CLASIFICAREA MAŞINILOR DE TRICOTAT

În realizarea unei game atât de diversificate de tricotaje un rol important îl au şi

constructorii de maşini de tricotat care de-a lungul timpului au căutat să le diversifice din
punct de vedere constructiv. Pentru diferenţierea acestora se pot lua în considerare mai multe
criterii de clasificare:
1. După procedeul de tricotare:
 Maşini ce tricotează prin procedeul de tricotare cu buclare prealabilă ( au
în dotare obligatoriu organe de buclare )
 Maşini ce tricotează prin procedeul de tricotare cu buclare finală ( lipsesc
organele de buclare)
 Maşini ce tricotează prin procedeul de tricotare combinat ( sunt dotate
obligatoriu cu două fonturi dintre care una utilizează procedeul de
tricotare cu buclare prealabilă iar cealaltă utilizează procedeul de tricotare
cu buclare finală )
2. După structura tricotului:
 Maşini ce produc tricoturi din bătătură
 Maşini ce produc tricoturi din urzeală
3. După forma tricotului:
 Maşini ce produc tricoturi plane:
 Metraj
 Panouri plane tricotate în lanţ
 Panouri plane tricotate bucată cu bucată
 Produse cu grad ridicat de asamblare prin trcotare
 Produse tricotate integral
 Maşini ce produc tricoturi tubulare:
 Metraj
 Panouri tubulare tricotate în lanţ
 Produse cu grad ridicat de asamblare prin tricotare

59
  Produse tricotate integral
4. După forma şi numărul fonturilor:
 Maşini rectilinii de tricotat
 Cu o fontură
 Cu două fonturi
 Maşini circulare de tricotat
 Cu diametru mare
 Cu o fontură
o Sub formă de cilindru
o Sub formă de disc
 Cu două fonturi
o Cu cilindru şi disc
o Cu doi cilindri
 Cu diametru mic
 Cu o fontură
o Un cilindru
o Cilindru şi disc cu cârlige
 Cu două fonturi
o Cu cilindru şi disc
o Cu doi cilindri
5. După tipul acelor:
 Maşini înzestrate cu ace cu limbă
 Maşini înzestrate cu ace cu cârlig
 Maşini înzestrate cu ace compuse
6. După gradul de automatizare:
 Maşini de tricotat manuale
 Maşini de tricotat mecanizate
 Maşini de tricotat automate cu comenzi mecanice
 Maşini de tricotat automate cu comenzi electromagnetice sau electronice

60
 Maşinile rectilinii de tricotat cu două fonturi sunt specializate în producerea
tricoturilor sub formă de panouri tricotate în lanţ, precum şi a detaliilor conturate sau
semiconturate pentru îmbrăcăminte exterioară, mănuşi, garnituri, articole speciale.
Principalele tipuri de fire ce se prelucrează pe aceste maşini sunt în corelaţie cu
destinaţia produselor, respectiv fire de lână şi tip lână.

Maşinile circulare de tricotat cu diametru mare sunt specializate în realizarea

tricoturilor tubulare metraj sau în panouri, destinate articolelor de lenjerie,
îmbrăcăminte exterioară sau altor scopuri.
Pe aceste maşini pot fi prelucrate materii prime variate, începând cu firele de
bumbac şi tip bumbac şi continuând cu firele sintetice şi cele artificiale.
Gama de structuri ce pot fi realizate pe aceste maşini este foarte variată, datorită
posibilităţilor mari de acţionare şi selectare a organelor de formare a ochiurilor.

61
 Maşinile circulare de tricotat cu diametru mic sunt specializate în realizarea
diferitelor variante de ciorapi destinaţi tuturor categoriilor de purtători: copii şi adulţi
La producerea ciorapilor se utilizează o gamă largă de materii prime, cum ar fi :
fire poliamidice filamentare, fire de bumbac sau tip bumbac, fire de lână sau tip lână,
precum şi fire elastomere.
Maşinile de tricotat ciorapi se aseamănă din punct de vedere constructiv cu
maşinile circulare cu diametru mare, deosebindu-se de acestea prin dimensiunile
fonturilor, care sunt adaptate la specificul şi dimensiunile produselor.

62
 Maşinile de tricotat din urzeală produc tricoturi, în general, de formă plană, şi
numai pentru anumite destinaţii şi sub alte forme. Tricoturile produse pe aceste maşini
pot avea destinaţii multiple; pentru articole de îmbrăcăminte (lenjerie, îmbrăcăminte
exterioară, corsetărie ), pentru decoraţii interioare ( perdele, draperii, pluşuri şi stofe de
mobilă, mochete ), pentru articole tehnice (plase de pescuit, pentru ambalaje, pentru
agricultură, filtre etc. ), pentru articole medicale (proteze vasculare, petice pentru
plastii, pansamente, bandaje ), pentru articole de sport şi de plajă ( costume de baie,
costume pentru sportivi, pălării, încălţăminte ).
Pe aceste maşini se prelucrează o gamă largă de materii prime: fire de bumbac şi
tip bumbac, fire de lână şi tip lână, fire artificiale şi sintetice.

.2. PROCEDEE DE TRICOTARE

Transformarea firelor în ochiuri pe maşinile de tricotat se realizează cu ajutorul

organelor de formare a ochiurilor.
Etapele succesive de transformare a firului în ochi, prin acţiunea organelor de formare
a ochiurilor ale maşinilor de tricotat, poartă denumirea de faze de formare a ochiului.
Procesul de formare a ochiurilor pe orice maşină de tricotat cuprinde aceleaşi faze,
deosebirile apărând numai în succesiunea lor şi particularităţile de execuţie ale acestora.

63
 Producerea ochiurilor normale se realizează într-o succesiune de zece faze a căror
ordine de desfăşurare determină procedeul de tricotare. Astfel se pot deosebi trei procedee de
tricotare:
 Procedeul de tricotare cu buclare prealabilă
 Procedeul de tricotare cu buclare finală
 Procedeul de tricotare combinat
Procedeul de tricotare cu buclare prealabilă se caracterizează prin aceea că faza de
buclare se execută la începutul procedeului imediat după faza de depunere a noului fir. Pentru
realizarea buclării se utilizează organe de buclare reprezentate în cea mai mare măsură de
platine de buclare. În tabelul 3.2.1 se prezintă fazele procedeului de tricotare cu buclare
prealabilă.
Prezenţa organelor de buclare pe o maşină de tricotat este elementul ce determină
încadrarea maşinii în grupa celor ce utilizează pentru formarea ochiurilor procedeul de
tricotare cu buclare prealabilă.
Tabelul 3.2.1
Nr. Denumirea fazei Ac cu cârlig Ac cu limbă
fază
Faza I Închiderea : ochiul vechi se
deplasează de sub cârligul acului
pe tija acului, la o distanţă
suficientă care să permită
depunerea firului
Faza II Depunerea firului: conducătorul
de fir depune firul în faţa
cârligului acului
Depunerea firului se Depunerea firului se
face pe tija acului face limba deschisă a
acului

64
Faza III Buclarea : încovoierea firului
între ace de către platinele de
Buclarea firului se
buclare. amplitudinea mişcării Buclarea firului se
face pe limba deschisă
platinelor de buclare printre ace face pe tija acului.
a acului
se numeşte adâncime de buclare
(x)
Faza IV Introducerea sub cârlig:
deplasarea buclei pe tijă,
respectiv de pe limbă, sub
cârligul acului
Faza V Presarea: izolarea buclei sub
cârligul acului

Sub acţiunea preselor, Închiderea limbii

vârful cârligului acului se face sub

pătrunde acţiunea ochiului

în decupajul său, vechi, care s-a

realizându-se izolarea deplasat pe tijă; se

buclei sub cârlig izolează astfel bucla

sub cârligul acului.

