Liceul tehnologic

George Baritiu
LIVADA
Judeul Satu Mare

Lucrare de specialitate
pentru certificarea competenelor profesionale n
vederea obinerii certificatului de calificare
profesional nivel 3

Calificarea:
Tehnician in industria textila

Coordonator:
Prof. Popa Camelia

Elev: POP TEODOSIA

Clasa a XIV seral textile

~~ Promoia 2012-2013 ~~
 TEMA PROIECTULUI

ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU

PRODUSUL FUSTA IN OPT CLINI
 Planul proiectului

Cap.I. Argument
1. Produs Etalon
1.1.Schita modelului
1.2.Descrierea modelului
1.3.Detalierea produsului
Cap.II. Proiectarea documentatiei tehnice
2.1.Fisa tehnica a produsului
2.2.Materiale de baza si auxiliare
2.3.Construirea tiparului clasic
2.4.Transformarea tiparului clasic in model
2.5.Construirea sabloanelor
2.6. Norma interna
2.7.Norma de consum
2.8.Pregatirea materialelor pentru croit
2.8.1.Croirea materialelor
2.9.Elaborarea incadrarii sabloanelor
2.10.Procesul tehnologic de confectionare
Cap.III.Norme de protectia muncii

Bibliografie
Anexe
 Cap.I Argument

Creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse acceptata de
piata de desfacere. n perioada actual, cerinele utilizatorilor de mbrcminte sufer schimbri
importante, ca de exemplu: orientarea spre o mbrcminte cu grad ridicat de funcionalitate
(confortabil, lejer, uor de ntreinut); un accent deosebit pe cerinele de ordin cultural, ca
manifestare aapartenenei la un anumit grup sociocultural, sau a respectrii unor tradiii sau
tabuuri; orientarea spre raportul calitate pre, ca o consecin a faptului cse dorete o mare
varietate de produse, la un pre unitar sczut.
Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind
functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale societatii.
In vara aceasta toate accesoriile sunt de dimensiuni mari: posete, ochelari de soare,
bijuterii - cu cat sunt mai mari si, dupa caz, mai viu colorate, cu atat sunt mai moderne.
Aceasta regula nu ar fi putut sa aiba exceptie nici in ceea ce priveste imprimeurile - nuante vii,
foarte intense si contrastante. Sunt de preferat imprimeuri florale, cu modele orientale sau
figuri geometrice. Daca nu agreezi culorile puternice, ai o alternativa pe cat de moderna, pe
atat de romantica si atragatoare: rochii si topuri din materiale vaporoase, in culori pastelate:
tonuri de roz, bleu, vernil, lila sau galben deschis sunt cateva din optiunile pe care le ai la
dispozitie.
In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin stil,acesta
devenind expresia artistica unitara a unei anumite epoci.
Ca o necesitate absoluta imbracamintea actuala trebuie sa asigure omului cmoditate in
folosinta , o linie moderna si sa reflecte tonul imbracamintei contemporane. Pe plan economic
trebuie sa aiba simplitate in confectionare , sa fi placuta la purtare si sa aiba un pret cat mai
redus. Moda este un fenomen social care se manifesta in diverse domenii ale vietii. Moda
imbracamintei este folosita de om zilnic in toate imprejurarile in care se afla. Omul este
preocupat continuu de a se imbraca modern si elegant.
Moda inseamna echilibrarea gustului personal cu cel unanim acceptat, inseamna a
adopta intr-o nota personala ceea ce practica dovedeste corespunzator cu gustul si preferintele
timpului, arta de a alege, dintre elementele invariabile, pe cele ce se armonizeaza cu
personalitatea fiecaruia, la locul potrivit, la timpul potrivit.
Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent artistic si se
modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a
caror principala calitate este noutatea.
Incadrarea in moda a unui produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in
evidenta personalitatea,fara a se exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea tinand cont de
silueta, varsta,sex,stil personal.
Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand
cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.
Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi
sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru
tineret.
Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin culoare,prin
diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.
Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin corectarea
anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a modelului celui mai
avantajos siluetei respective.
 In consecinta, creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse
acceptata de piata de desfacere.
n perioada actual, cerinele utilizatorilor de mbrcminte sufer schimbri importante,
ca de exemplu:
orientarea spre o mbrcminte cu grad ridicat de funcionalitate(confortabil, lejer,
uor de ntreinut);
un accent deosebit pe cerinele de ordin cultural, ca manifestare aapartenenei la un
anumit grup sociocultural, sau a respectrii unor tradiii sau tabuuri;
orientarea spre raportul calitate pre, ca o consecin a faptului cse dorete o mare
varietate de produse, la un pre unitar sczut.

