Prima pagina

Asdf asdfasdfasdf asf asf

Asdfasdfasdf asdf
Autor: dsfasdf asdf asdf
2015

CAPITOLUL 1. EFECTUAREA MUNCII IN ECHIPA

1. IDENTIFICAREA ROLURILOR SPECIFICE MUNCII IN ECHIPA
2. EFECTUEAZA MUNCA IN ECHIPA

APLICAREA FORMEI DE MUNC N ECHIP

Procedeul de lucru n echip se bazeaz pe mprirea procesului de confecionare
n operaii efectuate de mai muli muncitori, n funcie de natura produsului. Acest
procedeu de lucru reprezint prima diviziune a procesului de confecionare a
mbrcmintei i cuprinde operaiile de pregtire, diferite operaii de cusut cu maina i
tratament umidotermic.
Trebuie avut n vedere ca timpul de lucru s fie echilibrat, s nu se produc
aglomerri la anumite puncte ale procesului de confecionare.

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC

Locul de munc reprezint zona nzestrat cu mijloace de munc i organizat
pentru realizarea unei operaii sau lucrri de ctre executant, n condiii de munc
precizate.
La desfurarea procesului de producie pe locul de munc lui de organizare
raional, i anume:
- mijloacele de munc (utilaje, mijloace de transport, scule etc)
- obiectele de muncii (materii prime, materiale, semifabricate)
- fora de munc.
-

Clasificarea locurilor de munc:

a In funcie de tipul de organizare a produciei:

producia de unicate i serie mic;

producia de serie mijlocie;

productie de serie mare.

b In funcie de gradul de mecanizare i automatizare a produciei:

- procese de munc manual;

- procese de munc mecanic;
- procese de munc automatizat;

c In funcie de numrul de utilaje cu care sunt dotate:

- locuri de munc cu un singur utilaj;

- locuri de munc cu mai multe utilaje.

d In funcie de numrul de muncitori:

- locuri de munc individuale;

- locuri de munc colective
e In funcie de natura activitii:

- locuri de munc din activitatea de baz;

- locuri de munc din activitatea de deservire.

f In funcie de poziia lor relativ n spaiu:

- locuri de munc fixe;

- locuri de munc mobile.
-

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC DIN PUNCT DE VEDERE AL

ELEMENTELOR SALE COMPONENTE
1

Mijloacele de munc
Prin mijloace de munc se nelege totalitatea utilajelor, a sculelor, a
dispozitivelor, a verificatoarelor i a mobilierului cu ajutorul crora executantul
acioneaz asupra obiectelor muncii n vederea transformrii caracteristicilor lor,
cantitative i calitative, n conformitate cu scopul propus.
2

Obiectele muncii
Obiect al muncii este orice lucru (sau grup de lucruri) asupra cruia acioneaz
omul n cadrul procesului de producie direct sau cu ajutorul mijloacelor de munc
pentru a-i modifica forma, dimensiunile, proprietile fizice sau chimice, n scopul
obinerii unor valori de ntrebuinare.
Aezarea obiectelor de munc la locul de munc trebuie fcut n aa fel nct s
se foloseasc judicios spaiul de munc, obiectele muncii s poat fi uor manipulate de
ctre executanii de la locul de munc respectiv.
3

Fora de munc
Forta de munc reprezint totalitatea aptitudinilor i a capacitilor fizice i
intelectuale ce exist n organismul viu al omului i care sunt puse n funciune atunci
cnd produce valori de ntrebuinare.
Munca reprezint deci un consum de for omeneasc. Pentru ca munca s se
desfoare n mod corespunztor cu un consum de energie ct mai mic, la organizarea
raional a locului de munc trebuie s se aib n vedere factorii ce influeneaz asupra
consumului de for de munc:
-

calificarea i preocuparea pentru ridicarea calificrii;

modul de executare a sarcinilor:

capacitatea de munc:

disciplina n munc:

organizarea la locul de munc;

- condiii generale de munc;

- condiii tehnico-organizatorice;
- condiii igienico-sociale;
- condiii de protecia muncii.
Identificarea sarcinilor de efectuat i cerinele legate de acesteaastfel incat:

 Sarcinile, procedurile i instruciunilereferitoare la lucrarea de executat sunt

identificate corect i complet
Se clarific eventualele nenelegeri privindsarcinile, procedurile, instruciunile
identificate / primite, apelnd la persoanele competente.
Se identific cu responsabilitate frontul de lucru i obiectivele de realizat.
Comunicare i informaie
Pe baza procesului de comunicare-n elegere, mai multe entit i ce comunica intre
ele pot ajunge la concluzii, eluri, norme, valori i principii comune fiind capabile,
astfel, s creeze structuri sociale intragrup.
Prin procesul de comunicare comunit ile nu numai c se creeaz dar ele se i
dezvolta i din pacate se i distrug.
Comunicarea vzut ca participare sau coparticipare.
Comunicarea este un proces n care se cedeaza i se primesc informa ii. Este un
proces implicativ n care participarea membrilor unui anumit grup este necesar.
Aceast participare nu trebuie nteleas ca fiind existent doar la nivelul procesului de
comunicare deoarece existen a grupurilor i a ac iunilor comune ale acestora implica
participarea.
Coparticiparea reprezint o implicare par iala. n orice grup exist un nucleu
constant care particip efectiv la realizarea elului propus i duce tot greul ac iunilor i
exist i anumite elemente care nu sunt nici ostile dar nici pasive dar care particip,
uneori, doar la anumite ac iuni n vederea atingerii acelui el comun.
Comunicarea poate fi n eleasa i ca organizare.
Existen a grupurilor i mai ales a structurilor sociale formale din cadrul acestora
implic, alturi de norme, legi, reguli, ierarhizare, automat i organizarea. Putem afirma
ca unul dintre marile avantaje ale organizarii ac iunilor este reprezentat de scurtarea
perioadei de timp n care se atinge elul propus. Un alt mare avantaj al organizarii este
cre terea nivelului de siguran a al membrilor grupului precum i increderii n ceea ce
prive te atingerea elului propus. Ultimul mare avantaj pe care o sa-l eviden iem legat
de organizare este reprezentat de posibilitatea controlului ac iunilor. La nivel macro,
comunicarea-organizare se imparte in doua, rezultnd comunicarea-organizare
intrasistemica, caz n care focalizarea se manifest n interiorul sistemului i
comunicarea-organizare intersistemica, situa ie n care ac iunile sunt axate pe legtura
sistem sistem.
Deoarece informa ia constituie obiectul principal al comunicrii, trebuie s ating
urmatoarele calit i:
- Consisten a - suficient de cuprinzatoare nct s poat furniza ct mai multe
cuno tin e;

- Relevan a - s poat furniza acele cuno tin e care lipsesc, n vederea lurii unei
decizii;
- Exactitate con inutul ei s reflecte situa ia real a fenomenului;
- Oportunitate - s fie furnizata in timp util;
- Accesibilitate - s fie clar, u or de n eles.
Dezvoltarea activitatilor sociale, care au ca obiect transmiterea, memorarea sau
tratarea informa iei, a generat o diversificare fr precedent a naturii informa iilor,
concomitent cu cre terea exponen iala a volumului acesteia. Se impune astfel
clasificarea informa iei att dupa forma sa ct i dup natura i suportul utilizat.
Un rol n echip este tendina de a te comporta, contribui i interaciona fa de
alii ntr-un anume mod.

Roluri orientate spre aciune

Modelator
Implementator
Cel care finalizeaz, termin

Roluri orientate spre

persoane
Coordonator
Muncitor n echip
Investigator de resurse

Roluri orientate spre

gndire
Surs de idei
Evaluator monitor
Specialist

Rolul n echip descrie tiparul caracteristic de comportament al unui membru al

echipei fa de ceilali, ce poate ajuta sau mpiedica eficiena echipei. Identificarea
rolului pe care l poate juca o persoan este important pentru c permite ca:

persoana care formeaz echipa, s fac alegeri mai bune n ceea ce privete
componena echipei;

individul s se cunoasc mai bine astfel nct s poat s-i organizeze

punctele tari i slabe i s lucreze mai eficient n echip,

echipa s-i adapteze felul n care rspunde cerinelor sarcinii propuse.

Trsturi importante ale echipelor: un numr mic de persoane; cu abiliti

complementare aceasta sugereaz stabilirea dinainte a persoanelor care vor face parte
din echip; urmrind un scop comun motivul de ansamblu care aduce laolalt aceste
persoane; urmrind obiective comune de realizat acestea ateapt anumite rezultate n
urma activitilor lor; urmrind o abordare comun o modalitate de lucru acceptat de
toi; se consider reciproc responsabile responsabilitate comun.
Munca n echip este capacitatea de a munci mpreun pentru a realiza o idee
comun.
Capacitatea de a direciona realizrile individuale spre obiectivele organizaionale.
Este sursa ce le permite oamenilor obinuii s ating rezultate neobinuite.

Munca n echip presupune adesea o varietate de abiliti, dac o sarcin urmeaz

a fi realizat, i c fiecare dintre ei vine cu abiliti individuale ce contribuie la
realizarea produsului.

Capacitatea de a contacta persoanele i a

explora orice noutate
Dorin i disponibilitate de a nfrunta
ineria, lipsa de eficien i complacerea
tie s asculte, rspunde oamenilor i
situaiilor i formeaz spiritul de echip
Furnizeaz cunotine i abiliti ce nu se
prea gsesc n general

Extrovertit, entuziast,
comunicativ
Provocator, dinamic, i
place presiunea
Cooperant, blnd,
receptiv, diplomat
Concentrat,
independent, dedicat

Modelator

Muncitor n
echip

Specialist

Imaginaie, capacitatea de a rezolva

probleme dificile

Judecat, discreie, ncpnare

Capacitatea de a duce la capt i de a

termina la timp, identific greelile i
omisiunile

Investigator de
resurse

Creator, plin de
imaginaie,

Sobru, strategic, cu
spirit de dicernmnt

Evaluator
monitor

Surs de idei
neconvenional

Srguincios,
contiincios, anxios

Cel care
finalizeaz,
termin

Insist asupra aspectelor tehnice i contribuie

numai n privina unui segment ngust

Lips de hotrre n momentele de criz

nclinaie spre provocare, iritare i nerbdare

Extrem de optimist, i poate pierde interesul

odat ce entuziasmul iniial a disprut

Ignor aspectele ntmpltoare i este prea

preocupat s comunice eficient

i lipsete dorina sau capacitatea de a-i motiva

pe ceilali

Tendina de a-i face griji n privina unor

lucruri mrunte; o reinere n a lsa lucrurile s
se desfoare

Disciplinat, de
Capacitatea de a organiza, bun sim practic, Lips de flexibilitate, de receptivitate la ideile
ncredere, conservator,
transform ideile n aciuni
neargumentate
eficient

Puncte slabe permise

Implementator

Caliti pozitive

Matur, ncreztor, un Capacitatea de a clarifica obiectivele i de a Perceput adesea ca manipulator, ca punndu-i

corespunztor
bun conductor
promova luarea de decizii, aloc sarcinile
pe alii s munceasc n locul lui

Trsturi tipice

Coordonator

Rolul n echip

ROLURILE JUCATE DE PERSOANE N ECHIPE

EFICIENTIZAREA MUNCII N ECHIP

De ce eueaz att de multe echipe? Dac reflectm asupra aspectului pozitiv al acestei
observaii, ne punem ntrebarea Ce anume face eficient o echip?
Diagrama prezint unele din trsturile care se observm n echipele eficiente.
Combinaia corect de abiliti
Monitorizare i feedback

Egalitate ntre membri

Mrimea potrivit

Conflictele sunt inute sub control

Instruciuni de lucru i obiective clare

Greelile i opiunile nerealizabile sunt ndeprtate de la nceput

Echipe eficiente

Viziune clar asupra obiectivelor i sarcinilor

Crearea i verificarea ideilor noi

Consens i responsabilitatea tuturor privind sarcina

Comunicare bun

Diviziune clar a rolurilor i sarcinilor pentru indivizi

Sprijin i grij reciproc

mprirea muncii

Apartenena la echip
n ceea ce privete componena echipelor, e necesar s existe o combinaie de persoane cu
abiliti diferite i caractere diferite. Dac sunt prea asemntoare, crearea de noi idei va fi
limitat i toat lumea va dori s joace aceleai roluri i s ndeplineasc aceleai sarcini. Cu
excepia unei echipe foarte mici, va fi necesar un conductor. Putei alege conductorul sau
putei lsa unul s apar din rndul grupului. De asemenea putei lucra cu echipe care se conduc
singure i care n-au nevoie de un conductor.

Trebuie s ne asigurm c membrii acesteia sunt tratai egal, att n cadrul echipei ct i
de persoanele din afara acesteia. Membrii pot juca roluri diferite, de exemplu, n general exist
un conductor, dar aceasta nu nseamn c el este mai important dect oricare alt membru al
echipei.
Aceast recunoatere egal trebuie s se raporteze i la sex, capacitate intelectual i
oricare din multele diferene ce caracterizeaz indivizii.
De asemenea mrimea echipei este important. ntr-o echip de pn la ase membri este
probabil ca toi s devin activ implicai. Cei mai tcui nu vor fi dominai de personalitile mai
puternice, iar aceia care nu doresc s munceasc nu se pot ascunde att de uor.
Aspecte organizatorice:

urmrii varietatea n ceea ce privete componena echipei, lund n considerare

caracteristicile tehnice i personale;
stabilii mrimea fiecrei echipe, innd minte c dei unde-s muli puterea crete, o
echip mare poate implica multe persoane care vin i pleac i conflicte mai dese;
plnuii-v rspunsul privind identificarea unui conductor nu uitai c putei dori s
schimbai prin rotaie conducerea diverselor sarcini de ctre toi membrii, pentru a ajuta
fiecare persoan s-i formeze abiliti de conducere;
stabilii cum anume vei ajuta echipele s se strng laolalt pentru a munci eficace;
luai n considerare aranjamente pentru stabilirea unor contacte cu cei din afar;
acceptai-v rolul de ghid i mentor al echipei, dar nu de membru al acesteia i hotrt
nu de conductor al echipei.
stabilii legturi ntre munca de comunicare i munca n echip astfel nct acestea s se
sprijine una pe cealalt;
n activitile de nceput ale muncii n echip gndii-v la includerea unor activiti
destinate n special s sprijine comunicarea eficace;
monitorizai realizrile echipei cnd membrii acesteia ncep s lucreze i decidei dac
trebuie s contribuii la alocarea rolurilor;
asigurai-v c activitatea echipei este suficient de profund i provoac elevii s
gndeasc;
fii ateni la apariia unor posibile conflicte i facilitai soluionarea acestora n cadrul
echipei, cnd este necesar. Intervenii numai atunci cnd echipa nu este capabil s
rezolve conflictul ntr-o perioad de timp acceptabil;
monitorizai realizrile echipei ca ntreg i ale membrilor echipei separat, folosii aceste
informaii ca un ghid pentru interveniile pe care trebuie s le facei.
plnuii cum anume pot fi folosite rezultatele monitorizrii pentru a contribui la evaluarea
competenelor elevilor;
oferii un feedback adecvat n urma monitorizrii la timp, dar avei grij ca aceasta s nu
duc la preluarea de ctre dvs. a management-ului muncii n echip;
fii ateni n privina stabilirii respectului reciproc ntre membrii echipei i acionai cnd
considerai necesar;
decidei ct ndrumare este necesar privind felul n care ar trebui s lucreze echipa, dar
nu uitai c rolul dvs. nu este de a controla echipa ci de a o ndruma;

10

Denumirea postului: Confectioner asamblor confectii textile

Relatii ierarhice: se subordoneaza sefului de atelier/echipa
Relatii de colaborare: cu personalul de executie din atelier/ sectie, conform organigramei
Scopul postului: asigura asamblarea semifabricatelor, urmarind procesul tehnologic pna la
executarea finala a produsului.
Atributiile principale si sarcinile specifice:
Aplicarea corecta a documentatiei tehnice(fisa tehnica a produsului, fisa de program,
procesul tehnologic, fisa tehnologica pe operatie, fisa tehnica a utilajului, produsul
etalon):
Respectarea/reglarea parametrilor de lucru conform documentatiei tehnice;
Executarea operatiilor conform documentatiei tehnice.
Croirea reperelor articolelor de mbracaminte:
Pregateste materialele pentru croire (operatii de calcare,control, spanuire, sablonare,
verificare cantitativa si calitativa);
Executa croirea reperelor n sisteme de croire simpla sau combinata.
Prelucrarea manuala sau mecanica a reperelor: nsemnarea, ndoirea marginilor, bordarea,
executarea penselor, cutelor.
Asamblarea reperelor pe masini simple sau automate special
Finisarea produselor:Executa operatii de coasere a butonierelor ,cheitelor,nasturilor, etc.
Atributii privind respectarea normelor de sanatate si securitate n munca, de prevenire si
stingere a incendiilor:
nsusirea si aplicarea corecta a legislatiei, normelor generale si specifice de sanatate si
securitate n munca si a diferitelor proceduri n conformitate cu specificul locului de
munca;
participarea la instruirea periodica privind sanatatea si securitatea n munca, prevenirea si
stingerea incendiilor;
desfasurarea activitatii la locul de munca respectnd normele de sanatate si securitate n
munca, normele P.S.I, regulile de sanatate si igiena individuala la locul de munca
utilizarea utilajelor de lucru cu respectarea instructiunilor de folosire si a normelor
specifice de securitate a muncii;
utilizarea, ntretinerea, pastrarea si depozitarea echipamentului de protectie n
conformitate cu procedurile specifice locului de munca;
cunoasterea factorilor de risc si a bolilor profesionale specifice locului de munca;
identificarea pericolelor care apar la locul de munca si raportarea acestor pericole
persoanei competente sa ia masuri, conform procedurilor specifice locului de munca;
acordarea primului ajutor rapid si corect n conformitate cu tipul accidentului produs;

11

 respecta procedurile de urgenta si de evacuare: semnaleaza eventualele accidente prin

contactarea cu promptitudine a persoanelor din serviciile abilitate, conform procedurilor
specifice;
contacteaza serviciile de urgenta corespunzatoare n cazul unui accident semnalat;
cunoaste si aplica procedurile de urgenta si evacuare, atunci cnd este nevoie;
utilizeaza echipamentul de interventie conform normelor de securitate si sanatate n
munca si a normelor P.S.I.;
respecta ntocmai planul de evacuare a fabricii n caz de urgenta.
Responsabilitatile postului:

Legat de activitatile specifice, raspunde de:

calitatea lucrarilor efectuate la locul de munca si se preocupa permanent de

mbunatatirea lor;
executarea corecta si n termenele stabilite a confectionarii produsului;
pastrarea n buna stare a materialelor de lucru, utilizarea si ntretinerea utilajelor
conform parametrilor de functionare.
Legat de disciplina muncii, raspunde de:
mbunatatirea permanenta a pregatirii sale profesionale si de specialitate;
pastrarea confidentialitatii informatiilor si a documentelor legate de firma;
pastrarea n bune conditii a utilajelor si utilizarea resurselor existente exclusiv n
interesul firmei;
respecta prevederile normativelor interne si procedurile de lucru privitoare la postul
sau;
respecta normele de sanatate, securitate si igiena n munca, normele de prevenire si
stingere a incendiilor si actiune n caz de urgenta, normele de protectie a mediului
nconjurator;
utilizarea, pastrarea si ntretinerea echipamentelor de protectie si a echipamentelor de
interventie n caz de urgenta.
Autoritatea postului:
Utilizeaza materiale si echipamente puse la dispozitie de firma
Utilajele folosite: masini de cusut simple, masini de cusut automate, masini de
cusut speciale.
Conditiile de munca:

Munca se desfasoara n ateliere de croitorie/ n fabrici de confectii.

Munca se desfasoara n ture.
Manevrele se executa manual si / sau automatizat, individual/ n echipa.

12

Mediul de lucru este poluat fonic.

Specificatiile postului:
Nivel de studii: liceu sau scoala profesionala n domeniu sau curs de calificare
Cursuri de pregatire
Experienta:
n specialitate: ?
pe post: minim ?.. pe post asemanator

Cunostinte necesare:
a) specifice domeniului de lucru: proceduri specifice de croire si confectionare, modalitati de
ambalare, pliere si etichetare, tipuri de utilaje, modul de folosire al dispozitivelor specifice,
etape de lucru si norme de timp alocate fiecareia.
b) n domeniul sanatatii si securitatii n munca:
- legislatia generala si specifica privind: sanatatea si securitatea n munca, prevenirea si
stingerea incendiilor, regulile de sanatate si igiena specifice locului de munca;
- simbolurile de avertizare a pericolelor la locul de munca;
- echipamentul de protectie specific;
- echipamentul de stingere a incendiilor;
- planul de evacuare al atelierului, fabricii;
- procedurile de urgenta, de prim ajutor si de evacuare.

Caracteristici de personalitate, aptitudini si deprinderi necesare:

capacitatea de a selecta, structura si utiliza informatiile din documentatia tehnica;
ndemnare, precizie si rigurozitate n efectuarea operatiilor specifice;
capacitatea de selectare a detaliilor;
atentie deosebita n verificarea detaliilor;
acuratete maxima necesara realizarii detaliilor;
bune abilitati de lucru n echipa;
comunicare interactiva la locul de munca;
planificarea activitatii si a timpului de munca;
disponibilitate de a lucra n ture.

13

CAPITOLUL 2.
COMUNICARE INTERACTIVA LA LOCUL DE MUNCA
1. CULEGE INFORMATII DE LA CELELALTE POSTURI DE MUNCA
2. OFERA INFORMATII ALTOR POSTURI DE MUNCA

Cunoaterea si folosirea justa a mijloacelor de exprimare a ideilor pe care dorim sa

le comunicam constituie o condiie primordiala in comunicare. Aceste mijloace sunt:
limbajul si stilul.
Limbajul poate fi determinat ca fiind un sistem de comunicare prin semnale, in
cadrul unei limbi sau in afara ei. Filozoful KARL POPPER a identificat trei categorii de
limbaje, dupa criteriul funciei:

1. Limbaje inferioare (folosite si in lumea animala), avand funcia de semnalizare,

de autoexpresie;
2. Limbaje superioare, exclusiv umane, capabile de descriere si argumentare.
3. Limbaje mixte.
Elementele limbajului comunicrii in domeniul industriei usoare difer de cel al
limbajului general sau obinuit datorita specificului activitatii. Aceste elemente ale
limbajului comunicrii in domeniul industriei usoare sunt:
1. Vocabularul: a. Totalitatea termenilor existenti intr-o limba;

b. Totalitatea termenilor folosii de un autor sau de

o persoana oarecare.
2. Repertoriu de termeni folosii intr-un anumit domeniu:
a. Expresiile si formele de exprimare
b. Forma si structura gramaticala.
Stilul poate fi determinat ca:
1. La nivel individual: modul de exprimare intr-o comunicare, specific
definitor pentru emitator (stilul unui jurnalist, stilul unui scriitor, stilul unui
orator, stilul unui muzician sau interpret)
2. La nivel colectiv: modul de exprimare intr-un domeniu (stil literar
publicitar, stil stiintific, stil artistic).

14

Principiile stilului comunicrii verbale sunt:

1. Claritatea - cuvintele trebuie sa fie bine alese, exacte si potrivite cu ideile
pe care le exprima, sa fie logic gandite pentru a putea fi intelese de prima
data, de asemenea se va avea grija sa fie evitate cuvintele sau expresii
cu mai multe intelesuri, neologismele, regionalismele, claritatea stilului
este asigurata cand se folosesc propoziii si fraze scurte.
2. Simplitatea si naturaletea - acest principiu consta intr-o exprimare directa,
fireasca si lipsita de exagerare
3. Corectitudinea - o exprimare corecta consta in respectarea regulilor
gramaticale.
4. Politetea si demnitatea - stilul comunicrii trebuie sa aiba in vedere un ton
si mod deosebit de exprimare, cuviincios, respectuos si demn, iar in cazul
unor nemulumiri aparute in discuie trebuie sa predomine politetea, buna
cuviina si demnitatea.
Indiferent de forma pe care o imbraca, orice proces de comunicare are cteva elemente
caracteristice:
Existena a cel puin doi parteneri emitor (cel care trimite mesajul) i receptor
(cel care primete mesajul) - intre care se stabilete o anumita relaie;
capacitatea partenerilor de a emite i recepta semnale ntr-un anumit cod cunoscut de
ambii parteneri (de menionat este faptul ca, in general, n orice proces de comunicare partenerii
joac pe rand rolul de enuniator i receptor);
existena unui mesaj ce poate fi un sentiment, o idee, un gnd. Mesajul are ca scop
informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obinerea unui aciuni, etc.
existena unui canal/mijloc de transmitere a mesajului.
Existena unui rspuns feedback un mesaj specific prin care emitentul primete de
la destinatar un anumit rspuns cu privire la mesajul comunicat, fapt care permite continuarea
comunicrii
se realizeaz ntr-un anumit context spaio-temporar. Contextul este foarte important
pentru c aceleai cuvinte vor suna
altfel ntr-un birou dect ntr-un mediu neoficial.
este influentat de o serie de bariere de comunicare, perturbaii care intervin in
comunicare i care reduc fidelitatea transferului de mesaj.
n acest context, se impune distincia dintre informare i comunicare, termeni adesea
confundai.
Altfel spus, termenul de informare se refer la situaiile n care rolul activ i revine
exclusiv receptorului, n timp ce comunicarea vizeaz un sistem de relaii interactive. Informarea
const deci, n relaionarea oamenilor cu faptele, iar comunicarea n relaionarea interpersonal.
Informarea
- ine exclusiv de transferul de coninut (emisie i receptare);
- se refera la situaiile in care rolul activ ii revine exclusive receptorului;
Informarea funcioneaza ntr-un singur sens, de la emitent ctre receptor.
Comunicarea
- se refera la schimburile de idei ce vizeaza schimbarea comportamentului celuilalt;
- vizeaza un sistem de relaii interactive;
- const in relaionarea interpersonala.

15

Comunicarea se realizeaza in mai multe direcii, fiecare emitent devenind la rndul

lui receptor i invers, n cadrul aceleiai secvene de comunicare. Comunicarea implica
existena feedback-ului.
3. Ascultarea activa
Dei poate prea paradoxal, cel mai dificil lucru in procesul de comunicare, fie ca se
desfoara fa n fa cu cel care poseda sau dorete informaia, fie ca il purtam cu mai muli
parteneri deodata in cadrul unor ntlniri este ASCULTAREA.
De cele mai multe ori, nelegem ascultarea ca un proces n care rolul nostru este de a
gsi punctele slabe ale celui din faa noastr, de a anticipa ceea ce vrea sa spun, de a pregti
un raspuns imediat. O alt abordare uzual a procesului este de a considera apriorii
nesemnificativ mesajul i implicit informaia furnizata de interlocutor.
Nu uitai!: a nu acorda respect partenerului de dialog nu inseamna un punct catigat ci
unul pierdut.
1. Ascultai toate cuvintele inainte de a decodifica mesajul
2. Percepei sentimentele i starea partenerului de dialog nainte de a trage concluzii.
Uneori poate spune mai multe dect mesajul in sine.
3. Recunoatei barierele ce se opun comunicarii in acel moment.
4. Incurajai dialogul prin comunicare verbala sau nonverbala (expresii i gesturi).
5. Concentrai-v asupra esenialului dar nu pierdei total din vedere detaliile. De cele mai
multe ori mesajul este complet doar atunci cnd toate detaliile sunt spuse.
6. Parafrazai des in timpul conversaiei, pentru a fi siguri ca ai neles corect
7. Pstrai contactul vizual cu partenerul de dialog
8. Folosii cu msura i precauie intonaia i expresia feei. Dup terminarea dialogului,
memoria vizuala las o amprent deosebit i de multe ori induce confuzie i deruta.
9. Punei ntrebri directe i deschise.
10. Nu ntrerupei vorbirea directa a interlocutorului.
11. Nu v prefacei c ascultai
12. Nu considerai c deinei monopolul adevrului i c prerea dvs este cea mai bun.
13. Nu facei presupuneri i nu v impunei punctul de vedere.
14. Nu tragei concluzii pripite.
Obstacole pentru o bun ascultare:
mesajul supraincarcat i concentrarea asupra tuturor datelor duce la pierderea ideii
eseniale (din cauza copacilor nu se observ padurea);
lipsa ateniei de multe ori ascultatorul pare interesat doar pentru a-i oferi confort
vorbitorului. Atenia poate fi de fapt orientat spre afaceri, preocupri sau probleme personale
etc;
stimulii fizici frig, zgomot, o alt conversaie auzit in paralel;
critica exprimrii i a nfirii din cauza prejudecilor i percepiilor personale muli
oameni au tendina s-i judece spontan pe ceilali in legtur cu modul in care se nfieaz i
in care vorbesc.
Aceast atitudine de snobism comunicaional creeaz artificial categorii de persoane pe
care merit sau nu merit s le asculi;
evaluarea subiectului ca fiind neinteresant aceasta este o justificare raionala pentru a
nu asculta, ns aprecierea in acest caz este fcut inaintea discursului;
evitarea ascultrii dificile multe persoane nu sunt obinuite s asculte ntmplri
detaliate care nu ii privesc direct;
gndirea poate prelucra 800 de cuvinte pe minut, iar vorbitorii pot debita maximum 200
de cuvinte pe minut din aceast diferen rezult un timp de rezerv pe care unele persoane o
pot utiliza in vederea explorarii viziunii interlocutorului;

16

 presupunerea fals c ascultarea este o activitate fundamental pasiv de fapt

ascultatorii buni sunt foarte activi: pun intrebri, parafrazeaza ideile vorbitorului, se asigur c au
neles sensul. Nici tcerea nu nseamn pasivitate: ascultarea este obositoare, consum
energie mentala i solicit sistemul nervos in mare masur.
1.Mijloacele de comunicare (prin ce comunicam?)
Mesajul pe care o persoana vrea i poate s il transmita poate fi de natur: scris,
verbala sau nonverbal.
Comunicarea scris
Trebuie s inelegem comunicarea scris prin cele trei aspecte ale sale obligatoriu de
urmrit:
1. Evidenierea clara a obiectivelor
a. Care este scopul unui document
b. Care sunt urmrile pe care le avem in vedere
c. Redactarea unui document este o form de comunicare i nu o acoperire birocratic.
2. Receptorul mesajului
a. Cui se adreseaz mesajul. Este receptorul ales personajul ndreptit s primeasc
acest mesaj?
b. Care este nivelul de cunotine al receptorului despre informaiile prezentate n mesaj?
Este foarte posibil ca receptorul s fie format din mai multe persoane fiecare cu nivelul su de
pregtire profesionala, fiecare cu un set diferit de abiliti in comunicare.
c. Care sunt abilitile de comunicare ale receptorului?
d. Care este gradul de simpatie i sensibilitate existent ntre noi i receptor?
e. Care este starea profesional i mental a receptorului? (care sunt sarcinile lui,
ocuparea profesional in general i la acel moment de timp, relaia acestuia cu subiectul
mesajului, starea de oboseal i de surmenaj, puterea lui de decizie i influen in cadrul
procesului ce face obiectul mesajului).
3. Mesajul in sine
a. Necesitatea acestuia: este necesar transmiterea mesajului n form scris?
Nu trebuie s omitem faptul c un mesaj transmis verbal poate realiza o apropiere
suplimentar fa de interlocutor, poate induce o cretere calitativ a relaiei manager-angajat,
poate fi o forma de motivare.
b. Respecta procedurile? Avem calitatea ca manager sau angajat sa transmitem acest
mesaj?
c. Avem abilitile necesare pentru a scrie acest mesaj? Uneori trebuie s admitem c un
document
prost intocmit poate produce mai multe daune dect un mesaj transmis verbal chiar cu
inadvertenele i punctele slabe pe care le poate avea.
d. Trebuie sa analizm foarte exact necesitatea lui profesionala i nu in ultimul rnd
tririle noastre emoionale; trebuie mesajul transmis la acel moment de timp?
Consideraii generale asupra redactarii unui document
1. Stabilii in scris obiectivele documentului
2. Stabiliti ideile de baza care vor reprezenta esena documentului
3. Ordonai ideile n funcie de obiective