Faza VI Trecerea ochiului vechi: ochiul

vechi se deplasează de-a lungul
cârligului presat, respectiv limbii
acului, spre capul acului
Faza Unirea: ochiul vechi a ajuns la
VII capul acului căzând peste bucla
de sub cârlig

65
Faza Aruncarea : ochiul vechi
VIII depăşeşte capul acului căzând
peste bucla de sub cârlig
Faza IX Formarea ochiului nou: ochiul
vechi alunecă în lungul
flancurilor buclei de sub cârlig,
formând ochiul nou
Faza X Tragerea : noul ochi este
orientat pe direcţia tricotului de
către forţele de tragere

Procedeul de tricotare cu buclare finală se caracterizează prin aceea că formarea

ochiului se realizează prin tragerea firului de către ac printre flancurile ochiului vechi reţinut
la nivelul liniei de aruncare ( La). Linia de aruncare este constituită din bărbiile platinelor de
aruncare sau marginile dinţilor de aruncare. Buclarea firului se realizează spre sfârşitul
procedeului şi coincide cu faza de formare a ochiului nou. În tabelul 3.2.2. se prezintă
procedeul de tricotare cu buclare finală.
Tabelul 3.2.2
Nr. Denumirea fazei Ac cu cârlig Ac cu limbă
fază
Faza I Închiderea : acul se deplasează ,
ochiul vechi fiind reţinut la
nivelul liniei de aruncare
Faza II Depunerea firului:
conducătorul de fir depune firul
pe ace
Depunerea firului se Depunerea firului se

face pe tija acului face pe limba acului

deschisă

66
Faza III Introducerea sub cârlig:
deplasarea firului sub cârligul
acului se face prin deplasarea Deplasarea firului de
Deplasarea firului de
acelor pe limba deschisă sub
pe tijă sub cârligul
acului cârli-
gul acului
Faza IV Presarea: izolarea firului sub
cârligul acului se face prin
deplasarea acelor
Sub acţiunea preselor Sub acţiunea
ochiurilor vechi
Faza V Trecerea ochiului vechi: se
realizează tot printr-o mişcare
suplimentară a acului, care
permite ca ochiul vechi să se
deplaseze spre capul acului
Faza VI Unirea: ochiul vechi a ajuns la
capul acului datorită mişcării
acului, este în contact cu firul de
sub cârlig
Faza Aruncarea : ochiul vechi
VII depăşeşte capul acului căzând
peste firul de sub cârlig

Faza Buclarea şi formarea ochiului

VIII nou: firul de sub cârlig este tras
prin ochiul vechi, reţinut la
nivelul liniei de aruncare,
datorită mişcării suplimentare a
acului; amplitudinea acestei

67
 mişcări se numeşte adâncime de
buclare
Faza IX Tragerea : ochiul nou este
orientat pe direcţia tricotului şi
datorită unei mişcări a acului în
sens invers mişcărilor anterioare

Procedeul de tricotare combinat

Formarea ochiurilor prin procedeul de tricotare combinat se întâlneşte la
maşinile de tricotat cu două fonturi, dispuse astfel:
- În plan vertical – fontura activă; acele acestei fonturi formează ochiuri prin
procedeul de tricotare cu buclare prealabilă
- În plan orizontal – fontura pasivă; acele acestei fonturi formează ochiuri prin
procedeul de tricotare cu buclare finală
Maşina Cotton cu două fonturi formează ochiuri prin acest tip de procedeu de tricotare.
Procedeul de tricotare combinat prezintă o succesiune de 15 faze de formare a
ochiurilor, după cum urmează .

1.Închiderea pentru acele Fa , în timp ce acele Fp staţionează în poziţia de închidere

neterminată.

68
 2.Depunerea firului pe acel Fa.

3.Buclarea firului pe acele Fa; buclarea se face cu o adâncitură de buclare mare,care

să permită , în final , formare a două ochiuri normale.

4.Introducerea sub cârlig a buclei nou formate pe acele Fa.

5.Presarea cârligelor acelor Fa.

69
 6.Trecerea ochiului vechi peste cârligele acelor Fa şi realizarea închiderii pentru acele
Fp.

7.Unirea pentru acele Fa.

8.Aruncarea pentru acele Fa şi depunerea firului pentru acele Fp, pe tijele acelor Fp
căzând buclele de platină ale ochiurilor nou formate pe acele Fa.Aceste bucle de platină au
rol de fir nou depus.

9.Formarea pe acele Fa.

70
10.Introducerea sub cârlig la acele Fp.

11.Presarea la acele Fp.

12.Trecerea ochiului vechi peste cârligul presat al acelor de la Fp.

13.Unirea şi aruncarea la acele Fp.

71
 14.Buclarea şi formarea pentru acele Fp; ochiurile noi se formează prin tragerea
firului prin ochiul vechi reţinut la nivelul liniei de aruncare. Adâncimea de buclare este ,,X”.

15.Tragerea se execută atât pentru ochiurile nou formate ale Fa, cât şi pentru cele ale
Fp.

S-au folosit notaţiile :

Fa = fontura activă B= buclă
Fp= fontura pasivă OV= ochi vechi
F = fir ON = ochi nou

ORGANE DE FORMARE A OCHIURILOR

Formarea ochiurilor pe maşinile de tricotat este realizată prin acţiunea sincronizată a
organelor de formare a ochiurilor.

72
 Organele de formare a ochiurilor cu care sunt înzestrate maşinile de tricotat se clasifică
după modul de participare la procesul de formare a ochiurilor, în:
 Organe principale – cu participare directă în procesul de formare a ochiurilor,
unele din ele venind în contact direct cu firele sau cu elemente ale ochiurilor;
 Organele auxiliare – cu funcţiuni de transmitere a mişcărilor spre organele
principale sau cu funcţiuni tehnologice
Conform acestui principiu de clasificare , în tabelul 3.3.1 Sunt prezentate principalele
grupe de organe de formare a ochiurilor.

Tabel 3.3.1 Clasificarea organelor de formare a ochiurilor

Organe Principale Ace Cu cârlig
de Cu limbă
formare a Speciale
ochiurilor Platine universale
- specializate - în - simple
executar - desenatoare
ea unei
faze
- în - simple
executar - desenatoare
ea unui
grup de
faze
Prese - comune - circulare - simple
- rectilinii - desenatoare
-individuale - simple
- desenatoare
Conducătoare pentru maşini care produc tricoturi din bătătură

73
 de fir pentru maşini care produc tricoturi din urzeală
Auxiliare - care transmit mişcări organelor - conducătoare
principale de ace
- împingătoare
- selectoare
- cu funcţiuni tehnologice - pentru
începerea
tricotului
- pentru
conturarea
marginilor
tricotului
- pentru
transferul
ochiurilor
- pentru
dublarea
bordurilor

3.3.1. Organele principale de formare a ochiurilor

Acele – sunt elemente de bază ale mecanismului de formare a ochiurilor, fiind
suportul direct al ochiurilor sau al elementelor ochiului în formare.
Acele se prezintă într-o mare varietate de forme constructive, cele mai des utilizate
fiind: acele cu cârlig, acele cu limbă obişnuite sau cu două capete şi acele compuse de tip ace
tubulare sau ace cu teacă şi zăvor exterior. Ele sunt confecţionate din oţel special, elastic şi
rezistent la uzură.

74
În figura 3.3.1 sunt prezentate variante ale acelor cu cârlig.

Fig. 3.3.1 Variante de ace cu cârlig

1. Ac cu cârlig cu călcâi de fixare – format din a – tija acului, b – cârligul acului,
c – vârful cârligului acului, d – cupa acului, e - călcâiul de fixare în fontură;
2. Ac cu cârlig îndoit cu călcâi de cuplare. Călcâiul c serveşte cuplării acului cu
un organ auxiliar prin intermediul căruia va fi acţionat;
3. Ac cu cârlig cu umăr de extindere u şi lamelă de transfer l cu ajutorul cărora
poate fi executat transferul unui ochi de pe un ac pe altul.
Acele cu cârlig trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 Să fie elastice pentru a rezista acţiunii presei
 Deschiderea cârligului trebuie să fie corespunzătoare grosimii firului
 La aceeaşi fineţe, acele trebuie să aibă cârlige de aceeaşi lungime
 Să fie bine şlefuite şi lustruite, pentru a nu avea asperităţi care ar deteriora firul
în timpul lucrului
 Tija trebuie să fie dreaptă şi fără îndoituri; privit de sus, cârligul şi capul acului
trebuie să reprezinte o linie dreaptă, pe aceeaşi direcţie cu tija acului.
În figura 3.3.2 sunt prezentate variante ale acelor cu limbă:
1. Ac cu limbă – format din : a – tija acului, b – cârligul acului, c – limba acului, d
– cupa limbii acului, e – articulaţia limbii, f – călcâiul de acţionare ( poate fi de

75
 diferite înălţimi ), g – coada acului. Acest ac este obţinut din bandă de oţel prin
ştanţare.
2. Ac cu limbă – obţinut din sârmă de oţel, prin îndoire şi presare. Călcâiul „c” s-a
obţinut prin îndoire.
3. Ace cu limbă cu călcâie la două nivele: ace lungi „i” şi scurte „s”, a) de la
maşini interloc, b) de la maşini universale;
4. Ac cu limbă cu călcâie în etaj – la două nivele;
5. Ac cu limbă cu călcâie în etaj – la patru nivele;
6. Ac cu limbă cu scobitură pe spatele tijei – pentru micşorarea solicitărilor
ochiului la execuţia fazei închiderii;
7. Ac cu limbă cu umăr de extindere – pentru transfer ( u – umăr de extindere, l –
lamelă de transfer );
8. Ac cu limbă cu cârlig îndoit – pentru obţinerea tricoturilor vanisate cu desen
prin flotare;
9. Ac cu limbă cu cârlig îndoit – pentru obţinerea tricoturilor vanisate cu desen
prin flotare;
10.Ac cu limbă cu călcâi de cuplare rotund;
11.Ac cu călcâi de cuplare drept;
12.Ac cu limbă cu rădăcină de fixare – în plăcuţă;
13.Ac cu limbă şi cârlig de lungime mare – pentru maşini de tricotat din urzeală -
pentru dantele
14.Ac cu limbă cu două capete.