Modelul propus a fi realizat in acest proiect este fusta in opt clini.

1.1 Schita modelului
 1.2 Descrierea modelului

Fusta este un articol de mbrcminte care are sprijin n talie,acoper partea inferioar a
corpului de la talie n jos i este un obiect de mbrcminte specific persoanelor de sex feminin.
Diversele modele defuste se obin prin variaia lungimii i a lrgimii, precum i prinaccesoriile
utilizate. Se deosebesc fuste mini (au lungime pn mai susde genunchi), midi ( care acoper i
gamba), maxi ( care acoper i glezna).
Fustele sunt utilizate n toate anotimpurile iar n funcie de materialul din care se
confecioneaz pot fi:
- Subiri
- Groase

Fusta este un articol de mbrcminte nelipsit din garderoba unei femei. Prin diversitatea culorilor
i a materialelor din care pot fi confecionate i prin faptul c se pot schimba de cte ori este
necesar, fustele aduc permanent o not nou i prospeime n vestimentaie.
Fusta reprezint o categorie de baz, de produs cu sprijin pe talie. Produs de sine, element al
unui ansamblu (un taior, vest) sau elemente componente a unei rochii secionat pe linia taliei.
Fusta poate prezenta deferite forme:
- fusta clasic
- fusta dreapt
- fusta n ase clini
- fusta n opt clini

Modelul ales de mine, este fusta din opt clini. Este compus din urmtoarele detalii: fa patru
clini, spate patru clini,betelie.
Este un produs avnd inuta clasic,spre terminaie clinul avnd o form mai evazat.
Fixarea pe talie se face prin intermediul unei betelii, ncheiat lateral. nchiderea produsului
se realizeaz printr-un fermoar realizat n partea stng. Rezervele pentru custur sunt de 1,5
cm.
Tivul se realizeaz prin surfilare i ndoire i apoi tighelire la vrf de ac.
Fusta n opt clini este o fust la mod n momentul respectiv, purtnduse de femei la toate
vrstele. Poate fi folosit att ca nbrcminte uzual i tot odat poate fi i o fust pentru ocazii
speciale dac este asortat cu o bluz specific.

1.3 Detalierea produsului.

Detaliile produsului sunt:

- detalii principale: opt clini ,betelie
-detalii secundare:
 Cap II Proiectarea documentaiei tehnice

Ansamblul documentatiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia care

