Ips Repere Metodologice Domeniul Ind Textilă 2022 2023

MINISTERUL EDUCAȚIEI
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE

ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL SPECIAL
Repere metodologice
Pentru aplicarea curriculumului la clasa a X-a
în anul școlar 2022-2023
Domeniul de pregătire de bază:

INDUSTRIE TEXTILĂ ȘI PIELĂRIE
DISCIPLINE DE CULTURĂ TEHNICĂ
BUCUREȘTI, 2022
Notă: Prezentul document se aplică la toate clasele a X-a de învățământ profesional special din cadrul
domeniului de pregătire de bază, indiferent de calificarea profesională
1
I. INTRODUCERE
Reperele metodologice pentru învățământul profesional și tehnic, domeniul de pregătire de

bază: Industrie textilă și pielărie, clasa a X-a pentru anul școlar 2022-2023, au scopul de a
facilita intervenția profesorului în pregătirea elevilor cu cerințe educative speciale, și de a forma
competenţe profesionale necesare pentru adaptarea în prezent şi mai ales în viitor la cerinţele
unei pieţe a muncii aflate într-o continuă şi rapidă schimbare.
Elevii din învăţământul profesional special studiază conform:
- Planului cadru de învățământ pentru învățământul special aprobat prin OMEN nr.
3218/21.03.2014, în domeniul Industrie textilă şi pielărie;
- Planului de învăţământ aprobat prin OMENCS nr. 3915 din 18.05.2017, anexa nr.3;
- Programa aprobată prin OMENCS nr. 3915 din 18.05.2017, anexa nr.4.
Reperele metodologice au scopul de a facilita intervenția cadrelor didactice din
învățământul special, profesional și tehnic în pregătirea teoretică și practică a elevilor, în anul
școlar 2022-2023. Pregătirea de specialitate a elevilor cu cerințe educative speciale se poate
desfășura prin ore de teorie, laborator tehnologic și instruire practică, stabilite de comun acord
între unitatea de învățământ și operatorul economic, în funcție de necesitățile și posibilitățile de
organizare a pregătirii de specialitate. Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se
realizează în funcţie de ritmul de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. Împreună
cu agenţii economici, corespunzător unităților de rezultate ale învățării vizate, se vor stabili
teme specifice domeniului de activitate, care urmăresc acomodarea elevilor cu activităţile
desfăşurate la agenţii economici din zonă, dezvoltarea unităților de rezultate ale învățării
tehnice generale prevăzute în standardele de pregătire profesională specifice calificării,
adecvate cunoştinţelor şi deprinderilor acumulate la condiţiile concrete de producţie.
Şcolarizarea elevilor cu cerințe educaționale speciale se poate face cu eficienţă dacă se
are în vedere urmărirea pas cu pas a standardelor de competenţă. Educaţia incluzivă aduce un
beneficiu tuturor elevilor întrucât se concentrează pe individ şi pe modalitatea în care fiecare
poate învăţa mai bine. Curriculumul incluziv nu pune limite în potenţialul elevilor, ia în
considerare atât elevii care învaţă repede cât şi pe cei care învaţă mai încet, prin repetări multiple
sau ajutor.
Conținuturile învățării vor fi raportate la dizabilitățile elevilor cu cerințe educaționale
speciale prin proiectarea unor activități de învățare specifice și variate. Se recomandă includerea
materialelor cu componentă auditivă/vizuală/practică, crearea unui orar personalizat, oferirea
de sprijin individual, includerea unor activități practice demonstrative repetitive, etc.
Evaluarea atingerii unei unități de rezultate ale învățării la un anumit nivel se poate
efectua atunci când elevul este pregătit. Procesul de învăţare poate fi divizat pe etape mici şi
realizabile care pot fi exersate până în momentul însuşirii competenţei.
2
Plan de învățământ – Clasa a X-a

Învățământ profesional special - Aria curriculară tehnologii
Domeniul de pregătire profesională: INDUSTRIE TEXTILĂ ŞI PIELĂRIE
Cultură de specialitate și practică