17

4. Structurati planul in funcie de tipul de document pe care il avei in vedere

5. Fiecare fraza sau propoziie trebuie sa fie eficienta. De aceea trebuie s scriei scurt i
concis, in termeni nelei i apreciai de ctre receptorul mesajului. Incercai s gsii o forma de
comunicare care s fie neleas de ct mai muli dintre receptori.
Nu uitai c cei cu care comunicai nu sunt o mas compact i reprezint personaliti
distincte.
6. Incercai s nu alterai mesajul prin imixtiunea naturii umane. Pe ct de real este
aceasta, pe att subiectivismul pe care il introduce va produce pagube. Cel care recepioneaza
mesajul va privi aspectul sentimental al acestuia ca pe ceva inadecvat care nu poate, n cel mai
bun caz, dect s scad calitatea procesului de comunicare.
Dac simim imperios nevoia de a umaniza mesajul atunci este recomandat s pstram
forma impersonala a acestuia i implicit calitatea profesional i s transmitem apoi verbal
sentimentele sau gndurile noastre. Oricum hrtia nu va reflecta ceea ce traim.
7. Respectai procedurile de adresare si redactare acceptate in cadrul organizaiei. In
acest fel, mesajul va fi analizat prin prisma coninutului i calitii sale i nu va suporta critici
legate de form.
Gradul de formalism al unui document trebuie s fie in strns corelaie cu relatia pe care
o avei cu cel cruia ii transmitei mesajul precum i cu obiectivele mesajului.
n cadrul instituiilor este inevitabil aceast form de comunicare. Ea se concretizeaz
n documente precum:
Procesul verbal reprezint un document oficial n care se nregistreaz o anumit
constatare sau se consemneaz pe scurt discutiile si hotrrile unei anumite adunri
Minuta este un document care consemneaz anumite lucruri, asemnndu-se cu
procesul verbal de constatare. Se deosebeste de acesta prin faptul c ea nregistreaz si
propuneri sau actiuni ntreprinse la un moment dat care urmeaz a fi completate ulterior.
Referatul este documentul scris n care sunt prezentate aspect concrete, date si
aprecieri n legatur cu o anumit problem, precum si propuneri de modificare a situatiei
existente.
Structura sa este compus din:
prezentarea succint a problemei abordate;
concluzii si propuneri;
semntura.
Raportul cuprinde o relatare a unei activitti (personale sau de grup). Se face din
oficiu sau la cererea unui organ ierarhic. Se bazeaz pe cercetri amnuntite, schimburi de
experient, diverse documentri.
Structura raportului:
1. Introducere:
este obligatorie chiar dac poate fi structurat ntr-o singur fraz
poate pune in eviden contextual n care este redactat raportul managerial; la cerere
sau ca urmare a unei iniiative proprii precum i contextul in care este realizat
2. Scopul raportului:
motivul realizrii raportului
obiectivele raportului
subiectele atinse sau cele pe care nu ii propune sa le ating
modalitatea de redactare a documentului: se prezint pe scurt argumentele
3. Coninutul raportului:
poate avea exclusiv una dintre formele menionate anterior (de activitate, situaie,
strategic) sau poate fi un mixt ntre acestea
pentru a evita neclariti i lipsa de fond este bine sa concluzionm de la bun inceput
care este

18

obiectivul raportului. Este foarte posibil ca un raport iniial conceput ca unul de activitate
sau situaie s se transforme pe parcurs in unul de tip strategic. In general aceste transformri
ar trebui s aib loc atunci cand raportul este adresat unui factor de decizie. Din pacate ns, se
intampl exact invers. Cu ct destinatarul ocupa o funcie mai nalt, cu att primete mai puine
sugestii i ci posibile de aciune i cu att mai puin recomandari
in cadrul cuprinsului este mult mai importanta coerena i abordarea logica dect forma
pe care o ia redactarea
nu ncercai s eludai sau s alterai informaia in mod contient sau involuntar
4. Concluziile raportului:
liste de afirmaii clare i concise care exprima rezumatul cuprinsului
nu se vor introduce date sau argumente noi
5. Recomandri:
este etapa in care este permis exprimarea opiniei personale
se recomand de ctre expeditor alegerea unei anumite ci de aciune
recomandarea va fi insoit de argumentele proprii
se va intocmi o list cu toate persoanele care, n viziunea autorului, sunt sau vor fi
implicate in procesul aferent subiectului raportului
Memoriul este o prezentare amnunit i documentat a unei probleme, a unei
situaii. Structura unui memoriu este urmtoarea:
formula de adresare;
numele, prenumele, funcia i adresa celui care l-a ntocmit;
prezentarea i analiza problemei;
soluii preconizate;
semntura;
funcia adresantului i organizaia.
Darea de seam este documentul care cuprinde prezentarea i analiza.
Activitii unei organizaii, ntr-o anumit etap sau justificarea unei gestiuni. Se prezint
lunar, trimestrial, semestrial sau anual de ctre conducerea n faa salariailor sau a acionarilor.
Materialul prezentat este critic, evideniind dificultile i cauzele lor, propunnd totodat
i soluii de remediere.
De asemenea, forme ale comunicarii scrise mai pot fi:
note,
circulare,
propuneri,
decizii,
scrisori, etc.
Documentele scrise este bine sa fie ntocmite cu multa grij, respectndu-se cteva
recomandari:
redactare ngrijit i estetic;
limbaj simplu, fr a exagera n acest sens;
stilul energic pentru a sugera siguranta i ncrederea n sine;
evitarea amnuntelor neimportante;
evitarea promisiunilor ce nu pot fi respectate;
evitarea unor critici nefondate.
Comunicarea verbala
Folosete limbajul oral i este utilizat pe scar foarte larg, reprezentnd aproximativ
70-75% din timpul destinat comunicrii. O importan deosebit o are maniera de adresare, de a
transmite mesajul astfel nct acesta s fie convingtor, clar, scurt i precis pentru a-i atinge
inta. Aceast modalitate de comunicare prezint o serie de avantaje:
schimb rapid de informaii directe, adeseori sub forma dialogului,

19

 personalizarea relaiei ef-subaltern,

flexibilitatea exprimrii, folosirea chiar a jargonului (limbaj specializat al unei
colectiviti),
costuri mai reduse etc.
Adresarea verbal are i dezavantaje, legate de faptul c dialogul poate conduce la
pierdere de timp i nu se ncheie ntotdeauna cu acordul prilor, iar n cazul transmiterii
succesive, prin trepte ierarhice, se poate pierde i o parte a informaiilor, deoarece sunt filtrate
de fiecare ef ierarhic. De obicei oamenii cnd vin n contact cu altii iau o figur serioas, oficial
care provoac o impresie rece. Sunt rezervati n discutie, de aceea este greu s comunici cu ei.
Sunt si oameni care zmbesc de la prima ntlnire si se poart att de prietenos nct discutia
se desfsoar de la sine. Nu exist o retet perfect pentru o buna comunicare, ns folosind
zmbetul, tonul prietenesc, ascultarea atent, privitul n ochii celuilalt putem rezolva multe
problem nc de la nceput.
Printre regulile unei comunicri eficiente se numr:
orientarea pozitiv a comunicrii (pe fapte plcute, stimulative)
comunicarea trebuie s fie bilateral (permite schimbul de mesaje, punerea de
ntrebri)
comunicarea sa fie securizat (nu un prilej de abuz afectiv, emotional al unui asupra
celorlalti)
concordanta comunicrii verbale cu cea mimico-gestural
evitarea ambiguittilor (subntelegerilor, incertitudinilor)
evitarea suprapunerilor mesajelor (interventia peste cuvntul celuilalt)
constituirea de mesaje clare, concise (exprimate cu cuvinte si expresii uzuale)
Nu exist un stil de comunicare valabil pentru toti oamenii sau pentru toate situatiile, dar
iat cteva reguli care pot s creasc sansa de succes n domeniul comunicrii:
- fiecare s-si rezerve timp pentru dialog
- s se asigure o atmosfera favorabila
- s fie obiectivi
- s se evite contrazicerile directe, atacul la persoana si conflictele
- s se dea rspunsuri clare si la obiect pentru a evita nentelegerea mesajului
- s se evite ca unul din cei implicati in comunicare sa acapareze toata discutia
- sa existe disponibilitatea de a lua n considerare punctele de vedere ale tuturor celor
implicati in discutie si de a le accepta dac sunt bune
- crearea unor ocazii de feedback, oferind ocazia celor in discutie sa s explice si s
argumenteze opiniile sale
Comunicarea nonverbal const n transmiterea mesajelor prin alt mijloc dect scrisul
sau vorbitul, cum ar fi: gesturi, mimic, micri ale corpului etc. i care sunt de fapt ,,mesaje
pariale sau adiionale ce completeaz coninutul mesajelor verbale. Poate fi un mijloc eficient
de descifrare a mesajelor pe care le transmite emitentul. Limbajele neverbale, completate de
limbajul paraverbal (forma vocal de limbaj neverbal precum: inflexiunea i tonalitatea vocii,
ritmul de vorbire, modul de accentuare a cuvintelor, pauzele ntren cuvinte etc.) apeleaz la
toate simurile noastre i se bazeaz pe seturi de simboluri care pot avea un neles clar sau
ambiguu. Principalele tipuri de comunicare neverbal sunt:
comunicarea senzorial se bazeaz pe ceea ce recepionm prin intermediul
simurilor;
comunicarea estetic prin care se transmit diferite emoii artistice;
comunicarea nsemnelor (insigne, fanioane, uniforme) i a simbolurilor (titulatur,
decoraii).
Cele mai utilizate mijloace de transmitere a mesajelor nonverbale sunt: limbajul corpului
(expresia feei, a ochilor, poziia fizic, n special a capului i a minilor), decorul biroului, modul
de folosire a spaiului i mbrcmintea.

20

Formele de manifestare ale comunicrii neverbale cele mai eficiente sunt ilustrrile (cnd
se face apel la prezentarea unor obiecte) i manifestrile affective (stri emoionale, inflexiunea
vocii). Limbajele neverbale nsoesc i comunicarea scris; ele sunt legate de aspectul grafic al
foii, structura i formatul scrierii.
2 Comunicarea Organizationala
Spre deosebire de comunicarea interpersonala, comunicarea organizationala nu este
un proces spontan i natural. Ea trebuie proiectat n aa fel inct s permit: coordonarea:
proces ce are in vedere atingerea unui obiectiv prestabilit, necesar pentru realizarea scopului
final al organizaiei armonizarea: activitate ce are drept scop definirea unui obiectiv comun.
Pentru cursul de fa am considerat a fi necesara detalierea ultimului punct al acestei
categorii deoarece reda tipurile de comunicare adaptate la tipurile de organizare a instituiilor,
iar aceast adaptare ajut la construirea mesajelor de comunicare intern.
Astfel:
comunicarea descendent urmeaz, de obicei, relaiile de tip ierarhic, derulandu-se de
la nivelul
managementului de vrf ctre nivelurile de execuie. Coninutul este dat de decizii,
reglementari, instruciuni, transmiterea de sarcini, solicitarea de informaii. Principala problema
a acestui tip de comunicare o constituie marea probabilitate ca mesajul sa fie filtrat in timp ce
este vehiculat de la un nivel la altul, deoarece fiecare nivel poate interpreta mesajele in funcie
de propriile necesiti sau obiective;
comunicarea ascendenta const n transmiterea de mesaje de ctre subordonai
efilor direci i, succesiv, nivelurilor superioare ale managementului. Prin ele se vehiculeaza
cereri, rapoarte, opinii, nemulumiri. Rolul comunicarii ascendente este esenial pentru eficienta
procesului de comunicare, deoarece atest receptarea mesajelor transmise de manageri. De
asemenea, prin intermediul ei se informeaz managementul de nivel superior asupra strii
morale a personalului, asupra obstacolelor din calea comunicarii, nivelului i formei abaterilor
inregistrate cel mai frecvent. Faptul c mesajul circul de la executani la manageri nu-l scutete
de filtrele cognitive sau psihologice. Astfel, in cazul transmiterii unor informaii, rapoarte, sugestii
privind coninutul muncii i modalitile de mbuntire ale acesteia, efii intermediari pot fi
incercai de teama ca subordonaii lor ar putea fi apreciai de superiori ca fiind mai competeni
dect ei; ori, in cazul in care informaia constituie un feedback la un mesaj anterior, eful poate
interpreta comunicarea subordonatului drept o incercare de a-i testa competena profesionala ori
autoritatea. In asemenea situaii, se pot instala blocaje cu efecte asupra capacitii de control i
meninere a procesului de comunicare;
comunicarea pe orizontala (sau laterala) se stabilete ntre persoane sau
compartimente situate la acelai nivel ierarhic. Rolul acestui tip de comunicare este de a facilita
coordonarea activitilor ce vizeaz obiective comune, excluznd intervenia managerilor de
nivel superior;
comunicarea diagonala este practicat in situaiile in care membrii organizaiei nu pot
comunica prin celelalte canale. Spre exemplu, in cazul utilizrii managementului prin proiecte,
apar frecvent comunicrile diagonal ntre echipa de proiect i restul compartimentelor structurii.
Spre deosebire de comunicrile clasice, acest tip prezint avantajele economiei de timp i
costuri, ale folosirii unor relaii informale, ale potenrii unui climat bazat pe apreciere reciproc.
Comunicarea intern are scopul de a trimite ctre categoriile de public intern mesajele
potrivite pe care organizaia dorete s le difuzeze n societate. Printre beneficiile programelor
de comunicare intern trebuie meionat n primul rand asigurarea eficienei.
Stabilirea unui climat de lucru normal, deschis, bazat pe colaborare i nelegere are
efect direct asupra eficientizrii activitii.
Prin comunicarea intern este sprijinit mai buna performan a fiecrui angajatcare are
att informaia necesar n realizarea activitii ct i nelegerea asupra organizaiei, asupra
direciei n care aceasta se ndreapt, asupra standardelor la care trebuie s se raporteze.

21

Angajaii organizaiei sunt, de asemenea, membri ai societii i ai comunitilor locale, citesc

zilnic presa, i sunt n unele cazuri i clieni ai organizaiei. n ambele cazuri, acetia
primesc i transmit la rndul lor mesaje publicului larg. Opinia lor despre organizaie reprezint,
n majoritatea cazurilor, o oglindire a imaginii pe care o are organizaia n faa societii.
Comunicarea se realizeaz n cadrul organizaiei, indiferent dac sefii ncearc sau nu s
o controleze.
Aa cum spune Harrison, ntr-o organizaie ierarhic tipic, cu managementul situat la
vrful piramidei:
(1) Comunicarea curge de sus n jos sub form de instruciuni i informaii i
(2) Poate exista i o comunicare de jos n sus, sub forma propunerilor de proiecte sau a
altor feluri de feedback adresat conducerii. Fiecare colectiv de munc are propriul su sistem de
comunicare:
(3) oamenii care lucreaz n acelai birou sau n acelai departament din organizaie
comunic ntre ei.
(4) Comunicarea are loc ntre grupuri de la acelai nivel
(5) i ntre niveluri ierarhice diferite
(6) n afar de aceste trasee ale informaiei din cadrul organizaiei, exist o mulime alte
ci informale de comunicare ntre acei indivizi care, ntmpltor, sunt n relaie de prietenie sau
de rudenie cu ali membri ai personalului.
(7) Discuiile informale (mica brf) care nflorete n toate organizaiile este o cale
sigur prin care informaia, exact sau nu, ajunge n toate avanposturile. Un program de
comunicare bun poate crea o echip bine nchegat. Oamenii se cunosc ntre ei, tiu care este
obiectivul organizaiei, cum s lucreze eficient i cum pot participa activ n cadrul organizaiei
fr a se limita doar la a-i face datoria, ceea ce i face mai valoroi pentru organizaie.
1. Blocajele din comunicare
Cu siguran fiecare dintre noi am avut, mcar o data, o problem de comunicare cu
eful nostru sau cu cel pe care il coordonam.
Orice problema de comunicare nate frustrri i frmntri, dorina de a inelege unde
am greit i ce se poate face pentru a remedia situaia. Ei bine, situaia nu este deloc disperat,
pentru c exist cteva remedii simple.
In primul rnd, trebuie s nelegem c blocajele n comunicarea organizaional sunt, pe
de o parte, de natur personal (un anumit tip de personalitate, mod diferit de percepie, lipsa
deprinderii de a asculta) i, pe de alta parte, specifice funciei ierarhice (de subordonat sau de
manager).
In privina primului tip de blocaje, de natur personal, capacitatea de a-l asculta pe cel
de langa noi se poate nva. Cu toii avem tendina de a fi pseudo-ascultatori din cnd n cnd.
Acest lucru este cu siguran util, pentru c energia noastr este limitat. In probleme
importante ns, este bine s ne ascultm interlocutorul, incercnd s eliminm blocajele. Un
astfel de blocaj este comparaia.
Avem tendina ca, in loc s-l ascultm pe partenerul nostru de discuie, sa ne comparam
cu el, s incercm s stabilim cine e mai competent, cine are mai multa dreptate, cine a greit
sau cat de jignii ne simim.
Recapitularea o practicm atunci cnd, in loc sa fim ateni la interlocutor, ne pregtim n
minte un rspuns usturtor sau bine construit, cu argumente solide, care s ne transforme n
nvingtori n discuia respectiv. Tendina exagerat de a vedea dincolo de vorbele partenerului
pentru a afla ceea ce gndete sau urmreste cu adevarat, de a interpreta i de a analiza in
detaliu vorbele, tonul, gesturile sau privirea celuilalt ne mpiedica s nelegem cu adevarat ceea
ce interlocutorul tocmai ne comunic.
Filtrele se refera la tendina de a selecta doar informaiile care ne convin, care ne
confirm ateptrile sau care sunt legate strict de domeniile noastre de interes. A pune etichete
de la bun inceput, a emite judeci de valoare, nainte de a nelege cu adevarat mesajul

22

celuilalt, a-l introduce deja pe interlocutor ntr-o categorie pn s spun tot ce are de spus este,
de asemenea, nociv pentru ascultare. Identificarea are loc atunci cnd povestea pe care ne-o
spune cellalt reactiveaz o insatisfacie personal, o suferin.
Din acel moment, nu mai suntem disponibili pentru ascultare i pentru povestea
partenerului.
Visarea cu ochii deschii in timpul unui dialog, mai ales atunci cnd suntem obosii sau
plictisii, este un alt blocaj in ascultare. Nevoia de a avea intotdeauna dreptate ne nchide la
critici i la sugestii poate utile. Nu mai ascultm ceea ce ne comunic interlocutorul.
Contestarea, nerbdarea de a-l contrazice, de a ne manifesta opoziia, ne determin s
nu mai ascultm restul ideilor expuse. Cei care au convingeri foarte puternice sau care au
tendina de a contesta autoritatea celuilalt sunt cei mai predispui pentru acest tip de blocaj.
In ceea ce privete problemele de comunicare specifice ierarhiei organizaionale, n
comunicarea managerului poate aprea ca blocaj efectul statutului funciei. Acesta const n
tendina efilor de a nu pune mare pre pe comunicarea cu subordonaii lor, de a o investi cu
valoare negativ, avnd tendina de a comunica cu cei care au acelai statut sau un statut
superior. Solicitrile conflictuale ale rolului de lider, adic cerina de a indeplini sarcini specifice
de serviciu i de a oferi n acelai timp suport socioemoional
- lucru greu de echilibrat - poate afecta comunicarea cu subordonaii.
Cel mai important aspect al unui proces este informaia, iar comunicarea este
modalitatea prin care
o obinem.

Relaii interumane. Comunicaia

In unitile economice relaiile interumane se stabilesc intre cei care particip la
acelai proces de munc. Acestea au o relaie direct cu eficiena muncii depuse.
Inelegerea sistemului de relaii interumane i a sistemului de comunicare
deschid i nlesnesc drumul cunoaterii personale a celor din jur fiind n msur s
clarifice erarhizarea oamenilor dup criterii de valoare.
Ca act n sine comunicarea reprezint un sistem de transmitere a unor mesaje.
1. categorizare (memorare)
2. conceptualizare (interpretare)
3. simbolizare (selectare)
4. organizare (coordonare)
5. operaionalizare (transmitere)

Grupuri i relaii informare n SC

Organizarea informal este alctuit din:
grupuri informale
relaii informale
autoritate informal
sisteme de valori
Grupul informal, este un ansamblu de salariai aflai n relaii interpersonale
bazate pe raporturi afective i nevoi comune.
Grupul informal nu este static, el funcioneaz pentru realizarea anumitor
scopuri, desfoar numeroase activiti producnd modificri n cadrul structurii n
care acioneaz. Aceste modificri pot fi lente sau brute, calme sau tensionate.
Rezult deci c grupul informal este supus unei dinamici pe care managerul trebuie
s o cunoasc i s o influeneze n sens pozitiv. De cele mai multe ori grupurile

23

informale funcioneaz i se desfoar pe terenul grupurilor formale (organigrama,

regulamentul de organizare i funcionare, fia postului).
Atunci cnd relaiile informale sunt predominante apar liderii informali.
Liderul poate fi definit ca o persoan care ocup poziie i rol de conducere
n cadrul grupului. Spre deosebire de liderul formal la care autoritatea i puterea
deriv din valoarea social a funciei, la liderul informal puterea de influen este
ctigat n cadrul raporturilor interacionale dintre membri grupului informal .

Elemente de teoria comportamentului

In sens larg comportamentul reprezint o reacie total a unui organism prin
care el rspunde la o situaie trit.
In sens restrns comportamentul este ansamblul de modaliti de reacie a
organismului n interaciunea acestuia cu mediul nconjurtor.
Comportamentul managerului poate fi:
- comportament ineficient (atunci cnd d dispoziii i sarcini far a aprecia
realitile i eforturile pstrnd o int formal)
- comportament eficient n care managerul apare ntr-o inut
corespunztoare, apreciaz realist eforturile i sarcinile.
Cele dou comportamente nu se exclud ci se completeaz, din mpletirea lor
rezultnd aria muncii managerului conturat prin 6 trsturi:
- Feed-back (conexiune invers)
- Dozarea libertii de aciune
- Realizarea muncii
- Orientarea realizrilor .
- Mobilitatea
- Personalitatea
Principiile fundamentale de orientare a comportamentului sunt:
1) Inteligena
2) Cunotine profesionale
3) Capacitatea de organizare a experienei anterioare
4) Flexibilitatea n gndire
5) Asigurarea unui climat pentru o comunicare perfect
6) Formarea colaboratorilor
Comportamentul managerului este legat de cteva reguli practice:
- cunoaterea i aprecierea salariailor
- crearea climatului de disciplin
- obinerea ncrederii salariailor i a liderilor sindicali
- autocunoaterea
Delegarea de autoritate reprezint procesul prin care un conductor
ncredineaz conductorului situat la nivelul ierarhic imediat inferior ndeplinirea
unor sarcini. Pentru a beneficia de avantajele acestui proces conductorul care
deleag sarcini trebuie s supravegheze discret desfurarea procesului, s
respecte condiiile de delegare, s intervin n momentul apariiei unor abateri.
Aplicarea n practic a delegrii de autoritate este indicat n anumite
mprejurri. Imprejurri favorabile apar atunci cnd exist un regulament de
organizare i funcionare bine conceput i un sistem informaional perfecionat, se
folosesc metode moderne de organizare, exist un climat de munc propice
iniiativei. Imprejurri nefavorabile apar n cazul unor conductori care manifest

24

nencredere n subordonai, se concentreaz singuri asupra rezolvrii tuturor

problemelor, se tem s nu fie nlocuii i nu cunosc mecanismul de delegare de
autoritate.
Selectarea, recrutarea, promovarea, integrarea i meninerea personalului
Prin recrutarea personalului se nelege nu numai ocuparea unor posturi libere
ci i procesul prin care noul angajat se integreaz psiho-socio-profesional n unitate,
modul n care se ataeaz de colectiv. Sursele de recrutare a personalului sunt:
- din personalul existent in SC
- cereri de angajare prin pot
- practicani care lucreaz n unitate
- fiierele de cereri de angajare
- recrutarea din formele de nvmnt
- angajarea elevilor i studenilor n perioada vacanelor
- firme specializate
- vizite la uniti care intenioneaz s fac reduceri de personal.
- depunere de ofert de loc de munc la A.J.O.F.M.
Selectarea implic o activitate cu caracter mai concret constnd din
asigurarea resurselor umane pentru anumite sectoare limitate de lucru. Scopul
seleciei profesionale este de a stabili pentr o profesie dat care sunt aptitudinile
exersate i de alege pe cei care au aceste aptitudini.
Aplicarea cu seriozitate a seleciei duce la 2 consecine economice
importante:
- creterea randamentului muncii
- scderea accidentelor de munc
Integrarea social este procesul de ncorporare, asimilare a individului n
uniti i sisteme sociale prin modelare. Intre asimilarea profesional i integrare
exist deosebiri eseniale. Dac asimilarea se produce oarecum de la sine prin nsi
natura lucrurilor, prin trecerea timpului, atunci integrarea reprezint o activitate
contient i organizat a celor mai vechi n unitate, a efilor de orice fel.
Pentru integrare profesional trebuie ndeplinite 3 cerine:
- definirea clar a condiiilor de munc
- ajutarea noului angajat n vederea acomodrii la toate operaiile
- insuflarea ncrederii n unitatea economic.
Ca instrumente i metode de integrare amintim:
- conferine de ndrumare
- dri de seam anuale
- filme
- instructaje programate
- luarea sub tutel
Promovarea nseamn ncredinarea unei funcii cu nivel de responsabilitate
superior celei deinute anterior.
Criteriile de promovare sunt: rezultate obinute, caliti de organizator,
atitudinea fa de munc.

25

CAPITOLUL 3.
PLANIFICAREA ACTIVITATII PROPRII
1 IDENTIFICA LUCRARILE DE EXECUTAT
2 STABILESTE SI ALOCA RESURSELE
3 PLANIFICA ACTIVITATILE PROPRII
Planificarea unei activiti curente astfel nct :
Se identific corect i realist timpul necesar pentru realizarea lucrrii.
Se stabilete etapele de lucru i modul de abordare, n funcie de sarcinile de ndeplinit i de
timpul alocat.
Se planific succesiunea fazelor, n conformitatecu cerinele procedurii de lucru i de
eventualele situaii care pot interveni.
Etapele planificrii strategice:
1. Definirea problemei de soluionat - Analiza situaiei (intern sauextern).
2. Planificarea i programarea
3. Derularea aciunii i comunicarea
4. Evaluarea
Elementele procesului de planificare
Planificarea se afl n strns legtur cu procesul decizional, calitatea planurilor fiind
determinat n mare parte de abilitile personale
Planificarea este necesar mai ales pentru c crete intervalul de timp dintre momentul adoptrii
deciziei i cel al observrii rezultatelor.
Deciziile sunt mijloace de atingere a scopurilor, fiecare decizie fiind generat de un process
dinamic influenat de mai muli factori. Alegerea corect depinde de natura problemei, de timpul
disponibil, de costul strategiei individuale, de abilitile celui care ia decizia, de situaiile
conjuncturale din mediul internaional.
Planificarea presupune c managerii iau decizii n legtur cu cele patru elemente fundamentale
ale planului: obiectivele, aciunile, resursele, implementarea.
Stabilirea obiectivelor- obiectivele sunt condiiile pe care planificatorul le consider
satisfctoare i necesare pentru funcionarea ulterioar a organizaiei.
Stabilirea obiectivelor trebuie s in cont de:
Prioritatea obiectivelor. Resursele se aloc n funcie de importana acordat anumitor
obiective, care trebuie nti evaluate i clasificate.

26

 Dimensionarea temporar a obiectivelor. Obiectivele pot fi pe termen scurt sau lung.

Interesele celor care sunt influenai de stabilirea obiectivelor (angajai, clieni, furnizori, agenii
guvernamentale).
Msurarea obiectivelor.
Planificarea aciunilor- aciunile sunt mijloacele preferate pentru a atinge obiectivele. Ea poate
determina succesul sau eecul ndeplinirii obiectivelor.
Resursele- sunt constrngerile exercitate asupra aciunilor. Un plan trebuie s specific resursele
necesare precum i resursele poteniale i modul de alocare. Cea mai important tehnic pentru
alocarea resurselor este bugetul.
Implementarea se realizeaz prin intermediul activitilor realizate de angajai, motivndu-I pe
acetia s le duc la ndeplinire.
Principii folosite n planificare
1. principiul perioadei de angajare se refer la stabilirea perioadei n care se pot recupera
resursele investite ntr-o aciune;
2. principiul flexibilitii presupune ca planurile i programele s se adopte n raport cu
evenimentele i situaiile noi;
3. principiul coordonrii planurilor pe termen scurt cu cele pe termen lung
2. Planificarea activitatii
I) Se identific corect i realist timpul necesar pentru realizarea lucrrii:
II) Se stabilete etapele de lucru i modul deabordare, n funcie de sarcinile de ndeplinit i de
timpul alocat.
a) organizarea frontului de lucru
b) stabilirea necesarului de material
c) aprovizionarea
d) stabilirea (si incadrarea) necesarului de muncitori ( conform calificarii )
e) realizarea lucrarii
f) receptia lucrarii
III) Se planific succesiunea fazelor, n conformitatecu cerinele procedurii de lucru
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
1. Identificarea particularitilor frontului de lucru
1.1. Particularitile frontului de lucru sunt identificate, cu atenie, avndu-se n vedere toate
aspectele relevante pentru desfurarea activitilor.
1.2. Lungimea frontului de lucru este identificat corect, funcie de tipul lucrrii de executat i de
metoda de lucru folosit.
1.3. Mrimea i numrul sectoarelor de lucru sunt stabilite n corelaie cu lungimea frontului de
lucru i metoda de lucru adoptat.
2. Identificarea mijloacelor de munc necesare
2.1. Mijloacele de munc sunt identificate pe baza fielor tehnologice ale lucrrilor planificate.
2.2. Materialele necesare sunt identificate n funcie de tipul lucrrii de executat.
2.3. Echipamentele de munc sunt identificate avndu-se n vedere toate activitile planificate
pentru ziua de lucru.
3. Aprovizioneaz locul de munc cu mijloacele de munc necesare
3.1. Aprovizionarea se face conform necesarului, pe schimb sau pe zi, avndu-se n vedere
spaiul de lucru disponibil.
3.2. Aprovizionarea locului de munc cu mijloacele de munc necesare este realizat n
conformitate cu prevederile fiei tehnologice.
3.3. Starea echipamentelor de lucru este verificat cu atenie, n momentul prelurii acestora.
4. Organizeazarea spaiului propriu de lucru
4.1. Uneltele, utilaje i materialele de lucru sunt aezate ordonat avnd n vedere spaiul
disponibil.

