimea cusăturii este reglabilă între 2,5 -
6 mm
23
FIȘA TEHNICĂ A UTILAJULUI
DENUMIREA UTILAJULUI CARACTERISTICI TEHNICE
Fierul de călcat cu abur.
Încălzirea tălpii se realizează la: (220w)
puterea de consum este de: 800,10/W
umezirea produsului se realizează prin
aburire.
Parametrii tratamentului umidotermic
Tratamentul umidotermic se bazează pe slăbirea legăturilor moleculare
ale materialelor care trec din stare vitroasă în stare supraelastică. Materialele
revin la starea iniţială după efectuarea călcării, acest procedeu permite
modelarea şi fixarea lor în forma şi poziţia stabilită de tehnologia de
fabricaţie.
Umiditatea (w), reprezintă cantitatea de apă necesară materialelor în
procesul umidotermic.
Umiditatea chimică, reprezintă cantitatea de apă ce se găseşte în
compoziţia chimică a fibrelor şi care nu poate fi eliminată din material în
timpul prelucrării.
Umiditatea relativă, reprezintă cantitatea de apă determinată de
higroscopicitatea materialului şi de umiditatea mediului ambiant.
Umiditatea tehnologică, reprezintă cantitatea de apă ce se adaugă în
timpul tratamentului umidotermic.
Presiunea (P), exprimă forţa de presare pe suprafaţa de material.
Această presiune este în funcţie de modul cum se efectuează operaţia de
călcare ( manual sau cu ajutorul presei)
Operaţii de netezire p= (0,1-0,5).105N/m2
Operaţii de modelare p= (0,5 – 1).105 N/m2
Ooperaţii de aburire p = (0,5 – 1).105 N/m2
Operaţii de presare p= (1,1- 10) .105 N/m2
Temperatura(t), este determinată de: natura materialelor, felul
operaţiei,procesul de călcare(aplicat direct sau pe pânză intermediară), durata
expunerii la temperatură, presiunea de călcare.În funcţie de natura
materialelor, temperatura de lucru în acest proces variază între anumite limite:
Pentru materiale din lână 150-220oC
Pentru materiale din bumbac 110-150oC
Pentru materiale din mătase 90-120oC
Pentru materiale din in şi cînepă 115- 150oC
Pentru fibre sintetice 40-120oC
Această temperatură este în funcţie de natura fibrelor.
24
CONTROLUL CALITĂŢII PRODUSELOR ŞI FINISAREA
FINALĂ
În concepţie largă, calitatea produselor reprezintă totalitatea propietăţilor unui
produs, măsura în care acesta satisface necesitatea socială. Calitatea diferenţiază
produsele de acelaşi fel după gradul în care performanţele acestora satisfac cerinţele
consumatorului, concretizând nivelul tehnic dar şi elementele de ordin estetic şi
economic.
Prevederile STAS 10055 / 75 definesc triunghiul calităţii prin interdependenţa
dintre calitatea concepţiei , a fabricaţiei şi a produsului.
Măsurarea calităţii prin determinarea nivelului de calitate permite încadrarea
produselor în clase de calitate :
• de masă, superioară, extra, lux.
Nivelul calităţii este determinat de :
• compozitia fibroasă şi calitatea materiei prime, a furniturilor şi
accesoriilor;
• gradul de noutate în creaţie şi proiectare;
• mărimea seriei de fabricaţie pe model;
• mod de tehnoprezentare.
De regulă, punctele de control se amplasează:
• înaintea operaţiilor de bază;
• înaintea operaţiilor la care costul remedierii ar fi mult mai mare decît cel
al controlului;
• între secţiile şi zonele de fabricaţie;
• la produse finite.
Controlul de calitate trebuie să reprezinte o îmbinare raţională de autocontrol,
control interoperaţional, control pe flux de fabricaţie şi control executat de organele
C.T.C.
Controlul efectuat la ansamblarea reperelor începe odată cu operaţia de
alimentare, când pot fi depistate defecte ca de exemplu: decupări necorespunzătoare,
variaţii de nuanţă la reperele perechi.
Controlul realizat pe durata operaţiilor de asamblare are în vedere eliminarea
defectelor de coasere (variaţii ale pasului de cusătură, încreţirea materialului,
împletirea necorespunzătoare a firelor); eliminarea unor defecte la asamblările prin
termolipire etc. Pe parcursul procesului de confecţionare se urmăreşte ca toate
operaţiile să fie realizate conform indicaţiilor din documentaţia tehnică.
Calitatea executării diferitelor repere şi ansamble se controlează în funcţie de
specificul fiecăruia şi a produsului respectiv.
După controlul calitativ final produsele sunt ambalate.
25
Bibliografie:
https://tlathome.com/wp-content/uploads/2020/12/2021-Color-
Catalog.pdf
https://www.gaylewarwick.com/Gayle_Warwick_2020_11_07.pdf
GHE. Ciontea, F. Tănase – Utilajul și tehnologia confecțiilor
textile, Editura didactică și pedagogică 1995, București,
GHE. Ciontea – Utilajul și tehnologia meseriei, Editura didactică
și pedagogică 1995, București,
V. Papaghiuc – Variante tehnologice de confecționare a
produselor de îmbrăcăminte, Editura Performantica 2008, Iași.
N. Tăutu, M. Adrușca – Croitorie pentru femei, Editura Tehnică
București, 1962.
26
ANEXE
27