Grup Scolar

George Baritiu
LIVADA
Judeul Satu Mare

Lucrare de specialitate
pentru certificarea competenelor profesionale n vederea
obinerii certificatului de calificare profesional nivel 3
Calificarea:
Tehnician in industria textila

Coordonator:

Prof. Popa Camelia

Elev: DRAGOMIR MIOARA
Clasa a XIV seral textile

~~ Promoia 2011-2012 ~~

TEMA PROIECTULUI
ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE
PENTRU PRODUSUL CAMASA DE NOAPTE

Planul proiectului

Cap.1. Argument
1.1.Schita modelului
1.2.Descrierea modelului
1.3.Detalierea produsului
Cap.2. Proiectarea documentatiei tehnice
2.1.Descrierea tehnica a produsului
2.2.Materiale de baza si auxiliare
2.3.Construirea tiparului clasic
2.4.Transformarea tiparului clasic in model
2.5.Construirea sabloanelor
2.6.Pregatirea materialelor pentru croit
2.6.1.Croirea materialelor
2.7.Elaborarea incadrarii sabloanelor
2.7.1.Calculul necesarului de material si calculul normei de consum
2.8.Procesul tehnologic de confectionare
2.9.Dimensiunile produsului finit
Cap.3.Norme tehnice ale securitatii muncii si masuri de prevenire si stingere a
incendiilor
Bibliografie
Anexe

Cap.1

Argument

Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind

functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale
societatii.
In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor
vremii,crearea vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a
corpului omenesc.
In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin
stil,acesta devenind expresia artistica unitara a unei anumite epoci.
Ca o necesitate absoluta imbracamintea actuala trebuie sa asigure omului
cmoditate in folosinta , o linie moderna si sa reflecte tonul imbracamintei
contemporane. Pe plan economic trebuie sa aiba simplitate in confectionare , sa fi
placuta la purtare si sa aiba un pret cat mai redus. Moda este un fenomen social
care se manifesta in diverse domenii ale vietii. Moda imbracamintei este folosita de
om zilnic in toate imprejurarile in care se afla. Omul este preocupat continuu de a se
imbraca modern si elegant.
Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent
artistic si se modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a
unor forme artistice,a caror principala calitate este noutatea.
In general,viata modei cunoaste doua etape:
-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie
-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala
Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in
timp si spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in
moda a unui produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in
evidenta personalitatea,fara a se exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea
tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.
Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei
natiuni tinand cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.
Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi
sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai
indrazneata pentru tineret.
Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin
culoare,prin diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.
Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin
corectarea anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a
modelului celui mai avantajos siluetei respective.
Procesul de creatie a imbracamintei parcurge urmatoarele etape principale:
1. Pregatirea procesului de creatie.
2. Enuntarea temei.
3. Elaborarea solutiilor posibile pentru rezolvarea temei.
4. Studiul analitic al solutiilor posibile.
5. Elaborarea prototipurilor si introducerea lor in fabricatie.
6. Verificarea prototipului si urmarirea eficientei produsului realizat.
7. Stabilirea premiselor pentru un nou proces de creatie.
In consecinta, creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile
produse acceptata de piata de desfacere.

n perioada actual, cerinele utilizatorilor de mbrcminte sufer schimbri

importante, ca de exemplu:
orientarea spre o mbrcminte cu grad ridicat de
funcionalitate(confortabil, lejer, uor de ntreinut);
un accent deosebit pe cerinele de ordin cultural, ca manifestare
aapartenenei la un anumit grup sociocultural, sau a respectrii unor
tradiii sau tabuuri;
orientarea spre raportul calitate pre, ca o consecin a faptului cse dorete
o mare varietate de produse, la un pre unitar sczut
Modelul propus a fi realizat in acest proiect este camasa de noapte femei.