27

4.2. Degajarea locului de munc la finalul activitilor se realizeaz asigurndu-se recuperarea

materialelor refolosibile, prin metode specifice.
4.3. Spaiul propriu de lucru este organizat avndu-se n vedere necesitile de desfurare ale
celorlali membrii ai echipei.
Gama de variabile:
Particularitile frontului de lucru: amplasare, configuraie, extindere, vecinti, etc.
Aspecte relevante: spaiu de lucru, spaiu pentru depozitarea materialelor, spaiu de circulaie,
ci de acces, puncte de aprovizionare cu materiale, locuri de depozitare a deeurilor, surse de
energie electric, ap, grupuri sanitare, etc.
Mijloace i echipamente de munc: scule, unelte, dispozitive, utilaje, etc.
Metode de lucru: specifice tehnologiei.
Starea echipamentelor de munc: integritate, stare de funcionare, stare de curaenie, grad de
uzur,

PREGTIREA MATERIALELOR PENTRU CROIT

PROCES DE PRODUCIE IN CONFECII

RECEPIA I DEPOZITAREA MATERIALELOR

ETAPE

OPERAII

Controlul,
sortarea i
relaxarea
Recepia
materialelor
cantitativ

Calculul
loturilor

Recepia
calitativ

Depozitarea
materialelor

ablonarea
materialelor

pnuirea
materialelor

Const n
DEFINIIE
verificarea
baloturilor de
Constdin
n punct
material
verificarea
de vedere
materialelor cu
dimensional,
privire baloturilor
gruparea
numrul
de
pelalimi
i odihna
baloi,lungimea
tricoturilor dup i
limea materialului
clcare
Const
Const
nn controlul
materialelor
determinarea n
vederea de
evidenierii
numrului
foi de
eventualelor
material cu
defecte egal
i
lungimea
cu
efectuarea
unor
cea a foii ablonate
analize
de laborator
rezult
dintr-un
balot i calcularea
Consttotale
n de
lungimii
nmagazinarea
material necesar
materialelor
n
formrii
panului
ncperi speciale
numitenmagazii
de
Const
aezarea
prime
i materii
conturarea
abloanelor pe
suprafaa
materialului ce
urmeaz a fi croit

Cunoaterea
SCOP
dimensiunilor
fiecrui balot de
Confruntarea
material
destinat
rezultatelor
croirii,
nlturarea
verificriii
defectelor
cu documentele
folosirea
raional a
de livrare
materialelor

Const n aezarea
materialului n
straturi suprapuse28
cu lungimi i limi
egale

Multiplicarea foii
ablonate

UTILAJE
FOLOSITE
Mese de control,
rampe de control,
derulator de
baloturi, aparate
de metrat, maini
de metrat

Verificarea
Lupa textil,
Repartizarea
aspectului
i
micrometrul textil,
judicioas a
parametrilor
fizicodinamometrul,
baloturilor de
chimicipe
ai panuri
flexometrul,
material
materialelor
penetrometrul
aa nct s nu
precum
i
rezulte cupoane
nlturarea
defectelor
Pstrarea
Crucioare pentru
materialelor pn
transport
la transferul lor n
seciile de
produciefoii
Obinerea
Mese de lucru,
ablonate i
calculatoare
stabilirea
consumului de
material
Maina de
pnuit,
dispozitive de tiat
i fixat panul

PREGTIREA MATERIALELOR PENTRU CROIT

Controlul, sortarea i relaxarea materialelor

Const n verificarea baloturilor de material din punct de vedere dimensional, gruparea
baloturilor pe limi i odihna tricoturilor dup clcare
Cunoaterea dimensiunilor fiecrui balot de material destinat croirii, nlturarea defectelor i
folosirea raional a materialelor

Calculul loturilor
Const n determinarea numrului de foi de material cu lungimea egal cu cea a foii ablonate
rezult dintr-un balot i calcularea lungimii totale de material necesar formrii panului
Repartizarea judicioas a baloturilor de material pe panuri aa nct s nu rezulte cupoane

ablonarea materialelor
Const n aezarea i conturarea abloanelor pe suprafaa materialului ce urmeaz a fi croit
Obinerea foii ablonate i stabilirea consumului de material
Mese de lucru, calculatoare

pnuirea materialelor
Const n aezarea materialului n straturi suprapuse cu lungimi i limi egale
Multiplicarea foii ablonate
Maina de pnuit, dispozitive de tiat i fixat panul

29

CROIREA MATERIALELOR

Secionarea
panului

Decuparea
detaliilor

CONFECIONARE
A PRODUSELOR

Controlul i
formarea
pachetelor

Prelucrarea
detaliilor

Const n tierea n
seciuni mai mici a
panului

Transportarea cu
uurin a panului
la maina de
decupat

Maini mobile de
secionat panul

Const n
detaarea
prin tiere a
detaliilor conturate
pe pan
Const n rihtuirea
detaliilor (verificarea
i corectarea
contururilor i
dimensiunilor
detaliilor)
marcarea semnelor
(nsemnarea
marginilor i poziiei
unor detalii),
numerotarea
detaliilor i
formarea pachetelor
(mpachetarea
tuturor detaliilor
care au acelasi
numr i aparin
aceluiai produs)

Obinerea detaliior
componente ale
produsului de
mbrcminte

Maina de
decupat detalii

Inlturarea
abaterilor de form
i dimensiune a
detaliilor,
poziionarea
corect a detaliilor,
Uurarea operaiei
de asamblare i
obinerea unor
produse de calitate

Maini de rihtuit,
aparat de lipit
timbre
autoadezive,
maini de
numerotat,
dispozitive de
punctat

Const n
executarea
operaiilor de
coasere
i tratare
umidotermic
pentru fiecare
detaliu

Obinerea
detaliilor
principale
confecionate

30

Maini de cusut,
maini de surfilat,
prese pentru
termolipit, maini de
clcat

FINISAREA PRODUSELOR

Asamblarea
detaliilor

Curirea de
ae i scame

Clcarea
final

Controlul
tehnic de
calitate
Ambalarea
i
depozitarea
produselor

i asamblarea
detaliilor principale
cu detaliile
secundare ce-i
aparin
Const n
mbinarea prin
coasere a detaliilor
principale

Const n
ndeprtarea
capetelor de fire i
a eventualelor
scame existente pe
produs
Const n
executarea unor
lucrri de netezire
fixare, aburire i
modelare a
detaliilor ce compun
produsul
Const n
verificarea
aspectului i
dimensiunilor
produsului
Impachetarea
produselor sau
aezarea pe
umerae i
pstrarea lor n
depozite

Obinerea
produsului de
mbrcminte

Maini de cusut
simple sau speciale
maini de clcat,
maini pentru
finisarea produselor
(maini de butoniere,
maini de cusut
cheie, maini de
cusut nasturi)

Definitivarea
aspectului final
al produsului

Definitivarea
formei,
aspectului i
valorii estetice
a produsului
finit

Maini de clcat,
prese de clcat

Confruntarea
rezultatelor
verificrii cu
produsul etalon

Centimetru de
croitorie, manechin

Pstrarea
calitii
produselor n
timpul
transportului
sau depozitrii

Crucioare, tendere,
transportoare

Funciile subsistemelor de fabricaie

n cadrul subsistemului RECEPIA MATERIEI PRIME se desfoar operaii
care au urmtorul scop:
de a stabili conformitatea informaiilor constatate (calitative, cantitative) cu cele indicate
n actele de insoire a materiei prime i n comand;

31

de a stabili caracteristicile materiei prime care se constituie n informaii de intrare pentru

celelalte subsisteme din sistemului de fabricaie.
Funciile subsistemului de PREGTIRE A MATERIEI PRIME PENTRU CROIT
sunt:
sortarea baloturilor de material i programarea utilizrii acestora, funcie care deriv n
principal din variabilitatea lungimilor care trebuie combinate, respectiv cea a baloturilor
care trebuie corelat cu lungimea ncadrrilor n cadrul unei comenzi. Problema care se
pune este de minimizare a pierderilor de materie prim materializate n cupoane,
capete i fii.
transpunerea pe suprafaa materialului a conturului reperelor produselor prin operaia de
ablonare. Informaiile referitoare la modul de amplasare a reperelor n corelaie cu
particularitile produsului, combinaiile de mrimi n raport cu structura comenzii sunt
coninute n miniatura ncadrrii.
n cadrul subsistemului CROIREA MATERIEI PRIME se realizeaz, practic, prima
intervenie tehnologic asupra acesteia care are ca scop individualizarea reperelor din
suprafaa materialului. Operaiile specifice acestui subsistem sunt:
pnuirea care const n stratificarea materialelor n scopul croirii
simultane a unui numr de produse.

secionarea panurilor, operaie cu un anumit grad de opionalitate, prezena

sau absena acesteia fiind determinat de tehnologia de croire utilizat
(decupare la maina fix, decupare cu maina mobil, croire automat) sau de
dimensiunile panului.
decuparea reperelor sau croirea propriu-zis a acestora, care const n
separarea suprafeei utile (reper) de pe suprafaa materialului.
Avnd la baz acest considerent se justific prezena subsistemului de PREGTIRE A
REPERELOR PENTRU CONFECIONARE, cu urmtoarele funcii:
verificarea cantitativ (numrul de repere croite n raport cu numrul de repere
din produs, numrul de produse n raport cu cel planificat etc.) i calitativ
(corespondena dimensional, numrul i poziia semnelor de control, integritatea
materialului etc.).
asigurarea condiiilor de identificare a produselor, n corelaie cu sistemul de
urmrire a fabricaiei utilizat n firm. n funcie de tipul sistemului de nregistrare
a datelor de producie (manual sau informatizat) se utilizeaz etichete tip text sau
tip cod de bare care se ataeaz produsului i / sau pachetului de produse.
realizarea condiiilor de transfer material i informaional ntre subsistemele
CROIRE i CONFECIONARE.
Din punct de vedere al resurselor (umane i tehnice) implicate i al ponderii n realizarea
de valoare adugat, subsistemul CONFECIONAREA PRODUSELOR poate fi considerat, fr
riscul de a grei, subsistem de baz. Funcia scop este aceea de a transforma suprafaa plan
a materialului textil intr-o suprafa spaial produsul confecionat. Particularitile structurale
ale acestui subsistem sunt caracterizante pentru ntregul domeniu al confeciilor, respectiv:
caracterul accentuat secvenial datorit desfurrii succesive a unui numr
mare de intervenii tehnologice realizate individual, n locuri de munc
diferite;
nivelul nalt de implicare a executanilor n rezolvarea sarcinilor tehnologice
pentru confecionarea unui produs.

32

n cadrul subsistemului CONFECIONARE sunt puse n eviden urmtoarele grupe de

operaii:
prelucrarea primar a reperelor cuprinde operaii de pregtire a reperelor pentru
confecionare, fr a presupune o intervenie substanial asupra formei acestora
(termolipirea reperelor, surfilarea, coaserea penselor, realizarea broderiilor pe repere
croite etc.).
operaiile tehnologice cuprinse n cadrul etapei realizarea elementelor de produs
au ca scop asigurarea aspectului finit al acestora i cuprinde operaii de coasere,
clcare i manuale (corectare, ntoarcere, nsemnare, verificare).
n general se accept gruparea operaiilor specifice acestei etape n:
operaii de prelucrare a elementelor mici (guler, manete, clape de buzunar,
epolei, elemente de nchidere, betelie etc);
operaii de prelucrare a elementelor mari (fa, spate, mneci);
operaii de prelucrare a cptuelii sau a altor subansambluri din materiale
secundare (cu funcie de termoizolare sau de impermeabilizare). Se impune
precizarea c exist i tehnologii conform crora prelucrarea cptuelii se realizeaz
cadrul grupei elementelor mari.

elementele obinute n etapa anterioar sunt reunite n produs n cadrul

etapei de asamblare, care presupune o structur logic de grupare a
operaiilor:
operaii de asamblare a elementelor mici cu elementele mari;
operaii de asamblare a elementelor mari.
Structura clasic a subsistemului FINISARE conine:
tratarea umidotermic a produselor de mbrcminte reprezint un cumul
de procese fizice orientate asupra suprafeei i structurii de profunzime a
materialelor textile, care are ca scop producerea unor deformaii i fixarea
acestora. Acestea sunt determinante pentru stabilitatea formei, a
dimensiunilor i a aspectului suprafeei. Procedeele clasice de tratare
umidotermic presupun pregtirea i realizarea deformaiei prin umezire,
nclzire i aciune mecanic iar fixarea prin nclzire i uscare.
coaserea nasturilor este o operaie opional atribuit subsistemului
FINISARE, numai n cazul riscului de deteriorare a nasturilor n prezena
cldurii sau a imprimrii acestora pe suprafaa produsului.
sortarea are ca scop divizarea lotului de produse finite corespunztor unei
comenzi n funcie de articol (model), mrime, culoare, termen de livrare. De
cele mai multe ori aceast etap se cumuleaz cu un control final, care
permite sortarea produselor n funcie de calitate.
curarea produselor are ca obiectiv ndeprtarea capetelor de a de cusut
i / sau a petelor aprute accidental n timpul confecionrii.
Subsistemul NMAGAZINAREA PRODUSELOR are, pe lng aspectul logistic
(stocare), funcia opraional de transformarea produsului finit n produs marf,
respectiv asigurarea atributelor care permit livrarea acestuia spre consumator.
Operaiile cuprinse n acest subsistem sunt:
o etichetarea este operaia prin care se ataeaz produselor elemente vizuale
de identificare, cum ar fi etichetele de firm sau brourile de prezentare a
materialelor speciale din care se confecioneaz produsele (Sympatex, Gore-

33

tex, Teflon etc.). Aceste elemente se ndeparteaz nainte de purtarea

produsului, fixarea lor fiind realizat provizoriu prin fir din material plastic
(mpucare) sau nur.
o ambalarea se realizeaz n funcie recomandrile din normele de
tehnoprezentare sau caietul de sarcini al comenzii. Ambalajul produsului are n
principal rolul de a asigura protecia acestuia n timpul transportului (folii, cutii,
lzi). Dac ambalajul nsoete produsul la vnzare (pungi, cutii pentru produse
individuale) are i funcie de identificare a productorului.
o

livrarea produselor are ca scop asigurarea condiiilor de transport, tehnice i

economice. n funcie de modul de realizare a transportului, livrarea produselor de
mbrcminte se poate face pe umerae i stender sau n cutii.

Etapele de realizare a unei comenzi

Organizarea fabricaiei cuprinde urmtoarele subdomenii:
- Configurarea sistemelor de lucru i elaborarea informaiilor (studiul muncii);
- Planificarea capacitilor, materialelor, informaiilor i a desfurrii activitii
(planificarea fabricaiei);
- Determinarea, controlul i asigurarea realizrii programului i a comenzilor
(conducerea fabricaiei).
Obiectivele organizrii fabricaiei sunt desfurarea acesteia n condiii de
eficien economic i umanism. Planificarea influeneaz n mare msur gradul de
eficien economic n cadrul fabricaiei, obiectivul principal fiind obinerea unor costuri
unitare sczute de fabricaie prin:
- Alegerea materialelor adecvate pentru a asigura forma i calitatea (planificarea
materialelor);
- Alegerea unor procedee i metode adecvate de lucru, precum i a mijloacelor
de producie corespunztoare (planificarea mijloacelor de producie);
- Elaborarea unei documentaii complete i inteligibile (planificarea
informaional);
- Stabilirea intervalelor de desfurare i ordinea lor (planificarea desfurrii).
Pregtirea realizrii unei comenzi i conducerea subsistemelor de fabricaie
sunt declanate prin:
- Preluarea comenzii de la client;
- Abordarea unui program de producie.
O comand este o solicitare de efectuare a unei munci. Pentru caracterizarea
unei comenzi sunt necesare urmtoarele informaii:
- structurarea pe produse a comenzii;
- cantitatea cerut;
- termenele;
- prevederile de calitate.
n cadrul produciei de confecii o comand se refer la realizarea unei anumite
cantiti de produse, exprimat n numr de buci. De cele mai multe ori o comand
este structurat pe tipuri de produse (articole), pentru fiecare precizndu-se structura
pe mrimi (nr.buci/mrime) i pe culori (nr.buci/mrime/culoare).

34

Comenzile pentru firmele de confecii sunt caracterizate prin numr redus de

produse de acelai fel i durat mic de execuie, care impun flexibilitatea avansat a
produciei i timpi de reacie mici.
Planificarea comenzii
Planul de lucru reprezint suportul informaional pentru planificarea fabricaiei.
Pentru o firm de confecii, planul de lucru include:
- Seturile de abloane pentru produsele din comand;
- Consumurile de materie prim, ncadrrile combinate;
- Datele de proces cuprinse n programul tehnologic de croire, confecionare i
finisare a produselor.
Aceste date se refer la:
n cadrul etapei de configurare a produsului se ncadreaz:
- Crearea produsului (producie complet) sau analiza fiei tehnice (schi,
tabel de dimensiuni) anexate comenzii, eventual a produsului de referin.
- Proiectarea constructiv a produsului (tipare, abloane pentru producia
complet) sau verificarea abloanelor furnizate de client.
n etapa de planificare a fabricaiei se elaboreaz documentaia tehnic a
produselor din comand, fr s se in seama de cantiti sau termene (independent
de comand).
Este recomandat s se utilizeze informaii deja existente despre produse
(cataloage de timpi, operaii), urmnd s se completeze informaiile noi, suplimentare.
Documentaia tehnic st la baza elaborrii planului de fabricaie care este
dependent de comand, cantitatea fiind folosit pentru dimensionarea i configurarea
sistemelor de lucru.
Organizarea operaional a fabricaiei are deja rol executiv, fiind etapa n care se pune
n practic realizarea comenzii. Fiecare etap de execuie presupune existena unui suport al
informaiei care se distribuie la toate sistemele interesate. De exemplu, fia de asortare (mostre
pentru toate materialele componente ale produsului) se distribuie la pnuit, termolipit, sortat
formare pachete, confecionat, etichetat ambalat.
Tipul de producie de serie mic i individual este adesea ntlnit n ntreprinderile mici
de confecii (cu maximum 50 de angajai), n unitile de producie ale cooperativelor
meteugreti i, mai ales, n atelierele de creaie.
n industria confeciilor, fiind bazat pe normalizare i standardizare, gama sortimental
a produselor poate fi diversificat cu uurin, iar tehnologiile necesare sunt comparabile.
Nomenclatura produciei instabil determin un volum mare de munc i o
durat a ciclului de producie mare.
Circuitele de fabricaie sunt, adesea, complexe, cu fire de ateptare la unele
operaii, ceea ce determin duratele mari ale ciclului de fabricaie.
Eficientizarea activitilor specifice produciei de serie mic i unicate este
posibil datorit tendinei de uniformizare a detaliilor i subansamblurilor produselor
de mbrcminte. Adaptarea rapid la exigenele ridicate ale pieei se va face n
strns legtur cu identificarea metodelor de eficientizare a proceselor de producie.
Mainile, utilajele i echipamentele sunt grupate n ateliere specializate,
omogene, corespunztoare unor categorii de operaii.
Pentru c mrimea seriilor de fabricaie este nedeterminat, lansrile se fac
n loturi optimale care utilizeaz capacitile existente i determin costuri minime
de realizare.

35

 Pregtirea tehnic a produciei are un rol determinant i se concretizeaz n

etape de proiectare a proceselor tehnologice i etape de pregtire tehnologic a
fabricaiei.
Dezavantajele mai importante sunt date de:
- volumul de transport intern i manipulare foarte ridicat;
- necesitatea utilizrii forei de munc cu un grad ridicat de calificare;
- ciclul de producie al produselor este foarte lung i apar stocuri mari de
producie neterminat;
- controlul calitii produciei este mult mai complex.
. Metode de organizare a produciei
Pregtirea tehnologic a fabricaiei n industria confeciilor
Se stabilete n funcie de gradul de complexitate al produsului i cuprinde urmtoarele
etape, desfurate ntr-o succesiune logic:
stabilirea operaiilor de prelucrare necesare pentru realizarea produsului;
stabilirea succesiunii operaiilor ritmicitate, sincronizare;
stabilirea utilajului necesar realizrii fiecrei operaii;
stabilirea semifabricatului de plecare;
stabilirea calificrii i numrul executanilor;
normarea consumului de materiale i timp (manopera);
proiectarea diferitelor SDV-uri;
elaborarea documentaiei tehnice.
mbuntirea tehnologiei de fabricaie prin tipizarea proceselor tehnologice asigur o
reducere important a perioadei de pregtire tehnologic a produciei i o calitate mai mare a
prelucrrii. Este posibil, astfel, asimilarea rapid a produselor noi i reducerea costurilor de
fabricaie.
Metoda de organizare a produciei pe grupe de maini,
Aplicat n sectorul confeciilor, are n vedere ridicarea nivelului de organizare a
sistemului de producie industrial de serie mic i folosirea unor avantaje ale organizrii
produciei de flux.
Tehnologia de grup
Considerat o component a sistemului flexibil de prelucrare este specific fabricaiei
discontinue (serie mic). Tehnologia de grup raioneaz structura i funcionarea sistemului de
producie, mrindu-i eficiena i flexibilitatea n raport cu volumul de producie.
Fabricaia flexibil
Ofer, prin sistemul ei cibernetic i robotizat, posibilitatea reprogramrii utilajelor, a
schimbrilor n cadena produciei i adaptrii tehnologiilor potrivit exigenelor impuse de
producia n loturi mici, chiar i de unicate.
Condiia esenial de trecere la metoda de organizare a produciei pe grupe de maini
este mrimea lotului de fabricaie, nu att al produselor, ct mai ales al reperelor i
ansamblurilor acestora. Creterea lotului de fabricaie n cadrul tehnologiei de grup se realizeaz
prin normalizarea sau unificarea constructiv tehnologic a reperelor.
Atunci cnd n loturile de produse cantitile sunt reduse (serii mici), volumul produciei
din grupa de prelucrare crete considerabil. Se pot aplica, astfel, procesele tehnologiei specifice
fabricaiei de serie mare.
Tehnologia de grup organizeaz execuia unui numr mare de repere diverse avnd
caracteristici comune, cu ajutorul grupelor de maini i utilaje.

CAPITOLUL 4.
RESPECTAREA NORMELOR DE PROTECTIE A MUNCII SI DE
PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

36

1 APLICAREA NPM
2 APLICAREA NPSI
3 RAPORTAREA PERICOLELEOR CARE APAR LA LOCURILE DE MUNCA
4 APLICAREA PROCEDURILOR DE URGENTA SI DE EVACUARE
Tehnica securitatii muncii este o disciplina care se ocupa cu studiul influientelor posibile
ale unor factori daunatori din procesul de munca asupra sanatatii muncitorilor si cu masuri de
prevenire si de combatere a lor.
Pentru ducerea la indeplinire a acestor masuri au fost elaborate diferite reglementari prin
care sunt stabilite drepturile si indatoririle fiecarui om al muncii legate de problema tehnicii
securitatii muncii.
In acest scop sunt formate comisii si responsabili de probleme pentru intreprinderi, sectii,
ateliere, care se preocupa de rezolvarea problemelor de protectia muncii si tehnica securitatii
muncii.
Obiectivele care stau in fata acestor comisii sunt:
- determinarea locurilor de munca periculoase din intreprinderi, la care se pot produce
accidente de munca sau imbolnaviri profesionale;
- ; studierea cauzelor care produc accidente de munca sau imbolnaviri profesionale;
- elaborarea de masuri corespunzatoare, care sa previna accidentele de munca si
imbolnavirile profesionale;
- studierea in practica a masurilor de tehnica securitatii muncii, menite sa
imbunatateasca conditiile de munca ale muncitorilor.

APLICAREA NORMELOR I PRINCIPIILOR DE PROTECTIA MUNCII

NORMATIVE DE PROTECIE A MUNCII, PROCES TEHNOLOGIC
Noiuni generale de protecia muncii n industria textil
Protecia muncii este ansamblul de msuri tehnice, sanitare,
organizatorice i juridice care au ca scop:
a ocrotirea vieii i sntii celor ce muncesc, prin asigurarea celor mai
bune condiii de munc:
b prevenirea mbolnvirilor profesionale i a accidentelor;
c reducerea efortului fizic:
d asigurarea unor condiii speciale pentru cei ce lucreaz n munci grele. Msuri
privind organizarea locului de munc
In organizarea locului de munc particip urmtoarele elemente:
- mijloacele de munc (utilajele, uneltele de munc, energie):

37

- obiectele muncii (materii prime, semifabricate);

- activitatea omului (munca);
- mediul nconjurtor.
Pentru organizarea corespunztoare a muncii, n scopul prevenirii
accidentelor i a bolilor profesionale trebuie s se respecte urmtoarele
msuri:
1 predarea i preluarea schimbului s se fac prin consemnarea
deficienelor constatate;
2 respectarea disciplinei tehnologice;
3 verificarea permanent a mainilor i a aparaturii de control.
1) La predarea i preluarea schimbului trebuie s se ia urmtoarele
msuri:
- materia prim i semifabicatele s fie aezate n ordine i n locurile special
amenajate;
- maina s fe curat, tears i uns corespunztor;
- controlul mainii nainte de preluare, privind starea de funcionare, existena
aparatelor i mecanismelor de control, controlul zonei de deservire;
- starea echipamentului de protecie i folosirea acestuia.
2) Respectarea disciplinei tehnologice are o foarte mare importan n
ceea ce privete desfurarea n bune condiii a procesului de producie, a
evitrii pericolului de accidente i a mbolnvirii profesionale.
Nerespectarea regimului tehnologic, a reetelor de fabricaie, a
parametrilor tehnologici, precum i aezarea incorect n main a materiei
prime, mnuirea greit a operaiilor la maini pot provoca accidente de
munc i mbolnviri profesionale.
3) Controlul mainii i al instalaiei

Cauze care pot provoca

accidente:
-

defeciuni ale mainii

-

lipsa sau nefuncionarea aparatelor de msur i control al

parametrilor tehnologici

lipsa dispozitivelor i aparatelor de protecie

38

existena unor instalaii electrice defecte

lipsa de supraveghere a mainilor i instalaiilor

existena unor condiii necorespunztoare de munc.

Prin controlul permanent al mainilor i instalaiilor se vor stabili:

starea de funcionare

gradul de uzur

pericolul care l prezint n funcionare

msurile pentru remedierea deficienelor constatate

Msuri de protecie a muncii la operaiile de ncrcare, transport i depozitare

Transportul - n seciile de confecionare
a) Band a rulant - este o instalaie care asigur alimentarea cu
semifabricate a locului de munc, desfurarea ritmic a procesului
tehnologic, transportare produse finite. Locuri periculoase d e
accidentare:
-

organele de transmisie (roi pentru curele, curele, roi dinate, lanuri)

tamburele de acionare a benzii

locurile de segmentare a benzii

tabloul de comanda

Msuri ce trebuie
luate:

protejarea cu aprtoare a organelor de transmisie

-

reglarea instalaiei i punerea n funciune a acesteia se realizeaz

numai de personalul de ntreinere

tabloul de comand trebuie s fe perfect ncarcasat

Depozitarea
Depozitarea materiilor prime care se afl ambalate n saci i baloturi se
face n stive.
Stivuirea materialelor i ambalajelor cu forme diferite n aceeai stiv
nu este permis.
Aezarea sacilor n magazie se face n aa fel nct s se evite
prbuirea. Spaiul dintre stive trebuie s fie suficient pentru prevenirea
accidentelor. Se interzice blocarea cilor de acces cu baloturi sau lzi.

39

Temperatura n depozit trebuie s fie constant, s existe culoare

pentru circulaia aerului ( pentru a preveni autoaprinderea ).

Msuri de protecie a muncii la instalaiile electrice, termice i de ventilaie

Instalaii electrice:
Pericolul accidentrii:
- la ruperea cablurilor electrice;
-

existena conductoarelor electrice cu izolaie defect;

efectuarea de reparaii la instalaiile care nu au fost scoase de sub

tensiune.
Pentru prevenirea accidentelor datorate instalaiilor electrice:

conductele electrice ale instalaiilor de iluminat i foit s fie izolate n

perfect stare;

este interzis s se fac derivaii provizorii de la tablourile de distribuie;

tablourile electrice de distribuie vor fi nchise n cutii metalice

prevzute cu ui de vizitare, aceasta facndu-se numai de electricieni
autorizai;

n dreptul tablourilor electrice vor fi amenajate platforme de lemn

acoperite cu plci de cauciuc.

Proceduri de urgent, paz pentru stingerea incendiilor i calamiti

naturale
Msuri de PSI
Incendiul este fenomenul de ardere a materialelor combustibile.
Materialele combustibile pot fi n stare solid, lichid sau gazoas. n funcie
de gradul de ardere, acestea pot fi: incombustibile, greu combustibile i
combustibile.
In ntreprinderile de confecii aprinderile pot fi declanate de:
a Focurile deschise: igrile i chibriturile aprinse aruncate la
ntmplare pe materiale combustibile reprezint focuri deschise.
b Corpuri i suprafee nclzite - diferite instalaii.
- instalaiile de nclzire cu abur;
- mainile de clcat manual;
- presele de clcat;

40

- conductoarele electrice;
- cldura rezultat din frecarea (unor organe de maini ntre ele).
c Scurtcircuitul la instalaiile electrice se produce datorit deteriorrii
instalaiilor.
Scurtcircuitele la motoarele electrice, la transformatoare, la
ntreruptoare electrice.
Prevenirea scurtcircuitelor:
-

Branamentele electrice s fie ferite de lovituri sau ocuri mecanice

motoarele electrice s nu fie murdare de praf sau scam textil

nu este admis acionarea ntreruptorului electric cu mna ud.

Mijloace folosite pentru combaterea incendiilor

a Nisipul - prin aruncarea cu lopata pe substana combustibil n ardere;
b Apa - sub form de jet (lemn)
-

sub form de ploaie (textile)

sub form pulverizat (materiale combustibile lichide i solide)

sub form de abur (materiale uscate i groase)

c) Substane chimice - spum chimic, spum mecanic, bioxid de carbon

sau prafuri uscate.
Norme de protectia muncii
A. Norme de protectia muncii la croirea materialului
In cadrul sectiei de preparatie si croire, la unele locuride munca se pot produce
accidente de munca in cazul cand nu sunt asigurate conditiile normale desfasurarii procesului de
productie.
a) Decatarea tesaturilor este locul de munca unde se pot produce accidente mecanice si
termice. Accidentele termice se pot produce prin caderea sau miscarea organelor componente
ale masinii. La aceste masini mai exista pericolul de a fi prinsa imbracamintea operatorului la
mecanismul transmisiilor si al organelor in miscare. Pentru prevenirea acestor accidente este
necesar a fi respectate instructiiunile de folosire a masinii. De asemenea este indicat ca in timpul
functionarii masinii sa nu se faca reglari sau reparatii, iar personalul de deservire sa aiba
echipament de protectie corespunzator muncii pe care o desfasoara.
Accidentele termice se produc din cauza aburului, apei sau a uleiului supraincalzit. Pentru a
se preveni accidentele termice se recomanda folosirea aparatoarelor la masini, verificarea
periodica a instalatiilor si respectarea instructiiunilor tehnice de folosire.
b) Spanuirea materialului este operatia la care se pot produce accidente mecanice
provocate de caderea balotilor de material sau de masinile si dispozitivele in functiune.

41

Prevenirea accidentelor la spanuit se asigura prin asezarea balotilor de material pe masina

numai cand masina este in repaus. De asemenea, este necesar ca masina sa fie echipata cu
aparatoare de protectie si cu dispozitive de siguranta care asigura buna functionare.
c) Sectionarea spanului este operatia care poate produce accidente mecanice si electrice.
Pentru prevenirea acestora este necesar a se respecta urmatoarele masuri:
- accidentele mecanice se pot produce la masinile de sectionat unde operatorul poate fii
taiat la maini. Prevenirea taierilor se face prin manevrarea corecta a masinii si executarea atenta
a ascutirii cutitului;
- accidentele electrice se produc datorita defectiunilor de la instalatia electrica.
Prevenirea acestor accidente trebuie asigurata prin protectia cablului si a izolatiei ce se
deterioreaza, fiind interzisa folosirea masinii in conditii necorespunzatoare.
d) Decuparea spanului este operatia care poate produce accidente mecanice sau electrice.
Accidentele mecanice sunt caracterizate prin taiere la maini de catre cutitul banda. Acestea se
produc datorita neatentiei operatorului, a lipsei aparatorii de protectie sau ruperea cutitului in
timpul functionarii. Pentru prevenirea acestor accidente este interzis ca masina sa fie in
functiune fara aparatoare de protectie, iar operatorul sa conduca cu atentie spanul in procesul
de taiere. Accidentele electrice se produc atunci cand apar defectiuni la instalatia electrica.
Pentru prevenirea acestor accidente este necesara verificarea periodica a instalatiei electrice si
inlocuirea pieselor cu defectiuni.
B. Masuri de protectia muncii la masinile de cusut
La masinile de cusut se produc accidente de munca daca nu sunt luate masuri de
prevenire. Accidentele pot fii mecanice si electrice. Accidentele mecanice pot surveni de la acul
de cusut prin intepari la degete, de la piciorus prin strivire si de la cureaua de transmisie, prin
smulgere si intepaturi. Accidentele electrice au drept cauza defectarea carcasei intrerupatorului
si producerea de scurt circuite datorate nelegarii instalatiei la pamant. Pentru prevenirea
accidentelor de munca sunt necesare: instruirea tehnica a personalului operativ, aplicarea
dispozitivelor de protectie si folosirea echipamentului individual de protectie. Instruirea tehnica a
personalului de deservire se face atat la angajare cat si periodic.
Inainte de inceperea lucrului se va verifica:
- daca masa masinii este fixata pe cadrul metalic de sustinere;
- daca corpul masinii este montat in bolturile de articulatie cu masa de lucru;
- daca motorul electric este legat la pamant pentru evitarea electrocutarii;
- daca carcasa de la intrerupator nu este sparta sau cazuta de la locul sau;
- daca masina este dotata cu dispozitive de protectie la ac si la transmisie;
- daca cadrul de sustinere a mesei de lucru este montat pe suporturi de cauciuc sau pe
pluta.
In timpul lucrului se vor respecta urmatoarele conditii:
- curatarea si lubrifierea se vor face numai dupa ce masina a fost oprita si s-a intrerupt
curentul electric;
- punerea masinii in functiune se face numai dupa ce dispozitivele de protectie au fost
montate;
- pornirea si oprirea masinii se vor face numai prin pedale, fara a se pune mana pe volant;
- in timpul lucrului, privirea va fi indreptata numai asupra lucrului si utilajului,
- se interzice muncitoarelor sa lucreze la masina de cusut fara basma de protectie;
- schimbarea sau punerea curelei in timpul functionarii masinii este interzisa;
- toate reparatiile si interventiile la masina de cusut se vor face numai de personal calificat
in acest sens;
- in timpul funtionarii, daca se aud zgomote suspecte, operatorul este obligat sa opreasca
masina si sa anunte mecanicul de intretinere.

42

Echipamentul de protectie a personalului muncitor este format din halate sau bluze la
barbati, halate, basma si pantofi cu tocul jos la femei. Curatarea masinilor de scama si praf se
face la terminarea si inceperea schimbului.

MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA MAINILE DE CUSUT SIMPLE

Pot aparea doua tipuri de accidente;
-, mecanice si electrice.
Accidentele mecanice pot fi mpunsturi de la ac, striviri de la picioru
sau striviri de la cureaua de transmisie.
Accidentele electrice apar datorita defectrii carcasei ntreruptorului, a
supraincalzirii motorului electric, a scurtcircuitrii unor trasee electrice sau
datorita nepamantarii corecte a mainii. Pentru prevenirea acestor accidente
trebuie luate urmatoarele masuri:

instruirea personalului operativ

aplicarea dispozitivelor de protectie

folosirea echipamentelor individuale de protectie

Instruirea personalului operativ are in vedere 2 situatii, naintea nceperii
lucrului si respectiv, in timpul lucrului propriu-zis. naintea nceperii lucrului se
verifica:

poziia mesei de lucru.

poziia motorului electric.

pamantarea.

carcasa ntreruptorului electric.

daca maina este dotata cu dispozitive de

protectie
In timpul lucrului se ia in vedere:

nu se curata maina niciodata in timpul funcionarii.

pornirea si oprirea se face numai de la pedala.

se interzice lucrul fara basma.

maina se va opri, daca se aud zgomote suspecte.

nu se va schimba cureaua de transmisie de la motor, in timpul funcionarii.