Modulul I. Operații tehnologice din industria textilă și pielărie
Total ore/an: 396
din care: Laborator tehnologic 99
Instruire practică 231
Modulul III. Elemente de design
Total ore/an: 99
din care: Laborator tehnologic 33
Instruire practică 33
Total ore/an = 15 ore x 33 săptămâni = 495 ore /an
Stagiu de pregătire practică – Curriculum în dezvoltare locală
Modulul IV.
Total ore/an: 270
Total ore/an = 4 săpt. x 5 zile x 6 ore/zi = 120 ore/an
Total general: 615 ore/an
Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și module:
Unitatea de rezultate ale învățării tehnice Denumire modul

generale (U.R.I.)
URÎ 5 Efectuarea operațiilor tehnologice Modulul I. Operații tehnologice din industria
pentru realizarea unui produs specific textilă și pielărie
domeniului textile pielărie
URÎ 4 Utilizarea elementelor de design Modulul II. Elemente de design
pentru realizarea produselor specifice
domeniului textile pielărie
II. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
Planificarea calendaristică pentru anul școlar 2022-2023 se realizează pe baza planului

de învățământ și programa școlară a clasei a X-a. Exemplele de planificări incluse sunt la
modulele „Operații tehnologice din industria textilă și pielărie” și „Elemente de design”.
Profesorul are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la
particularităţile elevilor, de a centra procesul de învăţare pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile
sale, în scopul unei valorificări optime a acestora, lărgirii orizontului şi perspectivelor
educaţionale și de a diferenţia sarcinile şi timpul alocat. În vederea realizării unei planificări
optime se vor consulta programele aflate în vigoare pentru clasa a X-a ciclul inferior al liceului.
Planificarea propusă este orientativă, fiecărui cadru didactic în parte îi revine
responsabilitatea și libertatea de a alege elementele tematice.
3
EXEMPLU
PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
MODULUL: M1 - OPERAȚII TEHNOLOGICE DIN INDUSTRIA TEXTILĂ ȘI PIELĂRIE
Clasa: a X-a - învățământ profesional special

Nr. total alocat orelor de studiu – 33 săptămâni
Nr. total stagii de pregătire practică – 4 săptămâni
Modulul: M1 - Operații tehnologice din industria textilă și pielărie
Nr. de ore/an: 396 ore/an
Nr. ore /săptămână: 11 din care: T: 2 ore, LT: 3 ore, IP: 7 ore
Planului cadru de învățământ pentru învățământul special aprobat prin OMEN nr. 3218/21.03.2014
T= ore Tehnologie (teorie)
LT= ore Laborator tehnologic
IP = ore Instruire practică
Nr. Unitatea de rezultate ale