76
 Fig. 3.3.2 Variante de ace cu limbă
Acele cu limbă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 Să fie bine lustruite pe toată suprafaţa, pentru a se deplasa uşor în şanţurile
fonturii;
 Să nu prezinte margini ascuţite, lovituri sau să fie ruginite, deoarece acestea pot
provoca ruperea firului şi îngreunarea deplasării ochiurilor pe ace;
 Limba acului să oscileze uşor în jurul axului ei, iar călcâiul să fie perpendicular
faţă de tija acului;
 Lungimea şi înălţimea cârligului, lăţimea călcâiului, precum şi celelalte
dimensiuni ale acului trebuie să fie egale în cazul aceleiaşi fineţi de ace.

77
 În figura 3.3.3 sunt prezentate variante de ace compuse din care se evidenţiază acele
cu teacă şi zăvor, care datorită construcţiei contribuie la : micşorarea amplitudinii
deplasărilor totale ale acului; ceea ce determină creşterea corespunzătoare a vitezei de
tricotare în special la maşinile de tricotat din urzeală.
O altă categorie de ace, prezentată în figura 3.3.4 sunt acele speciale , care au o
răspândire mai redusă dar care prin forma lor constructivă ajută la realizarea diferitelor
structuri de tricoturi.

Fig. 3.3.3 Variante de ace compuse fig. 3.3.4 Variante de ace

speciale

Platinele – sunt organe principale de formare a ochiurilor care participă la

execuţia diferitelor faze de formare a ochiurilor, încât după rolul lor în acest proces, ele
pot fi împărţite în două categorii:
 Platine universale – care participă la executarea tuturor fazelor de formare a
ochiurilor. În figura 3.3.5 se prezintă cele două tipuri de platine universale
utilizate până în prezent.

78
 1. Platină universală (pentru maşina circulară) – prevăzută cu : gb – gât de
buclare, gi – gât de închidere şi ba – bărbie pentru aruncare
2. Platină universală ( maşina Lee)

Fig. 3.3.5 Platine universale

 Platine specializate – care participă la executarea unei faze sau a unui grup de
faze de formare a ochiurilor. Aceste platine pot fi la rândul lor : simple sau
desenatoare. Platinele desenatoare , în afara rolului lor de bază în procesul de
tricotare, au funcţii speciale în realizarea unor anumite tipuri de desene, în raport
cu care îşi capătă denumirea.
În figura 3.3.6 sunt prezentate diferite tipuri de platine specializate, simple, pentru
execuţia unei singure faze, după cum urmează:

79
Fig. 3.3.6 Platine specializate, simple, pentru executarea unei singure faze

1. Platină de buclare (maşina Cotton pentru îmbrăcăminte ) – prevăzută cu gb –

gât de buclare, b – bărbie, c – călcâi de acţionare;
2. Platină de buclare ( maşini Cotton pentru ciorapi);
3. Platină de egalizare de margine ( maşini Cotton pentru îmbrăcăminte)
4. Platină de egalizare ( maşini Cotton pentru ciorapi);
5. Platină de buclare ( maşina cu maieze) – prevăzută cu gb – gât de buclare, c-
locaş pentru acţionare;
6. Platină de aruncare (maşini cu maieze ) – prevăzută cu ba – bărbie pentru
aruncare;
7. Platină de aruncare ( maşini Cotton pentru ciorapi) - prevăzută cu ba – bărbie
pentru aruncare, c – călcâi de fixare în pieptenele cu platine de aruncare;

80
 8. 9. Platine (dinţi ) de aruncare ( maşini cu doi cilindre, pentru ciorapi ) –
prevăzute cu ba – bărbie pentru aruncare, c – călcâi de acţionare ;
În figura3.3.7 sunt prezentate diferite tipuri de platine specializate, simple pentru
execuţia a două sau trei faze, după cum urmează:
 Platină de închidere-aruncare ( maşini Cotton pentru îmbrăcăminte) ;
2 – 6 Platine de închidere – aruncare ( maşini circulare cu un cilindru pentru
ciorapi );
7. Platină de închidere – aruncare (maşini cu doi cilindri pentru ciorapi);
8. Platină de închidere – aruncare ( maşini de tricotat de tricotat băşti );
9 – 12 Platine de închidere – aruncare ( maşini circulare cu diametru mare )
13. Platină de închidere – aruncare ( maşini circulare cu un cilindru pentru
băşti )
Semnificaţia notaţiilor este următoarea :
gi – gât de închidere
ba – bărbie pentru aruncare
c - călcâi de acţionare

81
 Fig. 3.3.7 Platine specializate,simple, pentru execuţia a două sau mai multe
faze
Platinele desenatoare, în afara rolului lor principal în procesul de tricotare, au în plus
diferite roluri în realizarea unor tricoturi cu desene. Denumirea acestor platine este
determinată de tipul desenului în execuţia căruia participă cum ar fi:
1. Platină de vanisare ( maşina cu maieze ) are rolul de a realiza buclarea simultană a
două fire, de fond (F) şi de vanisare ( V ), în vederea obţinerii ochiurilor vanisate;
2. Platină de schimbare ( maşini cu un cilindru pentru ciorapi ) prevăzută cu scobitura
( s) în bărbia de aruncasure, utilizată la obţinerea tricoturilor vanisate cu desene prin
schimbare;
3. Platină de pluşare ( maşină circulară Mutiwaga ) – cu rol de a produce buclarea cu
adâncimi de buclare diferite a două fire, de fond şi de pluş în vederea obţinerii
tricoturilor pluşate;
4. Platină de pluşare ( maşina cu maieze );
5. Platină de pluşare ( maşini circulare cu diametru mare, cu o fontură);

82
 6. Platină dublă de pluşare ( maşini circulare cu diametru mare, cu o fontură), utilizată
la obţinerea tricoturilor cu bucle de pluş pe ambele părţi;
7. Platină de pluşare ( maşini cu un cilindru pentru ciorapi );
8. Platină cu gâturi de închidere în etaj ( maşini circulare cu diametru mare, cu o
fontură ) – utilizată pentru obţinerea tricoturilor vanisate cu fire de căptuşeală.
În figura 3.3.8 sunt prezentate câteva exemple ce ilustrează interacţiunea acelor cu
limbă şi a diferitelor tipuri de platine, pentru realizarea unora dintre fazele de formare a
ochiurilor.

Fig. 3.3.8 Interacţiunea acelor cu limbă şi a diferitelor tipuri de platine, pentru

realizarea unor faze de formare a ochiurilor
Presele – au rolul de a acţiona asupra cârligelor acelor în faza presării, pentru
izolarea sub cârlig a buclei sau firului, fiind organe principale de formare a ochiurilor.
Presele pot fi comune sau individuale:
 Presele comune realizează presarea tuturor acelor din fontură şi după forma
fonturii pot fi:
1. Prese circulare:simple(figura 3.3.9.a) sau desenatoare ( figura 3.3.9 b )

83
 2. Prese rectilinii: simple (figura 3.3.9 c ) sau desenatoare (figura 3.3.9 d)
 Presele individuale (figura 3.3.9 e, f ) pot acţiona succesiv, la maşini circulare,
sau simultan, la maşini rectilinii, existând posibilitatea acţionării lor cu selectare
în vederea obţinerii tricoturilor cu desene prin presare ( cu ochiuri duble)

Fig. 3.3.9 Variante de prese

Conducătoarele de fire – au rolul de a realiza alimentarea cu fire în faza
depunerii
La maşinile care produc tricoturi simple, conducătoarele de fire pot fi fixe sau mobile,
cele mobile având posibilitatea de a executa mişcările de translaţie, de rotaţie sau de oscilaţie.
În figura 3.3.10 sunt prezentate diferite variante de conducătoare de fire:

84
 Fig. 3.3.10 Variante de conducătoare de fir

a. Conducător de fir de la maşina rectilinie pentru alimentarea unui singur fir;

b. Conducător de fir de la maşina rectilinie pentru alimentarea a două fire F – fond,
V – vanisare
c. Conducător de fir de la maşini circulare cu diametru mare de tip bloc
paralepipedic;
d. Conducător de fir de la maşini circulare pentru ciorapi;
e. Conducător de fir individual – pasetă – de la maşini de tricotat din urzeală.
Pasetele sunt fixate pe o bară cu pasete;
f. Pasete jacard – utilizate la maşinile de tricotat din urzeală cu mecanism
desenator de selectare individuală a pasetelor;
g. Pasetă individuală - se fixează în funcţie de raportul de năvădire;
h. Conducător de fir tubular – pentru depunerea suplimentară a firelor de urzeală şi
bătătură la maşinile de tricotat din urzeală.