Cap 1.2 Descrierea modelului

Camasa de noapte pentru femei se poate confectiona in diferite modele cum ar fi :
modelul lung cu si fara maneci si guler , modelul scurt sau cu lungime medie
decoltata la gat si cu maneci scurte sau fara maneci.
Modelul ales de mine este camasa de noapte pt femei.Este o camasa de noapte de
lungime medie cu bretele care are lungimea pana la nivelul genunchilor. Atat fata
cat si spatele n partea superioara,au cate o platca pana sub piept,iar de la aceasta
platca produsul se evazeaza pana la linia terminatiei. In partea superioara bretelele
sunt subtiri din material de baza. Produsul in lateral se inchide prin intermediul unui
fermoar. Pentru ornamentarea camasii de noapte sub platca din fata se aplica o
panglica din culoarea materialului care se leaga in fata sub forma unei funde.
Materialul ales pt aceasta camasa de noapte este matasea naturala in culori
pastelate. Este materialul care permite absortia transpiratiei, permeabilitate la aer si
un tuseu placut.
Matasea are o istorie foarta lunga si incepe undeva in estul indepartat. Matasea
produsa de viermii de matase era transformata in diverse articole vestimentare care
erau atat de scumpe incat doar oamenii foarte bogati si le puteau permite.
Din fericire, astazi articolele vestimentare din matase sunt destul de accesibile si se
gasesc aproape oriunde in lume. Lenjeria de matase este pretuita pentru supletea si
stralucirea materialului.
Nicio fibra textila artificiala nu reuseste sa reproduca toate proprietatile matasii
naturale. Vascoza este materialul care se aseamana cel mai mult cu matasea, insa nu
are exact aceleasi proprietati. Spre deosebire de matase, vascoza nu mentine caldura
si de aceea este preferata in mediile calde si umede. Cu toate acestea, vascoza nu
este un material in totalitate natural si nu se bucura de aceeasi apreciere din partea
oamenilor ca si matasea.
Desi este deosebit de frumoasa, lenjeria din matase nu este usor de intretinut. Ea are
nevoie de atentie speciala, deoarece nu poate fi spalata cu detergent si nici nu se
calca. Cea mai indicata metoda ce curatare este spalarea manuala, cu apa calduta.
Lenjeria de matase are un aspect exotic si confera corpului o forma desavarsita.
Textura sa stralucitoare atrage atentia, iar la atingere este moale si fina. Exista foarte
multe modele si culori de lenjerii din matase.
Matasea este un material foarte rezistent care isi va pastra mult timp frumusetea
daca este bine ingrijita. Ca orice lucru natural, hainele din matase au nevoie de
atentia si respectul nostru.
Cap 1.3 Detalierea produsului.
Produsul meu se compune din urmatoarele detalii: platca fata ,platca
spate,fata,spate si bretele .

Cap2 Proiectarea documentaiei tehnice

Elaborarea documentaiei tehnice ncepe cu activiti de creaie a noilor
modele de confecii care se realizeaz pe baza analizei asupra tendinei modei pe
plan mondial.
Ansamblul documentaiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si
tehnologia care caracterizeaz modelul nou creat i care trebuie s asigure realizarea
lor industrial n toate fazele procesului de fabricaie.
mbrcmintea n funcie de sprijinul pe corp se clasific n:
1 mbrcmintea fixat pe umeri:
A. mbrcmintea scurt (mini) avnd linia de terminaie la nivelul
taliei;este destinat produselor ca: -bluze
-pulovere
-veste
-bluzoane.
B.mbrcmintea medie (midi) cu linia de terminaie la nivelul
oldului;este specific produselor ca:
-jachete
-sacouri
-vestoane
-cmi pentru brbai
-maieuri din tricot.
C.mbrcmintea lung (normal) al crei linie de terminaie se situeaz
la nivelul genunchilor; cuprinde produse ca:
-rochii
-pardesiuri
-paltoane
-mantale.
D.mbrcmintea foarte lung(maxi) a crei linie de terminaie se situeaz la
nivelul gleznei picioarelor;cuprinde produse ca: -rochii de sear
-paltoane
-pardesiuri
-cmi de noapte.
La mbrcmintea fixat pe umeri lungimea de baz se consider de la
rscroitura gtului pn la terminaia inferioar stabilit de mod.
2.mbrcmintea fixat pe talie:
A.mbrcmintea scurt cu terminaia la nivelul coapsei
picioarelor;cuprinde produse ca:pantalon scurt,fuste scurte.
B.mbrcminte cu lungime medie cu terminaia la
linia
genunchilor;cuprinde fuste de toate categoriile, pantalon pescreti i pantalon
pentru golf.
C.mbrcmintea
foarte lung cu terminaia pe linia gleznei
picioarelor;cuprinde pantalon i fuste model maxi.
La mbrcmintea fixat pe talie,lungimea se msoar de la linia taliei la
linia terminaiei inferioare situat n funcie de model.
Elementele care formeaz documentaia tehnic sunt urmtoarele:
-produsul etalon
-abloanele
-norme interne si standarde
-abloanele
-consumul specific (la material de baz si auxiliare
-utilaje existente n seciile de fabricaiile a semifabricatelor
-procesul tehnologic de confecionare.