Nr. ore Săptămâna Obs
Crt. învăţării /Rezultate ale învăţării Conţinuturile învăţării
Cunoştinţe Abilități Atitudini T LT IP T LT IP
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)
1 5.1.1 5.2.1 5.3.1 Test initial 1 2 S1 S1
NSSM și PSI specifice 1 3 5 S1
-Proces tehnologic. Definitie. Structură. 2 3 7 S2 S2 S2
-Procese tehnologice din industria textilă și pielărie. Materii prime, semifabricate, 2 3 S3 S3
produse finite - enumerare, definiții, 7 S3
caracteristici.
2 5.1.1 5.2.1 5.3.1 Procese tehnologice de filare
5.1.2 5.2.2 5.3.2 -Fluxuri tehnologice în filatură 2 3 S4 S4
5.1.3 5.2.3 5.3.3 -Faze și operații fundamentale în filatură. Definiție, Scop, Semifabricate 2 3 7 S5 S5 S4
5.1.4 5.2.4 5.3.4 -Utilaje folosite în filatură (carda, laminor, flaier, mașina de filat- părți
5.1.5 5.2.5 5.3.5 componente, funcționare) 2 3 S6 S6
5.1.6 5.2.6 5.3.6 -Defecte de filare- cauze și modalități de remediere
5.2.7 5.3.7 -Norme pentru sănătatea și securitatea în muncă specifice filaturilor 2 7 S7 S5
5.2.8 5.3.8 - Documentația tehnică industrială specifică filaturilor 1 S7
5.2.9 5.3.9 Definiție. Rol. Elemente componente (fișa tehnică a 2
5.2.10 produsului; operației; utilajului; de lot )
4
5.2.11 -Recapitulare
3 5.1.1 5.2.1 5.3.1 Procese tehnologice de țesere
5.1.2 5.2.2 5.3.2 -Etape de transformare a firelor în țesături (preparația și țeserea) 1 1 7 S8 S8 S6
5.1.3 5.2.3 5.3.3 -Fluxuri tehnologice de pregătire a firelor pentru țesere. Etape 1 2
5.1.4 5.2.4 5.3.4 -Operații de pregătire a firelor pentru țesere: definiție, scop 1 1 7 S9 S9 S7
5.1.5 5.2.5 5.3.5 -Utilaje specifice preparației: mașina de bobinat, urzitor- (părți componente, 2
5.1.6 5.2.6 5.3.6 funcționare. Mânuiri specifice operațiilor de deservire) 1 1 S10
5.2.7 5.3.7 -Țeserea firelor. Mașina de țesut (părți componente, funcționare. Mânuiri 1 7 S8
5.2.8 5.3.8 specifice operațiilor de deservire) 1 S10
5.2.9 5.3.9 -Defecte de țesere. Cauze și mod de remediere 1 1
5.2.10 -NSSM și PSI specifice secțiilor de preparație și țesere. 2 2 7 S11 S11 S9
5.2.11 -Documentația tehnică industrială specifică țesătoriilor 1
-Recapitulare
4 5.1.1 5.2.1 5.3.1 Procese tehnologice în tricotaje 7 S10
5.1.2 5.2.2 5.3.2 -Clasificarea tricoturilor 1 S12
5.1.3 5.2.3 5.3.3 -Elemente generale privind structura și reprezentarea tricoturilor cu legături de 1 3 S12
5.1.4 5.2.4 5.3.4 bază 7 S11
5.1.5 5.2.5 5.3.5 -Procese tehnologice de tricotare: definiție, etape, operații 2 3 S13 S13
5.1.6 5.2.6 5.3.6 -Clasificarea mașinilor de tricotat. 7 S12
5.2.7 5.3.7 -Mașina rectilinie de tricotat –( părți componente, funcționare. Mânuiri specifice 1 3 S14 S14
5.2.8 5.3.8 operațiilor de deservire 1 7 S13
5.2.9 5.3.9 -Defecte de tricotare. Cauze și mod de remediere 2 3 S15 S15
5.2.10 -NSSM și PSI specifice secțiilor de tricotaje.
5.2.11 -Documentația tehnică industrială specifică secțiilor de tricotaje 1 3 7 S16 S16 S14
-Recapitulare 1
5 5.1.1 5.2.1 5.3.1 Procese tehnologice de finisare a produselor
5.1.2 5.2.2 5.3.2 -Operații de pregătire a materialelor textile. Definiție, Scop, Efecte obținute 1 1 7 S17 S17 S15
5.1.3 5.2.3 5.3.3 -Operații de vopsire și imprimare. Definiție, Scop, Efecte obținute
5.1.4 5.2.4 5.3.4 -Utilaje pentru vopsit și imprimat–( părți componente, funcționare. Mânuiri 1 2
5.1.5 5.2.5 5.3.5 specifice operațiilor de deservire) 2 3 S18 S18
5.1.6 5.2.6 5.3.6 -Defecte de finisare. Cauze și mod de remediere 7 S16