43

C. Masuri de protectia muncii la tratamentul umidotermic

In procesul de tratare umidotermica a imbracamintei se lucreaza cu masini incalzite
electric si actionate mecanic, pneumatic sau hidraulic. In cazul cand nu sunt luate masuri de
prevenire necesare, aceste masini pot produce accidente mecanice, termice sau electrice.
Accidentele mecanice se pot produce ca urmare a pierderii mainilor de catre prese sau
de alte organe de lucru ale acestora. Accidentele termice se pot produce de catre suprafetele
supraincalzite ale masinilor si ale preselor de calcat. Accidentele electrice au loc din cauza
instalatiilor electrice ce alimenteaza masinile sau presele.
Pentru prevenirea accidentelor la tratamentul umidotermic sunt necesare urmatoarele
masuri:
- inainte de inceperea lucrului trebuie sa se verifice starea functionala a presei sau a
masinii de calcat;
- presele si masinile de calcat cu intrerupatoare sau dispozitive defecte nu se pun in
functiune decat dupa remedierea acestora;
- la actionarea butoanelor de control electric in vederea prevenirii electrocutarilor sau a
scurtcircuitelor electrice, mainile operatorului nu trebuie sa fie ude;
- punerea in functiune a preselor se va face cu ambele maini, pentru a se preveni
prinderea mainilor de catre presa propriuzisa;
- operatiile de reglare si intretinere a preselor se vor efectua numai in timpul stationarii cu
sursa de alimentare electrica decuplata;
- reglarile si reparatiile utilajelor de calcat se vor efectua numai de catre personalul calificat
pentru aceste operatii.
Masuri de prevenire si stingere a incendiilor
a) Cauzele producerii incendiilor in intreprinderi de confectii
In cadrul intreprinderilor de confectii exista o serie de factori care pot constitui
surse
de incendii daca nu sunt luate masuri de prevenire.
1) Focurile deschise- acestea produc incendii ca urmare a contactului materialelor
combustibile cu focul. In industria de confectii, focurile deschise sub forma de flacari sunt
provenite de la chibrituri aprinse, de la lampi de lipit si de la focuri obisnuite.
2) Corpuri si suprafete incalzite- aceasta constituie o cauza principala a incendiilor.
Instalatiile de incalzire, desi functioneaza la temperaturi sub 100 grade Celsius, pot favoriza
aprinderea unor materiale textile si scame pe care le usuca si le aduc in stadiul usor inflamabil.
Ca masuri de prevenire a incendiilor la instalatiile de incalzire se recomanda curatarea acestora
si izolarea lor de materialele prelucrate in incapere. Masinile de calcat manual care functioneaza
la temperaturi de peste 1000C prin supraincalzire pot produce incendii. Masurile de prevenire a
incendiilor sunt: scoaterea de sub tensiune la terminarea lucrului, confectionarea de suporturi
din materiale rele conducatoare de caldura si montarea lor la masa de lucru in conditii de
siguranta precum si utilizarea masinilor de calcat cu termostat, care limiteaza temperatura de
incalzire. Presele de calcat incalzite electric si nesupravegheate pot atinge temperaturi ridicate si
in contact cu materialele combustibile produc incendii. Ca masura de prevenire a incendiilor este
necesara supravegherea preselor cand se afla sub tensiune electrica, dotarea cu termostat care
sa limiteze temperatura de lucru si scoaterea de sub tensiune la terminarea lucrului.
Conducatoarele electrice prin suprasolicitare se incalzesc si se autoaprind, dand nastere
incendiilor. Pentru prevenirea acestui fenomen se recomanda respectarea incarcarii instalatiei si
izolarea in bune conditii a conductelor electrice. Caldura rezulta prin frecare, apare in atelierele
de productie ca urmare a frecarii unor organe de masini intre ele sau cu materiale ce sunt
prelucrate. Pentru prevenirea incendiilor se impune curatarea masinii la terminarea schimbului si
formarea unor spanuri de grosime rationala.
3) Scurtcircuitul se produce prin atingerea a doua conducatoare electrice intre care exista o
diferenta de potential. Scurtcircuitele la instalatiile electrice se produc datorita deteriorarii
instalatiilor, fapt care favorizeaza contactul intre conducatoare, fie prin atingere directa, fie prin

44

intermediul apei sau altor materiale bune conducatoare de electricitate. Scurtcircuitele la

motoarele electrice se produc prin atingerea spirelor ca urmare a deteriorarii izolatiei acestora.
Aceste deteriorari se produc ca urmare a patrunderii in interiorul motorului a unor particule solide
care in timpul functionarii preseaza asupra spirelor deregland izolatia. Scurtcircuitul la
transformatoarele de curent se produc la spirele vecine sau suprapuse in straturi. Acestea se
incalzesc puternic si determina degajare de caldura care poate incendia instalatia.
Scurtcircuitele la intrerupatoarele electrice se produc prin contactul direct intre conductoarele
electrice din cadrul intrerupatorului. Contactul are loc cand carcasa intrerupatorului este
deteriorata si muncitorul pune mana pe capetele conducatoarelor sau cand se actioneaza
intrerupatoarele cu mana uda.
Masurile de prevenire a scurtcircuitelor sunt urmatoarele:
*Bransamentele electrice sa fie ferite de lovituri sau socuri mecanice care ar putea degrada
izolatia sau ar putea desface legaturile instalatiei;
*Motoarele electrice sa nu fie murdare de praf sau scame textile care favorizeaza
producerea incendiului.
La inceperea lucrului fiecare muncitor are obligatia sa controleze starea masinii si a
intrerupatorului electric. Nu este admisa aciionarea intrerupatorului cu mana uda. Toate
motoarele electrice instalate vor fi legate la pamant conform normelor in vigoare.
b) Mijloacele folosite pentru combaterea incendiilor
1) Nisipul se foloseste prin aruncarea cu lopata pe substanta combustibila in ardere. Nisipul
este depozitat in lazi la locuri usor accesibile in caz de incendiu. Poate fi utilizat la combaterea
incendiilor in care ard materiale lemnoase, chimice, electrice, textile etc.
2) Apa este un mijloc principal de combaterea focului. Poate fi utilizat impotriva focului sub
diferite forme:
* Sub forma de jet cand ard materiale solide- lemnoase;
* Sub forma de ploaie cand ard materiale fibroase;
* Sub forma pulverizata cand ard materiale combustibile lichide si solide;
* Sub forma de abur cand ard materiale uscate si groase, iar arderea are loc in mediu inchis;
3) Substantele chimice reprezinta un mijloc important pentru combaterea focului in care ard
materiale chimice, electrice, substante grase si farmaceutice.
Substantele chimice utilizate pentru combaterea incendiilor pot fi sub forma de spuma
chimica, spuma mecanica, bioxid de carbon sau prafuri uscate.
Spuma chimica este o substanta rezultata din combinarea chimica a acidului sulfuric sau a
bicarbonatului de sodium, reactia celor doua substante se produce in interiorului stingatorului cu
spuma cand acestea vin in contact. Spuma mecanica este o substanta chimica care se produce
prin amestec cu o emulsie. Amestecul se realizeaza cu o instalatie speciala actionata mecanic.

c) Norme de prevenire si stingere a incendiilor

Pentru prevenirea si stingerea incendiilor sunt elaborate norme speciale:
* Organizarea prevenirii si stingerea incendiilor se face prin: stabilirea masurilor necesare
pentru fiecare loc de munca, a inventarului necesar la interventii si la dotarea cu acest inventar,
organizarea nominala a echipelor de stingere a incendiilor pe schimburi de lucru si instruirea
acestora cu sarcinile ce le revin, popularizarea masurilor si a obligatiilor pe care le are
personalul muncitor in caz de incendiu.
* Masurile tehnice de prevenire a incendiilor sunt urmatoarele: ascutirea cutitelor la masinile
de taiat, spanul se va face dupa curatarea de scama a masinii si inchiderea instalatiei de

45

absorbtie, instalatia de forta montata pe sub pardoseala vor fi protejate impotriva loviturilor
mecanice, masinile de calcat vor fi verificate saptamanal in privinta starii lor tehnice, este
interzisa folosirea legaturilor electrice provizorii si introducerea conductelor electrice in priza fara
stecher, modul de intretinere si cunoasterea sarcinilor de prevenire si stingere a incendiilor.

GHID DE TERMINOLOGIE DE SECURITATE A MUNCII

NOIUNI DE BAZ
1 Accident de munc
Accidentul prin care se produce vtmarea violent a organismului
precum i intoxica ia acut profesional, care au loc n timpul procesului de
munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridic a
contractului n baza cruia i desfoar activitatea i care provoac
incapacitate temporar de rnunc de cel pu in trei zile, invaliditate ori deces.
;
2 Boal profesional
Afec iune carce se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau
profesiuni, cauzat de factorii nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici
locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme
ale organismului n procesul de munc.
3. Dispozitiv de protecie
Dispozitiv care reduce sau elim in singur sau n asociere cu un protector,
riscul de accidentare.
4. Echipament indi vidual de lucru
Totalitatea mijloacelor pe care persoanele
juridice le acord unui angajat pentru protejarea
mbrcm intei i ncl mintei personale n timpul procesului de munc.
5. Echipament indi vidual de protecie
Totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul
de munc pentru a fi protejat mpotriva factorilor de risc de accidentare i
mbolnvire profesional.
6. Echipament tehnic
Mainile, utilajele, instala iile, aparatura, dispozitivele, uneltele i alte
mijloace asemntoare utilizate n procesul muncii, parte component a
mijloacelor de produc iel
7. Instructaj de protecie a muncii
Msur organizatoric de protec ie a muncii reprezentnd forma legiferat
de instruire n domeniu la nivelul persoanelor jur idice sau fizice, avnd ca scop
asigurarea dobndirii de ctre angaja i a cunotin elor de securitate a muncii.
8. Instruciuni proprii de securitate a muncii
Colec ie de prevederi de protec ie a muncii, elaborat de angajator, a
crei sfer de aplicare i obligativitate este limitat la unitatea emitent i
care detaliaz i particular izeaz toate actele normative din domeniul securit ii
i snt ii muncii la condi iile concrete ale activit ii desfurate de ctre
aceasta.
9. Instruciuni de utilizare

46

Instruc iuni a cror elaborare este obligatorie pentru orice produs,

constituind parte integrant a documenta iei pentru certificarea produsului i
prin care productorul trebuie s prezinte toate informa iile necesare utilizar ii
tehnologiei , n conformitate cu scopul pentru care a fost creat i pentru
asigurarea securit ii muncii. s
10. Mijloc individual de protecie
Mijloc dc protec ie (protector) destinat proteciei unui singur executant i
care se aplic asupra acestuia.

CAPITOLUL 5.
EFECTUAREA OPERATIEI DE CROIRE
1 PREGATESTE MATERIALELE PENTRU CROIT
2 PREGATESTE UTILAJUL PENTRU CROIT
3 TERMOCOLEAZA DETALIILE
4 FORMEAZA PACHETELE PENTRU SECTORUL DE FABRICATIE

n funcie de etapa procesului de transformare al materiilor prime i al

semifabricatelor textile, unitile textile de producie sunt organizate n Romnia astfel:
uniti de realizare a firelor textile din fibre scurte (filaturi), uniti de realizare pe cale
chimic a firelor, uniti de prelucrare a firelor i de obinere a esturilor, uniti de
prelucrare i de finisare mecanic i chimic a esturilor, fabrici de tricotaje i fabrici de
confecii. (Ioan Iacob, Inginerie general n textile-pielrie, Ed. Performantica, Iai, 2005,
pg. 12).
n funcie de domeniul de utilizare materialele textile care sunt folosite ca materii
prime n industria confeciilor se clasific astfel:

materiale textile realizate prin esere: esturi pentru mbrcminte

(esturi de bumbac, esturi de mtase, esturi de ln, esturi de in); esturi
pentru furnituri de croitorie ( satin, atlaz, serj, tafta, cptueli); esturi pentru uz
casnic ( esturi petru tapierie, fee de plapum, fee de mas, esturi pentru
draperii); esturi tehnice (filtre, site, materiale geotextile, esturi pentru corturi);

materiale textile realizate prin ticotare (tricoturi pentru mbrcminte,

perdele, articole sport, articole cu destinaii medicale);

alte materiale textile: materiale textile neesute, produse caserate.

Confeciile textile se realizeaz ntr-o mare diversitate de variante i modele n
funcie de destinaia produselor, de sezon, de tipul i natura materiilor prime i a
materialelor auxiliare i secundare, de funciile produselor i de tendinele modei (Ioan
Iacob, Inginerie general n textile-pielrie, Ed. Performantica, Iai, 2005, pg. 259).
CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE MATERIALELOR TEXTILE
UTILIZATE N INDUSTRIA DE CONFECII
Pentru aprecierea valorii de folosire a materialelor textile (esturi,
tricoturi) se stabilesc i se analizeaz 3 condiii de baz de care sa se tina cont.
In general fiecare produs de mbrcminte trebuie s le ndeplineasc:
1 Durabilitatea;
2 Valoarea de prezentare;
3 Proprietile fiziologice

47

1 Durabilittatea este determinat de proprietile mecanice ale

materialelor.
Acestea sunt ;
rezistena la traciune i alungire

rezistena la sfiere

rezistena la plesnire

rezistena la uzur prin frecare

rezistena la ndoiri repetate.

2 Valoarea de prezentare este dat de proprieti cum ar fi:

contracia dup nmuiere

revenirea din ifonare, pstrarea pliului, flexibilitatea i rigiditatea

rezistena vopsirii defect filing -transparena i luciul

3 Proprietile fiziologice se determin analiznd:

masa specific

masa liniar

greutatea.

densitatea.

impermeabilitatea la ap

acumularea grsimilor.

coninut de fibre vegetale,

Pentru mbrcmintea cu caracter de mod caracteristica ce predomin
valoarea de folosire, este valoarea de prezentare.
La mbrcmintea de protecie durabilitatea este caracteristica principal.
La lenjeria de corp pe primul loc se situeaz proprietile fiziologice
In afar de aceste proprietti n industria de confecii importan prezint
si caracteristicile geometrice ale materialelor, lungime i lime precum i
proprietile termice: termofixare, aburire, clcare.
Pentru determinarea valorii de folosire a unui produs de mbrcminte,
sunt necesare o serie de probe de laborator ( pentru materia prim) i probe de
purtare (pentru produsul finit).
Recepia i nmagazinarea materialelor
Materialele folosite ntr-o fabric de confecii sunt depozitate n ncperi
speciale amplasate astfel nct ele s satisfac 2 cerine principale:

apropierea acestor ncperi de cile de transport

apropierea de sala de recepie, preparaie i croit.

Slile de nmagazinare trebuie s corespund din punct de vedere al
ergonomicitii i al normelor PSI. Astfel slile trebuie s ndeplineasc
urmtoarele cerine:

s fie spaioase

s aib lumin natural dar care s nu bat direct pe materialele

depozitate

s aib lumin artificial difuz prin lmpi plasate pe tavan i

aprate de reele metalice.

48


temperatura i umiditatea s fie cea stabilit prin standarde

nclzirea s se realizeze prin surse directe de flacr

aezarea materiei prime i auxiliare s se fac n rafturi sau pe

grtare n funcie de ambalaj

depozitarea se face pe articole, desene, poziii coloristice n scopul

evitrii manipulrii inutile.
Este necesar s existe ci de acces n vederea transportrii cu crucioare
a mrfurilor cnd se primesc i cnd sunt distribuite. E bine ca depozitele s fie
specializate pe articole .
Recepia materialelor i materiei prime
Prin recepie se nelege verificarea cantitativ i calitativ a materiilor
prime.
Controlul cantitativ const n verificarea lungimii i limii fiecrui balot i
confruntarea cu datele nscrise pe eticheta acestuia. Se admit abateri cantitative
de +-0,3%. Acest control se realizeaz pe utilaje speciale care s permit
verificarea rapid a loturilor.
Controlul calitativ este mult mai complex i se efectueaz pentru a urmri
urmtoarele caracteristici:

conformitatea materiei prime i auxiliare cu colecia de mostre

controlul organoleptic

controlul analizelor de laborator defectele pot fi mprtiate i locale.

Defectele mprastiate au urmatoarele neregulariti:

striaii uoare

aspectul neconturat al culorii

nuane necorespunztoare
Defecte locale:

lipsa unui fir de urzeal sau bttur

fire dublate n urzeal i bttur

fire ngroate ce depesc de 2 ori firul n diametru att n urzeal

ct i n bttur

firele uleiate sau colorate

dungi pe toat limea materialului

pete de orice natur

margini rupte

guri n material etc.

Utilaje folosite pt. recepia cantitativa
Receia cantitativ se face pe mese de control, care pot fi manuale sau
mecanice. Acestea sunt construite dintr-un schelet metalic i mbrcate n lemn.
Suprafaa mesei este bine lefuit i este gradat pe toate laturile. Se mai
folosesc i rampele de control.
Tratamentul umidotermic

49

Se refer la clcarea materialelor, detaliilor i produselor finite. Aceast

operaie se desfoar pe parcursul ntregului proces tehnologic. Acesta ocup
10-30% din timpul necesar confecionrii produselor.
Imbrcmintea confecionat din materiale de lan i tip ln necesit cel
mai lung timp de clcare dup care urmeaz materiale din bumbac i tip
bumbac, apoi materiale sintetice.
Procesul umidotermic cuprinde operaii de netezire, de desclcare a
custurilor, de subiere a detaliilor, de modelare, de formare a detaliilor precum
i operaii de aburire a lor.
Netezirea ca operaie de clcare se aplic att materiilor prime i
semifabricatelor ct i produselor finite.. Ea are ca scop uniformizarea
suprafeei materialelor i eliminarea ifonrii acestora.
Pentru netezirea detaliilor se folosesc mainile de clcat iar pentru
netezirea esturilor i a tricoturilor se folosesc cilindri.
Cilindrii sunt o instalaie prevzut cu 2 cilindri ce se rotesc n sens
invers i se antreneaz printre ei materialul ce urmeaz a fi netezit. In interiorul
cilindrilor se introduce cldur prin intermediul unei instalaii de aburire. Cilindrii
se nclzesc iar materialul ce trece printre ei cu vitez foarte mic se netezete.
Dac materialul necesit i o umezire n timpul netezirii cilindrii vor fi
perforai pe toat suprafaa lor cu guri foarte mici i vor permite trecerea
aburilor n material.
Netezirea cu maina de clcat se poate executa n 2 variante i anume:
- una n care nu se folosete pnza intermediar
- cnd se folosete pnza intermediar.
Pnza se umezete n prealabil i are rolul de a proteja materialul, ce se
calc pentru a nu face luciu la suprafa i mpotriva arderii.
Desclcarea custurilor
Aceast operaie are ca scop fixarea prin clcare a rezervelor cusute
mecanizat. Custura se descalc cu maina de clcat manual, aplicat direct pe
fata interioar a produsului sau a detaliului. Aceast operaie se aplic la toate
tipurile de materiale i se folosete inclusiv la desclcarea penselor, a
custurilor laterale, a custurilor de ncheiere de la mneci, de la umeri i de la
pantaloni.
Presarea i subierea produselor are ca scop subierea detaliilor. Se aplic
cu precdere la produsele mbinate prin custuri de dublare care formeaz
margini ngroate. Operaia se realizeaz cu ajutorul mainii de clcat ce se
preseaz de ctre muncitor sau cu ajutorul instalaiilor de presare care se
numesc prese de calcat .
Detaliile la care se aplic aceast presare sunt: gulerele, reverele,
buzunarele, marginea produsului pe direcia de ncheiere, mnecile.
Modelarea este operaia de tratare umidotermic prin care produsele i
detaliile de mbrcminte se modeleaz. Operaia se realizeaz pe baza
proprietilor fizico-mecanice ale materialelor textile ce se prelucreaz prin
tensionarea sau detensionarea detaliilor.

50

In general operaia se execut pe forme speciale care au suprafee de

clcare asemntoare cu forma pe care o dorim n finalul executrii unui
produs.
Aceste forme speciale se mai numesc i manechine pentru clcat pe care
se mbrac produsele finite n vederea modelrii lor.
Modelarea se face prin mrirea volumului manechinului care se afl pe el.
Aburirea care const n umezirea detaliilor i produselor confecionate.
Aburirea se aplic n finalul procesului de confecionare cu scopul de a
definitiva forma i aspectul final al produsului i aceast operaie inlocuieste
pnza intermediar umezit sau maini de clcat cu aburi. Operaia este
specific produselor din ln i tip ln.
Pregtirea pentru croit cunoscut sub denumirea de preparaie cuprinde
urmtoarele operaii
a
clcarea esturilor
b
relaxarea tricoturilor
c
sortarea materialelor
d
controlul materialelor
e
ablonarea
f
calculul loturilor
a
) Clcarea esturilor are ca scop netezirea materialelor n vederea
eliminrii cutelor existente i a ifonrii. Clcarea se execut manual cu ajutorul
fierului de clcat sau mecanizat cu ajutorul unui dispozitiv format din 2 cilindri
suprapui unul pe cellalt, nclzii prin care este trecut materialul.
Prin clcare se obine un aspect plcut privind netezimea, luciul i
uniformitatea materialelor. Prin clcare n contact cu cldura firele se
aplatizeaz obinnd netezirea materialului i eliminarea asperitilor.
Clcarea esturilor din bumbac ;
- prin clcarea aceste esturi obin un luciu determinat de presiunea i
friciunea celor 2 cilindri nclzii. esturile din ln sau ln n amestec se
calc n principiu asemntor cu cele din bumbac cu deosebirea c nu suport
presiuni ridicate.
b Relaxarea tricoturilor
Datorit transformrilor la care sunt supuse firele n procesul tricotrii i
al clcrii tricoturile i modific cu uurin datorit elasticitii dimensiunile.
Pentru a imprima tricoturilor o anumit stabilitate dimensional acestea
sunt supuse unei operaii ce poart denumirea de relaxarea (odihna) tricotului.
Timpul de odihn variaz 24 la 48 de ore. In acest interval tricotul se
aeaz sub form pliat n rafturi special amenajate din cadrul magaziilor.
Pentru stabilizarea dimensional n bune condiii tricoturile vor fi ferite de
cureni de aer, de lumin solar direct i n anumite condiii standardizate de
temperatur i umiditate ce trebuie s existe n depozit.
c Control calitativ i cantitativ al materialelor ce vor fi supuse croirii
Prin controlul efectuat n cadrul recepiei , control ce s-a fcut prin
sondaj, au putut s treac neobservate unele defecte.
De aceea n cadrul preparaiei se efectueaz un nou control de ast dat
pentru toat cantitatea de material ce va intra la croire.

51

Controlul calitativ are ca scop cunoaterea caracteristicilor fizico- chimice

ale materialului.
Deoarece din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice materialul
a fost controlat se va verifica sub aspectul dimensional, .depistarea defectelor
care pot prejudicia produsul de mbrcminte.
Controlul cantitativ se urmrete n mod deosebit ca limea materialului
dintr-un balot s fie acelai. Diferenele de lime n cadrul aceluiai balot pot
prejudicia operaia de ablonare i croire.
d Sortarea materialelor const n aezarea acestora pe rafturi separat pe lungime,
lime, culoare sau calitate.
Calculul loturilor
Folosirea raional a materiei prime impune un calcul preliminar operaiei
de croire. Calculul se efectueaz pentru fiecare bucat de material ce urmeaz
a fi croit. Necesarul de materie prim pentru formarea unui pan se numete lot.
Operaia de calcul const n determinarea numrului de foi cu o lungime
dat ce rezult dintr-o bucat de material. Prin aceast operaie se repartizeaz
bucile de material pe panuri n aa fel nct s nu rmn cupoane
neraionale.
Documentaie tehnica
Pregtirea tehnic a fabricaiei nseamn realizarea documentaiei tehnice a
produsului. Documentaia tehnic a produsului de confecii cuprinde totalitatea datelor
tehnice i tehnologice ce caracterizeaz modelul de produs, date care asigur condiiile
pentru realizarea produsului confecionat n toate fazele procesului de fabricaie.
Cele mai importante date care alctuiesc documentaia tehnic a produselor de
confecii sunt urmtoarele:

modelul produsului

abloanele

norma intern i standardele

consumul specific

procesul tehnologic de confecionare

modul de ambalare i de livrare a prodului.

Activitatea de creaie a modelelor de confecii reprezint prima etap n
elaborarea documentaiei tehnice, aceasta avnd la baz studiul pieei de consum, a
tendinelor modei, a gamei de materii prime i materiale n funcie de sezon, a
accesoriilor.
Modelul reprezint acea parte a documetaiei tehnice care stabilete aspectul i
forma produsului, precum i caracteristicile procesului tehnologic de prelucrare pe
fiecare etap de fabricaie (croire, confecionare, finisaje ulterioare ale produsului,
clcare).
Adoptarea modelului de fabricaie se realizeaz n raport cu linia modei,
destinaia produsului, cu materiile prime i materialele utilizate.
Tendinele modei sunt stabilite de ctre creatorii de produse cu ajutorul
publicaiilor de specialitate, coleciilor vestimetare, creaieiilor populare, obiceiurilor i
tradiiilor.

52

Un factor important n procesul de stabilire a modelului de produs l constituie

destinaia produselor i necesitatea ca acestea s satisfac cerinele practice i de
design. n acest sens, trebuie sa se tina cont ca produsele s aib o anumit linie, o
anumit form i aspect.
Materiile prime, materialele auxiliare i secundare constituie elementele de baz
n adoptarea modelului de produs.
Etapele de proiectare a modelelor de confecii sunt urmtoarele:

descrierea grafic a modelului (realizarea desenelor)

analiza tehnico-economic a modelului

analiza designului produsului.

n general, dup avizarea produsului urmeaz etapele de construire a tiparului,
de croire a produsului i de confecionare propriu-zis a modelului.
Aceste aceste etape sunt efectuate de specialitii serviciului tehnic al unitii de
fabricaie, persoane care au experien i pregtire tehnic.
Dup realizarea modelului de confecii i avizarea sa, se analizeaz
caracteristicile modelului, se fac recomandri pentru modificarea unor elemente
constructive i apoi n varianta final modelul devine model-etalon.
Tiparele i abloanele se realizeaz n funcie de forma i dimensiunile detaliilor
produselor i se utilizeaz, n special, n operaia de croire.
Tiparele sunt construcii grafice efectuate pe hartie, pe baza dimensiunilor
standardizate ale corpului i dup caracteristicile modelului de confecii. Tiparele se
construiesc pentru fiecare detaliu al produsului, pentru modelul de baz. Dup modelul
de baz, prin multiplicare sau demultiplicare se obin toate celelalte mrimi ale
produsului. (Ioan Iacob, Inginerie general n textile-pielrie, Ed. Performantica, Iai,
2005, pg. 260).
abloanele sunt copii ale tiparelor la care se adaug rezervele de coasere i sunt
realizate pe carton. Pe abloane se marcheaz o linie pe care se face meniunea de fir
drept. La croire trebuie ca abloanele cu aceast meniune s se suprapun cu
marcajul respectiv pe direcia firelor de urzeal. De asemenea, pe ablon se poate face
meniunea de fir dublu, atunci cnd pisele se croiesc pe materialul dublu. Exist situaii
cnd abloanele sunt utilizate n operaia de croire i pentru controlul detaliilor croite.
Unele abloane se folosesc la coaserea unor detalii cu dimensiuni foarte precise i n
special care necesit simetrie, aceste abloane au dimensiunea detaliilor.
In alte cazuri abloanele sunt utilizate pentru poziionarea unor detalii pentru
montaj (buzunare aplicate, diferite garnituri) i la stabilirea liniilor marginale ale
confeciilor sau pentru stabilirea custurilor de asamblare.
abloanele de lucru pot fi:

ntregi

cu decupri pentru nsemnarea sau coaserea detaliilor.

Croirea reprezint prima etap de prelucrare a materialelor textile din procesul
de obinere a confeciilor textile.
n aceast etap de prelucrare, materiile prime sunt transformate n subansamble
din care prin asamblare se obine produsul confecionat.
Operaiile principale ale procesului de croire sunt urmtoarele:

ablonarea

53


pinuirea

tierea panului (croirea propriu-zis)

corectarea detaliilor

numerotarea i marcarea detaliilor

realizarea pachetelor pentru alimentarea produselor croite n etapa

de confecionare.
ablonarea este operaia de transpunere pe materialele pentru confecii
(materiale de baz, materiale pentru cptueli) a contururilor abloanelor n vederea
pregtirii operaiei de decupare a detaliilor. n funcie de modul n care sunt ncadrate
abloanele de foaia de material ncadrrile pot fi simple (ncadrarea unei mrimi, dintrun singur model, o singur dat) i combinate.
ncadrrile combinate sunt mai utilizate n condiii industriale iar ncadrrile simple
n sectorul de creaie.
ncadrarea tiparelor pe estur sau pe suprafaa trafaretului este deosebit de
important pentru proprietile produselor de confecii.
De aceea n cadrul operaiei de ablonare trebuie s se respecte urmtoarele
reguli:

ncadrarea abloanelor la produsele realizate din esturi cu desene

ntr-o anumit direcie se realizeaz n aa fel nct dup ncheierea detaliilor, s
se asigure continuitatea desenului esturii;

cnd se lucreaz cu esturi pluate, toate piesele produsului

trebuie s aib aceeai direcie a pluului i de aceea aezarea abloanelor pe
esturi depinde de acest fapt;
Tiparele se aseaz pe esturi n aa fel nct direcia forelor de ntindere care
acioneaz asupra materialelor (esturi i tricoturi) n timpul purtrii produsului s
coincid cu direcia firelor de urzelii n cazul esturilor i respectiv cu direcia irurilor de
ochiuri, n cazul tricoturilor. Atunci cnd se permit abateri ale detaliilor produselor croite
fa de direcia firelor de urzeal, se stabilesc/menioneaz pe tipare abaterile
admisibile, n procente. La ncadrarea tiparelor pe aceeai foaie de material se pot
ntlni situaii cnd pe aceeai foaie sunt amplasate tiparele unui produs sau a mai
multor produse (ncadrarea combinat). (Ioan Iacob, Inginerie general n textilepielrie, Ed. Performantica, Iai, 2005, pg. 263).

54

Dup ncadrarea tiparelor pe foaia de material urmeaz conturarea abloanelor

pe aceasta, n vederea pregtirii pentru croire. Conturarea abloanelor pe suprafaa de
ncadrare (ablonarea) se poate realiza prin mai multe metode:

ablonarea manual

ablonarea prin pulverizare

ablonarea cu trafarete

ablonarea prin heliografiere.

ablonarea manual presupune c dup aezarea abloanelor pe

suprafaa de ncadrare s se traseze conturul acestora cu creta sau cu creionul.
Dac ntr-o ncadrare numrul de produse este mare atunci i numrul de
abloane trebuie s fie mare. Pentru uurarea activitii, persoanele care se ocup de
ablonare pot primi de la serviciul tehnic o hrtie cu ncadrarea la scar redus a
abloanelor n vederea orientrii n momentul realizrii ncadrrii reale.
Metoda de ablonare manual are urmtoarele dezavantaje:

consum mare de munc calificat

imposibilitatea repetrii cu fidelitate a primei ncadrri i a marcrii

exacte a contururilor

omiterea unor detalii mici la produsele cu multe detalii.

ablonarea prin pulverizare este asemntoare ablonrii manuale

numai c marcarea contururilor nu se mai face manual ci prin pulverizarea cu
substane colorate care se depun n spaiile dintre abloane i delimiteaz astfel
detaliile pe foaia de ncadrare.

ablonarea cu ajutorul trafaretului este o metod care permite

realizarea unei ncadrri exacte a abloanelor, chiar i in cazul repetrii operaiei
de ablonare n cazul prelucrrii unui volum mai mare de produse. Trafaretul
conine amplasarea abloanelor pe un suport obinut din materiale stabile din
punct de vedere dimensional n timp (carton, materiale plastice sau din alte
materiale). Confecionarea unui trafaret presupune ncadrarea abloanelor pe
suprafaa de conturare, urmat de trasarea contururilor abloanelor cu ajutorul
creionului de marcare pe suprafaa materialului din care este realizat trafaretul. n
urmtoarea etap, abloanele sunt ndeprtate de pe trafaret i pe liniile care
marcheaz conturul abloanelor se execut perforaii ovale de 2-4 mm, la o
distan de 10-15 mm. n timpul ablonrii, trafaretul se suprapune peste
suprafaa panului mpreun cu o estur tampon care are desime mic i apoi
cu praf de talc sau cu cret se tamponeaz trafaretul iar conturul detaliilor
ramne imprimat pe pan. (Ioan Iacob, Inginerie general n textile-pielrie, Ed.
Performantica, Iai, 2005, pg. 264).
nainte de decuparea detaliilor, trafaretul se ridic de pe pan i va fi folosit de ori
de cate ori este nevoie pentru panurile urmtoare.

ablonarea heliografiere const n ncadrarea abloanelor pe o

coal de hrtie heliografic ce are dimensiunile panului. Sub aciunea luminii pe
suprafaa abloanelor se imprim o linie ntr-o culoare de contrast, obinndu-se
astfel o ncadrare primar. ncadrarea primar se poate multiplica prin copiere tot
pe o hrtie heliografic ntr-un numr dorit de copii. La croire se va folosi pe
fiecare pan o asemenea copie, care se decupeaz odat cu materialul din pan
i nu se mai poate recupera pentru croirea panurilor urmtoare.

55

pnuirea sau stratificarea materialelor este operaia prin care estura sau
tricotul se aeaz n straturi de lungime corespunztoare ncadrrii i mpreun cu
tierea, reprezint fazele principale de croire.
Pentru a asigura condiiile produciei n masa a mbrcmintei, consumul raional
al materialelor, atingerea unei caliti superioare a produselor confecionate i a unei
productiviti nalte a muncii, trebuie sa se respecte urmtoarele condiii tehnice de
stratificare: stratificarea cu exactitate a lungimii panului i limitarea corect a seciunilor
acestuia, dependente de comenzile cu beneficiarii, precum i de caracteristicile
materiilor prime i materialelor.
Lungimea panurilor depinde de o serie de factori i anume:

consumul specific

numrul completelor de abloane

modul de realizare a ncadrrii

caracteristicile materiei prime.

panurile scurte de 23 m nu sunt raionale, deoarece, n acest caz, cresc
pierderile de materiale la capetele acestora, se mrete durata executrii operaiilor de
tierea capetelor esturii, de fixare a capetelor acestora pe mas.
Nu este recomandat[ pnuirea materialelor pe o lungime mai mare de 1620 m,
deoarece, n acest caz, stratificarea influeneaz calitatea produselor, modificndu-se
tensiunea de aezare a materialului.