Cap 2.1.

Descrierea tehnica a produsului

Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este
omologarea prototipului.
Produsul etalon reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste
aspectul,forma,caracteristicile finale ale produsului.
Produsul etalon se realizeaza in functie de moda ,de conditiile climatice si de
destinatie.
Faza de proiectare cuprinde doua etape :
a)
Desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.
b)
Analiza tehnico-artistica ;in urma acestui control se efectueaza modificarile
propuse executandu-se si alte variante .
Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de
fabricatie.
In cazul meu produsul etalon se executa la dimensiunile individuale cu
urmatoarele dimensiuni principale ale corpului :
IC=inaltimea corpului
Pb=Perimetrul bustuluii
Ad=Adaosul de lejeritate
Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de
constructie a elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea
tipurilor de materiale din care se confectioneaza precum si date privind
tehnologia de executie.
Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in
care se executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza
principalele dimensiuni, valorile acestora si locul de masurare a produsului finit
precum si tolerantele admise fata de valorile nominale.
Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru
si la controlul dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2
cm la dimensiunile mari si 0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.
Cerintele tehnice cuprind :
-cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor
-latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor
-distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale
-existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de
innadire la croirea unor repere.
Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu
impunsaturi egale si intarite la capete.
Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se
sesiza pete sau urme de degradare.
Masinile folosite pentru realizarea produsului meu sunt :
-masina de cusut simpla.
-masina de surfilat triplock
-fierul de calcat

Cap.2.2.

Materiale de baz i auxiliare

esturile constituie materia

prim de baz pentru confecionarea
mbrcmintei. esturile trebuie s ndeplineasc o serie de proprieti fizico
mecanice din care cele mai importante sunt:
- rezistena la frecare
- rezistenta la splare i lumin
- elasticitatea
- tueul
- higroscopicitatea
Aceste proprieti depind n mare msur de felul materiei prime folosite
pentru producerea esturilor.
Rezistena materiei este extrem de important astfel nainte de nceperea
procesului de producie materialul este supus unor analize de laborator.n urma
acestora analize se stabilesc caracteristicile principale ale materialelor de baz:
desimea, greutatea, sarcina de rupere, alungirea la rupere, modificri dimensionale la
splat, clcat, rezistena la vopsire i splare precum i caracteristicile materialelor
auxiliare ntrituri,garnituri.
Materiale de baz folosite n producia mbrcmintei sunt:
-esturile
-blnurile
-tricoturile
-piei i nlocuitor
esturile sunt produse textile obinute prin ncruciarea a dou sisteme de
fire unul de bttur i unul de urzeal.
esturile se clasific dup mai multe criterii
:dup structur,dup
destinatie,dup natura materiei prime folosite.
Dup structur pot fi:
-esturi cu legturi fundamentale
-esturi cu legturi de baz
-esturi cu legturi diagonale
-esturi cu legturi combinate
-esturi cu legturi cu desene
Dup natura materiei prime:
-esturi din fibre naturale
-esturi din fibre sintetice
-esturi din amestec de fibre
Dup destinaie pot fi:
-esturi pentru lenjerie
-esturi pentru bluze i rochii
-esturi pentru costume uoare
-esturi pentru rochii i costume de sear
-esturi pentru mbrcminte de protecie
Materialul de baza ales pentru confectionarea produsului camasa de noapte pentru
femei ,are urmatoarele caracteristici:
-Tesatura din tercot, latimea 1,50 , compozitie 100% bumbac;
-Din acest material pot fi confectionate si alte produse de imbarcaminte exterioara
-Materialale auxiliare sunt:-captuselile
-intariturile
-furniturile
-garniturile