5.2.7 5.3.7 -NSSM și PSI specifice secțiilor de finisaj 1 S19
5.2.8 5.3.8 -Documentația tehnică industrială specifică secțiilor de finisaj textil 1 3 S19
5.2.9 5.3.9
5.2.10
5.2.11
6 5.1.1 5.2.1 5.3.1 Procese tehnologice de confecționare a îmbrăcămintei 7 S17
5.1.2 5.2.2 5.3.2 -Clasificarea și funcțiile îmbrăcămintei 2 3 S20 S20
5
5.1.3 5.2.3 5.3.3 -Materiale de bază și auxiliare 2 3 7 S21 S21 S18
5.1.4 5.2.4 5.3.4 -Proces de producție:(definiție, etape operații, semifabricate) 2 3 7 S22 S22 S19
5.1.5 5.2.5 5.3.5 -Proces de confecționare (definiție, etape operații) 2 3 7 S23 S23 S20
5.1.6 5.2.6 5.3.6 -Utilaje specifice: Mașina de secționat cu cuțit vertical, Mașina de croit fixă, 2 3 14 S24 S24 S21
5.2.7 5.3.7 Mașina simplă de cusut, Mașina de cusut Triplok (părți componente, funcționare). 2 3 S25 S25 S22
5.2.8 5.3.8 Mânuiri specifice operațiilor de deservire 2 S26
5.2.9 5.3.9 -Defecte de confecționare. Cauze și mod de remediere 3 7 S26 S23
5.2.10 -NSSM și PSI specifice secțiilor de confecții 7 S24
5.2.11 -Documentația tehnică industrială specifică confecțiilor textile. 2 3 14 S27 S27 S25
S26
7 5.1.1 5.2.1 5.3.1 Procese tehnologice de prelucrare a pieilor
5.1.2 5.2.2 5.3.2 -Sortimente de piei 1 1 7 S28 S28 S27
5.1.3 5.2.3 5.3.3 -Procesului tehnologic de prelucrare a pieilor (definiție, etape operații, 1 2
5.1.4 5.2.4 5.3.4 semifabricate)
5.1.5 5.2.5 5.3.5 -Utilaje specifice:Mașina de egalizat, Mașina de șlefuit, Pistolul de pulverizat–( 1 7 S29 S29 S28
5.1.6 5.2.6 5.3.6 părți componente, funcționare). Mânuiri specifice operațiilor de deservire 1 3
5.2.7 5.3.7 -Defecte ale pieilor finite. Cauze și mod de remediere
5.2.8 5.3.8 -NSSM și PSI specifice secțiilor de prelucrare a pieilor 1 S30 S30
5.2.9 5.3.9 -Documentația tehnică industrială specifică secțiilor de prelucrare a pieilor 2 7 S29
5.2.10 -Recapitulare 1 1
8 5.1.1 5.2.1 5.3.1 Procese tehnologice de confecționare a produselor din piele și înlocuitori de
5.1.2 5.2.2 5.3.2 piele
5.1.3 5.2.3 5.3.3 -Materiale de bază și auxiliare
5.1.4 5.2.4 5.3.4 -Proces de comfecționare specific produselor de încălțăminte și marochinărie 1 3 S31 S31 S30
5.1.5 5.2.5 5.3.5 (definiție, etape operații) 1 7
5.1.6 5.2.6 5.3.6 -Utilaje specifice: Ștanța de croit, Mașina de cusut cu coloană, mașina de cusut cu
5.2.7 5.3.7 braț–( părți componente, funcționare). Mânuiri specifice operațiilor de deservire 3 S32
5.2.8 5.3.8 -Defecte de confecționare. Cauze și mod de remediere 1 S32
5.2.9 5.3.9 -NSSM și PSI specifice secțiilor de confecții ale produselor din piele și 1
5.2.10 înlocuitori. 7 S31
5.2.11 -Documentația tehnică industrială specifică secțiilor de confecții ale produselor din 1 2 S33 S33
piele și înlocuitori. 7 S32
-Recapitulare 1 1 7 S33
6
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Modulul: M2 – ELEMENTE DE DESIGN
Clasa: a X-a - învățământ profesional special
Nr. total alocat orelor de studiu – 33 săptămâni
Nr. total stagii de pregătire practică – 4 săptămâni
Modulul: M II – Elemente de design
Nr. de ore/an: 99 ore/an
Nr. ore /săptămână: 11 din care: T: 1 ore, LT: 1 ore, IP: 1 ore
Planului cadru de învățământ pentru învățământul special aprobat prin OMEN nr. 3218/21.03.2014
T= ore Tehnologie (teorie)
LT= ore Laborator tehnologic
IP = ore Instruire practică
Nr. Unitatea de rezultate ale
Nr. ore Săptămâna Obs
Crt. învăţării /Rezultate ale învăţării Conţinuturile învăţării
Cunoştinţe Abilități Atitudini T LT IP T LT IP