85
 3.3.2. ORGANE AUXILIARE DE FORMARE A OCHIURILOR
Organele auxiliare sunt prezente, conform necesităţilor, numai în structura anumitor
mecanisme de formare a ochiurilor, contribuind la creşterea posibilităţilor tehnologice ale
maşinilor.
a. Organele auxiliare care fac parte din lanţul cinematic de transmitere a
mişcărilor spre organele principale, în funcţie de mişcările transmise se
diferenţiază în trei categorii:
 Conducătoare de ace, care transmit acelor mişcări în ambele sensuri;
 Împingătoare, care transmit mişcări într-un singur sens;
 Selectoare, care transmit acelor diferite mişcări ( de deplasare într-un sens, de
oscilaţie ) realizând însă şi o selectare a acelor cărora le vor transmite aceste
mişcări.
Conducătoarele de ace ( figura 3.3.11 a, b, c ) se cuplează fie cu călcâiele de cuplare
ale acelor, care pot prezenta diferite forme: a. rotund; b. obişnuit sau se pot cupla direct cu
cârligul acului- c. în cazul acelor cu limbă cu două capete. În vederea acţionării,
conducătoarele de ac pot fi prevăzute cu călcâie la unul sau mai multe nivele. Cuplarea
permanentă a celor două organe: ac - conducător de ac permite transmiterea mişcărilor în
ambele sensuri în vederea formării ochiurilor. În cazul conducătoarelor de ace care se
cuplează cu cârligele acelor, cuplajul se poate desface la transferul acului dintr-o fontură în
alta.
Împingătoarele (figura 3.3.11 d, e, f ) se plasează în prelungirea acelor, având
călcâiele de acţionare la unul sau mai multe nivele. Între ac şi împingător neexistând o
legătură permanentă, mişcarea poate fi transmisă acului numai într-un singur sens (
împingere, înaintare ).
Selectoarele (figura 3.3.11 g, h ), ca şi împingătoarele, se plasează în prelungirea
acelor transmiţându-le mişcări similare, însă după o selectare prealabilă.

86
 În cele mai multe cazuri selectoarele sunt prevăzute cu două călcâie de acţionare: unul
inferior Ci şi altul superior Cs, între care se plasează un număr ( R ) de etaje de călcâie
desenatoare Cd
Organele auxiliare care fac parte din lanţul cinematic de transmitere a mişcărilor spre
organele principale, au suport comun cu acestea ( exemplu: canalele fonturii în cazul
acţionării acelor).

Fig. 3.3.11. Organe auxiliare care fac parte din lanţul cinematic de transmitere a
mişcării către organele principale

87
 b. Organele auxiliare care îndeplinesc anumite funcţii tehnologice participă la
executarea diferitelor operaţii tehnologice ca: începerea tricotului, tragerea
tricotului, transferul ochiurilor sau a elementelor de ochiuri, conturarea marginilor
tricotului prin îngustări sau lărgiri, dublarea bordurilor, sau pot servi la obţinerea
unor tricoturi cu desene.
În funcţie de tipul şi denumirea operaţiilor tehnologice la care participă aceste organe,
primesc şi denumirile corespunzătoare:
 Ace de îngustare sau de ajurare (figura 3.3.12 a ) formate din: tija (1), cupa (2),
vârful ascuţit (3) şi călcâiul de fixare în suport (4) – maşina Cotton;
 Ace de lărgire (figura 3.3.12 b) formate din tija (1), cupa (2), vârful sub formă
de lance (3) – maşina Cotton;
 Ace de început şi de dublare a bordurii ( figura 3.3.12 c) formate din tija (1).
Cupa (2). cârligul (3) şi călcâiul de fixare (4) – maşina Cotton;
 Platine de extindere şi transfer ( figura 3.3.12 d) formate din . corpul platinei (1),
umărul de extindere (2) şi călcâiul de acţionare (3) – maşini circulare cu
diametru mare;
 Cârlig de reţinere pentru dublarea bordurii (figura 3.3.12 e) formate din corpul
cârligului (1), cârligul propriu-zis (2), călcâiul de acţionare (3) – maşini cu un
cilindru şi disc cu cârlige, pentru ciorapi;
 Platine cu transfer lateral (figura 3.3.12 f) – maşini rectilinii cu două fonturi;
 Cârlige sau ştifturi pentru formarea buclelor de pluş (figura 3.3.12 g,h ) – la
maşini circulare cu diametru mare (g), la maşini de tricotat din urzeală (h);
 Platine pentru susţinerea şi transportul firelor de bătătură depuse pe întreaga
lăţime a fonturii (figura 3.3 12 i) – maşini de tricotat din urzeală.

88
 Fig. 3.3.12 Organele auxiliare care îndeplinesc anumite funcţiuni
tehnologice
Organele auxiliare cu funcţiuni tehnologice – pot fi fixate în diferiţi suporţi
(piepteni cu ace de îngustare, cu ace de început, cu ace de ajurare etc.)sau au ca suport
fonturile principale (platine de extindere şi transfer, cârlige pentru buclarea firului de
pluş) sau auxiliare (disc cu cârlige de reţinere pentru dublarea bordurilor la ciorapi,
fonturi auxiliare cu platine de transfer lateral, bază cu cârlige pentru formarea pluşului
buclat la maşini de tricotat din urzeală, bare pentru platine de transport a firelor de
bătătură depuse pe întreaga lăţime a fonturii).

ACŢIONAREA ORGANELOR DE FORMARE A OCHIURILOR

Acţionarea organelor de formare a ochiurilor reprezintă transmiterea prin comenzi a

unor mişcări necesare imprimării traiectoriilor necesare obţinerii anumitor efecte tehnologice.
Acţionarea se face diferit în funcţie de modul de amplasare a organelor de formare a
ochiurilor în suportul lor. Astfel avem mai multe cazuri :

89
  În cazul în care organele de formare a ochiurilor sunt fixe în suportul lor, acestea
execută mişcări împreună cu suportul ( mişcări de rotaţie, translaţie sau pe
traiectorii curbe plane) – acţionare simultană împreună cu suportul lor.
Această situaţie este întâlnită la maşini de tricotat Cotton (acele şi platinele de
închidere-aruncare ), maşini de tricotat din urzeală ( acele, platinele, pasetele).
 În cazul în care organele de formare a ochiurilor sunt plasate liber în suportul
lor, acestea pot executa, după necesităţi, atât mişcări succesive cât şi simultane
independente de ale suportului – acţionarea individuală ( succesivă ). Această
situaţie întâlnită la celelalte maşini care produc tricoturi din bătătură, oferă
posibilităţi de acţionare mult mai largi, mişcările putând fi transmise prin sistem
de came de translaţie, mecanisme desenatoare sau hidraulice.
Particularizând principiile generale de acţionare, pentru cazul acţionării acelor liber
plasate în canalele fonturii, acţionarea acestora poate fi clasificată conform tabelului
3.4.1

Tabelul 3.4.1 Clasificarea acţionării acelor libere în suportul lor

Acţiona Directă Prin came La un nivel
re - Asupra călcâielor de o singură
înălţime
- Asupra călcâielor de mai multe
înălţimi
La mai multe nivele
- Asupra călcâielor de o singură
înălţime
- Asupra călcâielor de mai multe
înălţimi
Prin mecanism desenator

90
 Indirectă Într-un sens La un nivel
- Asupra călcâielor de o singură
înălţime
- Asupra călcâielor de mai multe
înălţimi
La mai multe nivele
- Asupra călcâielor de o singură
înălţime
- Asupra călcâielor de mai multe
înălţimi
În ambele La un nivel
sensuri - Asupra călcâielor de o singură
înălţime
- Asupra călcâielor de mai multe
înălţimi
La mai multe nivele
- Asupra călcâielor de o singură
înălţime
- Asupra călcâielor de mai multe
înălţimi
Combinată Într-un sens
În cazul acţionării directe, acele primesc mişcările necesare parcurgerii unei anumite
traiectorii prin intermediul călcâielor proprii de acţionare, iar în cazul acţionării indirecte,
acele primesc aceste mişcări prin intermediul unor organe auxiliare ( conducătoare de ace,
împingătoare, selectoare).