Alegerea materiei prime se face n funcie de scopul confecionrii produselor

respective. Ele se aleg n funcie de sezon, vrst, model.
Comoditatea la utilizare exprim gradul de plcere cu care se poart un produs
vestimentar. Comoditatea este reflectat de lejeritatea micrilor pe care le simt
purttorii pe corp i frumuseea lui. Comoditatea este strns legat de culorile
materialului folosit pentru confecionarea pe linia modelului i de factorii igienici ai
produsului.
Din punct de vedere al rezistenei materialului, trebuie s aib o bun
comportare la solicitri, n timpul purtrii i splrii. De asemenea este indicat
materialului s aib un indice de ifonabilitate ct mai redus.
Din punct de vedere al factorilor estetici este necesar ca materialul s aib
culori potrivite, tueuri plcute i flexibilitate bun.
Materialele se aleg n funcie de sezon, vrst, model i produs.
Acestea pot fi: esturi, tricoturi, materiale realizate prin tehnologii speciale.
Pentru aprecierea valorii de utilizare a materialelor se iau n considerare trei
grupe de nsuiri i anume:
- durabilitatea
- valoarea de prezentare
- proprieti fiziologice
Durabilitatea materialelor (esturi, tricoturi) este proprietatea de a se purta
fr a se distruge sarcini repetate (continue sau alternative).
Acest indiciu caracterizeaz comportarea n exploatare ntr-o msura mai mare
dect sarcina la rupere sau la alungire, rezistena.
n timpul purtrii firul ce constituie materialul textil sau fibrele nu sunt
suprapuse aproape niciodat aciunii instantanee de intindere care s depeasc
rezistena de rupere.
Materialul se distruge ca urmare a aciunii unei sarcini ndelungate i repetate
progresiv sau regresiv care nu se manifest neaprat i ntotdeuna prin ruperea
materialului i n general prin schimbarea formei datorit informaiilor plastice.
Rezistena la uzur prin frecare este unul din paramerii cei mai importani
pentru apreciera durabilitii n exploatare a esturilor i a tricoturilor. Importana
deosebit prezint faptul c n cazul acestei proprieti, rezultatele pe cale
de laborator se apropie de cele obinuite prin proba practic de purtare.
Materialele de baz. Caracteristicile materialului de baz
Materialul ales pentru confecionarea camasii de noapte prezint urmtoarele
caracteristici:
Desimea esturii este de 27 fire = lcm urzeala, 15 fire = lcm bttur
Compoziia fibroas: testura este din fibr matase naturala 100%.
Pentru confecionarea camasii de noapte n modelul propus se folosesc materiale de
baz i materiale auxiliare. Materialul de baz este o estur din matase naturala
100%, care confer, durabilitate i proprietile fiziologice corespunztoare.
Ca proprieti de prelucarare estura aleas pentru confecionarea pantalonului se
prelucreaz uor att de operaiile de coasere ca i tratamentul umidatermic.

Am avut n vedere faptul c camasa de noapte fiind un produs de imbracaminte

care constituie primul strat al ansamblului vestimentar va trebui s asigure o bun
permeabilitate la aer i s asigure un indiciu ridicat de confort, s aib aspect plcut
i s fie uor de ntreinut.
Materiale auxiliare
n afara de materialului de baz la confecionarea produselor de
mbrcminte mai sunt necesare i o serie de materiale a cror necesitate este
impus de aspectul i forma produsului.
Rolul materialelor auxiliare i a materialelor neesute este de a ntreine forma
iniial a produselor de mbrcminte pn la uzura total a acestora, de a mari
gradul termoizolator i de a contribui la completarea nsuirilor estetice ale
produselor de mbrcminte. Aceste materiale pot fi mprite dup funcie:
- cptueli
- ntrituri
Dintre aceste materiale secundare penrtu confecionarea camasii de noapte
nu se utilizeaza nici una dintre ele.
Furnituri si garnituri
Reprezint o categorie important de materiale folosite la confectionarea
unui produs. Dup proveniena i mod de fabricaie, furniturile difer ca gam,
aspect i proprieti.
Cele mai folosite furnituri sunt: aa de cusut, aa pentru butonier, nasturi, copci,
fermoare, accesorii i alte materiale secundare confecionrii mbrcmintei, pungi
de buzunare.
Pentru confecionarea camasii de noapte se pot folosi urmtoarele furnituri:
Aa de cusut este un fir rsucit din dou sau mai multe fire rsucite n sens invers
torsionrii. Aa de cusut se alege n funcie de baz. Astfel pentru esturi din
bumbac, ln, mtase se va folosi aa din bumbac sau tip mtase, iar pentru
esturile din fibre chimice se recomand s se foloseasc aa de aceeai
provenien i cu aceleai proprieti ale esturii: contracia, rezistena,
elasticitatea.
Fineea firului de a trebuie s corespund cu fineea materialului. Se recomand
ca firul de a s aib o finee mai mare dect firul materialului de baz. Culoarea
aei de cusut se stabilete n funcie de culoarea materialului de baz cu o nuan
mai nchis.
Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare:
-ata de cusut
-panglica
-fermoar
-ata pentru surfilat
Cap 2.3 Constructia tiparului de camasa de noapte femei