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)
1 4.1.1. 4.2.1. 4.3.1 Test initial 1 1 1 S1 S1 S1
4.2. 9. Designul, domeniu general al activităţii umane:
4.2.10. - definiţii ale designului general, de produs, ambiental şi grafic 1 1 1 S2 S2 S2
Designul vestimentar:
- definiţii generale şi specifice, 1 1 1 S3 S3 S3
- aspecte ale designului vestimentar- structurale, funcţionale, decorative, accepţii, 1 1 1 S4 S4 S4
elemente şi principii de bază, scurt istoric
2 4.1.3. 4.2.1. 4.3.2. Studiul culorilor
4.2.3. 4.3.3. - Clasificarea culorilor. Nuanţe. Game de culori; 1 1 1 S5 S5 S5
4.2.4. 4.3.4. - Efectele psihologice ale culorilor.Descrierea efectelor psihologice determinate 1 1 1 S6 S6 S6
4.2.5. 4.3.5. de diferite tipuri de culori
4.2.9. - Legile culorii; 1 1 1 S7 S7 S7
4.2.10. - Expresivitatea şi armonia culorilor in vestimentaţie; 1 1 1 S8 S8 S8
- Aplicarea legilor culorilor în obţinerea nuanţelor şi a diferitelor game de culori 1 1 1 S9 S9 S9
- Alegerea materialelor textile şi a accesoriilor respectând legile armoniei 1 1 1 S10 S10 S10
culorilor.
3 4.1.2. 4.2.1. 4.3.1. Desenul după natură
4.2.2. 4.3.7. Materiale folosite la executarea desenelor după natură 1 1 1 S11 S11 S11
Modele folosite în desenul după natură
7
Procedee tehnice folosite la executarea desenului după natură 1 1 1 S12 S12 S12
- tehnica acuarelei
- tehnica guaşei 1 1 1 S13 S13 S13
- tehnica grafică 1 1 1 S14 S14 S14
- tehnica colajului 1 1 1 S15 S15 S15
- tehnica desenului în creion 1 1 1 S16 S16 S16
- tehnica imprimării 1 1 1 S17 S17 S17
- tehnica desenului pe calculator 1 1 1 S18 S18 S18
Reprezentări de modele utilizate în desenul tehnic 1 1 1 S19 S19 S19
4 4.1.4. 4.2.1. 4.3.1. Elementele de bază ale desenului decorativ
4.2.2. - Punctul decorativ 1 1 1 S20 S20 S20
- Linia decorativă
- Suprafaţa decorativă 1 1 1 S21 S21 S21
- Compoziţia decorativă 1 1 1 S22 S22 S22
- Studiu privind modalitatea de utilizare a elementelor decorative la 1 1 1 S23 S23 S23
produsele vestimentare, de încălţăminte şi de marochimărie
- Realizarea de compoziţii decorative, aplicând elementele de bază ale 1 1 1 S24 S24 S24
desenului decorativ
5 4.1.5. 4.2.1. 4.3.6. Studiul după obiecte de specialitate şi crearea de modele noi produse
4.2.7. 4.3.7. vestimentare, încălţăminte, marochinărie)
4.2.8. 4.3.8. - Structura produselor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi marochinărie 1 1 1 S25 S25 S25
4.2.9. - Identificări de produse vestimentare (îmbrăcăminte, încălţăminte şi
4.2.10. marochinărie) şi descrierea structurii acestora 1 1 1 S26 S26 S26
- Forma reperelor produselor vestimentare, încălţăminte şi marochinărie 1 1 1 S27 S27 S27
- Principiile estetice care stau la baza studiului(natura şi aspectul materialelor, 1 1 1 S28 S28 S28
armoniile de culoare, destinaţia produselor, linia modei şi cerinţele cşienţilor)
- Stilizarea decorativă 1 1 1 S29 S29 S29
- Realizarea de planşe, utilizând stilizarea elementelor din natură(flori, frunze,
animale) 1 1 1 S30 S30 S30
- Crochiul
- Realizarea de crochiuri –după obiecte(produse vestimentare, încălţăminte, 1 1 1 S31 S31 S31
marochinărie) şi din imaginaţie-respectând principiile estetice ale studiului
obiectelor
- Crearea de modele noi, respectând principiile estetice ale studiului obiectelor 1 1 1 S32 S32 S32
(produse vestimentare, încălţăminte, marochinărie)
Recapitulare finală 1 1 1 S33 S33 S33
8
III. EVALUAREA GRADULUI DE ACHIZIȚIE A COMPETENȚELOR