3.4.1 Poziţii caracteristice ale acelor

Acţionarea acelor are ca scop parcurgerea de către acestea a diferite traiectorii, care
determină realizarea diferitelor tipuri de ochiuri. Tipul traiectoriei şi implicit efectul

91
tehnologic sunt determinate de poziţiile caracteristice pe care acele le pot ocupa într-un
sistem de came de acţionare.
În figura 3.4.2 sunt prezentate poziţiile caracteristice ale acelor cu limbă într-un
sistem de came de acţionare format din came de ridicare ( R ), de închidere ( I), de buclare (
B), precum şi cele ocupate de ace sub acţiunea altor tipuri de came: de transfer-predare ( CT),
transfer-primire (CR ), pentru poziţia de pieptene ( P ), de anulare ( CA ), de introducere în
funcţiune (IF ). Aceste poziţii sunt denumite şi caracterizate după cum urmează:
S – staţionare – poziţia în care capul acului este plasat la nivelul liniei de
aruncare La, iar sub cârligul acului se află elementul format într-un ciclu
anterior ( exemplu OV ), acesta este o poziţie de aşteptare, de început de
traiectorie;
In – închidere neterminată – acul este ridicat deasupra LA, ochiul vechi
situându-se încă pe limba deschisă a acului. În această poziţie acul poate
alimentat cu un nou fir. Pentru a ajunge în această poziţie, acul este acţionat
numai de cama de ridicare R;
I – închidere – acul este ridicat în poziţia maximă în raport cu LA, ochiul vechi
ajungând pe tijă. Atingerea acestei poziţii este posibilă prin acţionarea acului de
către cama de ridicare R şi închidere I;
B – buclare – poziţia în care acul coboară, sub acţiunea camei de buclare B, sub
nivelul liniei de aruncare cu adâncimea de buclare X, transformând firul
alimentat într-un element nou (ochi sau buclă );
P – poziţia pieptene – în care acele unei fonturi joacă rolul de platine de
închidere pentru acele altei fonturi aflate în execuţia fazei închiderii. Această
poziţie se obţine cu ajutorul camei speciale P, care ridică în avans acele, încât
acestea ajung să se interpună printre acele fonturii opuse, care execută
închiderea;
Ea – eliminarea aruncării – poziţia în care acul se află cu capul deasupra LA,
opunându-se în faza trecerii ochiului vechi peste limba închisă a acului. Această

92
poziţie se obţine prin plasarea camei de buclare B în poziţia reprezentată cu linie
întreruptă;

Fig 3.4.2 Poziţiile caracteristice ale acelor cu limbă

I+Δ – poziţia de transfer-predare – în care acul este ridicat în poziţie
superioară închiderii ( cu mărimea Δ ) cu ajutorul unei came de transfer –
predare, CT, încât ochiul care urmează a fi predat prin transfer altui ac este
extins la nivelul umărului de extindere „u”;
In-t – poziţia de transfer primire – în care acul este ridicat la o poziţie
apropiată închiderii neterminate, cu ajutorul unei came de transfer – primire,
CR, astfel încât acul ( cu limba deschisă ) să poată pătrunde prin ochiul extins de
pe un ac aflat în poziţia de transfer-predare. Acul care primeşte ochiul prin
transfer poate avea sau nu un ochi propriu;
S - poziţia scos din lucru - se obţine prin plasarea călcâiului acului sub nivelul
camelor de acţionare. Acul poate ajunge în poziţia S plecând de la cea de

93
 staţionare S, dacă este acţionat de o camă de anulare, CA şi poate reveni la
poziţia de staţionare, prin ridicare, cu ajutorul unei came de introducere în
funcţiune, IF.
Pentru acele cu cârlig, poziţiile caracteristice, în mare majoritate, sunt similare celor
caracteristice acelor cu limbă, unele poziţii însă prezentând particularităţi sau deosebire.
Acestea sunt prezentate in figura 3.4.3. poziţiile care prezintă particularităţi specifice acelor
cu cârlig sunt următoarele.
In –închidere neterminată – în care ochiul vechi nu a ieşit încă de sub cârligul
acului, nefiind deci posibilă alimentarea acului cu un nou fir;
Ep – eliminarea presării – poziţia obţinută prin scoaterea din funcţiune a presei
sau prin utilizarea unei prese desenatoare ( pentru acele din dreptul golurilor ), în
care ochiul vechi pătrunde sub cârligul acului alături de buclă sau de fir.

Fig. 3.4.3 Poziţiile caracteristice ale acelor cu cârlig

În cazul acelor cu zăvor, poziţiile caracteristice sunt prezentate în figura 3.4.4 notaţiile
având aceleaşi semnificaţii.
Poziţia de transfer-predare ( I+Δ ) este posibilă în cazul unor ace de construcţie
specială, a tijei zăvor prevăzută cu umăr de extindere.

94
 Fig. 3.4.4 Poziţiile caracteristice ale acelor cu zăvor
Conducerea acelor pentru atingerea diferitelor poziţii prezentate se realizează de obicei
cu ajutorul camelor de diferite tipuri. În tabelul 3.4.5 sunt prezentate asemenea came şi
traiectoriile pe care acestea le pot imprima acelor.
Pe baza poziţiilor caracteristice ale diferitelor tipuri de ace , pot fi constituite diferite
traiectorii pe care pot fi conduse acele în vederea obţinerii unui anumit efect tehnologic.
Acestea sunt prezentate în tabelul 3.4.6
Tabelul 3.4.5 Tipuri de came şi traiectoriile pe care le determină
Denumirea camei Simbol Traiectoria imprimată
acelor
De ridicare R S-In
De închidere R In-I
De ridicare-închidere R-I S-I
De buclare B I-B; In-B; I+Δ-B; In-t-B
De coborâre C I-S; In-S; I+Δ-S; In-t-S; P-S
Pentru poziţia de pieptene P S-P
De transfer-predare CT S-I+Δ
De transfer-primire CR S-In-t
De selectare inversă Si In-S; In-S; S-S
De scoatere din lucru sau de anulare CA S-S

95
De introducere în funcţiune IF S-S

Tabelul 3.4.6 Traiectoriile acelor şi efectele tehnologice

Traiectoria Tipul acelor Efecte tehnologice
Prin alimentare cu Fără alimentare cu
fir fir
S-I-B Ace cu limbă Aruncare în gol
Ace cu cârlig ON
Ace cu zăvor
S-In-B Ace cu limbă B
Ace cu zăvor OD OR

Ace cu cârlig F OR
OR

S-B Ace cu limbă F

Ace cu cârlig OR OR
Ace cu zăvor
S –I-Ea Ace cu limbă B*
Ace cu cârlig OD OR
Ace cu zăvor
S-I-Ep-B Ace cu cârlig B
OD OR
S-I+Δ-S(B) Ace cu limbă 
Ace cu cârlig -
Ace cu zăvor
Transfer predare

96
 S-In-t-S(B) Ace cu limbă
Ace cu cârlig -
Ace cu zăvor
Transfer primire
S-P Ace cu limbă Pieptene de
Ace cu cârlig - închidere pentru
Ace cu zăvor acele altei fonturi
S-S Ace cu limbă Scoaterea din
Ace cu cârlig - funcţiune a acului
Ace cu zăvor
S-S Ace cu limbă Introducerea în
Ace cu cârlig - funcţiune a acului
Ace cu zăvor

Observaţie B* este bucla obţinută prin eliminarea aruncării; este mai mică decât cea
obţinută prin eliminarea închiderii sau a presării.

3.4.1.1. Acţionarea directă

Acţionarea directă prin came care acţionează la un singur nivel asupra călcâielor
de o singură înălţime –figura 3.4.7- permite obţinerea uneia sau mai multor traiectorii, în
funcţie de posibilităţile de plasare a camelor mobile în diferite poziţii.

97
 a. b.

c. d.
Fig. 3.4.7 Acţionarea directă prin came de acţionare la un nivel
asupra călcâielor de o singură înălţime
Astfel, dacă ansamblu de ridicare-închidere este format din două came distincte: una
de ridicare,R, şi alta de închidere, I, cu posibilitatea de a fi introduse (+) şi scoase din
funcţiune (- ) independent, sepot obţine toate cele trei traiectorii (figura 3.4.7 a); dacă
ansamblu de ridicare-închidere este format dintr-o singură camă R-I cu posibilitatea de a fi
introdusă (+) şi scoasă din funcţiune (- ), se pot obţine numai două traiectorii (figura3.4.7.b );
dacă ansamblu de came este format din două came: una de ridicare,R, fixă şi una de
închidere,I, cu posibilitatea de a fi introdusă (+) şi una scoasă (-) din funcţiune se pot obţine
două traiectorii (figura 3.4.7.c ) şi dacă ansamblu de ridicare-închidere este format dintr-o
singură camă de R-I fixă se poate obţine o singură traiectorie (figura 3.4.7.d).
Aceste posibilităţi, precum şi efectul tehnologic obţinut prin parcurgerea unei anumite
traiectorii sunt ilustrate şi în tabelul 3.4.8.