56

Fig.1: Main de pnuit

Operatia de spanuire se poate realiza manual, semiautomat si automat si consta
in depunerea straturilor de material pe masa de spanuit.
pnuirea manual se realizeaz de ctre executant, acesta participnd
efectiv la realizarea tuturor fazelor. Reducerea efortului poate fi realizat prin
utilizarea dispozitivelor de fixare i tiere a capetelor de pan i a derulatorilor
pentru balotul de material. .
Foaia de material, sau foaia de hrtie, pe care s-a executat ncadrarea
tiparelor, se numete, foaie de ablon.
Aceasta se foloseste la reproducerea in zeci de exemplare a acestor
desene pe toate foile pe care vom realiza desenul de ncadrare a tiparelor.
Pentru aceasta reproducere, foile de material se suprapun unele peste celelalte,
intr-un numr bine determinat, operaia purtnd numele de spanuire. Fazele de
lucru sunt:

aducerea baloturilor ce au fost sortate pe latimi, lungimi, culori si

desene, cu ajutorul crucioarelor, din depozit, in sala de croit.

acesteia.

masurarea foii de ablon, si trasarea pe masa de spanuit a lungimii

stabilirea lungimilor de secionare a spanului.

derularea balotului de material pe masa.

57


fixare.

aezarea foii de material, si fixarea la capat, cu un dispozitiv de

taierea sau ndoirea materialului, la capatul lungimii stabilite.

Ultimele trei faze vor fi repetate, pana cand vor fi suprapuse un numr de
foi, dinainte stabilit, si care vor forma spanul. In timpul operaiei de spanuire, se
vor respecta, urmatoarele indicaii:
- lungimea si latimea spanului trebuie sa fie identice cu ale foii de ablon.
- nu se vor folosi materiale mai inguste, deoarece vor apare detalii
subdimensionate, si nici materiale mai late, intrucat vor aparea pierderi mari.
- foile de material, in timpul spanuirii, nu vor fi intinse, ci vor cadea liber pe masa
- taierea sau ndoirea la capete, se va face in linie dreapta, perpendicular pe
lungimea spanului, folosind instrumente ascutite. care sa nu provoace
destramarea sau sfasierea materialului.
- foile trebuie sa se suprapuna perfect pe cel puin trei laturi, pe a patra fiind
imposibil de suprapus, din cauza variaiei de latime a balotului.
- trebuie sa se respecte sensul desenului si al flausului, ntocmai ca la foaia de
ablon
- inaltimea spanului este in funcie de grosimea materialului, de contextura lui, de
gradul de apretare si de gradul de alunecare
- inaltimea maxima a spanului este de 20 cm. aproximativ 120 de coli de material
subire.
- respectarea procedeului de sablonare pe dublu, pe desfcut sau fata la fata.
Datorita apariiei noilor materiale textile, cu fibre chimice, au aparut si
dezavantaje in procedeul de spanuire, de exemplu, alunecarea materialelor
intre ele, agatarea materialelor, deformarea prin ntindere, etc.
Da aceea la spanuire vor fi luate si diferite masuri pentru inlaturarea
acestor dezavantaje.
Stofele tricotate si rulate, vor fi desfasurate, in vederea relaxarii lor,
exceptate fiind cele care au in structura lor fire filamentare.
Pentru evitarea frecrii baloturilor intre ei, fapt ce produce scamosarea,
baloturile vor fi invelite in folii de polietilena atat in timpul depozitarii, cat si in
timpul transportrii lor.
Masa de spanuit va trebui sa nu prezinte asperitati, eventual sa fie
imbracata si ea in folie de polietilena.

58

Pentru evitarea alunecrilor foilor de span, peste acestea se vor aplica

greutati.
Pentru uurarea muncii la operaia de spanuire, anumite faze se vor
executa cu dispozitive sau utilaje mecanice.
Astfel se vor folosi derulatorul de baloti, care usureaza desfasurarea
materialului, apoi dispozitivul de fixat marginea materialului si dispozitivul de
taiat si fixat marginea materialului.
In vederea uurrii secionrii si transportrii bucilor de span, se
folosesc mesele de spanuit cu banda rulanta.

pnuirea manual-mecanic se realizeaz cu ajutorul unor crucioare pe care

se plaseaz materialul textil, antrenarea n micare a utilajului realizndu-se de ctre
muncitor. Deplasarea cruciorului se realizeaz prin intermediul a patru role, 1 (fig. 2),
pe ine plasate pe marginea mesei de pnuit.
Fixarea capetelor de pan se realizeaz mecanic, prin dispozitive de fixare
plasate pe masa de pnuit.
Dac modul de depunere a straturilor impune tierea extremitii foii de pan,
maina poate fi dotat cu dispozitiv de tiere.
Crucioarele sunt prevzute cu cilindri de depunere, care i modific poziia o
dat cu creterea nlimii panului, dispozitiv de realizare a peretelui drept.

59

Fig.
2:

Dispozitive de derulare a balotului i de fixare a captului de pan.

Fig. 3: Crucior de pnuit cu acionare manual.

pnuirea mecanic. Un pas nainte n perfecionarea utilajelor pentru
realizarea pnuirii l constituie crucioarele cu acionare mecanic. Aceste utilaje sunt
concepute cu sau fr a impune deplasarea concomitent a muncitorului.

60

La aezarea materialelor n strat se impun condiiile:

materialele se aaz n pan n aa fel nct pe una din pri

marginile s coincide perfect, iar pe cealalt parte acceptndu-se pierderi
minime;

materialele scmoate trebuie aezate n aa fel nct s aib n

pan aceeai direcie a fibrelor lungi orientate;

n cazul materialelor cu desene, acestea trebuie s coincid att n

lungime ct i n lime;

se admite aezarea arbitrar n pan a materialelor vopsite uni,

precum i a acelora care nu au desene bine determinate, n condiiile n care nu
sunt influenate nuanele pieselor produsului;

pentru a nu influena productivitatea la confecionare, n cazul

aezrii materialelor de culori diferite, trebuie s se respecte ordinea acestora;

n acelai pan nu trebuie s se aeze materiale din fibre diferite,

deoarece se comport diferit, att n procesul de pnuire, ct i n procesul de
croire;

n procesul de pnuire, la multe tipuri de materii prime i materiale

se execut i preparaia, eliminndu-se n acest mod defectele ce influeneaz
calitatea produselor;

fiecare bucat de material trebuie utilizat conform fiei acesteia,

nct s fie evitate pierderile de capete.
n general se ntlnesc trei metode de pnuire a materialelor: pnuirea
materialelor ndoite, desfurate i ntoarse i fa la fa.
pnuirea materialelor dublate se aplica la diferite produse cu detalii simetrice, n
special n cazul produciei de serie mic sau la realizarea confeciei individuale. Acest
mod de pnuire duce la consumuri mari de material, apariia unor defecte n produsul
finit, precum i la greuti n ceea ce privete croirea pieselor mari.
pnuirea materialelor desfurate cu faa n jos sau fa la fa se aplic la tot
felul de produse, modul de aezare fiind influenat de orientarea fibrelor de suprafa a
materialelor.

61

Fig. 4: Reprezentri schematice ale modului de stratificare a materialelor:

a aezarea desfcut a foilor de pan, unde faa impar, 1, 3, 5

etc. este opus feei pare, 2,4,6;

b aezarea desfcut a foilor de pan, unde direcia fibrelor are

acelai sens, dar foile 1, 3, 5 sunt opuse foilor 2, 4, 6;

c aezarea foilor de pan, dublate, cu sens opus de aezare a

acestora;

d aezarea fa la fa a foilor de pan, fetele pare opuse celor

impare, cu direcii diferite; e aezarea fa la fa a foilor de pan cu direcii
diferite a fibrelor;

f aezarea fa la fa a foilor dublate de material.

Taierea materialelor textile
Tierea sau decuparea complexa faza din cadrul pcesului tehnologic de croire,
deinnd 3-25% din timpul de realizare a unui produs de mbrcminte. Tierea are
efecte considerabile asupra funciilor estetice ale produsului, asupra aspectulului i
inutei acestuia i de asemeni are un rol important n confecionarea ulterioar,
determinnd direct nivelul estetic al prelucrrilor tehnologice.
Calitatea procesului de tiere influeneaz i funciile ergonomice ale produsului,
respectiv corespondena dimensional.
Informaiile necesare pentru desfurarea propriu zis a procesului de croire
(decupare) sunt:
1. desenul ncadrrii care n funcie de varianta tehnologic de tiere este:
- contur realizat cu creta direct pe material;
- hrtie termoadeziv ataat panului;
- contur descris analitic n cazul croirii automate.
2. numrul de straturi n pan;
3. lungimea conturului de tiere (informaie util pentru stabilirea timpului
operaional);
4. caracteristicile materialului textil;
5. programul tehnologic al operaiei de decupare.
Informaiile rezultate n urma operaiei de decupare care sunt transmise la
subsistemele urmtoare sunt:
1. numrul reperelor produsului;
2. forma reperelor, dimensiunea acestora;
3. volumul pierderilor interioare de material.
Tierea are implicaii i asupra consumurilor specifice de material, dar mai puine
n comparaie cu alte procese (de exemplu ncadrarea). Sunt cazuri cnd se pot recroi
unele repere mici din resturile de material ramase la tiere (pentru retuuri nu sunt
recomandate, dar sunt inevitabile). Se impune precizarea c procesul de tiere este
specific subsistemului CROIRE ns se ntlnete n pondere nsemnat i n cadrul
proceselor de confecionare.
Procesul de tiere presupune existena a dou etape:
distrucia suprafeei textile;
separarea marginilor tiate.

62

Procedeul de tiere este determinat de:

natura energiei de distrucie (mecanic sau caloric) produs prin utilizarea
surselor convenionale sau neconvenionale de energie;
natura instrumentului de tiere, care poate fi:
- material (solid, lichid, plasm);
- form de energie (scntei electrice, laser, ultrasunete).
n cazul tierii mecanice, deformarea i distrucia materialului se realizeaz prin
intermediul unei lame tietoare (n form de pan) acionat mechanic.

Instrumentul de tiere (1) este acionat mecanic prin intermediul forei motoare P. n
urma interaciunii cu materialul (2) se genereaz reaciunile F1, F2 care, din punct de vedere
tehnologic, sunt cauza uzurii lamei tietoare.

Dei prezint unele dezavantaje (uzura instrumentului de tiere, suplimentarea

timpului de tiere n funcie de ciclii de ascuire, ncovoierea lamei la schimbarea
direciei pe conturul de tiere, limitarea vitezei de deplasare), tierea mecanic rmne
procedeul cel mai frecvent ntlnit n industria de confecii datorit numrului limitat de
restricii de utilizare.
.Pregtirea reperelor pentru confecionare
Obiectivele tehnologiceale subsistemului
PREGTIREA REPERELOR PENTRU CONFECIONARE
sunt:
De a realiza condiiile de transfer material i informaional ntre subsistemele CROIRE i
CONFECIONARE
De a asigura conformitatea dintre caracteristicile reperelor croite i documentaia
existent pentru produsele de mbrcminte;

De a asigura condiiile de identificare a produselor n corelaie cu

particularitile sistemului de urmrire a fabricaiei utilizat n firm.
Reperele croite se constituie ca:

63

flux materialntre seciile de croit i confecionat

suport material al fluxului informaional
, fiind purttoare de informaii:
1.tehnologice cu referire la:
-parametrii dimensionali i de form ai contururilor suprafeelor ce urmeaz a fi
prelucrate;
-punctele de ntlnire, pe contur i n interiorul reperului;
-particularitile de confecionare
(poziia rezervelor de coasere, forma colurilor, tip de asamblare utilizat);
-numrul reperelor, tipurile de materiale utilizate pentru realizarea produsului,
participarea acestora la structurarea produsului;
2.de identificare:
-a produsului (etichete ataate la operaia de numerotare);
-a pachetului de repere (etichete ataate la operaia de formare a pachetelor).
Structura de activiti
n cadrul acestui subsistem este (figura 3.46)sortarea;
formarea pachetelor, respectiv a loturilor;
completarea documentelor tehnologice de nsoire i identificare;
asigurarea condiiilor de transport n corelaie cu specificul organizrii procesului de
confecionare.
Sortarea reperelor croite se realizeaz n dou etape:
1.dup decupare, cnd panurile de repere care aparin aceluiai produs se separ din
ncadrare.
-un cod alfanumeric (A, B, C etc.) inscripionat n interiorul reperului, alturi de mrime.
2.dup verificare,cnd se realizeaz separarea pe culori i se combin diferitele tipuri de
materiale componente ale produsului (reperele aceluiai produs din material de baz,
cptueal, ntrituri etc.).
verificarea reperelor croite, din punct de vedere cantitativ i calitativ;corectarea reperelor
croite, nlocuirea lor; numerotarea reperelor croite;
Numerotarea reperelor are ca scop identificarea acestora ca aparinnd aceluiai produs.
Se realizeaz individual prin ataarea unor etichete adezive.
Tipurile de etichete i informaiile cumulate pe acestea se stabilesc n funcie de sistemul
de culegere a datelor de producie existent n firm.
n general se utilizeaz dou tipuri de etichete:
cu informaii codificate alfanumeric (etichete tip text)
cu informatii codificate prin coduri de bare.
Sistemele informatice pentru urmrirea i gestionarea datelor de producie
permit utilizarea a patru variante de colectare a informaiilor care implic una din
urmatoarele modaliti de etichetare:
1.etichete cu coduri de bare ataate pachetului citirea
realiznduse la fiecare loc de munca
2 etichete cu coduri de bare ataate
Pachetului citirea realizndu-se n cadrul punctelor de control
3.etichete cu coduri de bare ataate produsului, citirea realizndu-se n cadrul punctelor
de control
.varianta cumuleaz operaia de numerotare clasic.
4.etichete tip text ataate pachetului, colectarea informaiilor realizndu-se manual n
cadrul locurilor de munc
. Dezavantajul acestei metode const n durata accesului la informaie(a doua zi sau la
sfritul schimbului, dup ce informaiile sunt introduse manual n programul de gestionare).

64

Formarea pachetelor se realizeaz avnd la baz dou principii:

numr constant de produse, n funcie de tipul acestora (caracteristicile materialului,
numr de repere, numr de materiale constituente) i sistemul organizatoric la confecionat
(transport, urmrirea fabricaiei, grupe tehnologice etc.).
numr diferit de produse, n funcie de balotul de material din care sunt croite produsele.
Asamblri prin termolipire
Termolipirea reprezint operaia de mbinare cu ajutorul unui material intermediar
(termoadeziv) aplicat pe suprafaa detaliilor care urmeaz a se asambla la o
temperatur i presiune optim.
Scopul acestor mbinri n cadrul produsului l constituie conferirea i asigurarea
stabilitii n timp, a inutei i aspectului produsului prin:
asigurarea stabilitii formei i a dimensiunilor diferitelor zone de produs
asigurarea stabilitii poziiei relative n timp a straturilor sau a componentelor
de produs
La mbinrile termochimice se utilizeaz:
materiale textile
- esturi utilizate ca materiale de baza la piepi, gulere, ntrituri la piepi, manete,
revere
- tricoturi utilizate ca materiale de baza sub forma caerat la paltoane, pardesiuri,
jachete, costume
- textile neesute utilizate ca material auxiliar sub forma de inserii sau ntrituri
adezivi care fac legtura ntre materialele textile ce se mbin termochimic
- sunt substane chimice utilizate n stare lichid sub form de past, granule,
praf, folii etc.
materiale ajuttoare
- abur: umezete adezivii la mbinrile termochimice umede
- solveni: dizolv adezivii pentru depunerea uniform pe suprafaa materialului textil
- solidificatori: folosii la prepararea adezivilor, mresc adeziunea substanelor
fr intervenia cldurii
plastifiani: nmoaie adezivul necesar mbinrii

CAPITOLUL 6.
EFECTUAREA OPERATIEI DE CONFECTIONARE
1 PREGATESTE OPERATIA DE CONFECTIONARE
2 STABILESTE PARAMETRII CUSATURII
3 EXECUTA CUSATURA

INTRODUCERE
Confeciile sunt articole de imbracaminte necesare omului din cele mai
vechi timpuri atat ca mijloc de aparare a corpului cat si ca mijloc de
nfrumuseare.

NOIUNI DESPRE MBRCMINTE

Clasificarea mbrcmintei;
a dupa anotimp
imbracaminte groasa (iarna)

65

imbracaminte semigroasa
imbracaminte uoara, lejera (vara)
dupa destinatie - imbr. Uzuala
pt. ocazii
de protectie
sport
dupa sex si varsta
pentru barbati
pentru femei
pentru sugari
precolari
colari
adolesceni
aduli
batrani
dupa pozitia pe corp
lenjerie
imbracaminte subire
imbracaminte exterioara
dupa sprijin
cu sprijin pe umeri .
cu sprijin pe talie

FUNCIILE MBRCMINTEI

Imbracamintea trebuie sa indeplineasca

funcia de acoperie
funcia ornamentala
comoditate in micri
funcia de pastrare a temperaturii corpului
CARACTERISTICILE IGIENICE ALE IMBRACAMINTEI
1 Capacitatea de reinere a cldurii corpului necesare in sezonul rece. Se
folosesc materiale cu pori inchisi. Produsele respective sunt prevzute cu
intaritura si captuseala.
Ex. Paltoane, pardesie, jachete,raglane
2 Conductibilitatea si degajarea cldurii corpului este specifica imbracamintei
subiri.
Materialele folosite sunt materiale din bumbac, matase sau fire sintetice,
tesute sau tricotate. Ex.camasi, bluze, rochii, fuste, maieuri

66

3 Absortia si evacuarea transpiraiei corpului este specifica ndeosebi

produselor de lenjerie, Aceste produse se confecioneaz din materiale
tricotate sau tesute din bumbac si matase.
Caracteristica acestor produse este ca au grad de higroscopicitate adica
absorb umezeala. Contextura materialului trebuie sa asigure schimbul de aer de
la suprafaa corpului cu mediul ambiant.
4 Permeabilitatea la aer este specifica mbrcmintei subiri si lenjeriei.
Ea are rolul de a conduce cldura degajata de corp spre exterior.
Materialele pentru aceste produse sunt din tesaturi sau tricoturi cu pori
deschisi.
5
Comoditatea la purtare
Produsele trebuie sa poata fi purtate uor fara a limita micrile. Aceasta
limitare pe langa croi mai este determinata si de materia prima utilizata.

STUDIUL MATERIALELOR SI MATERIEI PRIME UTILIZATE PENTRU

CONFECIONAREA MBRCMINTEI
Ele se clasifica in: - materiale de baza
- materiale auxiliare
Materialele de baza sunt acele materiale care ndeplinesc in produs
funcia principala.
esturile sunt materiale de baza folosite pentru producerea
c o n f e c i i l o r.
Aceste materiale se obin prin mpletirea firelor de urzeala c u firele d e
b t t u r . Acestea sunt obtinute la rndul lor din fibre sau fire naturale sau d i n
fibre s a u fire chimice.
Putem avea tesaturi din bumbac sau tip bumbac (bumbac + celofibra sau
bumbac + poliester).
Putem avea tesaturi din lina s i t i p l i n a ( l i n a cu poliester sau lina cu
celofibra).
Tesaturi de matase sau tip matase
Pentru fiecare produs in parte exista materiale tesute specifice si anume;
- exista tesaturi pentru lenjerie; lenjeria de pat, lenjeria pentru barbati,
lenjeria pentru femei.
Pentru lenjeria de pat avem; sifon, olandina, damascul, panza albita
Pentru barbati avem tesaturi din zefir, panama, poplin, finet.
Pentru lenjerie pentru femei avem finet, poplin, matase.
Toate aceste tesaturi se obin din fire de materiale vegetale, animale sau
pe cale chimica.
Tesaturi pentru rochii si bluze
Acestea se obin din bumbac s i tip bumbac, d i n matase s i tip matase.
d i n i n s i tip in. din lina si tip lina
. Aceste tesaturi sunt in general subiri, ele prezint desene sau pot fi de
o singura culoare si au forme mari.
esturi pentru costume u o a r e - acestea se obin din bumbac, din in. din
canepa, matase sau amestec cu fire de tip lina.

67

esturile pentru rochii si costume de seara-- acestea sunt materiale in

general in culori inchise si uni. Ele prezint in structura de baza fire sintetice
sau metalizate in diferite culori.
esturi pentru paltoane si pardesie- materialele se obin din fire tip bumbac
sau bumbac si din fire tip lina sau lina. estura este plina iar materialul este
clduros.
esturile pentru produse de protecie- aceste tesaturi sunt obtinute din fire
de bumbac, fire de lina si fire de azbest.
Pe langa aceasta clasificare generala actualmente in industria de confecii
se utilizeaza si alte combinaii de fire si fibre care pentru a putea fi compatibile
cu tesaturile de baza trebuie sa aibe proprietati asemanatoare cu materialele de
baza. Adic trebuie sa reziste solicitrilor la care sunt supuse produsele
confecionate din acest material. Acest lucru este valabil si pentru celelalte
materiale de baza folosite in industria de confecii.
Tricoturile- sunt folosite ca materiale de baza la fabricarea lenjeriei si a
mbrcmintei exterioare. Tricoturile se folosesc sub forma de metraj simplu sau
circular, sau sub forma de panouri conturate sau semiconturate.
Din punct de vedere a stabilitatii dimensionale ele sunt mai elastice dect
tesaturile dar mai puin stabile in procesul de purtare.
Blnurile-, pot fi folosite atat ca materiale de baza in confecionarea
produsului de mbrcminte precum si la aplicarea unor garnituri la manete,
buzunare, guler, terminatii de produse pe post de gulere sau'garnitura de guler
pe post de captuseala.
Blnurile sunt; - naturale , sintetice
Blana este de vulpe, urs ,iepure,etc.
Blana sintetica se obine prin procedee de esere sau tricotare.
Pieile pot fi folosite ca materiale de baza in confecionarea produselor d e
mbrcminte pentru sezonul rece.
Pieile pot fi:
naturale
imitatii de piele ( sintetice )
Materialele auxiliare ndeplinesc funcia secundara in produs.
In funcie de produsul realizat pe acestea se aplica detalii care schimba
aspectul exterior al prodususlui dar care nu sunt necesare confortului propriuzis
al produsului.
Materialele auxiliare sunt: - cptueli
- intarituri
- ata de cusut
- diferite garnituri
Captuseala are rolul de a dubla detaliile de baza marindu-le astfel
rezistenta la purtare, sifonabilitate si pstrare a formei
. esturile pentru cptueli sunt lucioase pentru ca produsele sa alunece
si sa permit m u l a r e a c u u s u r i n t a p e c o n f o r m a t i e .
Exemplu de cptueli;
serj, atlaz, mneci.
Serjul se obine din matase artificiala fiind folosit la sacouri. pardesie.
paltoane scurte. Latimea lui este intre 107 - 141 cm.

68

estur atlaz este utilizata la captusirea mbrcmintei pentrufemei si

barbati. Are aspect lucios si o latime de 70 si 140 cm. Este mai rezistenta dect
tesatura serj.
Captuseala de mneci este o tesatura de matase ce se foloseste la
captusirea vestelor si a mnecilor de sacou. Aspectul ei este inconfundabil in
vederea stabilirii rolului si destinatiei lui. Adic fondul materialului este deschis
la culoare iar pe lungime apar dungi inchise la culoare. Latimea este in general
de 100 cm.
Materiale pentru intarituri- sunt materiale care dubleaza multe detalii ale
mbrcmintei. Au rolul de a mari rezistenta la purtare, la sifonare si modeleaza
detaliile produsului pe conformaia corpului. Pot fi realizate din materiale tesute
cu grad mare de desime sau din materiale netesute si impregnate c u diferite
soluii in vederea lipiri lor pe materialul de baza.
Materialele pentru intarituri se clasifica:
a Dupa destinatie: - intarituri pentru lenjerie(camasi de noapte,
pijamale, uneori si pentru lenjeria de pat).
intarituri pentru lenjerie subire (bluze, rochii, costumase de
vara).
- Intarituri pentru mbrcminte groasa
b Dupa modul de obinere: - Intarituri
tesute cu legtur panza din categoria
carora fac parte vatirul, canafasul.
panza albita , panza nealbita
- din materiale netesute:
Materialele tesute se produc din fire de bumbac, in sau canepa in
amestec cu fire de lana sau fire sintetice legate intre ele prin legtur de panza
iar apoi tratate corespunztor cu soluii de apret ca sa-i mareasca rezistenta la
ndoire si deformaii. Materialele netesute se obin din deeuri textile care se
dezintegreaz pana la fibra si apoi in lianti adecvati si cu ajutorul unor maini
specifice se transforma in materialul netesut.
Grosimea materialului variaza in funcie de natura fibrelor obtinute din
deeuri. Netesutele subiri se folosesc pentru produsele de mbrcminte
uoare iar cele groase pentru mbrcmintea groasa.
Daca este cazul la anumite produse se pot aplica doua sau chiar trei
straturi de intaritura de materiale netesute.
Ata de cusut este elementul de legtur intre detaliile unui produs.
Ea poate fi facuta din bumbac, fire de matase sau ate din fire chimice.
In confecii se foloseste ata de cusut obinuita pentru asamblarea
detaliilor, pentru coaserea butonierelor.
Ata de cusut se foloseste atat pentru materialele din tesaturi cat si din
tricoturi. Ata de matase se foloseste pentru produse din matase naturala sau
sintetica si pentru broderii. Pe langa aceste tipuri de ata se mai fabrica si ata
incolora din fibre sintetice folosite la custuri pentru materiale foarte subtirj sau
pentru aspect estetic. Aceasta ata se foloseste pentru coaserea tivurilor.
Ata de lana se utilizeaza la mainile care realizeaza asamblarea
produselor din lana si a materialelor realizate din tricoturi.
-

69

Aceasta confera produsul de mbrcminte pe linia de asamblare

aceeai elasticitate si capacitate de formare ca si materiale de baza din care se
executa produsul.
Furniturile sunt materiale folosite in industria de confecii la realizarea
buzunarelor a benzii de protectie, a rejansei, la fabricarea elasticului pernielor
pentru umeri, a intariturilor pentru bieuri si altele.
Materialele folosite pentru furnituri sunt materialele tesute cu desime
mare si rezistenta mare la deformri in timpul purtrii.
Vatelina este destinata dublrii paltoanelor si se realizeaza din deseuri
de lana prin tesere ,tricotare si cu ajutorul liantilor de lipire .
Vatelina are culoare cenuie cu diferite puncte colorate.
Vatelina se foloseste la dublarea materialelor de baza in vederea maririii
stratului de grosime a produselor si de protectie mpotriva frigului.
Vatelina este un material folosit intre materialul de baza si captuseala.
Elasticul este folosit la unele produse d e lenjerie si mbrcminte subire
in vederea fixrii lor pe corp sau cu rol estetic .
Rejansa este un material textil care poate a v e a in structura e i s i f i r e
s i n t e t i c e care au rol de acoperire si protectie a suprafeei de margine a
rejansei.
Pernia de umeri se confecioneaz manual sau mecanic cu ajutorul unor
masini speciale de vata sau spuma poliuretanica. Pentru prevenirea destrmrii
perniei ea se monteaza pe un suport textil din panza subire prin coasere.
Accesoriile pentru inchis detaliile mbrcmintei sunt:
nasturii
butonii
copci
fermoare
patente
Garniturile sunt materialele folosite in scop funcional sau ornamental. Ele
se aplica la rochii, fuste, bluze, rochie, sorturi, uniforme. Ele se pot obine prin
esere sau impletire. Ex: dantela
Scopul lor este de a imbunatati aspectul exterior al produsului. Pe langa
acestea ca si garnitura se mai foloseste si catarama care poate ajusta
imbracamintea pe corp sau are rol de ncheiere.

TEHNOLOGIA CONFECIONRII SEMIFABRICATELOR

Procesul de confecionare presupune o succesiune de operaii, necesare
transformrii materiei prime in produs finit.
Realizarea procesului tehnologic se face intr-o succesiune logica, astfel
incat, fiecrui loc de munca ii corespunde realizarea unei pati din produs.
In acest sens, produsele sunt alcatuite din detalii principale, si detalii
secundare. Primele fac parte integranta din procesul de execuie al unui produs,
iar cele secundare, pot lipsi din compoziia fizica a unui produs, fara a se vedea
acest lucru.

70

STRUCTURA PROCESULUI TEHNOLOGIC.

1) prelucrarea detaliilor.
2) asamblarea detaliilor.
3) finisarea detaliilor.
1 Se refera la prelucrarea separata a fiecrui detaliu in parte, precum si la
asamblarea cu detaliile secundare, ce se aplica pe detaliul prelucrat
anterior.
Operaiile ce se realizeaza in cadrul acestei etape sunt pregatirea.
coaserea si tratamentul umidotermic.
2 Se refera la asamblarea detaliilor principale, in vederea obtinerii
produsului de confecionat. Si aici operaiile care se executa sunt;
3

pregatirea, coaserea si tratamentul umidotermic cum ar fi operatii de

incheiat, fixat, sau montat detalii principale si secundare.

4 Se refera la aspectul final al produsului, aspect ce poate fi realizat prin

tratamente umidotermice.Etapa de lucru in care produsul constituit prin
asamblare este adus la forma ,dimensiunile si aspectul final.

Etapele procesului confectionarii sunt constituite din operatii ce

pot fi clasificate astfel.
- opertii de pregatire, in care se executa lucrari pregatitoare ale
operatiei urmatoare.
De exmplu: Insemnarea marginilor pozitiei unui detaliu, rihtuit si
corectat detalii, alimentarea locurilor de minca, imperecherea detaliilor.
-

operatii de coasere, in care se executa lucrai de imbinare, fixare si

ornamentare a detaliilor principale si secundare la imbracaminte.

Pot fi operatii de coasere mecanizata, termochimica, si uneori cusaturi

manuale. Se executa pe masini simple, speciale si cu prese sau utilaje pentru
termocolare.
- operatii de calcare, in care se executa lucrari de netezire, fixare,
modelare si formare a detaliilor ce compun produsele confectionate.
Se efectueaza cu masini de calcat manual, electrice sau prese de calcat.

CONFECIONAREA DETALIILOR PRINCIPALE

Confecionarea spatelui

71

Sunt 3 tipuri mari de detalii spate:-

clasic

chimono

raglan

- Confecionarea spatelui clasic:

Etape de lucru:
1

Modelarea prin clcare

Coaserea pe mijlocul spatelui

3 Coaserea benzii de ntrire pe rscroirea mnecii

4

Desclcarea i modelarea spatelui

5 Coaserea cptuelii pe ambele laturi cu custur tighel

- Confecionarea spatelui sport:
1 Spatele sport este realizat din 2 semidetalii:
-

platca

spatele propriu-zis
Prelucrarea pltcii:

Se monteaz cptueala la platc (cptueala poate fi i din material de

baz). Se relizeaz spatele propriu-zis. Se relizeaz cele 2 cute aezate simetric
fa de linia de mijloc. Cutele pot fi simple sau duble cu deschiderea spre
exterior sau interior. Se asambleaz platca cu spatele propriu-zis prin aezarea
fa la fa cu ajutorul cusaturii tighel simplu, desclcare cu fierul de clcat sau
tighelire.
Confecionarea gulerului
Gulerul este un detaliu principal i se monteaz la partea superioar a
produsului. Unele produse nu prezint guler, ele fiind terminate cu decolteu.
Confecionarea gulerului const n aplicarea pe marginea acestuia a unei
benzi de material pe interiorul sau exteriorul produsului.
In funcie de destinaie, gulerele se mpart n: gulere pentru lenjerie,
gulere pentru mbrcminte subire i gulere pt. mbrcminte exterioar.
Confecionarea:
-

aplicare intriturii

coaserea feei cu dosul

72

rihtuirea i ntoarcerea

clcarea i tighelirea

Confecionarea mnecilor
Au forme i dimensiuni diferite. Putem avea mneci pentru
mbrcminte subire, lenjerie, groas.
Produsele care se confecioneaz far mneci la rscroitura mnecii
se va aplica o band de material la partea inferioar. Aceast band de
material se croiete pe bie.
In funcie de forma detaliilor fa i spate i mnecile pot fi clasice,
chimono sau raglan.
Mneca clasic poate fi dreapt, evazat, ajustat sau cu manet.
Mneca dreapt se croiete dintr-o singur bucat de material i se ncheie
la partea interioar.
Terminaia mnecii va fi cu tiv
Faza de realizare a mnecii:
1

Surfilarea pe contur

Realizarea tivului (prin clcare sau tighelire)

ncheierea mnecii

Mneca a justat este un model clasic n care ajustarea se face printr-o

pens pe lungimea antebraului.

Faze de realizare:
1

Se surfileaz mneca

Se execut pensa

Se ncheie mneca

Se face tivul

Mneca cu manete.
Maneta se poate realiza separat sau din prelungirea mnecii.
Operaiile de realizare a acestei mneci sunt urmtoarele:
-

surfilarea pe contur a mnecii

73

realizarea liului exterior

montarea manetei la mnec

ncheierea mnecii

aplicarea mnecii la produs.