ANTERIOARE
Obiectul evaluării iniţiale îl constituie acele competenţe formate anterior și care

reprezintă premise pentru dezvoltarea competenţelor specifice domeniului Industrie textilă şi
pielărie Competenţele formate anterior, formal sau informal, vor ajuta profesorul în realizarea
programului de învăţare centrată pe elev astfel încât, la finalul parcurgerii modulului, fiecare
elev să-și fi dezvoltat integral competenţele prevăzute în cuprinsul acestuia. Competenţele avute
în vedere pentru alcătuirea acestui test predictiv au fost dobândite în clasa a IX-a, învățământ
profesioonal, la modulele: „Limbaj tehnic grafic”, „Materii prime în industria textilă și pielărie”,
„Sănătatea și securitatea muncii (NSSM) și de protecție a mediului în industria textilă și
pielărie”.
Competenţele evaluării:
- Compararea diferitelor tipuri de materiale care alcătuiesc un produs din punctul de vedere
al proprietăților fizice, chimice, mecanice, tehnologice și al domeniilor de utilizare;
- Realizarea practică de produse tradiționale, confecționarea și redecorarea creativă a
acestora;
- Stabilirea necesarului de materiale pentru realizarea unui produs simplu;
- Realizarea desenului tehnic/schiței pentru un produs;
- Intocmirea unei fișe tehnologice pentru un produs din materiale textile;
- Organizarea locului de muncă în funcție de criterii ergonomice.
EXEMPLU:
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
(DIZABILITĂȚI INTELECTUALE)
Domeniul de pregătire profesională: Industrie textilă și pielărie