Constructia camasii
I. Calculul dimensiunilor de baza
IC= 167cm
Pb= 47cm
Ad=9
Lt=IC/4+-k=167/4-2=39,75
Lb= IC/3+-K=167/3+6=61,6cm
Lsp=Pb/3+-k =47/3+2=17/6
Lpt=Pb/3+-k=47/3=18,6
Trasarea liniilor de baza :
AB=Pb/4+10=21,75cm
AT=Lt=IC/4+-K=167/4-2=39.75cm
Lungime corpului se calculeaza prin relatia:
Lpr=(6-7)*z+-k=110cm
Punctele P,T si L se fixeaza pe verticala din a din care se traseaza prependiculare spre
dreapta. Liniile de baza in lungime
BB1=Lsp+Ad/3=17,6+9/3=20,6
BB2=Bb+Ad=47+9=56cm
B2B3=Lpt+Ad/3+1=18,6+9/3+1=22,6
B1B4=B1B3/2=12/2=6cm
Prin punctele stabilite se traseaza perpendiculare care stabilesc liniile de baza in
latime. Rascroitura gatului la spate :
Aa=Pb=Ad/8=47+9/8=4,56/8=7
Aa1=Aa/4+0,5=7/4+0,5=2,25
Se fixeaza punctele a si apoi a1 , care se unesc cu A, obtinundu-se linia rascroiturii
gatului la spate A1 a2 = 2-3 cm in functia de inaltimea umarului (3 cm) a2a3=1 cm
Rascroitua gatului la fata
A2A4=Aa+1,5=7+1,5=8,5
A2G=A4 G1=aa1+1=3,25cm
Pentru trasarea rascroiturii gatului la fata camasii se procedeaza mai intai la
corectarea liniei de simetrie a fetei. In acest sens se determina punctual A2 apoi A2
astfel:
A2A2=1,5 cm
Se uneste A2cu B2 prelungind linia spre partea inferioara pana la terminatie unde se
noteaza punctul. Inclinarea liniei umarului se obtine cu ajutorul punctului A5.
A3A5=2cm G1A6=a1a3-1=15cm
B2R=Pb/10-0,3=4,5cm
Pentru obtinerea mansurii se unesc punctele a3 A6 cu o linie arcuita tangenta la
B1B3. linia din mijlocul spatelui si al fetei sunt reprezentate prin dreptele. AL si A2L1
care se croiesc pe fir dublu. Linia A2L1 se prelungeste in jos cu 1 cm (L1L2=1 cm)
Linia cusaturi laterale: T2T3=T2T4=2cm
Prin unire punctele B2T3 si B4si T4 se obtin liniile laterale ale spatelui si ale fetei iar
lungimea lor trebuie sa corespunda cu BL. B4L3=B4L4=BL=87cm. linia tivului la
spate si fata camasi se obtine unind punctele L3 cu L si L4 cu L2 cu liniile usor arcuite
in exteriorul figurii.
Cap.2.4 Transformarea tiparelor n model
Modelul meu provine din tiparul clasic de camasa de noapte pt femei.Tiparul
clasic se modifica n felul urmator: fata tiparului se scurteaza cu 30 cm. Corsetul
camasii de noapte la fata se decupeaza avand un decolteu rotunjit la fata,sprijinul

pe umerii realizandu-se prin bretele. Tiparul de fata se taie sub linia pieptului iar
pensa de pe umar se muta in lateral. Corsetul de spate se decupeaza pe linia
omoplatilor, sprijinul pe umeri realizandu-se cu bretele. Pe linia bustului spatele se
decupeaza formandu-se o platca la partea superioara, si spatele se scurteaza la
aceeasi dimensiune cu fata.
Cap 2.5 Construcia abloanelor.
Sabloanele sunt copii ale sabloanelor la care se adauga rezerva pt cusaturii si tivuri.
Tivul se realizeaza prin ndoire dubla si tighelire ;rezerva de cusatura este de 1 cm
iar rezerva de tiv fiind de 1.5 cm. .