caracterizeaza modelul nou creat si care trebuie sa asigure realizarea lui industriala in toate fazele
procesului de fabricatie.
Elementele care formeaza documentatia tehnica sint:
- modelul nou creat (etalon);
- sabloanele (prin constructia tiparului de baza, multiplicarea tiparelor si
reproducerea lor);
- normele interne si standardele;
- consumul specific (prin normarea materiiior prime si a materialelor auxiliare);
- procesul tehnologic de confectionare.
Modelul, reprezinta acea parte a documentatiei tehnice care stabileste aspectul, forma,
precum si caracteristicile operatiilor de croire si confectionare a produsului, materiaie folosite si
virsta purtatorului.
Creatia noilor modele se face prin studierea in mod organizat periodic a tit gustului cit si cererilor
populatiei, privind gama tesaturilor, a culorilor si desenelor.
Creatorii de modele, pentru a fi in pas cu tendintele noi ale modei, trebuie sa aiba la dispozitie
un fond documentar de specialitate, format din jurnale de moda. din diferite tari ale lumii si
participind la diferite intilniri Internationale (tirguri, expozitii, consfatuiri, schimburi de
experienta) privind moda vestimentara.
De asemenea, un izvor nesecat de inspiratie este creatia populara, care of era creatorului sa
gaseasca formele si liniile de croiala, desen si colorit in concordanta. cu noua arhitectura. a
oraselor, a satelor si cu natura incon-juratoare.
Creatia in domeniul imbracamintei are un caracter aplicativ, acesta constituind o simbioza intre
tehnica si arta.
Destinatia pe care o are produsul respectiv influenteaza modelul ales. Astfel, din punct de vedere
al destinatiei, produsele de imbracaminte se clasi-fica in: imbracaminte de serviciu, de casa, de
protectie, de sport, de ocazie etc.
Materialele care se folosesc se aleg in functie de destinatia pe care o are produsul respectiv, din
bumbac, lina, matase, fibre sintetice sau artificiale, iar din punctul de vedere al contexturii pot fi
cu dungi, in carouri si in diverse modele.
Materialele auxiliare se aleg astfel incit sa formeze un complex bine armonizat cu tesatura de
baza.
Virsta purtatorului poate influenta si ea alegerea modelului. Astfel, pentru cei virstnici, modelele
vor fi mai simple, clasice, iar pentru cei tineri, mai complicate (indraznete). La proiectarea unui
model de imbracaminte se va tine seama de toti factorii mentionati.
Dupa. executare, modelele sint prezentate in fa|a reprezentantilor din comert, in vederea
contractarii.
Modelele contractate sint analizate de o comisie de omologare, ce avi-zeaza punerea lui in
fabricatie, devenind model-etalon". El serveste pentru compararea intregii productii fabricate pe
baza lui, precum si la receptionarea acestuia de catre beneficiari.
Sabloanele servesc procesului de croit si controlul detaliilor croite. In fabricatie ele se
numesc si sabloane de lucru, unele dintre acestea fiind necesare la coaserea unor de detalii cu
dimensiuni foarte precise si in special care necesita simetrie (colturi de gulere, revere, mansete,
clape etc.); ele au dimen-siunea exact a a detaliului la aspect gata.
Normele interne si standardele sint documentele prin care se stabilesc nor me si prescriptii
privitoare la calitatea, caracteristicile, dimensiunile si alte elemente ce definesc un produs. Ele sint
instrumentul de verificare a calitatii, modul de marcare, ambalare si transport, in functie de
diversele tipuri de confectii si destinatia lor.
Prin consum specific se intelege cantitatea de materii prime si materiale auxiliare necesare
pentru confectionarea unui produs. Consumurile specifice difera. de la produs la produs, in functie
de model, material, tehnologia de confectionare, modul de incadrare a sabloanelor pe material
etc.

2.1. Fisa tehnica a produsului

Produsul etalon se realizeaza in functie de moda ,de conditiile climatice si de destinatie.

Faza de proiectare cuprinde doua etape :
- Desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.
- Analiza tehnico-artistica ;in urma acestui control se efectueaza modificarile
propuse executandu-se si alte variante .
Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de fabricatie.
In cazul meu produsul etalon se executa la dimensiunile individuale cu urmatoarele
dimensiuni principale ale corpului :
o IC=inaltimea corpului
o Pb=Perimetrul bustuluii
o Ad=Adaosul de lejeritate
Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de constructie a
elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea tipurilor de materiale din
care se confectioneaza precum si date privind tehnologia de executie.
Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in care se executa
produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza principalele dimensiuni,
valorile acestora si locul de masurare a produsului finit precum si tolerantele admise fata
de valorile nominale. Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru
si la controlul dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2 cm la
dimensiunile mari si 0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.
Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se sesiza pete sau urme
de degradare.
Cerintele tehnice cuprind :
- cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor
- latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor
- distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale
- existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele
de innadire la croirea unor repere.
Masinile folosite pentru realizarea produsului meu sunt :
- -masina de cusut simpla.
- -masina de surfilat triplock
- -fierul de calcat
 2.2. Materiale de baz i auxiliare