La aceast faz n prealabil capul de mnec este ncreit pentru

realizarea aceleiai lungimi de contur cu rscroitura braului

ASAMBLAREA DETALIILOR
Asamblarea detaliilor reprezint un complex de operaii care se execut
n proporie de 90% cu ajutorul mainilor de cusut i care mai necesit i
operaii de finisare care se pot executa la rndul lor manual sau mecanic.
In genera pentru produse cu sprijin pe umeri asamblarea ncepe cu
detaliul spate. In funcie de numrul de buci din care este realizat spatele, se
execut custurile de formare a lui. Urmeaz asamblarea spatelui cu piepii pe
linia lateral i pe linia umerilor.
Custura folosit este custura de ncheiat pentru produsele clasice iar
pentru ornamentarea produselor se folosesc diferite tipuri de asamblri.
Urmeaz realizarea mnecilor atunci cnd ele sunt prevzute cu li i
manet, apoi urmeaz asamblarea mnecilor cu produsul realizat anterior prin
custuri simple sau custuri ornamentale. Montarea gulerului, dup care
urmeaz ncheierea produsului prin operaii de finisare ca de exemplu;.
Coaserea nasturilor, butonirelor, etichetarea, clcarea.

UTILAJE FOLOSITE N PROCESUL DE CONFECIONARE

CLASIFICAREA MAINILOR DE CUSUT

In funcie de destinaie: - maini de cusut industriale,
-

maini de cusut casnice.

In funcie de modul de acionare:
- maini cu mecanism de acionare mecanic,
- maini cu mecanism de acionare manual,
- maini cu mecanism de acionare cu pedala.
In funcie de forma suveicii:

74

maini de cusut cu suveica: - rotunda,

- lunga,

- maini de cusut fara

suveica.
In funcie de micarea apuctorului:
- cu apucator rotativ.
- cu apucator oscilant.
In funcie de numrul de fire de ata: -cu2, 3, 4 fire de ata.
Dupa forma custurii:
- maina de cusut tighel simplu,
- maina de cusut cu 2 ace m paralel,
- maina de cusut in zig-zag.
Pregtirea utilajelor

Structura masinilor de cusut difera in functie de tipul masinilor de cusut si de

structura cusaturilor realizate. Din punct de vedere structural, masinile de cusut sunt
alcatuite din urmatoarele elemente: corpul masinii, masa masinii, motorul de actionare si
elemente auxiliare ale masinii de cusut (sistem de bobinare, elemente de protectie,
lampa de iluminare locala, cutit de taiere).

75

Principalele mecanisme si dizpozitive ale masinilor simple de cusut sunt

urmatoarele:
Mecanismul acului;
Mecanismul debitorului-intinzator;
Mecanismul apucatorului;
Mecanismul transportorului;
Alte mecanisme: mecanismul piciorusului, mecanismul de mers inapoi, mecanisme de
ungere centralizata.
Acul masinii de cusut are rolul de a strapunge straturile de material care se
imbina prin coasere si de a transporta firul de ata superior in vederea formarii buclei de
legare cu firul inferior, provenit in cazul masinilor de cusut simple, de la suveica.
In imaginea de mai sus, pentru prezentarea masinii de cusut, acul masinii este
notat cu 1 si este fixat pe suportul 1. In timpul coaserii, acul are miscare de ridicarecoborare care se transmite prin intermediul mecanismului acului ce este actionat de la
arborele A3 prin intermediul camerei K1 si a parghiilor 10. Acele masinilor de cusut pot fi
drepte sau curbe, insa majoritatea masinilor de cusut folosesc ace drepte. Acele curbe
sunt folosite pentru realizarea cusaturilor ascunse.
Acul masinii de cusut este format din tija superioara 1 a acului, din tija cu santuri
2, orificiul 3 si varful acului 4.

76

Tija superioara participa la fixarea acului pe tija de actionare a acului si forma tijei
trebuie sa corespunda locasului in care se fixeaza. Sectiunea transversala a tijei poate fi
circular sau tesita. Acele cu sectiune transversala sunt cel mai frecvent intalnite. Pe tija
superioara este inscriptionata una dintre caracteristicele importante ale acului,
respective finetea acului.
Tija inferioara, 2 (tija cu santuri) se afla intre tija superioara si orificiul acului.
Aceasta portiune a acului este cea mai expusa la solicitarea de frecare din timpul
trecerii acului pin straturile de material si de aceea sectiunea acului in aceasta zona
trebuie sa fie cat mai redusa. Diametrul sectiunii cu santuri a acului defineste finetea
acului si se exprima in sutimi de milimetru. Tija inferioara are practicate de-a lungul ei
doua santuri cu lungime diferita. Santul mai lung are lungimea egala cu amplitudinea
acului in material si are rolul de a proteja ata de cusut la frecarea cu materialul iar santul
mai scurt este pozitionat in dreptul orificiului 3 al acului si are rolul de a proteja firul in
momentul ridicarii acului pentru formarea buclei de legatura. Acul de cusut se monteaza
pe masina de cusut astfel incat santul lung sa fie amplasat in partea prin care se
introduce ata in ac iar santul scurt pe partea apucatorului care participa la formarea
buclei de legare.
Orificiul 3 al acului se afla in apropierea varfului acului intre cele doua santuri si
are forma alungita care permite trecerea firului prin ac, tragerea firului in momentul
patrunderii acului in material cat si deplasarea firului in momentul formarii buclei si
strangerea cusaturii. Trcerea firului prin orificiul acului nu trebuie sa fie lejera. Orificiul
acului trebuie sa fie bine de slefuit pentru a nu provoca uzura firului.
Varful acului are o forma ascutita pentru a patrunde usor in material si poate avea
diferite sectiuni si diferite forme ale extremitatii acului.
Acele de coasere sunt realizate din otel si trebuie sa fie supuse unor tratamente
speciale de suprafata pentru a nu produce degradarea firului de coasere sau a

77

materialelor de asamblare cat si pentru a rezista la solicitarile de frecare, de incovoiere,

de incalzire, de rupere. Intre finetea firului de la ac si cea a acului trebuie sa fie o
stransa dependenta de accea dimensiunile caracteristice ale acului sunt intr-o stransa
legatura cu finetea acului.
Apucatorul masinii de cusut este organul de lucru al masinii care are rolul de a
prinde bucla firului de la ac, de a o mari si de a o trece peste corpul suveicii pentru
realizarea legaturii de coasere si de a trece firul inferior prin bucla firului superior.
In functie de tipul miscarii apucatoarelor in timpul formarii buclei de coasere, ele
se impart in: apucatoare oscilante si apucatoare rotative.
Apucatoarele rotative ale masinii de cusut au miscarea de rotatie continua si sunt
formate din apucatorul propriu-zis care este dotat cu varful apucatorului, port suveica,
suveica si bobina sau mosorul cu rezerva de fir inferior.
Apucatorul oscilant are in timpul coaserii o miscare oscilanta in sens orar si
respectiv antiorar si este format din apucatorul propriu-zis, garniture apucatorului si
suveica masinii de cusut care la randul ei este formata din corpul suveicii, lamela de
fixare a suveicii pe axul apucatorului, lamela de tensionare a firului inferior si bobina cu
rezerva de fir inferior.
Mecanismul debitor-intinzator al firului superior are rolul de alimenta si de a
tensiona firul superior, de la ac, pe durata unui ciclu de coasere. Alimentarea unei
anumite lungimi de fir superior face posibila trecerea firului prin material pentru formarea
buclei de legare a firului superior cu firul inferior iar tensionarea firului superior are ca
efect tragerea din zona de buclare a firului superior impreuna cu firul inferior pentru
strangerea cusaturii si fixarea punctului de legare al firelor intre straturile de material.
Mecanismul transportorului masinii de cusut are rolul de a asigura deplasarea
controlata a straturilor de material in zona de coasere ceea ce are ca efect scoaterea si
respectiv alimentarea acestora in zona de formare a cusaturii si de asamblare a
straturilor prin coasere. La masina de cusut simpla, transportorul are o miscare planparalela care are ca efect avansul straturilor de material si trecerea acestora prin zona
de coasere.
Avansul materialului se face din fata in spate datorita deplasarii transportorului
odata cu straturile de material.
Maina de cusut tighel simplu. Aceasta maina realizeaza o custur
tighel, care are acelai aspect, atat pe fata, cat si pe dosul materialului.
Aceste maini pot fi: cu apucator oscilant, dar acestea realizeaza o
viteza mica de coasere, sau cu apucator rotativ, care pot ajunge la 2 pana la
6000 mpunsturi pe minut.
Cele mai cunoscute tipuri de astfel de maini sunt mainile SUPER
si METALOTEHNICA. PEAFF, DIRKOPF, NECHI si MINERVA. In general
mainile de producie interna realizeaza 3-4000 mpunsturi pe minut.
Maina are 2 parti principale:

masa mainii.

corpul mainii.

78

Masa este fixata pe picioare, care nu se mica, iar deasupra ei este fixat
corpul mainii. Acest corp este o carcasa metalica turnata, in care se gsesc
majoritatea elementelor ce formeaza mecanismele de acionare si formare a
custurii, impreuna cu o parte din organele principale de lucru. Rolul acestei
maini este de a fixa si ansambla detaliile unui produs. Firul 3 este firul
superior, ce provine de la ac, iar firul 4 este firul inferior, ce provine de la
suveica.
Formarea acestei custuri, presupune existenta unor mecanisme, care
prin micare concomitenta, sa realizeze mpletirea celor 2 fire de ata, mpletire
ce se executa la mijlocul straturilor de material.Daca mpletirea nu se face la
mijloc, inseamna ca unul din fire este tensionat, iar custur se va destrama in
timpul purtrii.

Fazele realizarii unei custuri . Acul ptrunde in material, si lasa in urma

sa o bucla, pe care se poate prinde apucatorul. Apuctorul prinde bucla, formata
de ac, si o infasoara in jurul suveicii, pentru a o mpleti cu firul acesteia. Se
executa tragerea buclei de pe apucator, cu ajutorul debitorului de fir. Debitorul
de fir tensioneaza firul de la ac, realizand tragerea legturii pe mijlocul grosimii
materialului. Custur are nite caracteristici, care sunt:

pasul;

inaltimea;

jumatatea de pas;

Aceti parametri se regleaza inainte de nceperea lucrului, in funcie de

materia, de grosimea lui si de acul folosit pentru coasere.
Organele de lucru:
-

acul;

conductorul de fir;

apucatorul:

suveica;

transportorul;

picioruul de fixare:

79

Acul. Are rolul de a transporta firul de ata prin material, de a forma o

bucla cu firul superior, in vederea mpletirii lui cu firul inferior.
Conductorul de fir. Acesta conduce firul de la ac, si il tensioneaza. Este
cu bare articulate, avand orificii bine lefuite, pentru a nu deteriora ata, in
timpul funcionarii.
Apuctorul. Prinde bucla formata de ac si o mpletete cu firul de la
suveica.
Suveica. Are rolul de a proteja mosorelul de ata, aflat la partea inferioara
a mainii, de a tensiona firul inferior, cu ajutorul unui arc lamelar, ce se poate
strnge sau dessuruba, prin intermediul unui urub.
Transportorul. Are rolul de a tranporta materialul, in timpul coaserii, fiind
format dintr-o plcut cu dini, care sa nu permit alunecarea materialului, in
timpul funcionarii. Micarea acestui transportor este compusa din 2 micri
simple, una de ridicare si coborre, cealalta de naintare si retragere.
Picioruul de fixare. Are rol in fixarea straturilor de material, pe
transportor, pentru a nu se deplasa, unele fata de celalalte, in timpul coaserii,
si ajuta si la transportarea materialului. Picioruul este acionti manual sau cu
genunchiul, avand 2 poziii limita, una superioara si una inferioara.

DESERVIREA MAINII DE CUSUT SIMPLE.

Operaiile acestei deserviri sunt:
-

curatarea si tergerea de praf si scame, a corpului si mesei de lucru;

infilarea firului de ata superior;

cuplarea motorului electric, cu sursa de energie, prin rotirea

comutatorului;
-

bobinarea firului de ata pe mosorul suveicii:

infilarea firului inferior, si scoaterea lui deasupra plcutei acului;

executarea unei custuri de proba;

Ungerea mainii. Se face folosind uleiuri speciale, cu vascozitate redusa,

manual, cu ajutorul unei pompe, in punctele indicate pe maina.

Mecanic se face direct din baia de ulei, ce se gaseste sub masa mainii,
si de unde uleiul se pompeaza in timpul funcionarii, de ctre toate organele
aflate in micare.
MAINA DE CUSUT CU 2 ACE.
Aceasta maina realizeaza o custur tighel in paralel, avand in
compoziia sa aceleai organe de lucru, dar avand 2 ace si 2 garnituri, sau 2
ace si o garnitura. Maina de cusut cu 2 ace si 2 garnituri realizeaza custur

80

prin mpletirea simultana a celor 4 fire de ata 2 cate 2. Maina de cusut cu 2

ace si o garnitura realizeaza mpletirea celor 3 fire de ata astfel ca pe fata de
material apar 2 custuri paralele, iar pe dosul materialului apare o custur in
zig-zag.

MAINA DE CUSUT IN ZIG-ZAG.

Face parte din categoria mainilor simple, pentru ca face o custur cu 2
fire de ata.
Cea mai utilizata maina este maina METALOTEHNICA. Puterea
acesteia este de 0,3 Kw, turatia este de 1500 rotmim, iar viteza de coasere este
2000 imp/min. Lungimea pasului este de pana la 5 mm, iar latimea pasului
custurii de pana la 6 mm.
Pentru reglaje, la aceasta maina se folosesc 16 came, care modifica
lungimea si latimea custurii.
Custur are acelai principiu de formare, ca la maina simpla. Acul
ptrunde in material, tragand dupa el firul superior, lasand in urma lui o bucla,
pe care apucatorul o va prinde, impletind-o cu firul inferior.
Custur se formeaza corect, daca mpletirea celor doua fire de ata se
face la mijlocul grosimii materialului.
MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA MAINILE DE CUSUT SIMPLE.
Pot aparea doua tipuri de accidente;
-, mecanice si electrice.
Accidentele mecanice pot fi mpunsturi de la ac, striviri de la picioru
sau striviri de la cureaua de transmisie.
Accidentele electrice apar datorita defectrii carcasei ntreruptorului, a
supraincalzirii motorului electric, a scurtcircuitrii unor trasee electrice sau
datorita nepamantarii corecte a mainii. Pentru prevenirea acestor accidente
trebuie luate urmatoarele masuri:

instruirea personalului operativ

aplicarea dispozitivelor de protectie

folosirea echipamentelor individuale de protectie

Instruirea personalului operativ are in vedere 2 situatii, naintea nceperii

lucrului si respectiv, in timpul lucrului propriu-zis. naintea nceperii lucrului se
verifica:

poziia mesei de lucru.

81

poziia motorului electric.

pamantarea.

carcasa ntreruptorului electric.

daca maina este dotata cu dispozitive de

protectie

. In timpul lucrului se ia in vedere:

nu se curata maina niciodata in timpul funcionarii.

pornirea si oprirea se face numai de la pedala.

se interzice lucrul fara basma.

maina se va opri, daca se aud zgomote suspecte.

nu se va schimba cureaua de transmisie de la motor, in timpul

funcionarii.

MAINA DE CUSUT TRIPLOCK.

Aceasta maina este folosita la asamblarea detaliilor din tricot, datorita
custurii mult mai elastice, fata de custur tighel.
Maina functioneaza cu 2, 3 sau 4 fire da ata.
Cand maina are 2 fire de ata, are 1 ac si apucator. Cu 3 fire de ata ,
are 1 ac si 2 apucatoare. Cu 4 fire de ata, are 1 ac, 2 apucatoare si un
depuntor de fir.
Apuctoarele sunt inferioare si superioare
Apuctorul inferior face micarea de balans, de la dreapta la stanga.
iar cel superior oscileaza de la dreapta-jos spre stanga-sus.
Turaia acestor maini este de 3000 rot/min, realizand 4000-4500
imp/min. la custur cu trei fire de ata, pentru un metru de custur se
consuma 15 m de ata
Maina triplock cu 3 fire de ata. Corpul mainii cuprinde toate organele
de lucru, si mecanismele ce contribuie la formarea custurii. Corpul se
gaseste pe masa mainii, sub care se gaseste, mecanismul de acionare al
mainii.

82

Organele de lucru.
Acul. Are aceeai forma ca si cel de la maina de cusut simpla, insa
este montat nclinat. Lungimea lui este mai mica dect la acul mainii de
cusut simple.

Apuctorul. Apuctorul inferior se gaseste sub placa acului, in stanga,

avand 2 orificii unite intre ele, printr-un canal. Apuctorul superior are un
singur orificiu, si este poziionai vertical, sub placa acului in dreapta.
Apuctorul superior conduce firul sau prin bucla apuctorului inferior,
depunand o bucla in fata acului.
Transportorul. Este formai din 2 transportoare, cel principal si cel secundar.
Ambele segmente sunt montate pe o prghie de susinere, si prezint aceleai parti
componente, ca cele de la mainile de cusut simple, fiecare realizand aceeai micare
complexa, cu traiectorie eliptica.
Picioruul. Are rolul de a presa materialul pe
transportor, fiind prevzut cu
un orificiu necesar ptrunderii acului, si o
tietur in care sa poata ptrunde prin culisare,
dispozitivul de reglare al
poziiei inaltimii picioruului.
Cutitele. Sunt 2 la numr, unul fix, si unul mobil
Ele functioneaza pe principiul forfecrii.

Taierea se face inainte de coasere, pentru a nu exista pericolul

secionrii firelor de ata, care acopera marginea materialului.
Placa acului. Se monteaza la maina, cu ajutorul a 2 uruburi, fiind
prevzut cu 2 decupaje, in care functioneaza transportorul si cutitele.
Apoi are un orificiu pentru ac, si o prelungire, pentru depunerea firului
ce urmeaza sa acopere marginea materialului.
MASINI SPECIALE,
Aceste maini realizeaza custuri cu 2. 3, 4. 5 sau 9 fire de ata, in
funcie de custur pe care dorim sa o realizeze.
Una dintre aceste maini este maina UBERDEC, care realizeaza o
custur elastica, si se foloseste la asamblarea detaliilor din tricot.

83

Maina formeaza o custur de acoperire a marginilor materialului, ce

are tendinta de a se destrama. Maina functioneaza , in general, cu 3 fire de
ata. Doua fire provin de la ace si unul de la apucator. Forma custurii, pe
partea superioara, este de tighel dublu, iar pe partea inferioara este sub forma
de zigzag. In cazul in care maina este prevzut cu depuntor de fir, va avea
6 fire de ata, si 3 ace ( 3 fire la ace , 1 la apucator si 2 la depuntorul de fir.).
Mainile se construiesc in 2 variante:
-

varianta plana, pentru tivuri si margini;

varianta cilindrica, pentru produse tubulare;

Turaia mainii este de 2800 rotmin. dar viteza nu depete 5150 inp
min. La o rotatie a arborelui principal, se realizeaza 2impunsaturi ale acului.

Organele de lucru.
Acele sunt asemanatoare cu cele de la maina simpla. Ele sunt montate
in paralel, in acelai suport, dar la nivele diferite, cel din dreapta mai sus iar cel
din stanga mai jos. Aceasta montare este necesara pentru ca unicul apucator
sa poata prelua succesiv cele 2 bucle, lasate de ac. In funcie de materialul de
cusut, se folosesc ace de diferite finee.
MAINA DE CUSUT LANT.
Maina se utilizeaza la confecionarea mbrcmintei din tricot. Avem 2
tipuri de maini:
-

maina de cusut lant simplu:

maina de cusut lant dublu;

Aspectul custurii pe exterior este de tighel, iar pe partea interioara, de

lnior. Maina de cusut lant simplu lucreaza cu 1 fir de ata. Maina de cusut
lant dublu lucreaza cu 2 fire de ata. Si in primul si in al doilea caz, firul de ata
provine de la ac.
Apuctorul avand doar rolul de a trage bucla acului in fata acului pentru
ca acesta sa ptrund la urmatoarea mpunstur prin ea.
MAINI DE CUSUT ASCUNS.
Acestea fac parte din categoria mainilor speciale, la care custura
nu este vizibila pe fata materialului. In aceasta categorie intra mainile de
impanzit detalii si mainile de cusut tivuri. Dintre cele doua, se folosesc
mainile de cusut tivuri, celelalte fiind nlocuite cu procedee de termolipire.

84

MAINA DE CUSUT TIVURI.

Si aceasta maina lucreaza cu un fir de ata. Fineea acestui fir este mai
mare, dect in mod obinuit, pentru a nu deteriora materialul ce trebuie tivit.
Viteza de coasere a mainii este de 2500-3500 imp/min. Lungimea pailor de
custur de 3 - 10 mm, iar latimea variaza, in funcie de grosimea materialului.
Prile principale ale mainii sunt corpul si masa de lucru. Corpul mainii este
compus dintr-o parte fixa si o parte mobila. Partea fixa cuprinde organele de
lucru principale, si mecanismele lor. Partea mobila este montata sub
dispozitivul de coasere, si conine ridictorul de material, care este actionat de
o pedala.
MAINI SPECIALE SEMIAUTOMATE.
In aceasta categorie intra maina de cusut butoniere si nasturi.

MASINA DE CUSUT BUTONIERE.

Butoniera este o deschiztur realizata la marginea de ncheiere a
produselor. Mainile folosite pentru realizarea butonierelor sunt maini ce
functioneaza cu 2 fire de ata, un fir de la ac si unul de la suveica.
Butonierele se cos de o parte si de alta a deschizturii pentru ncheiat.
Ele pot fi ntrite la un capat sau la ambele, cu cheite. Custura in sine, este o
custur feston de acoperire a marginilor materialului. Lungimea unei
butoniere variaza intre 8 si 30 mm, latimea festonului fiind intrel,5-3,5 mm.
Viteza de coasere a mainii este de 2000-2800 imp/min, ceea ce conduce la o
producie de 4000 de butoniere pe schimb.
Organele de lucru.
Acul.
-

Apuctor.

Conductor de fir.

Suveica.

Transportatorul.

Fixatorul de material.

Cutitul.

Ca forma, organele de lucru sunt asemanatoare cu cele ale mainii

simple de cusut.

85

Parametrii custurii
Conform Textiles Stitch types Classification and terminology, custura este
definit ca fiind unitatea structural rezultat prin intrabuclarea (figura 1-a), interbuclarea
(figura1-b) sau mpletirea (figura 1- c) unuia / mai multor fire sau bucle ale firului / firelor,
n profunzimea sau pe suprafaa materialului.

Figura 1-a;
Figura 1-b;
Figura 1-c.
Criterii de clasificare a custurilor:
1. Dup principiul de formare:
- custuri de suveic realizate pe principiul mpletirii (1-c) a dou sisteme de fire.
Prezint ca o caracteristic principal inextensibilitatea, motiv pentru care mai sunt
denumite i custuri rigide.
- custuri n lan realizate pe principiile intrabuclrii (1-a) sau interbuclrii (1-b)
unuia sau mai multor sisteme de fire. Prezint ca o caracteristic principal
extensibilitatea, motiv pentru care mai sunt denumite i custuri elastice.
2. Dup modul de realizare:
- custuri realizate manual;
- custuri realizate mecanic.
3. Dup clasa custurii:
- Clasa 100 custuri n lan formate din unul sau mai multe fire pe principiul
intrabuclrii.
- Clasa 200 custuri realizate dintr-un fir pe principiul custurilor manuale.
- Clasa 300 custuri de suveic realizate din dou sau mai multe sisteme de
fire pe principiul mpletirii.
- Clasa 400 custuri n lan realizate din dou sau mai multe sisteme de fire pe
principiul interbuclrii.
- Clasa 500 custuri de surfilare realizate din unul sau mai multe sisteme de fire
pe principiile intrabuclrii i interbuclrii.
Caracteristica principal este evoluia firelor peste marginea materialului.
- Clasa 600 custuri de acoperire realizate din trei sau mai multe sisteme de fire
pe principiul interbuclrii. Caracteristica principal este acoperirea materialului pe ambele
fee ale custurii.
Dei standardul enunat anterior nu prevede, literatura de specialitate
menioneaz i clasele 700 (custura elastic ornamental) i 800 (custuri combinate).
Parametrii structurali ai custurilor sunt:
Pasul custurii (P) distana ntre dou mpunsturi succesive, msurat pe direcia de
coasere. Cunoscndu-se lungimea pasului se poate determina desimea de coasere
(pai/cm).

86

 Grosimea custurii (G) echivalent cu grosimea straturilor pe care evolueaz

sistemele de fire.
Limea custurii (T) distana ntre dou mpunsturi realizate succesiv sau simultan,
masurat perpendicular pe direcia de coasere. Este un parametru caracteristic pentru
custurile care se realizeaz cu minimum dou ace sau custurile n zigzag.
Executarea custurii
Custura 101 (lnior figura 2) este realizat dintr-un fir alimentat la ac,
principiul de formare fiind intrabuclarea. Bucla format la ac datorit ptrunderii n
material este preluat de apuctor i trecut prin bucla format la urmtoarea
mpunstur.

Figura 2
Domenii de utilizare
Deirabilitatea accentuat a custurii lnior limiteaz domeniul de utilizare la:
1. realizarea asamblrilor provizorii pentru produsele de mbrcminte exterioar,
caz n care se utilizeaz custuri cu lungime mare a pasului (8 10 mm);
2. asamblarea panourilor din tricot cu margini conturate, realizate din fire fine.
Domenii de utilizare a cusaturii 101

87

Custura 103 (ascuns - figura 3) este realizat dintr-un fir alimentat la ac,
principiul de formare fiind intrabuclarea. Custura 103 este vizibil doar pe faa
asamblrii deoarece firul strbate parial grosimea materialului. Pentru realizarea
acestui mod de srpungere a materialului, organele de coasere prezint anumite
particulariti (figura 4). Acul curb (1) are micare oscilatorie n plan vertical i strpunge
straturile de material (2) preformate de ctre ndoitorul (3). Bucla format de ctre ac n
urma strpungerii materialului este preluat de apuctorul (4) cu micare spaial i
poziionat n faa vrfului acului pentru realizarea intrabuclrii.
Straturile de material (2) sunt deplasate pe direcia de coasere cu cte un pas de
custur de transportorul (5) plasat deasupra straturilor.

Figura 3

88

Figura 4

Domenii de utilizare
Particularitile constructive ale mainilor de cusut ascuns permit strpungerea
parial a grosimii materialelor care se asambleaz, astfel nct firul din structura
custurii nu este vizibil dect pe o parte a asamblrii.
Aceast particularitate a custurilor ascunse din clasa 100 este folosit n
industria de confecii pentru finalizarea terminaiilor, n diferite variante tehnologice n
funcie de tipul produselor (cptuite, necptuite), de modul de fixare a cptuelii la
terminaie (cptueal asamblat prin coasere cu produsul sau cptueal liber la
terminaie) i de grosimea materialelor. O analiz tehnologic a produselor de
mbrcminte pune n eviden frecvena mare de utilizare a custurilor 103 i 105.
Alte domenii de utilizare sunt:
1. asamblarea ntriturilor la produsele de mbrcminte exterioar;
2. realizarea plastroanelor pentru sacouri;
3. fixarea bizetului, a rezervelor de coasere, a cptuelii.
Custura 301 (de suveic fig. 6) prezint ponderea cea mai mare de utilizare n
confecionarea produselor din esturi datorit similitudinii de comportare
(inextensibilitatea). Inextensibilitatea este datorat pe de o parte modului de formare

89

prin mpletire i pe de alt parte plasrii punctului de mpletire n profunzimea

materialului. Se utilizeaz frecvent i cu rol estetic (tighele de garnitur, simple sau
paralele) datorit aspectului identic pe cele dou fee.

Figura 6
Custura 301 se realizeaz prin mpletirea a dou sisteme de fire, unul alimentat
la ac i al doilea la apuctor de pe mosorelul suveicii. O custur corect realizat
presupune plasarea punctului de mpletire la jumtatea grosimii straturilor de material ca
urmare a echilibrrii tensiunilor de alimentare a celor dou fire. n cazul tensionrii
necorespunztoare a firelor de la ac i apuctor se obin custuri nirate (figura 7 a,
b). Dac varianta (b nirare pe faa materialului) nu este acceptat din punct de
vedere estetic, varianta (a nirare pe spatele materialului) este exploatat tehnologic
pentru obinerea unor efecte estetice:
dac la ac se alimenteaz a cu finee mic pentru asigurarea unor efecte estetice prin
tighel, este necesar plasarea punctului de mpletire pe spatele asamblrii pentru a nu
se evidenia mpunsturile acului;
dac la apuctor se alimenteaz filament elastomer sau fir cu miez elastic se pot obine
efecte estetice prin ncreirea suprafeei materialului.

90

Figura 7
Custura 304 (zigzag simpl - figura 8) se obine pe acelai principiu ca i
custura 301 cu deosebirea c acul execut o micare pe direcie transversal
(perpendicular pe direcia de coasere). Specific custurilor zigzag este parametrul
structural (A) definit ca lungimea segmentului de custur, msurat ntre dou
mpunsturi succesive pe direcia de evoluie a firului.

Figura 8
Custura 308 (zigzag dubl figura 9) se realizeaz pe acelai principiu ca i
custura 304 cu deosebirea c acul execut dou deplasri laterale succesive, astfel
nct un segment (A) este compus din dou segmente de lungime (A1).
Clasa 400 este constituit din custuri n lan realizate prin interbuclarea a cel
puin dou sisteme de fire alimentate la unul sau mai multe ace i un apuctor. Un caz
particular l constituie custura 408 obinut din dou custuri 401 paralele ntre care
evolueaz un fir de depunere dispus pe faa materialului.

91

Custurile care se realizeaz cu cel puin dou ace se numesc de acoperire

datorit evoluiei firului de la apuctor. Spre deosebire de custurile din clasa 600
cunoscute sub denumirea de custuri de acoperire, custurile din din clasa 400
asigur acoperirea materialului pe o singur parte
Custura 401 (lan cu dou fire figura 9) se realizeaz prin interbuclarea firului
de la ac cu firul de la apuctor, alimentat continuu.
Proprietile acestei custuri asigur un domeniu larg de utilizare, comparabil cu
al custurii 301. n comparaie cu aceasta, custura 401 are urmtoarele avantaje:
extensibilitatea;
rezistena la traciune mai mare datorat pe de o parte structurii elastice i
pe de alt parte numrului mai mare de segmente de fir care traverseaz
un pas;
alimentarea continu a firului de la apuctor asigur productivitatea mai
mare a mainilor de cusut n lan;
soluiile constructive utilizate pentru mecanismele mainilor de cusut n lan
permit realizarea unui numr mare de custuri paralele.

Figura 9
Operaia tehnologic
Parte a procesului tehnologic ce const n transformarea direct cantitativ
i calitativ a obiectului muncii ntr-un produs finit/semifabricat, cu anumite
caracteristici msurabile, realizat cu ajutorul mijloacelor manuale/cu un anumit
utilaj. Se execut de un muncitor /o echip de muncitori, la acelai loc de munc.
Exemplu: amestecare, destrmare, bobinare, pnuire etc.
Operaia de munc
Parte a procesului de munc de a crei efectuare rspunde un executant pe un
anumit loc de munc, prevzut cu anumite utilaje i unelte de munc, acionnd
asupra unor anumite obiecte /grupe de obiecte ale muncii, n cadrul aceleiai
tehnologii. O operaie este alctuit din mai multe faze.
Faza
Parte a operaiei ce se caracterizeaz prin utilizarea aceleiai unelte de munc i
aceluiai regim tehnologic, obiectul muncii suferind o singur transformare
tehnologic. O faz este alctuit din mai multe treceri.
Trecerea
Parte a fazei care se repet identic, pstrnd neschimbate scula de lucru,
deplasarea i regimul de lucru.
Mnuirea
Grup de micri executate de un muncitor pentru pregtirea unei treceri.
Exemplu: fixarea semifabricatului n dispozitiv, fixarea sculei n dispozitiv,
pornirea sau oprirea utilajului, extragerea produsului din dispozitiv etc.

92

Micarea
Este cel mai simplu element al activitii executantului.
Exemplu: deplasarea semifabricatului, desprinderea produsului din utilaj etc.
Exemplu din confecionarea unui sacou:
- Operaia tehnologic: confecionarea clapelor de buzunar;
- Faza este prima diviziune a operaiei. De exemplu, pentru confecionarea
clapei de buzunar la sacou se folosesc fazele: coaserea cptuelii la materialul de
baz, egalizarea marginilor, ntoarcerea pe fa, clcarea clapei;
- Mnuirea este o parte a fazei. De exemplu, faza coaserea cptuelii la
materialul de baz cuprinde mnuirile: suprapunerea cptuelii pe materialul de
baz i coaserea propriu-zis;
- Micarea este o parte a mnuirii care nu mai poate fi divizat. n cadrul
fiecrei mnuiri exist un numr de micri determinate de mrimea mnuirii. De
exemplu, pentru suprapunerea cptuelii pe materialul de baz se execut micrile:
aezarea materialului pe masa de lucru, scoaterea cptuelii din pachet, aducerea
cptuelii la masa de lucru, aezarea cptuelii peste material.
Mai multe operaii prin care se confecioneaz un anumit detaliu al produsului
formeaz o grup de operaii. Exemplu: grupa piepilor, spatelui, gulerelor, mnecilor,
cptuelilor etc.
Operaiile vor fi diferite: operaii manuale, mecanice, de pregtire, de tratament
umido-termic. Numrul grupelor de operaii n cadrul procesului tehnologic va fi diferit
n funcie de gradul de complexitate al produsului i de mijloacele tehnice existente n
ntreprindere.