Cap.2.6. Pregtirea materialului pentru croit

Pregtirea pentru croit este o etap a procesului de producie n care
materialele sunt supuse unor operaii de pregtire, n vederea croirii. Operaiile de
pregtire pentru croit sunt:
- decantarea esturilor
- clcarea materialelor
- controlul i sortarea materialelor
- ablonarea i calculul laturilor
1. Decantarea este operaia de pregtire a materialelor, prin care se elimina
luciul si se reduc contraciile acestora. Decontarea const n umezirea i
uscarea materialelor, astfel are loc creterea stabilitii dimensionale a
esturii.
Decantarea se poate face;
a. Manual
- la materialele tip ln se face pe o mas de clcat pe care se aeaz
materialul fr al tensiona, apoi se calc cu o pnz umed.
- la materialele din bumbac, se in n ap 6-8 ore, apoi se usuc i se calc pe
direcia diagonal a firului de estur
b. Mecanizat - cu ajutorul unor maini de decantat
2. Clcarea este procesul umidatermic ce se aplica materialelor textile,
pentru a le asigura aspectul plcut, uniformitatea, netezimea. Clcarea se
realizeaz sub influena urmtorilor parametri: temperatur, umiditate i
timp.
n cazul materialului uor, se va ine cont de comportarea acestuia la temperatur.
Fibrele de poliester sunt fibre termoplaste. n procesele industriale, clcarea
suprafeelor esturilor se realizeaz cu mainile de calondrat, ce sunt prevzute cu
cinci cilindri metalici ce au suprafaa nclzit.
3. Controlul i sortarea materialelor clcate i decantarea se face din punct
de vedere calitativ i cantitativ.
Controlul calitativ
- se face numai din punct de vedere dimensional i al aspectului;
- defectele ce pot fi ntlnite la acest control sunt: scmoarea, guri,
modificarea culorii etc.;
- defectele constate se marcheaz pentru a fi sesizate la croire.
Controlul cantitativ
- are ca scop cunoaterea dimensiunilor fiecrui balot de material, naite de a fi
croit;
- cea mai important dimensiune este limea materialului, dac limea
aceluiai balot variaz, acesta va influenta negativ operaiile de croire a
materialului;
- n cazul baloturilor ce au variaii de lime, se secioneaz balotul n buci ce
au aceeai lime i se nscrie valoarea limii pe bonuri ce nsoesc bucile
respective.
4. ablonarea este operaia prin care se traseaz conturul abloanelor pe material,
conform ncadrrii stabilite anterior.
Procedeele de ablonare se clasific n funcie de modul n care se realizeaz
ablonarea.
a. ablonarea manual - se realizeaz trasnd fiecrui ablon,
succesiv, pe material, cu creta de croitorie creioane speciale.

Acest procedeu este utilizat la ablonarea produsului fusta n

ase clini cu cute.
b. ablonarea cu trafaletul. Trafaletul este un complot de abloane
imprimate pe un material rigid. Conturul abloanelor este
perforat. Se aeaz trafaletul peste spn i se pulverizeaz praf
de cret peste toate perforaiile, apoi se ridic trafaletul,
rmnnd imprimate conturul abloanelor. Acest procedeu are
un randament mult mai ridicat dect cel anterior.
c. ablonarea automatizat - se face pe calculator, unde se stabilete
ncadrarea
optim,
consumul
de
material,
transpunerea
abloanelor pe hrtie la scara 1:1.
Cap.2.6.1.Croirea materialelor
Croirea materialelor const n dou operaii principale:
1.Secionarea panului
2.Decuparea detaliilor
SECIONAREA PANULUI se face cu ajutorul mainilor mobile de croit.
DECUPAREA DETALIILOR reprezint operaia de tiere pe contur a reperelor
desenate pe suprafaa panului. Pentru decuparea detaliilor se utilizeaz maini fixe
de croit cu cuit band