esturile sunt produse textile obinute prin ncruciarea a dou sisteme de fire unul de
bttur i unul de urzeal.
esturile se clasific dup mai multe criterii :dup structur,dup destinatie,dup natura
materiei prime folosite.
Dup structur pot fi:
-esturi cu legturi fundamentale
-esturi cu legturi de baz
-esturi cu legturi diagonale
-esturi cu legturi combinate
-esturi cu legturi cu desene
Dup natura materiei prime:
-esturi din fibre naturale
-esturi din fibre sintetice
-esturi din amestec de fibre
Dup destinaie pot fi:
-esturi pentru lenjerie
-esturi pentru bluze i rochii
-esturi pentru costume uoare
-esturi pentru rochii i costume de sear
-esturi pentru mbrcminte de protecie
Materialul de baz ales pentru confecionarea produsului fusta in opt clini are urmtoarele
caracteristici:limea 150 cm culoarea negru.
Din acest material pot fi confecionate i alte produse de mbrcminte exterioar.
Materialele auxiliare sunt:
-cptuelile
-ntriturile
-furniturile
-garniturile.
Cel mai important material auxiliar este aa de cusut.
Pentru produsul meu am folosit urmtoarele materiale auxiliare:
-aa de cusut
-fermoar
-intaritura
-nasture

2.3 Constructia tiparului de fusta in opt clini

Fusta cu clini este un model confecionat din fii de material, tiate pe lungime i asamblate
prin custuri.
Dup forma clinilor, acetia pot fi clini evazai i clini rotunzi.
Fusta din clini evazai este un model care poate fi:scurtat(mini), cu lungime normal sau
lung. Ca pri componente este compus din patru pn la opt clini i un cordon de ajustare pe
talia corpului. pentru o mai bun ajustare pe corp, fusta cu clini evazai este dublat cu cptual
din mtase sau tip mtase.
Fusta din clini rotunzi este un model lung,format din ase pn la zece clini i un cordon de
ajustare pe talia corpului. La partea superioar,clinii au form dreapt,asemntor clinilor
evazai,iar la partea inferioar sunt semirotunzi.
 La proiectarea fustei din clini se construiete tiparul pentru un singur clin,care va fi utilizat
pentru croirea fustei.
Pentru construcie se vor folosi ca dimensiuni principale:
C=1,56; Pb=41; Ad=1cm.
Modelul propus pentru construcie se va proiecta cu opt clini,deci: n=8.
Construcia fustei cu clini evazai se face pt un model cu opt clini.
Calculul dimensiunilor de baz:
Ls=C/10+2...3=1,56/10+2=17,6
Pt=Pb-10...12=41-11=30
P=Pb+5=41+5=46
Trasarea liniilor de baz:
As=Ls+2=17,6+2=19,6
Al=Lpr
Al=NZ+-K=65
Trasarea liniilor de contur:
AA1=AA2=Pt/n=30/8=3,75
SS1=SS2=Ps+Ad/n=47/8=5,875
LL1=LL2=2SS1+2...4=25,875+3=14,75
S1L3=S2L4=SL=45,4.

2.4 Transformarea tiparelor n model

Betelia are lungime de 30 cm i 7 cm lime. Tiparul clinului se modific la terminaie, se

mrete evazarea produsului cu 3 cm n ambele pri.

2.5 Construcia abloanelor.

Tiparele si sabloanele reprezinta. acea parte a documentatiei tehnice -care stabileste

forma si dimensiunile detaliilor produselor, servind la opera-tiile de croire.
Tiparele sint constructii grafice efectuate pe hirtie, pe baza dimensiuni-lor corpului si a
modelului respectiv. Ele se construiesc pentru fiecare detaliu al produsului respectiv, pentru
marimile medii, de la care prin multiplicare se pot obtine toate marimile necesare unui set,
dupa. modelul etalon.
Realizarea unui set de tipare pentru intreaga gama. de marimi se obtine prin constructia
unui singur tipar (marime medie), numit tipar de baza, care este apoi marit si micsorat.
Aceasta. metoda. se numeste multiplicare.
Constructia separata a fiecarui tipar este o metoda greoaie, consuma. timp, este mai putin
precisa. si necesita. o munca de inalta calificare. Marirea .si micsorarea tiparului de baza, poate
fi realizata prin urmatoarele metode:
- multiplicarea prin metoda radiala. ;
- multiplicarea prin metoda gruparii;
- multiplicarea prin metoda calculului proportional.