Tabelul 3.4.8 Efecte tehnologice determinate de poziţia camelor

Cazul Poziţia camelor Traiectoria Efectul
R I tehnologic
a + + S-I-B X (ON)
+ - S-In-B Ʌ (OD)
- - S - (OR)
b R -I

98
 + S-I-B X
- S -
c R I
+ + S-I-B X
+ - S-In-B Ʌ
d R -I
+ S-I-B X

a. b.

c.

d.
Fig. 3.4.9 Acţionarea directă prin came la un singur nivel asupra călcâielor
de diferite înălţimi

99
 Acţionarea directă prin came care acţionează la un singur nivel, dar asupra călcâielor
de diferite înălţimi, poate fi fără selectare, dacă toate acele, indiferent de înălţimea călcâielor
lor, urmează aceeaşi traiectorie sau cu selectare, dacă acele cu călcâie de înălţimi diferite
urmează traiectorii diferite. La acţionarea unor ace cu călcâie de două înălţimi, i şi s, de către
un ansamblu de came de ridicare-închidere ( figura 3.4.9,a), în funcţie de poziţiile acestor
came ( figura 3.4.9, b), pot fi parcurse cele trei traiectorii de bază.
Camele mobile se vor putea plasa faţă de suprafaţa fonturii în trei poziţii, simbolizate
în figura 3.4.9 b după cum urmează:
+ camă în funcţiune, acţionează ace cu călcâi i şi s, Δ1 < hs;
I camă semiînecată, acţionează numai acele cu călcâi i, hs < Δ2 < hi
- camă scoasă din funcţiune, nu acţionează nici un tip de ac, Δ3 > hi ;
În general, pentru ace cu călcâie de n înălţimi, camele pot ocupa un număr de poziţii:
p=n+1
În practică se folosesc cel mult patru înălţimi de călcâie i, i1, i2, s, pentru care poziţiile
camelor vor fi (figura 3.4.9,c );
+ camă în funcţie – acţionează toate acele indiferent de înălţimea călcâielor, Δ1
< hs;
┴ camă semiînecată, pentru acţionarea a trei tipuri de ace: i, i1, i2, hs< Δ2 < hi2;
┘ camă semiînecată, pentru acţionarea a două tipuri de ace: i şi i2, hi2 < Δ3 <
hi1;
I camă semiînecată, pentru acţionarea unui singur tip de ac: i; hi1 < Δ4 < hi;
Acţionarea diferenţiată a călcâilor de diferite înălţimi se realizează fie prin situarea
camelor la distanţe diferite de suprafaţa fonturii ( figura 3.4.9, b,c ), fie prin folosirea camelor
formate din mai multe secţiuni, care pot ocupa poziţii independente, pentru care se
obţineacţionarea pe traiectorii distincte sau comune pentru acele cu călcâie de diferite
înălţimi (figura 3.4.9,d)

100
 Acţionarea directă prin came situate la mai multe niveluri reprezintă o extindere pe
verticală a posibilităţilor de acţionare la un singur nivel. În acest caz, acele cu călcâie situate
în două sau mai multe etaje, corespunzătoare numărului de etaje de came (figura 3.4.10, a,b).
Şi în acest caz călcâiele de acţionare pot fi de o singură înălţime sau mai multe
înălţimi. Acţionarea este însoţită de obicei şi de selectare, fie a acelor cu călcâie la diferite
niveluri, fie a acelor cu călcâie de diferite înălţimi.

a. b.
Fig. 3.4.10 Acţionarea directă la mai multe niveluri

Acţionarea directă prin mecanism desenator se poate realiza numai în cazul anumitor
mecanisme desenatoare, ale căror elemente de execuţie pot veni în contact direct cu călcâiele
acelor şi le pot imprima o anumită traiectorie.
Aceasta este cazul, spre exemplu, al mecanismului desenator cu disc desenator dispus
într-un plan care formează un anumit unghi cu direcţia de deplasare a acelor.
Acţionarea acelor prin intermediul discului desenator se realizează numai în mişcarea
de ridicare, prin angrenarea călcâielor acelor cu dinţii de diferite înălţimi de pe circumferinţa
discului desenator.

101
 Î figura 3.4.11, a şi b, sunt prezentate exemple privind posibilităţile de acţionare a
acelor prin discuri desenatoare:

a. b.
Fig. 3.4.11 Acţionarea directă a acelor prin discuri desenatoare

a – prevăzute cu plinuri, P, şi goluri, G, la care acele ce se plasează în dreptul

plinurilor, prin angrenarea cu acestea, vor fi ridicate până la poziţia de închidere, în timp ce
acele ce se vor plasa în dreptul golurilor nu vor fi acţionate, rămânând pe poziţia de
staţionare.
b – prevăzute cu plinuri de două înălţimi, P şi p, şi goluri, g, la care acele acţionate
prin plinurile P vor fi conduse până la închidere, cele acţionate prin plinurile p vor ajunge
numai la închidere neterminată, iar cele situate în dreptul golurilor G nu vor fi acţionate,
rămânând pe poziţia de staţionare.
În ambele exemple, coborârea acelor se realizează prin acţiunea directă a camei de
buclare B.
Acţionarea directă prin mecanism desenator este întotdeauna însoţită de selectare.

3.4.1.2 Acţionarea indirectă

Acţionarea indirectă se realizează cu ajutorul organelor auxiliare cu rol de transmitere

a mişcărilor spre organele principale, cărora le pot imprima diferite traiectorii.

102
 Acţionarea indirectă se poate realiza:
În ambele sensuri, când se utilizează ca organe de transmitere a mişcării
conducătoarelor de ace
Într-un sens, când se utilizează împingătoare sau selectoare ca organe de
transmitere a mişcărilor.
În cazul acţionării indirecte, în ambele sensuri, prin conducător de ac; acul şi
conducătorul formează un tot unitar, deplasându-se sub acţiunea camelor pe o traiectorie
comună. Cuplarea acului cu conducătorul de ac se poate realiza prin intermediul călcâiului de
cuplare ( figura 3.4.12 a, b ) sau a cârligului acului, în cazul acelor cu limbă cu două capete (
figura 3.4.12 c ).
Acţionarea indirectă , într-un singur sens, prin împingătoare se realizează prin
plasarea în prelungire acului a unui împingător înzestrat cu unul sau mai multe etaje de
călcâie, la nivelul cărora sunt plasate came de acţionare ( figura 3.4.13, a, b )
Împingătorul poate realiza numai ridicarea acului pe o anumită traiectorie, determinată
de poziţiile camelor Rl şi Il , în timp ce coborârea acului se realizează prin acţionarea directă,
prin cama de buclare B.
Aducerea la poziţia iniţială a împingătorului este realizată prin cama de coborâre C. În
cazul când şi la nivelul acelor există came de acţionare ( R şi I), obligatoriu acestea vor trebui
să fie scoase din lucru.
Acţionarea indirectă, într-un singur sens , prin selectoare se realizează asemănător
cu cea prin împingătoare, dacă în prelungirea acului se plasează un selector (figura 3.4.13c)

103
a. b. c.

Fig. 3.4.12 Acţionarea indirectă în ambele sensuri

104
 a. b. c.
Fig. 3.4.13 Acţionarea indirectă într-un sens

Ca în cazul acţionării prin împingător, camele la nivelul călcâielor acelor sunt în

poziţia scos din lucru ( R, I, - )penru a permite realizare acţionării indirecte. În acest caz,
acţionarea se realizează după ce mecanismul desenator a realizat selectare, prin călcâiele
desenatoare Cp, care se materializează în poziţionarea diferită a selectoarelor: în lucru - care
rămân cu călcâie de lucru inferioare, CL1 la suprafaţa fonturi, sau scoase din lucru – prin
înecare în canale. Numai selectoarele în poziţie de lucru vor putea fi acţionate prin camele R1
şi I1, aceeaşi mişcare imprimând-o şi acelor. Coborârea acelor se realizează direct, prin cama
de buclare B, în timp ce readucerea selectoarelor în poziţia iniţială se realizează prin acţiunea
camei de coborâre C asupra călcâielor superioare CL2.
Acţionare indirectă prin împingătoare şi selectoare are o influenţă pozitivă asupra
posibilităţilor tehnologice ale maşinilor de tricotat. Uneori, în acest scop, se folosesc
înlănţuiri complexe de organe principale şi auxiliare, care fac posibilă combinarea
posibilităţilor de acţionare directă sau indirectă, cu sau fără selectare.