Cap. 2.7 Elaborarea ncadrrii abloanelor

ncadrarea este obinut prin asezarea abloanelor unuia sau mai multor
produse pe o foaie de material. ncadrarea este urmat de abloane
realizndu-se astfel conturarea detaliilor nacadrate. Condiii ce trebuie respectate:
1. La asezarea abloanelor trebuie s se respecte direcia firului drept din
urzeal astfel nct s corespund cu direcia trasat pe ablon
2. Trebuie s se respecte indicaiile nscrise pe abloane
3. abloanele trebuie aezate astfel nct consumul de material s fie ct mai
mic, iar suprafaa materialului s fie ct mai bine utilizat.
4. n cazul materialelor cu fire superficiale toate abloanele se vor aeza pe
material n acelai sens astfel nct s nu apar luciu diferit.
5. n cazul materialelor cu desene, detaliile trebuie aezate s se continuie
de pe un detaliu pe altul.
Metode de ncadrare
Dup limea materialului
abloane pe material desfcut:
- se vor ncadra toate detaliile produsului
- se utilizeaz cel mai des deoarece suprafaa materialului este mai bine
utilizat
abloane pe material nedesfcut;
- detaliile perechi se contureaz o singur dat
- detaliile simetrice se aeaz cu axa de simetrie la marginea ndoit a
materialului
Dezavantaje: suprafaa materialului nu este utilizata ntotdeauna la maxim.
Dup numrul de produse de ncadrare
n funcie de numrul de produse ce se ncadreaz pe aceeai foaie de material,
abloanele pot fi:
- abloanele simple, cuprind detaliile unui singur produs;
abloanele combinate, cuprind dou sau mai multe produse pe aceeai foaie de
material
Lungimea incadrarii
Latimea incadrarii
Cap 2.7.1 Calculul necesarului de material i calculul normei de consum
Pentru determinare necesarului de material avem nevoie de urmatoarele dimensiuni:
Lungimea incadrarii=lungimea produsului+rezervele de tiv si de cusatura
Latimea incadrarii=
Materialele auxiliare folosite pentru produsul meu sunt:
-ata de cusut pentru tighel Nm 48|3
-ata pentru surfilat Nm 54|3
-panglica
-fermoar
Calculul normei de consum

Cs=consum specific
Ip=indicele de pierdieri
Iu=indicele de utilizare
Iu+Ip=100%
Ssab=suprafata sabloanelor
Sinc=suprafata incadrarii
N=numarul de bucati
Cs=
Sinc=Linc x linc=
Pentru ca incadrarea sa fie cat mai buna indicele de pierderi trebuie sa aiba o
valoare cat mai mica,astfel incat suprafata sabloanelor sa fie peste 80% din
suprafata incadrarii..
Cap2.8 Procesul tehnologic de confecionare
Procesul tehnologic de confecionare reprezint totalitatea operaiilor din care
piesele croite se transform n produse confecionate. Structura procesului de
confecionare este:
1. Prelucrarea detaliilor
- operaii de ntrire
- operaii de pregtire
- operaii de tratament umidatermic
- operaii de coasere
2. Asamblarea detaliilor
- operaii de pregtire
- operaii de coasere
- desclcare (operaii de tratament umidatermic)
3. Finisarea produsului
- executarea tivului
- coaserea nasturelui i butonierei
- curire de ae, controlul calitii produsului
- etichetare
- ambalare
Elaborarea procesului tehnologic de confecionare cuprinde urmtoarele
etape
1. Schia modelului: se realizeaz schia de model prin coasere care pune n
eviden toate detaliile
2. Stabilirea fazelor procesului de confecionare
3. Se descompun n pri componente i pentru fiecare detaliu n parte se stabilesc
fazele de prelucrare, apoi se stabilesc fazele de asamblare a detaliilor i de finisare
a produsului.

Nr crt.
1
2

Denumire
a
operatiei
Semnarea
penselor la
fata
Surfilarea

Denumire
Cusatura
a
utilizata
detalilor
Platca fata Manuala

Maual

Platca

Masina

Cusatura

Utilaje
folosite

detaliilor

3
4

9
10
11
12
13
14
15

Coaserea
penselor
Tivirea
platcilor
fata spate
in partea
superioara
Asamblare
a platcii
fata cu
fata
Aplicarea
panglicii
sub platca
din fata
Asamblare
a platcii
spate cu
spatele
Ansamblar
ea fetei cu
spatele
fixand
pozitia
fermoarulu
i
Aplicarea
fermoarulu
i
Executarea
bretelelor
Calcarea
bretelelor
Aplicarea
bretelelor
la produs
Executarea
tivului
Curatirea
de ate
Calcarea
finala