Sabloanele sint copii ale tiparelor la care s-au adaugat rezervele nece-sare de cusaturi
(pentru tiparele de confectii femei); acestea se executa pe carton, placi sintetice etc. Pentru
realizarea sabloanelor se aplica tiparul pe materialele din care se confectioneaza sablonul si apoi
se traseaza cu aju-torul ruletei conturul tiparului, plus rezervele de cusaturi, acolo unde este
cazul. Marginea sablonului se marcheaza prin vopsire sau prin gravare, pentru a avea controlul
asupra uzurii.
Sablonul se marcheaza prin diferite semne sau cifre, care indica numa-rul modelului pentru care
s-a executat, denumirea detaliului, marimea careia ii corespunde sablonul respectiv; se traseaza
liniile ce vor reprezenta firul drept" la croit cit si firul dublu", in cazul in care piesele respective
necesita croirea materialului pe dublu.
abloanele se obin prin suprafaa tiparelor pe liniile de contur, valorile pentru rezervele de
coasere i tiv.
ablonarea - este operaia prin care se traseaz conturul abloanelor pe material conform
ncadrrii stabilite anterior.
Pentru modelul confecionat utilizm urmtoarele rezerve: R1=1,5 cm rezerva de
tiv,R2=1,5 cm rezerva pentru custura lateral i pe linia taliei,R3=1,5 cm rezerva pentru
betelie.

2.6 Norma interna

Norma intern reprezint partea din documentaia tehnic care stabilete condiiile tehnice
dimensionale i de confecionare a mbrcmintei.
Acest document tehnic este utilizat n cadrul intreprinderilor sub form de norme interne
departamentale i norme de intreprindere.
Ca structur, norma de intreprindere cuprinde trei pri principale:

Partea I cuprinde noiuni generale asupra produsului, n care sunt indicate principalele
caracteristici ca : materiale folosite pentru confecionare, aspectul general n faza final,
caracteristicile detaliilor principale etc.

Partea a II-a se refer la condiiile tehnice dimensionale ale produsului i detaliilor

componente precum i la abaterile admisibile acestora. Dimensiunile stabilite prin norma intern
se refer la dimensiunile finale ale produsului.

Partea a III-a cuprinde modul de confecionare i principalele condiii care trebuie

respectate la realizarea produsului.

2.7 Norma de consum

a.Elaborarea ncadrrilor

Pentru determinarea consumului de material se efectueaz operaia de ncadrare a abloanelor

pe material i trasarea conturului abloanelor, care constituie o lucrare de studiu, analizndu-se
toate posibilitile de amplasare i reducere a consumului.
Utilizarea materialelor n producia de mbrcminte se face pe baza normelor de consum.

La amplasarea abloanelor trebuie respectate urmtoarele condiii:

Respectarea firului din estur stabilit la ncadrare;
Evitarea suprapunerii abloanelor n desen, care produc aa- numitele ciupituri de
margini sau de coluri, ce scurteaz sau ngusteaz detaliile produsului;
Respectarea sensului abloanelor fa de sensul firelor de urzeal i al desenului
materialului.

Dup modul de aezare pe limea materialelor, ncadrrile pot fi:

- ncadrri pe material dublu lat n care materialul este dublat, iar abloanele se
amplaseaz numai pe jumtate. Avantajul acestor ncadrri const n faptul c timpul de
ablonare este mai mic i detaliile decupate la croit sunt pereche. Aplicarea ncadrrilor pe
material dublat prezint dezavantajul c exist mai puine posibiliti de amplasare a
abloanelor i de reducere a deeurilor din material.
- ncadrri pe materialul desfcut n care abloanele se aeaz pe ntreaga lime. Metoda
ncadrrii pe material desfcut este larg utilizat, rezultnd o serie de avantaje economice. Prin
aceast metod de ncadrare, abloanele au multe posibiliti de aezare i astfel rezult mai
puine deeuri din material. La amplasarea abloanelor pe material se vor aaza abloanele
detaliilor mari pe marginile materialului, iar cele mici n interiorul acestora.