93

FISA DE DOCUMENTARE Clasificarea custurilor mecanice

*custuri de suveic (tighel)
- custuri simple cu dou fire
- custuri n zig-zag
- custuri paralele
*custuri de ncheiat surfilat
- custuri de surfilat cu un fir
- custuri de surfilat cu dou fire
- custuri de surfilat cu trei sau
mai multe fire
*custuri speciale,
folosite la:
- coaserea nasturilor
- coaserea cheielor
- coaserea butonierelor
cu cap rotund
*custuri combinate
- custur simpl din dou fire i de surfilat
din dou fire
- custur simpl din dou fire i de
ncheiat surfilat din trei fire
- custur n lan cu dou fire i ncheiat
surfilat din dou fire
- custur n lan cu dou fire i ncheiat
surfilat din trei fire
- custur n lan cu doua fire i de
acoperire cu patru fire
- dou custuri n lan cu dou fire i o
custura de acoperire din patru fire
- custur de acoperire i n lan cu dou fire
Custuri mecanice
*Custura n lan cu dou fire
Domenii de utilizare:
Finalizarea terminaiilor prin bordare
Asamblarea produselor din tricot realizate din
panouri conturate
Aplicarea elasticului la produsele cu sprijin n talie
*Custuri de acoperire din trei fire
Domenii de utilizare:
Finisarea terminaiilor prin ndoirea marginilor
Aplicarea benzilor elastice la produsele de lenjerie sau tip sport
Aplicarea benzilor decorative elastice sau din dantela la terminaia produselor de
lenjerie pentru femei
*Custura de acoperire din nou fire
Domenii de utilizare:
Asamblarea straturilor n prelungire
fr suprapunerea marginilor
Finisarea i ornamentarea terminaiilor
Aplicarea benzilor decorative elastice sau din dantel

94

 Aplatizarea asamblrilor cu scop estetic i funcional

FISA DE DOCUMENTARE

MAINI DE CUSUT PENTRU FINISAREA PRODUSELOR I TIPUL DE CUSATUR REALIZAT

MAINI DE BUTONIERE
MAINI DE CUSUT MAINI
CHEIE DE CUSUT NASTURI
MAINI DE CUSUT ASCUNS

BUTONIERA CU CAPCOASEREA
ROTUND CHEIELOR
COASEREA NASTURILOR CUSTURA ASCUNS

DENUMIREA
CUSATURII
BUTONIERA
SIMPL

CUSTURA

DENUMIREA MAINII

95

DOMENII DE
UTILIZARE
Realizarea
butonierelor
simple, pentru
ncheierea
produselor din
esturi i
tricoturi.

BUTONIERE
CU CAP
ROTUND

Realizarea
butonierelor
simple, pentru
ncheierea
produselor din
esturi i
tricoturi.
Butonier de
ornament

CHEIA
Custuri de
ntrire i de
ornament

COASEREA
NASTURILOR

Coserea
nasturilor
pentru
ncheierea
produselor din
esturi i
tricoturi.

CUSTURA
ASCUNS

Execuia
tivurilor la
produse

96

FISA DE DOCUMENTARE
Procesul de coasere al butonierei

Introducerea produsului n main i fixarea lui pe

trasportor pe transportor.
Se acioneaz pedala din stnga pentru ridicarea
fixatorului i se introduce produsul pe transportor n
poziia de coasere
Coaserea butonierei. Prin acionarea pedalei din
dreapta se cupleaz arborele principal cu motorul
electric, acionndu-se organele de lucru ale mainii.
Coaserea ncepe din fa spre spate, pe latura stng a
butonierei, iar transportorul efectueaz trecerea pe
latura din dreapta, unde se continu coaserea.

Tierea butonierei. Tierea se efectueaz automat la

terminarea coaserii.
La efectuarea ultimei mpunsturi, cuitul
(ridicat n timpul coaserii) este declanat i cobort pe
material, realiznd tierea butonierei, dup care se
retrage n poziia de repaus pn la tierea butonierei
urmtoare.
Evacuarea produsului din main prin ridicarea
pedalei fixatorului

97

FIA TEHNOLOGIC
COASEREA BUTONIEREI SIMPLE
Sarcini de lucru:
1.

Completai fia tehnologic de cosere a butonierei simple, urmrind criteriile din grila de
mai jos.
2.
Comparai observaiile fcute n fia voastra cu cele ale colegilor care au realizat aceai
fi tehnologic ca i voi. Unde apar diferene?
Caract
eristici
generale ale
butonierei
simple

Ma
terii prime
si
materiale
necesare

Ust
ensile i
utilaje
folosite

Ind
ici de
calitate ai
materiilor
prime

Op
eraii
pregtitoare

Obinerea
butonierei simple
(coasere)

Verifi
carea
calitii
produsului
finit

STUDIU DE CAZ 1
Suntei la ora de instruire practic i executai operaii de pregtire pentru coaserea la
maina de cusut butoniere.
La efectuarea probei de coasere constatai c festonul butonierei este nirat.
Precizai: 1. Care sunt cauzele posibile care au generat acest defect de coasere?
2.Modul cum remediai aceasta defeciune.
Completai raspunsurile n tabelul de mai jos:
Custura defect
Festonul butonierei
este nirat

Cauze

Remedieri

98

FISA DE LUCRU
Execut operaii de prelucrare prin coasere a reperelor produselor textile
Informaii utile
Buzunarul este piesa aplicat sau ataat la articolul de mbrcminte cu rol funcional,
de depozitare sau rol estetic. Forma i executarea buzunarului sunt determinate de moda i de
destinaia articolului de mbrcminte la care se aplic.
Dup modul de obinere a deschiderii, buzunarele pot fi:
- aplicate
- pe direcia unei custuri
- laterale
- tiate: cu 1-2 refilei sau cu laist.
Dup modul de executare, se deosebesc:
- buzunare aplicate
- buzunare tiate.
Prile buzunarului sunt:
- deschiztura (tietura)
- punga buzunarului.
Buzunarele se aplic la pantaloni, sacouri, jachete, paltoane, halate, cmi, bluze,
veste etc.
Buzunare executate la confecionarea unor produse de mbrcminte

FISA TEHNICA A REPERULUI

Domeniul de
utilizare
Halat de

Denumirea reperului
Buzunarul aplicat cu clapa de intarire
Schita reperului

99

Cusaturi utilizate
- cusatura tighel simplu
Materiale folosite:
-materialul de baza -tesatura tip bumbac
-material auxiliar -ata de cusut

Utilaje folosite
-masina simpla de cusut
-masina manuala de calcat
Unelte folosite
-foarfece
-centimetru de croitorie

Operatii de prelucrare
- pregatirea pentru confectionare a buzunarului
- marcarea pozitiei buzunarului cu un sablon
- aplicarea clapei de intarire pe fata buzunarului cu doua tighele paralele (la 0,1 si 0,5 cm)
- preformarea buzunarului prin calcare (rezerva de coasere de 0,5 cm)
- montarea buzunarului la detaliul principal cu doua tighele paralele (la 0,1 si 0,5 cm)
- finisarea buzunarului (curatire de ate, calcare)
- controlul tehnic de calitate a buzunaru

100

FISA DE LUCRU
Realizai practic produsul vestimentar FUSTA N 6 CLINI respectnd procesul tehnologic de
mai jos i utiliznd fia tehnic a produsului pentru identificarea custurilor utilizate n procesul de
confecionare.
N

Denumirea operaiei

r. crt.
I. PRELUCRAREA DETALIILOR
1.Prelucrarea cordonului fix
ndoirea pe toat lungimea
cordonului
ntrirea capetelor cordonului
rihtuirea la coluri
ntoarcerea i clcarea
cordonului gata
II. ASAMBLAREA DETALIILOR
2. Asamblarea clinilor pentru fa
asamblarea clinilor laterali cu
clinul central
surfilarea rezervelor
desclcarea rezervelor
3. Asamblarea clinilor pentru spate
asamblarea clinilor laterali cu
clinul central
surfilarea rezervelor
desclcarea rezervelor

Felul
operaiei

Utilaje, unelte
folosite

manual

Fier de clcat

Mecanic

Maina simpl de
cusut

manual
manual

Foarfece
Fier de clcat

Mecanic

Maina simpl de
cusut

Mecanic
manual

Maina triplock
Fier de clcat

Mecanic

Maina simpl de
cusut

Mecanic
manual

Maina triplock
Fierul de clcat
4. Asamblarea reperului gata de fa cu reperul gata de spate
asamblarea feei cu spatele pe
Mecanic
Maina simpl de
cusut
liniile de contur laterale
montarea fermoarului pe linia
Mecanic
Maina simpl de
de contur lateral (stnga)
cusut
surfilarea rezervelor
Mecanic
desclcarea rezervelor
manual
montarea cordonului gata pe
Mecanic
Maina triplock
linia de contur a taliei
Fierul de clcat
Maina simpl de
cusut
III. FINISAREA PRODUSULUI FINIT
coaserea tivului
Mecanic
Maina simpl de
Mecanic
cusut
coaserea butonierei
Mecanic
Maina de cusut
coaserea nasturelui
manual
butoniere
curirea de ae i scame
manual
Maina de cusut
clcarea final a produsului finit
nasturi
Foarfece
Fierul de clcat
PROCESUL TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE BLUZA FEMEI
Nr. Denumirea
Continutul operatiei
Timp
operatiei
(min.)
1.

Verificarea
detaliilor

- se verifica fiecare detaliu in parte,

sa nu aiba defecte

3,00

Utilaj folosit
Masa

2.

Prelucrare spate

- se surfileaza partile laterale

2,00

Masina triploc

3.

Prelucrare
fata

- se surfileaza partile laterale

1,00

Masina triploc

1,50

Masina simpla

1,00

Masina simpla

- se surfileaza tivul manecilor

0,50

Masina triploc

- se lipeste I. B. N. pe dosul
materialului
- se incheie pe linia umarului la 0,5 mm

0,50

F. C. A.

2,00

Masina simpla

4.
5.

6.

Prelucrarea
manecii
Prelucrare
stirt
Ansamblarea
detaliilor

- se executa pensile de austere pe linia

bustului
- se incheie la partea interioara

- se incheie partile laterale si linia umarului cu

o rezerva de cusatura de 1 cm

4,00

Masina simpla

1,50

F. C. A.

- se aplica stirtul cu rezerva

de 0,5 cm
- se aplica manecile cu o rezerva de cusatura
de 1 cm

2,00

Masina simpla

1,50

Masina triploc

- se surfileaza manecile
- se executa tivul la terminarea produsului

1,00
2,00

Masina triploc
Masina simpla

- se executa butonierele

2,00

Buoniera

- se cos nasturii

5,00

Masa

- se curata de ate

1,00

Masa

- se calca produsul finit

5,00

F. C. A.

- se controleaza de catre C. T. C.

2,50

Masa

- se descalca rezervele de cusatura

7.

Finisarea
produsului

- se eticheteaza

1,30

Pistol de etichetat

- se onduleaza

1,30

Masa

CAPITOLUL 7.
CONTROLUL CALITATIV AL OPERATIEI DE CONFECTIONARE
1 VERIFICA CUSATURA
2 REMEDIAZA CUSATURILE NECORESPUNZATOARE
3 VERIFICA REMEDIERILE
Finisarea, etichetarea i sortarea confeciilor
Finisarea confeciilor cuprinde totalitatea aciunilor i a operaiilor prin intermediul crora se
asigur forma, aspectul i calitatea produselor de confecii.
Principalele operaii de finisare a confeciilor sunt operaiile de presare, curire de scame sau
de ae aderente care provin de la custuri, coaserea nasturilor, etichetarea, mperecherea (dac este
cazul) i mpachetarea lor.
Presarea este operaia n care se realizeaz cu ajutorul preselor de clcat i are ca efect
finisarea umido-termic a confeciilor. Procesul umido-termic de finisare a confeciilor presupune
aciunea combinat a aburului sub presiune i a temperaturii, combinat cu aciunea mecanic de
presare a materialelor, exercitat de masa proprie a fierului de clcat sau de formele presei de clcat.
Tratamentele umido-termice din procesul de finisare al confeciilor sunt nsoite de deformarea
plastic sau elastic a acestora ca urmare a urmtoarelor aciuni: netezire, modelare, desclcarea
custurilor, presarea i subierea.
Tratamentul umido-termic este un proces relativ complex care se produce

datorit nclzirii, a umidificrii i a presrii materialelor i are ca efect eliminarea tensiunilor

interne latente care acioneaz la nivelul esturilor, a tricoturilor sau la nivelul elementelor lor
structurale (fire, fibre). Aceste fenomene se produc datorit migrrii aburului i a condensului, a
difuzrii amestecului abur-ap printre straturile de material i a echilibrrii coninutului lor de umiditate

APLICAREA PROCEDURILOR DE CALITATE

CONTROLUL TEHNIC DE CALITATE

Imbuntirea permanent a calitii produselor este una din sarcinile cele mai
importante ale productorilor. n conformitate cu principiile de asigurare a calitii
produselor, ntreprinderile de mbrcminte trebuie s asigure produselor pe care le
realizeaz o calitate superioar.
Produsele realizate trebuie s ndeplineasc cerine care s asigure:
utilitatea:
frumuseea;
meninerea formei;
durabilitatea.
Controlul tehnic de calitate se execut n urmtoarele activiti:
controlul i recepia materiei prime
controlul interfazic n timpul desfurrii procesului de producie
controlul final al produselor confecionate.
Controlul i recepia materiei prime se efectueaz la intrarea acestora n
ntreprindere.
Obiectul de control este: materia prim, cptueala, ntritura, furnituri .
Unde se controleaz:
- la intrarea materialelor n magazie: se asigur iluminat corespunztor la locurile
de munc i la utilajul cu care se efectueaz controlul (mese i rampe de control).
Ce se controleaz:
- cantitatea, legtura firelor n estur, desenul esturii, carourile i dungile,
ntinderea esturii, variaia culorii (nuane de culori), caracteristicile tehnice ale
esturii (rezistena, alungirea, grosimea, greutatea, gradul de ifonare ). Se
nsemneaz defectele i se sorteaz esturile intrate pe caliti i limi.
La controlul i recepia materiilor prime, pe baza analizelor efectuate se
stabilte dac acestea pot sau nu pot fi utilizate n procesul de confecionare.
Se ine seama la stabilirea recepiei de condiiile calitative nscrise n
contracte.
Controlul interfazic, n timpul desfurrii procesului de producie, se execut n
timpul confecionrii produselor.
Obiectul de control:
- executarea operaiei de croit i prelucrarea pieselor
croite.
Unde se controleaz:
- n seciile de croit, cusut, clcat i finisat.
Ce se controleaz:
- executarea lucrrilor de confecionare i clcat pe baza prescripiilor prevzute
n standardele de calitate. Controlul se exercit n mod operativ la fiecare loc de
munc. Abaterile de la prescripiile de calitate se semnaleaz maistrului, inginerului
Controlul final, se execut dup ce s-a terminat confecionarea produselor
respective.
Obiectul de control: produsele finite.
Unde se controleaz:
- la locul de recepie al produselor finite
.Controlul se efectueaz pe masa de control.
Ce se controleaz:

- executarea corect a custurilor, curarea produselor, respectarea modelului,

respectarea materiei prime, a dublurii i a furniturilor prescrise pentru executarea
produsului, mrimea i aspectul general al produsului.
Produsele care prezint defecte se predau seciilor de fabricaie pentru remedierea
lor. Dup remedierea defectelor, articolele confecionate se prezint din nou pentru
controlul final.

CUVINTE CHEIE

CALITATEA

Se definete ca fiind ansamblul caracteristicilor unei entiti care i

confer acestuia aptitudinea de a satisface cerinele exprimate sau
implicite.

NONCALITATEA

Reprezint o categorie sau o stare a produsului opus celei de

calitate

DEFECTUL

Const n nesatisfacerea parial sau total a unei cerine sau

ateptri rezonabile privind utilizrile inclusiv a celor referitoare la
securitatea n timpul utilizrii produsului

NECONFORMITATEA

Reprezint abaterea sau absena uneia sau a mai multor

caracteristici de calitate n raport cu cerinele specificate.
Neconformitatea poate fi pus n eviden prin etapele de control ale
produsului

CONTROL TEHNIC DE
CALITATE

Operaia de verificare a caracteristicilor calitative la un material,

semifabricat sau produs finit

CONTROL STATISTIC

Se aplic pe parcursul procesului tehnologic, pe baza unor

eantioane extrase din producia curent sau pe baza unor
determinri asupra parametrilor tehnologici. Rolul controlului este de
a detecta n timp util, variaiile sistematice ale caracteristicilor
semifabricatelor sau ale parametrilor procesului, n scopul
ndeprtrii acestora.

EANTION

Prob, mostr dintr-un material sau dintr-un produs pe baza

cruia se pot stabili caracteristicile ntregului;

PRODUS ETALON

Partea din documentaia tehnic, denumite i prototip, care

stabilete aspectul, forma i caracteristicile finale ale produsului;

STANDARD

Document stabilit prin consens i aprobat de un organism

recunoscut care furnizeaz pentru utilizri comune i repetate reguli,
linii directoare sau caracteristici pentru activiti sau rezultatele lor,
garantnd un nivel optim de ordine ntr-un context dat;

LIST DE TERMENI

A
asamblarea detaliilor etapa de lucru n care detaliile principale se asambleaz n vederea
constituirii produsului;

B
bobinarea operaia prin care firele sunt trecute de pe evi sau sculuri pe bobine sau
mosoare;
bobin - pies cilindric, limitat uneori la capete de dou discuri pe care se nfoar un fir;

C
calitatea materialului textil nivelul defectelor de fabricaie prezentate n material, cu
posibilitatea de a fi prelucrat n condiii impuse i avnd o anumit comportare n procesul
purtrii;
centimetru panglic mprit n centimetri folosit n croitorie;
confecie obiect de mbrcminte fabricat n serie n ntreprinderi industriale sau la
comand n uniti de prestri servicii;
contextur caracteristic a esturilor sau tricoturilor ce se refer la modul de legare a
firelor;
contracie micorarea dimensiunilor unui corp (estur, tricot) n urma unui proces fizic
i/sau tehnologic;
control tehnic de calitate operaia de verificare a caracteristicilor calitative la un material,
semifabricat sau produs finit;

croire etap a procesului de producie n care materia prim este transformat n

semifabricate (repere componente ale produsului finit);
culoare totalitatea radiaiilor de lumin reflectate de corpuri (fibre) spre ochi;
custur procesul de mbinare a dou sau mai multe materiale textile ce se realizeaz prin
puncte de coasere;
cute material pliat;

D
decuparea detaliilor operaia de detaare prin tiere a detaliilor conturate pe pan;
defect (1) lips , imperfeciune, ceea ce nu corespunde cu un model dat; (2)
uzura unei piese dintr-o main, care mpiedic funcionarea unei maini
i obinerea unui produs de calitate;
degradare procesul prin care un produs i pierde caracteristicile sau calitile din cauza
factorilor perturbatori;
denier unitate de msur a fineii (masa, n grame, a uni fir sau filament cu
lungimea de 9000m);
deservirea mainii modul de utilizare a mainii;
desimea tehnologic a esturilor numrul de fire (de urzeal i bttur) pe unitatea de
lungime (fire/10 cm);
desimea tricotului numrul de ochiuri cuprinse ntr-o unitate de lungime de 50 mm, msurat
pe direcia rndurilor i irurilor;
deirabilitate proprietate negativ a tricotului ce const n distrugerea irului sau rndului de
ochiuri, la ruperea firului;
detalii principale pri componente ale mbrcmintei care nu pot lipsi din structura fizic a
unui produs, ex.: spate, piepi, (fee) mneci;
detalii secundare pri componente ale mbrcmintei care pot lipsi din structura fizic a
unui produs, ex.: buzunare, gici, epolei, etc;
detensionarea firelor micorarea tensiunii firelor;
dimensiune mrime necesar pentru determinarea unei suprafee;
dinamometru aparat de laborator cu ajutorul cruia se determin sarcina de rupere i
alungirea la rupere a fibrelor, semifabricatelor i firelor;
documentaie tehnic totalitatea actelor normative pe baza crora se desfoar producia
industrial n domeniul confeciilor, determin mrimea unor indici tehnico-economici ai
produsului de confecionat;

E
ecosez esturi cu carouri formate din fire de urzeal i de bttur de diferite culori; se
obin din bumbac, ln sau mtase i se ntrebuineaz la fuste, rochii, cmi;
elasticitate proprietatea esturilor i a tricoturilor de a reveni la starea iniial dup ntindere;

eantion prob, mostr dintr-un material sau dintr-un produs pe baza cruia se pot
stabili caracteristicile ntregului;
evoluie modul de mbinare a unui fir cu firele sistemului opus, n limita raportului
extensibil care se poate extinde, care poate fi ntins fr a se rupe;

F
faz de munc partea din operaie care se efectueaz cu aceleai unelte de munc i n
acelai regim tehnologic; obiectul muncii este supus la o singur transformare tehnologic;
finee gradul de subirime a fibrelor sau firelor textile;
finisarea produsului etap de lucru n care produsul constituit prin asamblare este adus la
forma, dimensiunile i aspectul final;
fir produs textil obinut din fibre, printr-o succesiune de operaii tehnologice specifice, ce
constituie procesul de filare;
formarea pachetelor strngerea i mpachetarea tuturor reperelor care au acelai numr,
deci aparin aceluiai produs;

mbrcminte articol vestimentar folosit pentru a proteja corpul mpotriva intemperiilor i n

scop estetic;
ncadrare operaie de amplasare a abloanelor pe material;

L
lungime de rupere lungime de fibr/fir care se rupe sub aciunea propriei greuti;

M
micrometru textil aparat de laborator utilizat la determinarea grosimii materialelor textile;
model identitatea unui tip de produs de mbrcminte dat de particularitile estetice,
constructive i tehnologice;

N
norm departamental documentul tehnic care stabilete dimensiunile principale ale
mbrcmintei pe tipuri de produse;
norm intern parte a documentaiei tehnice care stabilete condiiile tehnice dimensionale
i de confecionare ale mbrcmintei;
nuan varietate a unei culori, determinat de compoziia cromatic;
numr metric (Nm), lungimea n metri a unei fibre, filament sau fir cu masa de un gram;

O
operaie parte din procesul tehnologic n care obiectul muncii se transform cantitativ i
calitativ;

P
parametru mrime proprie unui obiect, care intervine n caracterizarea anumitor proprieti
ale acestuia;
pasul ochiului distana dintre dou mpunsturi de ac consecutive;
permeabilitate la aer proprietatea materialului textil de a permite circulaia aerului ntre corp
i mediu;
permeabilitate la ap proprietatea materialului textil de a permite trecere apei;
pens element constructiv de ajustare a produsului pe corp sau pentru ornamentarea
produsului vestimentar;
pilling fenomen care const n formarea pe suprafaa esturii sau tricotului, dup un anumit
tip de folosire, a unor aglomerri de fibre care confer aspect neplcut;
prelucrare modificarea formei, dimensiunilor, structurii aspectului unui material, prin diverse
operaii tehnologice;
proces tehnologic totalitatea operaiilor de transformare a materiei prime n produs finit;
produs etalon partea din documentaia tehnic, denumite i prototip, care stabilete
aspectul, forma i caracteristicile finale ale produsului;
produs finit bun material realizat dintr-un proces tehnologic, gata de a fi pus n vnzare;

R
rampe de control utilaje folosite la recepia materialelor textile;
recepie etap din procesul de producie ce are ca scop controlul cantitativ i calitativ al
materialelor textile destinate confecionrii mbrcmintei;
reglarea custurii se obine prin reglarea tensiunii firelor i a poziiei organelor de lucru;

S
secionare pan divizarea panului n seciuni n scopul manipulrii mai uoare n timpul
operaiei urmtoare;
standard document stabilit prin consens i aprobat de un organism recunoscut care
furnizeaz pentru utilizri comune i repetate reguli, linii directoare
sau caracteristici
pentru activiti sau rezultatele lor, garantnd un nivel optim de ordine ntr-un context dat;

ablonare operaia de marcare a conturului abloanelor pe suprafaa materialului n vederea

decuprii detaliilor;

T
tiv parte terminal a produselor vestimentare care se formeaz prin ndoirea marginii sau se
finiseaz prin festonare;
torsionare rotirea unei seciuni transversale a niruirii de fibre n jurul axei proprii fa de o
alt seciune meninut fix;

estur produs textil obinut prin ncruciarea n unghi drept a dou sisteme de fire: urzeala
(U), dispus longitudinal i bttura (B), dispus traversal;

Pot fi definite trei tipuri distincte de calitate:

Calitatea proiectrii care reprezint gradul n care se realizeaz coresponden nt

Calitatea procesului reprezint gradul de coresponden dintre caracteristicile proc

Calitatea produsului reprezint gradul n care se realizeaz corespondena ntre ca

Interaciunile active proces produs solicit determinarea din timp a surselor de scdere a
calitii produselor.
Acest lucru se realizeaz prin supravegherea atent a proceselor de fabricaie n vederea
depistrii defectelor i inerii sub control a procentului de produse cu neconformiti.
Un model de raport privind calitatea procesului i a produsului, alocarea de sarcini
personalului responsabil.

Normativul romnesc care stipuleaz modul de apreciere a calitii produselor de mbrcminte

TIPURI DE DEFECTE CONFORM STANDARDELOR ISO

Conform standardelor ISO, defectele se mpart n 3 clase:

critice;
majore;
minore,

Fiecare clas de defecte poate fi subdivizat n dou subclase:

Subclasa A grave

Subclasa B mai puin grave

defecte critice;
defecte majore;
defecte minore.

defecte critice;
defecte majore;
defecte minore.

Exemple de defecte critice:

produse ce prezint defecte de execuie grave (asamblarea accidental a unor repere ce nu

aparin aceluiai produs);
asimetrii evidente;
instabilitate dimensional;
defecte de estur critice (guri, blende, cuiburi, biezri);
elemente de produs cu nuane diferite;
incompatibilitate ntre caracteristicile materialelor la produsele multistrat (inserii
incompatibile cu materialul de baz);
defecte de finisare (luciu, virarea colorantului la culori deschise/nchise) etc.

Exemple de defecte majore:

produse cu defecte de execuie dificil remediabile;

defecte
de estur
poziionate
Exemple
de defecte
minore:pe elemente ce se pot nlocui;
pete datorate mnuirilor i transportului necorespunztor;
defecte care nu influeneaz disponibilitatea produsului defecte de estur minore,
asimetrii mici, devieri ale liniilor de coasere n limitele toleranelor.

FI DE LUCRU
Tema exerciiului: JOCUL DE ROL
Pentru aceast activitate trebuie s jucai un rol n cadrul unei situaii imaginare. Acest
procedeu v ajut s v descurcai ntr-o situaie dat i s aflai opiniile celorlali.
Nr.crt.

Reperul verificat dimensional

Imagini

Observaii


1.

Msoar limea gulerului

2.

Verific corespondena
dimensional a colurilor
gulerului

3.

Msoar limea mnecii pe

linia de terminaie

4.

Msoar lungimea mnecii

5.

Msoar lungimea liniei

umrului

6.

Msoar limea produsului

pe linia de profunzime

7.

Msoar produsul pe linia de

mijloc a spatelui

8.

Msoar produsul pe linia de

terminaie

PROIECT
Pe una din unitile de lucru din atelierul coal se confecioneaz cmi brbteti.
La operaia de montare a gulerului s-a constatat c acesta nu corespunde din punct
de vedere dimensional. Pentru a evita confecionarea unor produse necorespunztoare,
elevii au sarcina de a gsi cauza care a generat defectul.

Pai de urmat:
1. Informare
Elevii i colecteaz informaiile din:
specificaii:
verificarea tiparelor produsului;
verificarea abloanelor produsului;
de la muncitorul care execut operaia
de
montare a gulerului, cu problemele
ntmpinate;
de pe fluxul tehnologic:
verificarea operaiei de ablonare;
verificarea operaiei de croire;
verificarea operaiei de
termocolare;
verificarea operaiei de prelucrare
a
gulerului.
2. Planificare
Elevii i pregtesc planul de aciune prin:
constituirea grupelor de lucru;
alegerea etapelor din procesul tehnologic pe care le vor urmri i verifica;
stabilesc sarcini i termene.
3. Decizia
Elevii, cu ajutorul profesorului, i selecteaz informaiile i elaboreaz planul de lucru.
Profesorul pregtete teste n scopul de a dovedi dac elevii cunosc condiiile tehnice
care trebuie respectate la toate etapele din fluxul tehnologic de realizare a cmii.
4. Implementarea
Elevii i urmeaz sarcinile independent prin:
controlul de calitate a operaiilor de ablonare a: spatelui, pieptului, gulerului
controlul de calitate a operaiei de croire a gulerului
controlul de calitate a operaiei de termocolare a gulerului
controlul de calitate a operaiei de asamblare a piepilor cu spatele
controlul de calitate a operaiei de prelucrare a gulerului;
prezentarea n scris a rezultatelor obinute.
5. Controlul
Elevii i evalueaz ei nii rezultatul muncii:
compar rezultatele ntre ei i cu valorile din Norma Intern.
6. Evaluare
Elevii i profesorul evalueaz n comun procesul i rezultatele obinute:
completeaz fiele de observaie;
remediaz defeciunea.

Timp de lucru: o sptmn

Pentru buna desfurare a activitii desfurate n cadrul grupului, avei n

vedere urmtoarele:
clarificarea sarcinilor ce revin fiecruia;
identificarea surselor de conflict (nenelegeri, obiective diferite);
asumarea rolului n echip
colaborarea cu ceilali membri din echip
realizarea sarcinilor ce v revin
Neconformiti ntlnite la controlul produselor
finalizate din punct de vedere tehnologic
Neconformiti generate de aspectul produsului
Produse neconforme cu mostra avizat; ex: culoare necorespunztoare,
tighele lips sau n plus
Pungile de buzunar sunt prea scurte
Ambalarea este necorespunztoare; ex: sunt folosite umerae neconforme cu
documentaia
Produsele sunt ifonate, cu luciu sau arse
Produsele sunt ptate sau mede
Neconformiti generate de etichetare
Etichetele utilizate nu sunt cele corecte (aparin altei firme sau altui lot)
Informaiile inscripionate pe etichet sunt parial ilizibile
Etichetele sunt incorecte poziionate
Preul este parial vizibil
Neconformiti i defecte generate de materialele auxiliare
Nasturii sunt incomplei sau cusui insuficient
Materialele auxiliare sunt ruginite, uzate sau defecte
Accesoriile sunt neconforme cu specificaiile
Accesoriile sunt poziionate incorect pe produs sau lipsesc
Fermoarele sunt aplicate incorect sau sunt defecte
Fermoarele nu se deschid cu uurin
Defecte datorate confecionrii produsului
Fragmente de ace, capse metalice sau ace cu gmlie nglobate n produsul
finit
Asamblarea incomplet a reperelor
Custuri tensionate, ncreite, lungime variabil a pasului
Custuri ascunse executate incorect (vizibil)
Terminaii inegale sau descusute
Nepotrivirea carourilor sau dungilor
Cptueala vizibil pe faa produsului (li, buzunare)
Pense, gulere, revere, buzunare asimetrice sau cu form necorespunztoare
Aplicarea incorect a fermoarelor, bizeilor, cptuelii, mnecilor, a nasturilor
i/sau a butonilor
Dimensiuni ale butonierelor i nasturilor neconforme cu specificaiile
Inegalitatea dimensiunilor reperelor simetrice
Defecte de estur: guri, fire ngroate, diferena de nuan
Inserie vizibil pe dos sub fermoare, bizei etc.
Dimensiunile produsului nu se ncadreaz n tolerane
Materialele neesute sunt de nuan necorespunztoare
Materialele nu sunt termolipite corect

Tipul neconformitii
critic
major
minor
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

CAPITOLUL 8.
MENTINEREA SI INTRETINEREA UTILAJULUI
1 EFECTUAREA OPERATIEI DE PREGATIRE A UTILAJULUI
2 IDENTIFICAREA DEFECTIUNILOR UTILAJULUI
3 EFECTUAREA ACTIVITATILOR DE INTRTINERE CURENTA

REGLAREA, REPARAREA SI INTRETINEREA MAINILOR DE CUSUT SIMPLE

In aceasta categorie intra maina de cusut simpla, maina de cusut cu 2 ace
si maina de cusut zig-zag. Avnd aceleai mecanisme si funcionare
asemanatoare. toate aspectele de reparaii, intretinere si reglare se vor referi global
la aceste maini de cusut.
Intreinerea mainilor de cusut se face zilnic, si pe schimburi de lucru,
cuprinznd lucrri de curire, ungere si reglare a unor mecanisme.
Curatirea se executa cu o pensula sau cu o carpa, care sa curee praful,
scamele, petele de ulei.Inainte de curatire maina se scoate de sub tensiune.
Ungerea se face combinat, printr-o ungere manuala si una centralizata.
Ungerea centralizata se asigura de la un rezervor de ulei, in care trebuie sa se
gaseasca in permanenta, lubrefiant.
Ungerea manuala se executa cu o pompa, in punctele marcate pe maina.
Interveniile accidentale au loc in timpul procesului muncii, cand apar anumite
dereglri sau accidente, conform tabelului:

Maina are
mers greoi

Ruperea acului
la maina
Ruperea acului
la maina

CAUZE

REMEDIERI

-cureaua de transmisie este

prea lunga sau prea stransa pe roti;
-maina nu este lubrefiata
-intre apucatoare si carcasa sunt
scame;
-acul este montat necorespunzator;
-acul este strmb sau uzat; -acul este
prea. subire fata de material;
-materialul este prea gros si! dur;

-ntinderea sau slabirea curelei;

-se lubrefiaza; ;
-demontarea apucatoarelor si
curatirea de scame;

Ruperea firului
superior

-firul are neregularitati de torsionare;

-firul este prea gros, fata de ac;
-firul este blocat de maina; -orificiul
plcutei prezint asperitati;

Ruperea firului
inferior

-firul este prea tensionat;

-arcul lamelar al suveicii prezint
asperitati;
-bobina este supraancarcata
-firul de la bbobina este slab;
-firul superior este prea tensionat;
-apariia nodurilor la tragerea firului
inferior pe sub arcul lamelar;

insirarea
custurii pe fata

-corectarea poziiei acului; se

nlocuiete acul; -se pune un ac
mai gros; -se pune un ac mai
subire, sau se trage de material
mai moderat;
-se pune un fir bine torsionat;
-se nlocuiete firul superior; ;
-se debiocheaza firul;
-reconditionarea sau schimbarea
plcutei;
-detensionarea firului;
-se nlocuiete sau recondiionam
arcul;
-se descarca bobina;
-se tensioneaza mai bine;
-se detensioneaza firul
superior;
- se curata suveica;

Insirarea
custurii pe dos
Perforarea
materialului de
ctre ac
Scpri de
coasere

Incretirea
materialului

-firul de la ac este slab;

-firul bobinei este strns;
-firul de la ac este blocat;
-acul are vrful uzat; -acul este prea
gros;
-pasul custurii este prea mare

-se tensioneaza firul;

-detensionarea firului;
-deblocarea firului de la ac:
-ascuirea sau nlocuirea acului;
- nlocuirea acului;
- reglarea pasului;;

-acul nu formeaza bucla corect;

-cursa apuctorului este scurta;
-cursa acului se termina prea sus sau
prea jos;
-apucatorul are vrful uzat;
-firele sunt supratensionate;
-tranportorul este uzat;
-pasul tighelului este prea mare;

-verificarea poziiei acului;

- reglarea cursei apuctorului;
-reglarea cursei acului;
-se ascute vrful sau se
nlocuiete apucatorul;
- detensionarea firelor;
reconditionarea sau nlocuirea
transportorului;
reglarea pasului custurii;

Repararea mainilor de cusut simple. Mainile simple de cusut sunt construite

pentru o durata de serviciu de 12 ani in 2 schimburi. In aceasta perioada, mainile
sunt supuse la revizii tehnice si la reparaii curente. Revizia tehnica se face la 1200
ore de funcionare. Reparaia se face pe locul de producie, sau in atelierul de
reparaii, daca exista utilaj de schimb.
In cadrul ! acestei reparaii se recondiioneaz, sau se nlocuiesc unele piese
ale diferitelor mecanisme, care nu corespund fizic. La sfarsit, se ntocmete o fisa in
care se precizeaza starea utilajului, si data la care va intra din nou in reparaie.
Reparaia curenta este o operaie mai complexa, si se realizeaza dupa 4800
ore de funcionare. Pe langa reparaiile efectuate la revizie, aici se mai fac
urmatoarele operaii:
-

demontarea pariala sau totala a mecanismelor componente;

reconditionarea mesei de lucra si a mecanismului de acionare;

- demontarea mecanismelor se face in funcie de marimea jocului constatat la

verificare.
Reglarea mainilor simple de cusut. La terminarea operaiei de montare a
mainii ea este pusa in funciune. In acelai timp se efectueaza si reglarea
organelor de lucru, care participa la procesul de coasere.
Reglarea acului. Se regleaza ca poziie, in funcie de orificiul plcutei acului
si de vrful apuctorului. Acul trebuie sa treaca prin mijlocul orificiului plcutei
acului.
Reglarea fata de vrful apucarorului se face pe verticala si pe orizontala.
Aceste reglaje se fac cu ajutorul mainilor. Aceste reglaje sunt valabile si
pentru apucator, in momentul cand apare joc la axul pe care se monteaza
apucatorul.
La ac se mai poate regla poziia tijei acului, pentru a putea folosi ace mai
lungi, sau mai scurte. Acest reglaj se face de la urubul de fixare al tijei port ac
situat pe axa de transmitere a micrii ctre ac.
Orizontala

verticala

1,8mm
p,8mm
Reglarea apuctorului. Se face in funcie de poziia acului si axul apuctorului. In
acest sens, se regleaza jocul intre rotile dintate, poziia vrfului apuctorului fata de ac, pe
orizontala si verticala, precum si oscilaia apuctorului fata de ac.