3.4.1.3 Acţionarea combinată

Acţionarea combinată constă în parcurgerea de către ace a unei porţiuni din traiectoria
ascendentă (S –I ) prin acţionare directă/ indirectă şi a celeilalte porţiuni – prin acţionare
indirectă / directă. Acest tip de acţionare este ilustrat în figura 3.4.14.
În scopul unei înţelegeri mai bune a celor trei tipuri de acţionări (directă, indirectă şi
combinată ), în figura 3.4.15 sunt ilustrate traiectoriile urmate de ace, ce prezintă în
prelungirea lor împingătoare, în cazul fiecărui tip de acţionare, iar în tabelul 3.4.16 sunt
sintetizate poziţiile corespunzătoare ale camelor de acţionare de la nivelul acelor şi
împingătoarelor.

105
 Fig. 3.4.14 Acţionare combinată

a. b. c.
Fig. 3.4.15 Sinteza tipurilor de acţionări
a. acţionare directă; b. acţionare indirectă ; c. acţionare combinată

Tabelul 3.4.16 Poziţia camelor pentru realizarea diferitelor tipuri de acţionări

Tip de acţionare Poziţia camelor de la Poziţia camelor de la
nivelul acelor nivelul împingătoarelor
R I R1 I1
Directă + + - -
Indirectă - - + +

106
Combinată - + + -

107
 APLICAŢII
Aplicaţia 3.5.1
Profesorul va distribui fişe de lucru pe care sunt trecute criteriile de clasificare a
maşinilor rectilinii de tricotat şi plicuri în interiorul cărora se găsesc etichete autocolante pe
care sunt înscrise diferite tipuri de maşini rectilinii. Fiecare grupă va completa tabelul în
funcţie de etichetele găsite în interior.
Elevii vor analiza cu atenţie textul de pe etichetele autocolante şi le vor fixa în dreptul
fiecărui criteriu, pe cele pe care consideră ca fiind potrivite.

Nr.
Criteriul de clasificare Tipul de maşină rectilinie de tricotat
crt.

1. După numărul fonturilor

2. După destinaţia produselor

3. După tipul de acţionare

4. După gradul de automatizare

5. După sensul de deplasare

Aplicaţia 3.5.2

108
1. Stabiliţi succesiunea logică a fazelor la procedeul de tricotare cu buclare finală
(folosind ace cu limbă), prin numerotarea acestora.
2. Indicaţi denumirea fazei.

a b c
Aplicaţia 3.5.3.
Completaţi tabelul următor , precizând denumirea organului de lucru din imagini,
precum şi rolul acestuia

Organul de formare a
Denumire Rol
ochiului
 

109
  

 

 

Aplicaţia 3.5.4
Răspundeţi la următoare întrebări bifând răspunsul corect:
1. După forma tricotului maşinile de tricotat se clasifică:
a. Maşini ce produc tricoturi din bătătură
b. Maşini ce produc tricoturi plane
c. Maşini rectilinii de tricotat
2. Pe maşinile de tricotat cu ace cu limbă cu două capete se produce:
a. Tricot patent
b. Tricot interloc
c. Tricot lincs
3. Presarea la procedeul de tricotare cu buclare prealabilă se realizează prin:
a. Încovoierea firului între ace de către platinele de buclare
b. Izolarea firului sub cârligul acului se face prin deplasarea acelor

110
 c. Izolarea buclei sub cârligul acului
4. La procedeul cu buclare finală, buclarea firului se realizează:
a. Spre sfârşitul procedeului
b. La mijlocul procedeului
c. La începutul procedeului
5. Organele auxiliare de formare a ochiurilor sunt:
a. Acele
b. Selectoarele
c. Platinele
6. Conducătoarele de fir au rolul de a realiza alimentarea cu fire în faza:
a. Presării
b. Închiderii
c. Depunerii
7. Împingătoarele se plasează în :
a. Prelungirea conducătoarelor de ac
b. Prelungirea acelor
c. Prelungirea selectoarelor
8. Traiectoria S – In - B are ca efect tehnologic realizarea unui:
a. Ochi normal
b. Ochi reţinut
c. Ochi dublu
9. Poziţia de transfer predare este simbolizată astfel:
a. I+Δ
b. In-t
c. In
10.Platinele specializate participă la:
a. La toate fazele de formare a ochiurilor
b. La nici o fază
c. La o fază sau la un grup de faze

111
 Aplicaţia 3.5.5
Înlocuieşte spaţiile libere folosind cuvintele cheie potrivite:
A. Transformarea firelor în ochiuri pe maşinile de tricotat se realizează cu ajutorul
…………(1) … …………. a ochiurilor.
B. Maşinile rectilinii de tricotat sunt cu ... (2)…. sau ….. (3) …. fonturi.
C. Maşinile circulare cu diametru mic cu două fonturi sunt dotate cu …..(4) şi
…(5)… şi cu ..(6) …. cilindri.
D. Introducerea sub cârlig reprezintă deplasarea …(7)… pe tija acului respectiv de
pe limbă, sub … (8) … acului.
E. Linia de aruncare este constituită din bărbiile …(9) ……. sau marginile …..
(10)……. de aruncare.

Aplicaţia 3.5.6
Completaţi tabelul de mai jos cu desenul organului de lucru indicat prin
denumirea din coloana alăturată:

Organ de lucru Denumirea organului de lucru

Ac cu cârlig

Platină de buclare

Platină de egalizare

Platină de aruncare - închidere

112
 Conducător de fir cu un orificiu

Ac de îngustare

Împingător

Presă circulară

Aplicaţia3.5.7.
Realizaţi o corelaţie prin săgeţi între fazele din coloana A şi descrierea modului
de executare a fazelor aflat în coloana B, pentru procedeul cu buclare finală.

Coloana A – denumirea fazei Coloana B – descrierea fazei

Introducerea sub cârlig Ochiul vechi se deplasează de sub
cârligul acului pe tija acului, la o
distanţă suficientă care să permită
depunerea firului
Presarea Ochiul vechi se deplasează de-a lungul
cârligului presat, respectiv limbii
acului, spre capul acului

113
 Formarea ochiului nou Deplasarea buclei pe tijă, respectiv de
pe limbă, sub cârligul acului
Închiderea Ochiul vechi a ajuns la capul acului
căzând peste bucla de sub c
Trecerea ochiului vechi Ochiul vechi alunecă în lungul
flancurilor buclei de sub cârlig,
formând ochiul nou
Izolarea buclei sub cârligul acului

Aplicaţia 3.5.8
Completaţi figura de mai jos cu părţile componente ale acului cu limbă:
tijă, călcâi, coadă, cap, cârlig, limbă, articulaţia limbii.

Aplicaţia 3.5.9
Părţile componente ale unui ac de tricotat sunt: călcâi, cârlig, tija, capul acului,
limbă, coada acului,articulaţia limbii. Completaţi figurile de mai jos cu părţile lor
componente.

114
 Aplicaţia 3.5.1o
Marcaţi prin săgeţi corelaţia dintre desenele organelor de lucru din coloana A şi
denumirile lor corespunzătoare aflate în coloana B

115
Aplicaţia 3.5.11
Părţile componente ale unei platine universale sunt: corpul platinei, gâtul de
buclare a platinei, gâtul de închidere, bărbia platinei, iar a unei platine de buclare de la
maşina Cotton sunt: corpul platinei, bărbia platinei, călcâiul de acţionare, gâtul de
buclare. Completaţi desenele de mai jos cu părţile componente ale acestor platine.

Platină universală Platină de buclare – maşina Cotton

Aplicaţia 3.5.12
Înscrieţi în căsuţele libere din coloana A litere corespunzătoare denumirii organului de
lucru din coloana B.