Lungimea rezultat prin ncadrare reprezint consumul, exprimat n metri sau centimetri.
Pentru ncadrarea simpl pe material desfcut realizat cu abloanele produsului proiectat
consumul este
L = 124 cm.

b.Calculul normei de consum

Norma de consum reprezint cantitatea de materiale necesare realizrii unui produs i este
variabil n funcie de forma, mrimea abloanelor i de produsul confecionat.
n industria confeciilor costul materialelor reprezint 70 - 80% din costul produsului.
Datorit acestui fapt este necesar luarea tuturor msurilor care s reduc consumul de
material.
Este cunoscut faptul c la confecionarea imbrcmintei sunt folosite ca materiale pentru
confecionat: esturi, tricoturi i o diversitate de furnituri.
Consumul de furnituri se stabilete la confecionarea prototipului i la multiplicarea
acestuia pentru seciile de producie.
Consumul de esturi i tricoturi se determin n cadrul laboratoarelor tehnice organizate
n acest sens.

2.8. Pregtirea materialului pentru croit

Pregtirea pentru croit este o etap a procesului de producie n care materialele sunt supuse
unor operaii de pregtire, n vederea croirii. Operaiile de pregtire pentru croit sunt:
- decantarea esturilor
- clcarea materialelor
- controlul i sortarea materialelor
- ablonarea i calculul laturilor
1. Decantarea este operaia de pregtire a materialelor, prin care se elimina
luciul si se reduc contraciile acestora. Decontarea const n umezirea i
uscarea materialelor, astfel are loc creterea stabilitii dimensionale a
esturii.
Decantarea se poate face;
a. Manual
- la materialele tip ln se face pe o mas de clcat pe care se aeaz materialul fr al
tensiona, apoi se calc cu o pnz umed.
- la materialele din bumbac, se in n ap 6-8 ore, apoi se usuc i se calc pe direcia
diagonal a firului de estur
b. Mecanizat - cu ajutorul unor maini de decantat
2. Clcarea este procesul umidatermic ce se aplica materialelor textile,
pentru a le asigura aspectul plcut, uniformitatea, netezimea. Clcarea se
realizeaz sub influena urmtorilor parametri: temperatur, umiditate i
timp.
n cazul materialului uor, se va ine cont de comportarea acestuia la temperatur. Fibrele de
poliester sunt fibre termoplaste. n procesele industriale, clcarea suprafeelor esturilor se
realizeaz cu mainile de calondrat, ce sunt prevzute cu cinci cilindri metalici ce au suprafaa
nclzit.
3. Controlul i sortarea materialelor clcate i decantarea se face din punct
de vedere calitativ i cantitativ.
Controlul calitativ
- se face numai din punct de vedere dimensional i al aspectului;
- defectele ce pot fi ntlnite la acest control sunt: scmoarea, guri, modificarea culorii
etc.;
- defectele constate se marcheaz pentru a fi sesizate la croire.
Controlul cantitativ
- are ca scop cunoaterea dimensiunilor fiecrui balot de material, naite de a fi croit;
- cea mai important dimensiune este limea materialului, dac limea aceluiai balot
variaz, acesta va influenta negativ operaiile de croire a materialului;
- n cazul baloturilor ce au variaii de lime, se secioneaz balotul n buci ce au aceeai
lime i se nscrie valoarea limii pe bonuri ce nsoesc bucile respective.
4. ablonarea este operaia prin care se traseaz conturul abloanelor pe material, conform
ncadrrii stabilite anterior.
Procedeele de ablonare se clasific n funcie de modul n care se realizeaz
ablonarea.
a. ablonarea manual - se realizeaz trasnd fiecrui ablon,
succesiv, pe material, cu creta de croitorie creioane speciale.
Acest procedeu este utilizat la ablonarea produsului fusta n
ase clini cu cute.
b. ablonarea cu trafaletul. Trafaletul este un complot de abloane
imprimate pe un material rigid. Conturul abloanelor este
perforat. Se aeaz trafaletul peste spn i se pulverizeaz praf
de cret peste toate perforaiile, apoi se ridic trafaletul,
rmnnd imprimate conturul abloanelor. Acest procedeu are
un randament mult mai ridicat dect cel anterior.
c. ablonarea automatizat - se face pe calculator, unde se stabilete
ncadrarea optim, consumul de material, transpunerea
abloanelor pe hrtie la scara 1:1.