Reglarea transportorului. Se face in poziia 0 a transportorului, si a nivelului

de inaltime obsolut prin micarea de ridicare-coborare a transportorului. Pentru
aceasta, se foloseste un ablon care are dimensiunile mecanismului aflat in poziia
0. Dimensiunile se refera la lungimea distantei dintre axul de transmitere al micrii,
lungimea dinilor transportori si lungimea braului pana Ia punctul de fixare de la
batiu.
Reglarea picioruului. Are ca scop stabilirea distantei intre plcuta acului si
picioruul propriu-zis. Pentru materiale cu grosimi medii si subiri, inaltimea
picioruului fata de transportor este de 7 mm, iar pentru materiale groase de 8- 11
mm.
Reglarea se face de la urubul de fixare al picioruului, prin care se poate
ridica sau cobori picioruul. Reglarea se face cand picioruul este in poziia extrema
de jos. Reglarea genunghierului. Se face pentru poziia normala de lucru, si pentru
eliminarea jocurilor din piesele componente. La aceasta reglare se pornete de la
distanta dintre picioru si placa acului
. Reglarea si schimbarea curelei de transmisie. Cureaua de transmisie este
corect tensionata daca, la o uoara apasare pe ea se formeaza o sageata de 10- 15
mm.

MASINI SPECIALE,
MASINA DE CUSUT NASTURI
Dereglri i defeciuni
Cauze care le produc
Scparea ochiurilor de
-acul este montat prea sus sau prea jos
custur
- vrful apuctorului este departe de ac
- ntinztorul buclei acioneaz cu
ntrziere
- detensionarea firului de la ac se face
cu ntrziere
Custura se deir i
- nchiderea custurii este
cade nasturele
necorespunztoare

Remedieri
- reglarea acului la nivelul
apuctorului
- reglarea apuctorului lng ac
- reglarea cursei ntinztorului
- reglarea tensiunii firului la ac
- verificarea mpunsturilor finale
i reglarea coaserii

Ruperea nasturelui n
coasere
Maina face mai multe
mpunsturi

- mpletirea firului necorespunztor

- acul nu este centrat n loca
- fixatorul de nasture dereglat
- nasturii au defecte de fabricaie
- frnarea este necorespunztoare
- arcul de frnare este slab
- coma de pornire este montat
incorect

- corelarea apuctorului cu acul

- centrarea acului la montare
- reglarea fixatorului
- eliminarea nasturilor cu defecte
- reglarea frnei
- se recondiioneaz arcul
- se corecteaz montajul camei

DESERVIREA MAINII DE CUSUT SIMPLE.

Operaiile acestei deserviri sunt:
- curatarea si tergerea de praf si scame, a corpului si mesei de lucru;
- infilarea firului de ata superior;
- cuplarea motorului electric, cu sursa de energie, prin rotirea comutatorului;
- bobinarea firului de ata pe mosorul suveicii:
- infilarea firului inferior, si scoaterea lui deasupra plcutei acului;
- executarea unei custuri de proba;
Ungerea mainii. Se face folosind uleiuri speciale, cu vascozitate redusa,
manual, cu ajutorul unei pompe, in punctele indicate pe maina.
Mecanic se face direct din baia de ulei, ce se gaseste sub masa mainii, si
de unde uleiul se pompeaza in timpul funcionarii, de ctre toate organele aflate
in micare .

FISA DE LUCRU

n imaginile de mai jos sunt prezentate organe de lucru uzate ale mainii de cusut.
1. Observ cu atenie fiecare imagine i n spaiul liber de deasupra acesteia scrie denumirea organului de
lucru prezentat..
2. Identific tipul uzurii, n funcie de forma de manifestare a acesteia, prezentat n coloana alturat
imaginilor.
3. Precizeaz cauzele posibile ale uzurii pieselor prezentate
4. Stabilete implicaiile uzurii pieselor asupra calitii operaiei de coasere.

Completeaz rspunsul n tabelul urmtor

Organe de lucru
uzate

Forma de
manifestare
a uzurii

1.

- dinii sunt
tocii

2.

- pete de
rugin

zgrieturi pe
suprafa

Tipul
uzurii

Cauzele posibile
ale uzurii

Implicaii
asupra
calitii
custurii

FI TEHNOLOGIC
~ nlocuirea acului mainii simple de cusut ~

Acul mainii simple de cusut din imaginea alturat are vrful rupt. Pentru a putea ef

Sarcini de lucru:
1. precizeaz cauzele posibile ale ruperii acului
2. enumer operaiile care trebuie executate pentru nlocuirea acului rupt, respectnd
succesiunea logic a acestora
3. precizeaz uneltele necesare pentru nlocuirea acului
4. indic poziia corect de montare a acului la maina de cusut
Completeaz rspunsurile n fia tehnologic de mai jos.
Cauze posibile
Operaii executate pentru
Unelte
Poziia
ale ruperii
nlocuirea acului
necesare
corect a
acului
acului

Fia tehnic a utilajului

1 Coninut
informaii exacte asupra utilajului

2 Pri componente
denumirea utilajului
tipul de custur/ operaia realizat
reprezentarea custurii
materialele utilizate
parametrii de lucru

3 Etape de ntocmire
se stabilete tipul utilajului
se reprezint custura
se indic materialele utilizate
se stabilesc parametri de lucru

Numele elevului...
FI DE LUCRU
PARAMETRII UTILAJELOR DIN CONFECII
Sarcina de lucru: S se identifice utilajele i s se indice parametrii de lucru i intervalul de
variaie a acestora.
a. UTILAJUL
b. PARAMETRII DE
c. INTERVALUL DE
LUCRU
VARIAIE

1.Denumire:

2.Denumire:

3.Denumire:

4.Denumire:
Timp de lucru: 30 min

CAPITOLUL 9.
FINISAREA SI PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU DEPOZITARE
1 FINISAREA PRODUSULUI
2 PREGATESTE PRODUSUL PENTRU AMBALARE
Finisarea confeciilor cuprinde totalitatea aciunilor i a operaiilor prin intermediul crora se
asigur forma, aspectul i calitatea produselor de confecii.
Finisarea confectiilor cuprinde faze si operatii simple sau complexe
In functie de complexitatea produsului.
Procesul de finisare a confectiilor cuprinde operatii manuale, ecanizatesi umidotermica.
-Operatii manuale executate inca in procesul finisarii sunt operatii de curatat ate, transport
intre faze, alimentarea intre operatii.
-Operatiile mecanizate sunt, cusaturile de buroniere, nasturi , cheite, copci sau montarea de
garnituri.
-Operatiile umido-termice au rolul de a forma produsul si de al fixa prin calcare, in forma data.
Principalele operaii de finisare a confeciilor sunt operaiile
de presare, curire de scame sau de ae aderente care provin de la custuri, coaserea
nasturilor, etichetarea, mperecherea (dac este cazul) i mpachetarea lor.

Presarea este operaia n care se realizeaz cu ajutorul preselor de clcat i are ca efect
finisarea umido-termic a confeciilor.
Procesul umido-termic de finisare a confeciilor presupune aciunea combinat a aburului sub
presiune i a temperaturii, combinat cu aciunea mecanic de presare a materialelor, exercitat de
masa proprie a fieruluide clcat sau de formele presei de clcat.
Tratamentele umido-termice din procesul de finisare al confeciilor sunt nsoite de deformarea
plastic sau elastic a acestora ca urmare a urmtoarelor aciuni:netezire, modelare, desclcarea
custurilor, presarea i subierea.
Tratamentul umido-termic este un proces relativ complex care se produce datorit nclzirii, a
umidificrii i a presrii materialelor i are ca efect eliminarea tensiunilor interne latente care
acioneaz la nivelul esturilor, a tricoturilor sau la nivelul elementelor lor structurale (fire, fibre).
Aceste fenomene se produc datorit migrrii aburului i a condensului, a difuzrii amestecului
abur-ap printre straturile de material i a echilibrrii coninutului lor de umiditate.

FIA DE DOCUMENTARE
TRATAMENUL UMIDOTERMIC
TRATAMENTUL UMIDOTERMIC, cunoscut sub numele de clcare, reprezint procesul de
prelucrare a confeciilor textile n condiii de tempetatur, umiditate i presiune. Acesta se desfaoar
pe parcursul operaiilor i al fazelor tehnologice de execuie, respective pe parcursul prelucrrii, al
asamblrii detaliilor i al finisrii produsului. Reprezint 10-30% din totalul timpului destinat
confecionrii unui produs, n funcie de cpmplexitate i material prim.

Desclcarea custurilor

Modelarea

mbrcmintea confecionat din materiale textile tip ln necesit o tratare umidotermic mai
intens, iar mbrcmintea din materiale tip bumbac necesit o tratare mai uoar.
Materialele din fire sintetice, fa de cele din ln i bumbac, necesit o clcare uoar, la
temperaturi i presiuni reduse.

PARAMETRII TRATAMENTULUI UMIDOTERMIC

W1= umiditate chimic; este

cantitatea de ap, ce se gsete n
compoziia chimic a fibrelor. Nu se
poate elimina n timpul prelucrrii
Umiditatea este
cantitatea de ap
necesar materialelor n
procesul umidotermic

W2= umiditate relativ: este

cantitatea de ap, determinat de
higroscopicitatea fibrelor i umiditatea
mediului

W=W1+W
2+W3

W3 = umiditatea tehnologic;
este cantitatea de ap, care se
adaugn timpul tratamentului

Temperatur este
determinat de
natura materialului, felul
operaiei, timpul i
presiunea de clcare.

Pentru materialele de ln

150-220 C

Pentru materialele de bumbac

110-150 C

Pentru materialele de mtase

Pentru materialele de in i
cnep

115-150 C

Pentru materialele din fire

sintetice

40-120

Operaii de netezire
Presiunea este
fora de presare pe
suprafaa materialului.
Depinde de natura
operaiei.

Operaii de modelare
Operaii de aburire
Operaii de presare
Operaii de netezire

Timpul este durata

de expunere a
materialului tratamentului.
Depinde de natura
operaiei, i de ceilali
parametrii

90-120
C

C
p=0,1-0,5
daN/cmp
p=0,5-1,0
daN/cmp
p=0,5-1,0
daN/cmp
p=1,1- 10
daN/cmp
t= 5-20 s

Operaii de modelare

t= 10-25 s

Operaii de aburire

t= 5-10 s

Operaii de presare

t= 20-30 s

MAINI I UTILAJE UTILIZATE LA TRATAMENTUL

UMIDOTERMIC

FIER DE CLCAT

Maina de clcat simpl

Maina de clcat cu termostat
Maina de clcat cu abur

MOBILIER DE CLCAT
Mese ca clcat cu abur produse
plane i tubulare
Forme de clcat pe suport i
rabatabile

PRESE DE CLCAT
Clasificare:

a. poziia organelor de lucru:

prese orizontale
prese verticaleb. destinaia:
prese pentru clcat lenjerie
prese pentru mbrcminte subire
preseFIA
pentru
DE mbrcminte
OBSERVARE groas
c.sistemul de acionare:
TRATAMENTUL UMIDOTERMIC AL CONFECIILOR
prese mecanice
preseSuntei
pneumatice
la ora de instruire practic comasat,la agentul economic i tutorele de practic va
la calcarea final a produselor vestimentare realizate pe flux.
repartizat
prese hidraulice
preseObservai
cu abur cu atenie mainile i utilajele pe care le-ai folosit.

Sarcini de lucru:
1.Identificai n imaginile de mai jos utilajele pe care le-i folosit.
2.Precizai scopul operaiilor efectuate de fiecare main sau utilaj folosit la clcarea final.

Dup ncheierea activitii de observare, completai fia de mai jos:

Care sunt
Care
Cu
Ce
Ce
operaiile
sunt operaiile
m trebuie
defecte ale
remedieri putem
pregtitoare ce au tratamentului
s arate
produsului pot folosi?
fost executate?
umidotermic pe produsul
aprea la
care le-ai
final?
clcarea
efectuat?
final?

Observaii ale maistrului sau tutorelui de practic ____________________________

___________________________________________________________________

Ambaleaz produse confecionate

FIA DE OBSERVARE

n timpul orelor de desfurare a stagiului de practic la agentul economic observai cu atenie

modul de ambalare a produsului vestimentar confecionat:cmaa pentru brbai.
Dup ncheierea activitii de observare, completai fia de mai jos:
Care sunt
operaiile
pregtitoare n
vederea ambalrii
produsului?

Ce tipuri de
ambalaje i materiale
auxiliare ai folosit?

Descriei
operaiile de
ambalare a
produsului
confecionat.

Cum ar trebui
s arate produsul ?

Observaii ale maistrului sau tutorelui de practic ____________________________

___________________________________________________________________

CAPITOLUL 10.
AMBALAREA PRODUSELOR
1 AMBALEAZA PRODUSELE

Subsistemul NMAGAZINAREA PRODUSELOR are, pe lng aspectul logistic

(stocare), funcia opraional de transformarea produsului finit n produs marf, respectiv
asigurarea atributelor care permit livrarea acestuia spre consumator. Operaiile cuprinse n
acest subsistem sunt:
- etichetarea este operaia prin care se ataeaz produselor elemente vizuale de
identificare, cum ar fi etichetele de firm sau brourile de prezentare a
materialelor speciale din care se confecioneaz produsele (Sympatex, Gore-tex,
Teflon etc.). Aceste elemente se ndeparteaz nainte de purtarea produsului,
fixarea lor fiind realizat provizoriu prin fir din material plastic (mpucare) sau nur.
- ambalarea se realizeaz n funcie recomandrile din normele de tehnoprezentare
sau caietul de sarcini al comenzii. Ambalajul produsului are n principal rolul de a
asigura protecia acestuia n timpul transportului (folii, cutii, lzi). Dac ambalajul
nsoete produsul la vnzare (pungi, cutii pentru produse individuale) are i funcie
de identificare a productorului.
- livrarea produselor are ca scop asigurarea condiiilor de transport, tehnice i economice. n
funcie de modul de realizare a transportului, livrarea produselor de mbrcminte se
poate face pe umerae i stender sau n cutii.

AMBALARE PRODUSE TEXTILE

Ambalarea are rolul de a conserva produsele confectionate, transportul si depozitarea
acestora. Asigurarea uneio prezentari cat mai estetice a marfirilor cu ambalaje
atragatoare determina cresterea valorii marfurilor.

Include toate operatiunile necesare pentru ca un produs finit sa poata fi pus pe piata in
forma finala ambalata; Se pot furniza urmatoarele tipuri de ambalare:
1. ambalare standard: receptionam produsele neambalate si ambalajele aferente.
Noi efectuam operatiunile de impachetare in forma finita. In functie de tipul produsului
aceasta poate fi:

Ambalare:
o infasurarea produsului pe un carton, astfel incat sa se evite sifonarea si sa aibe
dimensiunea necesara pentru a fi introdus in folia sau cutia protectoare (ambalajul final
individual vizibil la raft)
o fixarea pe umerase specifice tipului de produs textil si adaugarea ulterioara a unui
ambalaj de protectie
Etichetarea aferenta ambalarii standard poate fi

cu eticheta adeziva direct pe produs sau ambalaje

cu eticheta din carton: prindere de produs cu ajutorul unor aparate speciale
Coletare: gruparea produselor de acelasi tip/ sau grupare mixta, in cutii comune
standardizate, conform cererii clientului, pe care se aplica etichete care se indice continutul
acestora

2.Inlocuire ambalaje deteriorate: receptionam produsele deteriorate si ambalajele

aferente.
Efectuam:

Operatiunile de inlocuire, schimband partial sau total ambalajul deteriorat.

Reetichetam conform specificatiilor initiale
Coletare in cutii pe care aplicam etichete cu detalii despre continut

3.Schimbare ambalaje: Aceasta operatiune este necesara in cazul in care clientul

doreste sa schimbe ambalajul comercial a unui anumit produs pentru toate produsele
existente in stoc la acel moment Receptionam produsele a caror ambalaje trebuie schimbate
si ambalaje aferente si efectuam:

Schimbarea ambalajului vechi cu cel nou

Reetichetarea conform specificatiilor actuale
Coletam in cutii standardizate conform cerintelor clientului si aplicam etichete cu detalii despre
continut

Pe eticheta produselor se consemneaza

Fibr textil: element material caracterizat prin flexibilitatea, fineea i raportul mare al lungimii
fa de dimensiunea transversal maximal, care l fac adecvat pentru aplicaii textile, sau band
supl sau un tub a cror lime aparent nu depete 5 milimetri, inclusiv benzile tiate din benzi
mai mari sau din folii fabricate din substanele enumerate n tabelul 2 din anexa I.
Produs textil: orice materie prim, produs semifabricat, fabricat, semiprelucrat, prelucrat,
semifinit sau finit, care este constituit exclusiv din fibre textile, oricare ar fi procedeul de
am denumirea fibrelor textile i etichetarea
Acest regulament stabilete dispoziiile armonizate referitoare la etichetarea i marcarea
produselor textile, pentru a elimina obstacolele din calea pieei interne n sectorul textil i a garanta
informarea corespunztoare a consumatorilor.

Acest regulament stabilete dispoziiile privind:

denumirea fibrelor textile * n ceea ce privete definiia i utilizarea lor, pentru a preciza
compoziia fibroas a produselor textile;
etichetarea produselor textile * care conin pri netextile de origine animal;
metodele de analiz pentru verificarea informaiilor indicate pe etichete sau pe marcaje.

Produsele care fac obiectul regulamentului

Acest regulament se aplic produselor textile, i anume:

produselor textile care conin fibre textile n proporie de cel puin 80 % din greutatea lor;
produselor asimilate produselor textile.

Regulamentul nu se aplic produselor textile ncredinate unor persoane care i

desfoar activitatea la domiciliu sau unor ntreprinderi independente, fr s le fie
transferate cu titlu oneros drepturile de proprietate asupra lor i nici produselor textile
confecionate de ctre croitori liber-profesioniti.
Denumirea fibrelor textile
Descrierea compoziiei fibroase a produselor textile trebuie s foloseasc fibrele
textile enumerate n anexa I la regulament. Regulamentul precizeaz ce denumire
corespunde fiecrui tip de fibr. Utilizarea acestor denumiri pentru alte fibre este interzis.
Productorii au posibilitatea de a solicita Comisiei Europene s adauge o denumire
unei fibre textile noi n anexa I la regulament. La cererea acestora trebuie anexat un dosar
tehnic ntocmit n conformitate cu anexa II i care conine urmtoarele informaii:

denumirea, definiia i identificarea propuse ale noii fibre textile;

metode de identificare i de cuantificare suficient de elaborate;
informaii suplimentare referitoare la eventuale reacii alergice, la procesul de producie sau la
interesul reprezentat pentru consumatori.

Indicarea compoziiei produselor textile

Utilizarea termenilor 100 %, pur sau integral este limitat la produsele compuse
dintr-o singur fibr textil.
Termenii ln virgin sau ln (precum i termenii enumerai n anexa III) pot fi
nscrii pe etichet cu condiia ca produsul s fie compus n exclusivitate dintr-o fibr de ln
care nu a fost anterior ncorporat ntr-un produs finit i care nu a suferit operaiuni de filare.
n cazul n care lna este coninut ntr-un amestec de fibre textile, termenul ln virgin
poate fi nscris pe etichet dac:

coninutul total de ln este alctuit dintr-o singur fibr de ln;

cantitatea de ln reprezint cel puin 25 % din masa total a amestecului;
lna este amestecat numai cu o singur alt fibr n cazul unui amestec de destrmtur.

Produsele textile alctuite din mai multe fibre sunt etichetate cu denumirea i
procentul din greutate al tuturor fibrelor care le compun, n ordine descresctoare.
Termenul alte fibre poate fi utilizat dac anumite fibre care reprezint o cantitate
foarte mic din greutatea produsului nu pot fi desemnate la momentul fabricrii produsului
sau pentru fibrele care nu figureaz n anexa I. Termenii fibre n amestec sau compoziie
textil nedeterminat pot fi utilizai pentru produsele textile a cror compoziie este dificil de
precizat n momentul fabricrii.
Prezena prilor netextile de origine animal n produse textile se semnaleaz prin
utilizarea expresiei Conine pri netextile de origine animal n etichetarea produselor.
Etichetarea i marcarea produselor textile

Atunci cnd sunt introduse pe pia, produsele textile sunt etichetate i marcate
durabil, lizibil i vizibil, astfel nct s se indice compoziia lor fibroas. n cazul produselor
care nu sunt destinate consumatorului final, aceste etichete sau marcaje pot fi nlocuite cu
documente comerciale de nsoire. Documentele respective sunt furnizate de ctre
productorul produsului.
n cazul produselor textile constnd n dou sau mai multe componente care nu au
aceeai compoziie de fibre textile, trebuie indicat compoziia fibroas a fiecreia dintre
componente.
Etichetarea nu trebuie s conin abrevieri. De asemenea, etichetarea trebuie s fie
disponibil n limba oficial sau n limbile oficiale ale statului membru pe teritoriul cruia
produsele sunt introduse pe pia.

Ambalarea produselor confecionate

Ambalarea are rolul de a conserva produsele confecionate, n timpul transportului i
depozitrii acestora.
Asigurarea unei prezentri ct mai estetice a mrfurilor cu ambalaje atragtoare determin
creterea valorii mrfurilor.
Confeciile se ambaleaz n funcie de natura produsului, de destinaie, de locul depozitrii i
de mijlocul de transport.
Tipuri de ambalaje:
pungi

cutii
hrtie

tender
umera
etichete

Ambalarea produselor de lenjerie

Sortimentul de lenjerie este compus din: maiouri,bluze, cmi, pijamale.etc.
Ambalarea cmilor

Ambalarea cmilor se face manual sau mecanizat, cu mese speciale de mpachetat

cmi. Pentru mpachetare sub gulerul cmii se aseaz o band de carton sau material plastic la
dimensiunile gulerului, pentru a se menine formatul n timpul conservrii.
Plierea cmii se face pe un carton avnd form dreptunghiular cu prelungire la gt. Pe
carton cmaa se strnge, se fixeaz cu ace i se introduce n punga de polietilen sau n cutia de
ambalat.
Manetele i manetele se fixeaz cu dou cleme de material plastic sau cu ace i le menine
ntinse pe carton.Cmile se aseaz n cutii de carton, dup care se leag cutia i se aplic eticheta
cu toate datele privind produsul (mrime, calitate, model).
Masa de pliat cmi este prevut cu o serie de dispozitive necesare operaiilor de pliat
(fig3.3 b). Pentru pliat se aseaz cmaa pe masa 1, iar gulerul acesteia se fixeaz cu clema 2.
n prelungirea clemei este prevzut anul 3 care protejeaz nasturii i asigur simetria
cmii mpachetate. Plierea se face cu ajutorul ablonului 4 care prin oscilare pe suprafaa mesei,
fixeaz spatele i piepii n regiunea central.
Pentru pliere, prile laterale se rsfrng peste ablon cu ajutorul braelor 5 i 6 fiin puse n
micare prin pedala7 sau prin maneta 8. Acestea prin acionare rasfrng prile laterale ale cmii
peste ablon.
Pliera n lungime se face manual, fie cu dispozitivul care rsfrnge cmaa spre stnga, la
dimensiunea ablonului.
Cmile clcate sau accesoriile necesare plierii sunt depuse n coul 9.

Ambalarea bluzelor brbteti

Dup ce s-au clcat i au fost pliate bluzele se introduc n pungi i se aeaz in cutii de cte
zece buci.
Ambalarea mbrcmintei subiri:
a. Ambalarea rochiilor i a bluzelor pentru femei
Rochiile pentru femei sunt transportate pe umerae, iar bluzele se mpacheteaz n cutii de
carton, numrul lor fiind n funcie de volum i de calitatea produsului.
b.Ambalarea fustelor plisate
Fustele plisate sunt confecionate din esturi tergal, care necesit un ambalaj corespunztor.
Ambalajul destinat fustei plisate este o cutie din carton, avnd dimensiuni potrivite, n care fusta se
aeaz nvelit n foi de ambalaj.
Ambalarea mbrcmintei exterioare:
Costumele brbteti se ambaleaz mpachetnd pantalonul mpreun cu haina.
Pentru livrare costumul se aeaz pe umerae sau se pliaz i se mpacheteaz n cutii n
care se aeaz n lzi sau containere dup aceleai reguli ca i celelalte produse.
Ambalarea pardesiurilor i a paltoanelor se face pe umerae sau n cutii speciale.
Ambalarea pe umerae sau n cutii se face individual, produsele fiind nvelite cu hrtie sau
introduse n pungi de polietilen.

Ambaleaz produse confecionate

FIA DE LUCRU
Lucrai individual
Timp de lucru: 30 min

Sarcini de lucru:
1. Identificai tipurile de ambalaje utilizate n confecii.
2. Specificai importana operaiilor de ambalare a produselor confecionate.
3. Din lista de ambalaje i produse auxiliare enumerate mai jos selectai pe cele necesare la
ambalarea produselor menionate n tabel. Scriei n rubrica respectiv ordinea logic de realizare a
operatiilor de ambalare a produsului.
Lista: punga, sac, cutie, etichet, umera, ace cu gmlie,suport pentru guler, suport pentru
carton.
Produse confecionate
Cmaa de noapte pentru
femei
Cmaa pentru brbai

Rochie pentru femei

Palton

Materiale necesare la
ambalare

Operaii de ambalare

Cuprins
CAPITOLUL 1. EFECTUAREA MUNCII IN ECHIPA..................................................................2
APLICAREA FORMEI DE MUNC N ECHIP......................................................................2
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC................................................................................2
Clasificarea locurilor de munc:...................................................................................... 2
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC DIN PUNCT DE VEDERE AL ELEMENTELOR SALE
COMPONENTE................................................................................................................. 3
Echipe eficiente........................................................................................................... 7
CAPITOLUL 2. COMUNICARE INTERACTIVA LA LOCUL DE MUNCA......................................8
Relaii interumane. Comunicaia..................................................................................... 8
Grupuri i relaii informare n SC..................................................................................... 8
Elemente de teoria comportamentului............................................................................8
CAPITOLUL 3. PLANIFICAREA ACTIVITATII PROPRII.............................................................8
Controlul, sortarea i relaxarea materialelor..................................................................8
pnuirea materialelor.................................................................................................... 8
Controlul, sortarea i relaxarea materialelor..................................................................8
pnuirea materialelor.................................................................................................... 8
CROIREA MATERIALELOR................................................................................................. 8
Controlul i formarea pachetelor........................................................................................ 8
Prelucrarea detaliilor.......................................................................................................... 8
Asamblarea detaliilor......................................................................................................... 8
Clcarea final................................................................................................................ 8
Controlul tehnic de calitate............................................................................................. 8
Ambalarea i depozitarea produselor................................................................................. 8
CAPITOLUL 4. RESPECTAREA NORMELOR DE PROTECTIE A MUNCII SI DE PREVENIRE SI
STINGERE A INCENDIILOR.................................................................................................. 8
APLICAREA NORMELOR I PRINCIPIILOR DE PROTECTIA MUNCII....................................8
NORMATIVE DE PROTECIE A MUNCII, PROCES TEHNOLOGIC......................................8
MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA MAINILE DE CUSUT SIMPLE..................................8
GHID DE TERMINOLOGIE DE SECURITATE A MUNCII.....................................................8
CAPITOLUL 5. EFECTUAREA OPERATIEI DE CROIRE............................................................8
CAPITOLUL 6. EFECTUAREA OPERATIEI DE CONFECTIONARE............................................8
INTRODUCERE................................................................................................................. 8
NOIUNI DESPRE MBRCMINTE....................................................................................8
FUNCIILE MBRCMINTEI............................................................................................. 8
CARACTERISTICILE IGIENICE ALE IMBRACAMINTEI...........................................................8

STUDIUL MATERIALELOR SI MATERIEI PRIME UTILIZATE PENTRU CONFECIONAREA

MBRCMINTEI.............................................................................................................. 8
TEHNOLOGIA CONFECIONRII SEMIFABRICATELOR.......................................................8
STRUCTURA PROCESULUI TEHNOLOGIC..................................................................8
MASINA DE CUSUT BUTONIERE.................................................................................... 8
CAPITOLUL 7. CONTROLUL CALITATIV AL OPERATIEI DE CONFECTIONARE........................8
APLICAREA PROCEDURILOR DE CALITATE......................................................................8
CONTROLUL TEHNIC DE CALITATE................................................................................... 8
CAPITOLUL 8. MENTINEREA SI INTRETINEREA UTILAJULUI..................................................8
REGLAREA, REPARAREA SI INTRETINEREA MAINILOR DE CUSUT SIMPLE.......................8
DESERVIREA MAINII DE CUSUT SIMPLE.........................................................................8
FISA DE LUCRU................................................................................................................ 8
Acul mainii simple de cusut din imaginea alturat are vrful rupt. Pentru a putea
efectua operaia de coasere, acesta trebuie nlocuit..........................................................8
CAPITOLUL 9. FINISAREA SI PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU DEPOZITARE...................8
PARAMETRII TRATAMENTULUI UMIDOTERMIC..................................................................8
CAPITOLUL 10. AMBALAREA PRODUSELOR........................................................................8
AMBALARE PRODUSE TEXTILE......................................................................................... 8