116
 Aplicaţia 3.5.13
Informaţia :
Acţionarea directă a acelor prin came de acţionare la un nivel, asupra călcâielor
de o singură înălţime este redată în figurile de mai jos:

Problema:

117
 Completaţi tabelul de mai jos, specificând traiectoria acelor şi efectul tehnologic

Cazul Poziţia camelor Traiectoria Efectul

R I tehnologic
a + + S-I-B X (ON)
+ -
- -
b R -I
+
-
c R I
+ +
+ -
d R -I
+

Aplicaţia 3.5.14
Informaţia:
Selectarea directă în grup a acelor cu călcâie de înălţimi diferite, la un singur nivel,
este redată în figura de mai jos:

Problemă: Completaţi tabelul de mai jos cu efectul tehnologic al acelor acţionate de

camele de ridicare şi închidere aflate în diferite poziţii.
Nr.crt R Î i s

118
 1 + +
2 + I
3 + -
4 I I
5 I -
6 - -

Aplicaţia 3.5.15
Completaţi tabelul următor cu şi descrierea fazelor de formare a ochiurilor prin
procedeul de tricotare cu buclare finală şi precizaţi succesiunea lor corectă.
Nr. Faza Descriere
crt.
1

119
 6

Aplicaţia 3.5.16
În figura de mai jos sunt desenate trei organe de formare a ochiurilor. Precizaţi
numele lor, rolul acestora, procedeul de tricotare şi faza de formare a ochiului.

Aplicaţia 3.5.17

120
 Se dă lista cu organele producătoare de ochiuri:
Conducător de ac, platină de închidere, împingător, presă individuală, ac cu
zăvor, platină universală, selector, conducător de fir, ac cu limbă cu două capete, ac de
început, platină de transfer, ac de îngustare, presă comună circulară, platină de
aruncare-închidere.
Selectaţi organele producătoare de ochiuri, astfel încât să completaţi tabelul de
mai jos:

Organe principale de formare a Organe auxiliare de formare a

ochiurilor ochiurilor

Aplicaţia 3.5.18
Completaţi tabelul următor cu organele de formare a ochiurilor care corespund
următoarelor roluri.
Rolul organelor de formare a Organe de formare a ochiurilor
ochiurilor
Depune firul ( firele) pe acele
maşinii de tricotat
Cuplându-se cu călcâiul acului,
conduce acul în ambele sensuri în

121
 canalele fonturii
La înaintarea printre ace, buclează
firul depus.
Izolează bucla sau firul prin
acţionarea sa asupra cârligului
acului
Organ principal de formare a
ochiurilor care participă la toate
fazele de formare a acestuia
Conduce acul într-un singur sens
Transmite acelor diferite mişcări,
făcând şi o selecţie a acestora
Suportul direct al ochiului sau
elementelor ochiului în formare

Rezolvarea aplicaţiilor

Aplicaţia 3.5.1

Nr.
Criteriul de clasificare
crt.
1. După numărul fonturilor
2. După destinaţia produselor
Tipul de maşină rectilinie de tricotat
- maşini de tricotat cu o fontură
- maşini de tricotat cu două fonturi
- maşini de tricotat cu trei fonturi
- îmbrăcăminte exterioară
- mănuşi
- băşti

122
 - lenjerie de corp
- articole ortopedice
- articole tehnice
- cu acţionare manuală
3. După tipul de acţionare
- cu acţionare electromecanică
- maşini semiautomate
4. După gradul de automatizare - maşini automate
- maşini manuale
- deplasare în două sensuri
5. După sensul de deplasare
- deplasare într-un singur sens

Aplicaţia 3.5.2
Ordinea fazelor este c, b, a şi denumirea fazelor este următoarea:
c – introducerea sub cârlig
b – trecerea ochiului vechi
a – buclarea şi formarea ochiului nou

Aplicaţia 3.5.3
Organul
de
Denumire Rol Mişcare Montare
formare a
ochiului
 ridicare –  în canalele celor
ace cu  susţine firul şi
depunere două fonturi, în
limbă ochiurile
 coborâre pentru raportul cerut

123
 realizarea fazelor
de formare
 deplasare pe
 depune firul pe lăţimea fonturii, la
conducător  cu şurub pe şina
limba deschisă a 5 mm de punctul
de fir de ghidare
acului de intersecţie a
acelor
 ridicare şi  în canalele celor
împingător  acţionează acul coborâre, două fonturi la
împreună cu acul maşinile automate
 acţionează acul,  ridicare şi  în canalele celor
selector după o selectare coborâre, două fonturi la
prealabilă împreună cu acul maşinile automate

Aplicaţia 3.5.4
Răspunsurile corecte sunt: 1. b ; 2. c ; 3. c ; 4. a ; 5. b ; 6. c ; 7. b ; 8. c ; 9. b ;
10. c ;

Aplicaţia 3.5.5
Cuvintele care completează propoziţiile sunt:
1. organele de formare; 2. una; 3. două; 4. cilindru; 5. disc; 6. doi; 7. buclei; 8.
cârligul
9. platinelor; 10. dinţilor;

Aplicaţia 3.5.6
Organ de lucru Denumirea organului de lucru
Ac cu cârlig

124
 Platină de buclare

Platină de egalizare

Platină de aruncare - închidere

Conducător de fir cu un orificiu

Ac de îngustare

Împingător

Presă circulară

Aplicaţia 3.5.7

125
 Corespondenţa dintre cele două coloane este următoarea: 1 – c; 2 – f; 3 – e; 4 –
a; 5 – b;

Aplicaţia 3.5.8

călcâi tijă limbă cârlig

coadă º. cap

articulaţia limbii

Aplicaţia 3.5.9

Acul cu limbă are următoarele părţi componente: coadă, călcâi, tijă, limbă, cap,
cârlig, articulaţia limbii.
Acul cu cârlig are următoarele părţi componente: călcâi, tijă, cap, cârlig,

126
Aplicaţia 3.5.10

Aplicaţia 3.5.13
Efectele tehnologice sunt redate în tabelul de mai jos:

Cazul Poziţia camelor Traiectoria Efectul

R I tehnologic
a + + S-I-B X (ON)
+ - S-In-B Ʌ (OD)
- - S - (OR)
b R -I
+ S-I-B X

127
 - S -
c R I
+ + S-I-B X
+ - S-In-B Ʌ
d R -I
+ S-I-B X

Aplicaţia 3.5.14
Efectele tehnologice sunt redate în tabelul de mai jos:

Nr.crt R Î i s
1 + + X (ON) X
2 + I X Ʌ (B)
3 + - Ʌ Ʌ
4 I I Ʌ -
5 I - Ʌ -
6 - - - -

Aplicaţia 3.5.15

Nr. Faza Descriere

crt.
1 Depunerea firului: conducătorul de fir
depune firul pe ace

2 Introducerea sub cârlig: deplasarea

firului sub cârligul acului se face prin
deplasarea acelor

128
3 Închiderea : acul se deplasează , ochiul
vechi fiind reţinut la nivelul liniei de
aruncare
4 Aruncarea : ochiul vechi depăşeşte capul
acului căzând peste firul de sub cârlig

5 Buclarea şi formarea ochiului nou: firul

de sub cârlig este tras prin ochiul vechi,
reţinut la nivelul liniei de aruncare, datorită
mişcării suplimentare a acului;
amplitudinea acestei mişcări se numeşte
adâncime de buclare
6 Introducerea sub cârlig: deplasarea
firului sub cârligul acului se face prin
deplasarea acelor
7 Tragerea : ochiul nou este orientat pe
direcţia tricotului şi datorită unei mişcări a
acului în sens invers mişcărilor anterioare

8 Trecerea ochiului vechi: se realizează tot

printr-o mişcare suplimentară a acului, care
permite ca ochiul vechi să se deplaseze
spre capul acului
9 Unirea: ochiul vechi a ajuns la capul acului
datorită mişcării acului, este în contact cu
firul de sub cârlig

129
 Succesiunea corectă a fazelor de formare a ochiurilor este următoarea: 3, 1, 6, 2,
8, 9, 4, 5 şi 7

Aplicaţia 3.5.17

Organe principale de formare a Organe auxiliare de formare a

ochiurilor ochiurilor
Platină de închidere Conducător de ac
Presă individuală Selector
Ac cu zăvor Ac de început
Conducător de fir Ac de îngustare
Ac cu limbă cu 2 capete Platină de transfer
Platină de aruncare-închidere
Presă comună circulară

Aplicaţia 3.5.18

Rolul organelor de formare a Organe de formare a ochiurilor

ochiurilor
Depune firul ( firele) pe acele Conducător de fir
maşinii de tricotat
Cuplându-se cu călcâiul acului, Conducător de ac
conduce acul în ambele sensuri în
canalele fonturii
La înaintarea printre ace, buclează Platină de buclare

130
firul depus.
Izolează bucla sau firul prin Presa individuală
acţionarea sa asupra cârligului
acului
Organ principal de formare a Platină universală
ochiurilor care participă la toate
fazele de formare a acestuia
Conduce acul într-un singur sens Împingător
Transmite acelor diferite mişcări, Selector
făcând şi o selecţie a acestora
Suportul direct al ochiului sau Acul
elementelor ochiului în formare

131