2.8.1.Croirea materialelor

Croirea este o etap a procesului de producie prin care materialul ce a fost pregtit pentru
croit este transformat n semifabricate (piesele croite). Operaiile ce trebuie executate la croire
sunt:
- spanuirea materialelor
- secionarea spanului
- decuparea detaliilor
- controlul i formarea pacheilor
n cazul produsului fust n opt clini se poate folosi decuparea manual a detaliilor.
Controlul i formarea pachetelor este operaia prin care detaliile rezultate n urma croirii sunt
controlate i apoi mpachetate pentru a fi confecionate.
Controlul semifabricatelor se face:
 - calitativ: se aeaz ablonul peste detalii i se verifica forma i dimensiunie acestora;
dac au fost corect decupate, dac nu s-au deplasat starturile din spn n timpul tierii
- cantitativ: n cazul pachetelor de detalii decupate din spn se numra prin sondaj
detaliile dintr-un pachet, pentru a verifica daca numrul lor corespunde cu numrul foilor
din span.
Formarea pachetelor se face n paralel cu controlul:
- se formeaz pachete ce conin toate detaliile unui produs
- se aeaz n exterior detaliile mari i n interior cele mici
Dup parcurgerea operaiilor de pregtire pentru croit si croire, pachetele cu detaliile trec la
etapa urmtoare a procesului tehnologic, confecionare.
 2.9 Elaborarea ncadrrii abloanelor

Incadrarea abloanelor i calculul consumului de material

ncadrarea este obinut prin asezarea abloanelor unuia sau mai multor produse pe o
foaie de material. ncadrarea este urmat de abloane realizndu-se astfel conturarea
detaliilor nacadrate. Condiii ce trebuie respectate:
1. La asezarea abloanelor trebuie s se respecte direcia firului drept din urzeal astfel
nct s corespund cu direcia trasat pe ablon
2. Trebuie s se respecte indicaiile nscrise pe abloane
3. abloanele trebuie aezate astfel nct consumul de material s fie ct mai mic, iar
suprafaa materialului s fie ct mai bine utilizat.
4. n cazul materialelor cu fire superficiale toate abloanele se vor aeza pe material n
acelai sens astfel nct s nu apar luciu diferit.
5. n cazul materialelor cu desene, detaliile trebuie aezate s se continuie de pe un
detaliu pe altul.

Metode de ncadrare
Dup limea materialului
abloane pe material desfcut:
- se vor ncadra toate detaliile produsului
- se utilizeaz cel mai des deoarece suprafaa materialului este mai bine utilizat
abloane pe material nedesfcut;
- detaliile perechi se contureaz o singur dat
- detaliile simetrice se aeaz cu axa de simetrie la marginea ndoit a materialului
Dezavantaje: suprafaa materialului nu este utilizata ntotdeauna la maxim.
Dup numrul de produse de ncadrare
n funcie de numrul de produse ce se ncadreaz pe aceeai foaie de material, abloanele pot
fi:
- abloanele simple, cuprind detaliile unui singur produs;
- abloanele combinate, cuprind dou sau mai multe produse pe aceeai foaie de material.

Lugimea ncadrrii
Limea ncadrrii

Calculul necesarului de material i calculul normei de consum

Pentru determinarea necesarului de material avem nevoie de urmtoarele mrimi:

Lungimea ncadrri=lungimea produsului+rezervele de tiv i de custur.
Lungimea ncadrri=
Materiale auxiliare folosite pentruprodusul meu sunt:
-a de cusut pentru teghel Nm 48/3.
-a pentru butonier Nm 54/23.
-a pentru surfilat Nm 54/3.
-fermoar 15 cm.
-rejans.
-copci.
Calculul normei de consum:
cs-consum specific
ip-indicele de pierderi
iu-indicele de utilizare
iu+ip=100%
 ab=suprafaa abloanelor
sinc=suprafaa ncadrri
N=numrul de buci
cs=
sinc=clin
Pentru ca ncadrarea s fie ct mai bun indicele de pierderi trebuie s aib o valoare ct mai
mic,astfel nct suprafaa abloanelor s fie peste 80% din suprafaa ncadrrii.
2.10 Procesul tehnologic de confecionare