fata,
platca
spate,
fata, spare
platca fata

de
surfilare

triplok

Cusatura
de tighel
Cusatura
de tighel

Masina
simpla
Masina
simpla

Platca
fata, fata

Cusatura
de tighel

Masina
simpla

Fata

Cusatura
de tighel

Masina
simpla

Platca
spate+spa
te

Cusatura
de tighel

Masina
simpla

Fata+spat
e

Cusatura
de tighel

Masina
simpla

Produs

Cusatura
de tighel

Masina
simpla

Bretele

Cusatura
de tighel

Platca fata
, Platca
spate

Produs

Cusatura
de tighel

Masina
simpla
Masina de
calcat
Masina
simpla

Produs
Produs

Cusatura
de tighel
Manual

Masina
simpla
Foarfeca

Produs

Manual

Fier de
calcat

Bretele

Cap.2.9. Dimensiunile produsului finit

Nr
Crt
1
2
3
4
5
6.

Denumirea dimensiuni

Dimensiunea[cm]

Lungimea produsului
Latimea produsului pe linia bustului
Latimea la terminatie
Latimea platci la fata
Latimea placi la spate
Latimea produsului pe linia taliei
Cap. 3.
Norme tehnice a securitatii muncii si masuri de
prevenire si stingere a incendiilor

Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care

reprezinta o componenta a ansamblului de masuri privind securitatea muncii si
instruirea continua a personalului.Nici un angajat nu poate fi primit la locul de
munca, daca nu si-a insusit instructajul de protectia muncii. Asigurarea ca
personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin semnatura angajatului.
Instructajul cuprinde cu 3 etape:
a)instructajul general
b)instructajul introductiv
c)instuctajul periodic
a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor.
b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional
c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza
angajatul cu conditiile mediului de lucru.
Se va urmari :
- pastrarea ordinii si curateniei
- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces.
Cauzele ce pot reveni accidentele
- indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect
- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor
- indicarea echipamentului de protectie necesar
- masuri de prim ajutor
Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor
dobandite anterior si vor fi strans legate de activitatea angajatului.
Instructajul sectorului de confectii.
In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru,
incaltaminte comoda, sunt obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa
aplice metodele corecte de lucru la utilajele la care sunt repartizati. In cazul
necunoasterii normelor de utilizare a utilajelor, este interzis lucrul pe acestea.
Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau
crearea de momente penibile care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul
lucrului.La terminarea lucrului locul de munca trebuie sa ramana curat.
La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de
functionare, blatul masinii sa fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie
in starea buna.
Verificarea instalatiei electrice.
Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului
protector.Dupa terminarea lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent
electrica. Pentru prevenirea accidentelor la masinile de calcat se verifica

impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte defectiune. Muncitorului ii este

interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc. In caz de defectiuni,
scurt circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa de
curent electic.
Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de
curent electric.
Mijloace de stingere a incendiilor
Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti
omenesti si distruge valori materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile
cand unele incendii s-au transformat in catastrofe aducand oamenilor multe
necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi uitate.
In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele
astfel incat sa obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai
ridicata. Aceasta cautare a
dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de
mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate conditiilor concrete existente la locul
incendiilor.
Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta
mai repede cu atat se stinge mai usor.
Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele
cazuri:
-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune
formandu-se oxigen si hidrogen
-la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari
-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si
lichide combustibile.
Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de:
- jet compact
- jet pulverizat
- abur
Utilizarea stingatorului
Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de
mana sau transportabile numite stingatoare.
Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii,
operatiune care este necesara si in cazul celui cu spuma:
- se scoate agrafa de siguranta
- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat
dupa percutare
- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o
usoara trepidatie a stingatorului)
- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau
a spumei, dupa dorinta.
Mijloace de protectie individuala
Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de
echipametul de protectie acordat meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile
de munca in care vor lucra.
La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice
acordarea de echipamente de protectie si de lucru din tesatura de bumbac in
amestec cu fibre poliamidice

SCHITA MODELULUI

Bibliografie

Proiectarea imbracamintei
Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I
Ing. Maria Radulescu 1981
Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti
Tehnologii textile si de confectii :
Ministerul Educatiei si Invatamant
Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti
Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie
Ed. Oscar Print Bucuresti 2003
Revista de moda Burda