Anul de studiu: clasa a X-a
Modulul I. Operații tehnologice din industria textilă și pielărie
Testul de evaluare propus măsoară eficiența întregului proces instructiv-educativ

parcurs și măsura în care elevii și-au însușit rezultatele învățării stabilite în standardele de
pregătire profesională de la nivelul clasei a IX-a.
Realizată ca o probă cu caracter integrator, rezultatele testului informează asupra
îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor specificate în cadrul
modulului „Operații tehnologice din industria textilă și pielărie”. Conținuturile atinse în cadrul
testului vizează noțiuni despre materiale textile, țesături și tricoturi, Operații tehnologice de
pregătire, prelucrare, finisare pentru realizarea unui produs, domenii specifice realizării
produselor din materiale textile etc.
Matricea de specificaţii realizează corespondenţa dintre competenţele corespunzătoare
nivelurilor taxonomice și unităţii de învăţare/concepte-cheie/conţinuturi/teme:
9
Competențe Compararea Realizarea Stabilirea Realizarea Intocmire a Organizarea TOTAL

diferitelor tipuri de practică de necesarului desenului unei fișe locului de
materiale care produse de materiale tehnic/ tehnologice muncă în
alcătuiesc un produs tradiționale, pentru schiței pentru un funcție de
din punctul de vedere confecționa- realizarea pentru un produs util criterii
al proprietăților rea și unui produs produs din ergonomice
fizice, chimice, redecorarea simplu materiale
mecanice, creativă a textile
tehnologice și al acestora
Conținuturi domeniilor de
utilizare
Materiale I.1 (4 p.) II.2 (4 p.) I.3 (12p.) 28 puncte
textile: I.2 (3 p.)
clasificare, II.1 (5 p.)
proprietăți,
utilizări
Țesături și I.1. (2 p.) 7 puncte
tricoturi. II.1 (5 p.)
Materiale
textile de viitor
Operații I.1.(2p.) II.1 (5 p.) 10 puncte
tehnologice de I.2. (3 p.)
pregătire,
prelucrare,
finisare pentru
realizarea unui
produs
Fișa II.1 (5 p.) II.2 (4 p.) I.2 (3 p.) 12 puncte
tehnologică
Analiza de I.2 (3 p.) II.2 (4 p.) II.3 (14 p.) II.2 (4 p.) 25 puncte
produs.
Evaluarea,
promovarea și
valorificarea
produselor
Domenii I.2 (3 p.) I.2 (3 p.) 6 puncte
specifice
realizării
produselor din
materiale
textile
TOTAL 29 puncte 6 puncte 15 puncte 14 puncte 15 puncte 9 puncte 90 puncte
punctaj
• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 50 minute.
SUBIECTUL I..........................................................................................................15 puncte

I.1. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi, pe foaie de răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect:
1.1. Bumbacul este o fibră de origine:
a) animală;
b) artificială;
c) sintetică;
10
d) vegetală;
1.2. Țesăturile sunt materiale textile obținute prin:
a) buclarea firelor;
b) încrucișarea firelor;
c) țeserea firelor;
d) tricotarea firelor;
1.3. Obţinerea unui luciu accentuat, a unui tuşeu plin şi moale, creşterea rezistenţei şi
îmbunătăţirea posibilităţilor de vopsire se obţin în urma operaţiei de:
a) albire;
b) carbonizare ;
c) curățare alcalină;
d) mercerizare.
1.4. Fibra care are cea mai mare higroscopicitate este:
a) cânepa;
b) lâna;
c) melana;
d) polyester.
1.5. Împâslirea fibrelor de lână este determinată de:
a) higroscopicitatea fibrei;
b) permeabilitatea la aer;
c) prezența solzilor;
d) albire.
SUBIECTUL al II-lea...................................................................................................35 puncte
II.1. Completați spaţiile libere cu acele cuvinte care lipsesc din textul de mai jos:
a) Materialul de bază pentru confecționarea fustei este …………. .
b) Tesăturile sunt produse textile ce se realizează pe mașinile de ……………… .
c) Torsiunea firelor reprezintă numărul de............................... pe unitatea de lungime.
d) Pilling-ul este un fenomen care constă în formarea pe suprafaţa ţesăturii, după un
anumit timp de utilizare, a unor ............................de fibre care conferă produsului un
aspect neplăcut.
II.2. În coloana A sunt enumerate exemple de materiale auxiliare folosite în industria de

confecţii, iar în coloana B, grupe de materiale auxiliare, în funcţie de rolul acestora. Scrieţi
pe foaia de răspuns asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera
corespunzătoare din coloana B.
A. Materiale auxiliare B. Grupe de materiale auxiliare