nr. denumirea denumirea denumirea utilaje folosite

crt. operaiei detaliului custurii
1 Surfilaea detaliilor Clinilor i beteliei Custura de Maina triplok
surfilare
2 Executarea Unirea tuturor Maina simpl de
custurii laterale cu clinilor cusut
semnarea poziiei
fermoarului
3 Desclcarea La toi clinii Calcare Fierul de clcat
custurilor
4 Aplicare fermoarului Produs Custur tighel Maina simpl de
cusut
5 Aplicarea ntrituri Produs Custur tighel Maina simpl de
pe betelie cusut
6 Asamblarea feei cu Produs Custur tighel Maina simpl de
spatele cusut
7 Desclcarea Produs Calcare Fierul de clcat
custurii
8 Coaserea beteliei Produs Custur tighel Maina simpl de
pe linia taliei cusut
9 ntoarcerea beteliei Produs Custur tighel Maina simpl de
si tighelirea ei pe cusut
fa
10 Executarea tivului Produs Custur tighel Maina simpl de
cusut
11 Curirea de ae Produs Manual Foarfece
12 Clcarea final Produs Calcare Fier de calcat
 Cap. III. Norme de protectia muncii

Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care reprezinta o

componenta a ansamblului de masuri privind securitatea muncii si instruirea continua a
personalului.Nici un angajat nu poate fi primit la locul de munca, daca nu si-a insusit instructajul
de protectia muncii. Asigurarea ca personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin
semnatura angajatului.
Instructajul cuprinde cu 3 etape:
a)instructajul general
b)instructajul introductiv
c)instuctajul periodic
a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor.
b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional
c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza angajatul cu
conditiile mediului de lucru.
Se va urmari :
- pastrarea ordinii si curateniei
- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces.
Cauzele ce pot reveni accidentele
- indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect
- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor
- indicarea echipamentului de protectie necesar
- masuri de prim ajutor
Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor dobandite
anterior si vor fi strans legate de activitatea angajatului.
Instructajul sectorului de confectii.
In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru, incaltaminte
comoda, sunt obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa aplice metodele corecte
de lucru la utilajele la care sunt repartizati. In cazul necunoasterii normelor de utilizare a
utilajelor, este interzis lucrul pe acestea.
Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau crearea de
momente penibile care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul lucrului.La terminarea
lucrului locul de munca trebuie sa ramana curat.
La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de functionare,
blatul masinii sa fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie in starea buna.
Verificarea instalatiei electrice.
Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului protector.Dupa
terminarea lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent electrica. Pentru prevenirea
accidentelor la masinile de calcat se verifica impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte
defectiune. Muncitorului ii este interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc.
In caz de defectiuni, scurt circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa
de curent electic.
Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de curent electric.

Mijloace de stingere a incendiilor

Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti omenesti si
distruge valori materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile cand unele incendii s-au
transformat in catastrofe aducand oamenilor multe necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi
uitate.
 In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele astfel incat sa
obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai ridicata. Aceasta cautare a
dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate
conditiilor concrete existente la locul incendiilor.
Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta mai repede
cu atat se stinge mai usor.
Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele cazuri:
-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune formandu-
se oxigen si hidrogen
-la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari
-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si lichide
combustibile.
Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de:
- jet compact
- jet pulverizat
- abur
Utilizarea stingatorului
Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de mana sau
transportabile numite stingatoare.
Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii, operatiune
care este necesara si in cazul celui cu spuma:
- se scoate agrafa de siguranta
- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat dupa percutare
- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o usoara
trepidatie a stingatorului)
- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau a spumei,
dupa dorinta.
Mijloace de protectie individuala
Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de echipametul de
protectie acordat meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile de munca in care vor lucra.
La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice acordarea de
echipamente de protectie si de lucru din tesatura de bumbac in amestec cu fibre poliamidice
 Bibliografie

Proiectarea imbracamintei
Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I
Ing. Maria Radulescu 1981
Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti
Tehnologii textile si de confectii :
Ministerul Educatiei si Invatamant
Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti
Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie
Ed. Oscar Print Bucuresti 2003
Revista de moda Burda