1. dantela a. aţa de cusut
2. fermoar b. căptuşeală
3. pânza vatir c. furnitură
4. satin d. furnitură pentru fixare, încheiere
5. vatelina e garnitură
f. întăritură
SUBIECTUL al III-lea.................................................................................................40 puncte
11
III.1. Citește următoarele enunţuri și notează cu litera A dacă le consideri adevărate și
litera F dacă le consideri false.
a) Fibrele proteice (de origine animală) ard încet, se umflă și degajă miros specific de corn sau
unghie arsă.
b) Fineţea reprezintă gradul de netezime al fibrelor.
c) Prin torsionare se obține o creștere a rezistenței la tracțiune pentru semifabricat sau fir.
d) Higroscopicitatea este proprietatea fibrelor textile de a absorbi vapori de apă din mediul
ambiant.
e) Micrometrul textil se utilizează pentru determinarea fineţii firelor.
III.2. Materialele auxiliare completează din punct de vedere calitativ și estetic însușirile
generale ale îmbrăcămintei.
3.1. Clasificaţi materialele auxiliare utilizate în confecţii.
3.2. Dați cinci exemple de denumiri comerciale pentru căptușeli, furnituri sau garnituri.
Notă:
- Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor din partea I și din partea a II-a, se acordă 90 de
puncte.
- Din oficiu se acordă 10 puncte. Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute. .
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
SUBIECTUL I (15 puncte)

I.1.1 - d; 2 - c; 3 - d; 4 - b; 5 - c.
Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa
răspunsului se acordă 0 puncte.
SUBIECTUL al II-lea (35 puncte)
II.1. a- țesătura; b.țesut; c.răsucituri; d.aglomerări.
Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. (4x5 puncte = 20 puncte) Pentru răspuns
incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
II.2. 1-e; 2-d: 3-f; 4-b; 5-c. (15 puncte)
Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect. (5 x 3 puncte = 15 puncte) Pentru
răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
SUBIECTUL al III-lea (40 puncte)
III.1. a-A; b-F; c-A; d-A; e-F.
Se acordă câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect. (5 x 4 puncte = 20 puncte.) Pentru
răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
III.2.
3.1. (10 puncte)
12
Pentru prezentarea corectă şi completă a clasificării materialelor auxiliare utilizate în confecţii
se acordă 10 puncte. Pentru prezentarea parțial corectă sau incompletă se acordă câte 5
puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
3.2. (10 puncte)
Pentru prezentarea corectă şi completă a minimum 5 exemple concrete de exemple de denumiri
comerciale pentru căptușeli, furnituri sau garnituri se acordă 10 puncte. Pentru prezentarea
parțial corectă sau incompletă se acordă câte 5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
răspunsului se acordă 0 puncte.
TEST DE EVALUARE INŢIALĂ

(DIZABILITĂȚI LOCOMOTORII)
Evaluarea inițială pentru domeniul Industrie textilă şi pielărie, clasa a X-a, învăţământ
profesional, calificarea profesională: confecţioner produse textile, are drept scop cunoașterea
potențialului de învățare al elevului la începutul clasei a X-a, după studierea în anul anterior a
modulului de specialitate II. Materii prime în industria textilă și pielărie şi dobândirea unor
competente în domeniu.
Eterogenitatea pregătirii elevilor, asigurarea „continuităţii” în formarea/dezvoltarea
competenţelor şi nevoia de anticipare a procesului didactic adaptat posibilităţilor elevului
reprezintă condiţii ale proiectării evaluării initiale/predictive.
Competenţele formate anterior vor ajuta cadrul didactic în realizarea programului de
învăţare centrată pe elev astfel, încât la finalul anului şcolar fiecare elev să-şi fi dezvoltat
integral competenţele profesionale pentru anul şcolar respectiv.
Matricea de specificaţii realizează corespondenţa dintre conţinuturile învăţării şi
nivelele cognitive ale elevilor din taxonomia Bloom-Anderson:
Niveluri cognitive Pondere

a-şi aminti a înţelege a aplica a analiza a evalua a creea %
Conţinuturi
Proprietatile ţesăturilor si
x x x 21.42 %
tricoturilor
Domenii de întrebuinţare ale x
x 14.28 %
ţesăturilor si tricoturilor
Defecte ale ţesăturilor şi
tricoturilor identificate x 7.14 %
organoleptic
Proprietatile pieilor naturale și
ale înlocuitorilor de x x x 21.42 %
piele
Domenii de întrebuinţare ale x
pieilor naturale si ale 7.14 %
înlocuitorilor de piele
Defecte ale pieilor naturale si
ale înlocuitorilor de piele x 7.14 %
identificate organoleptic
Materiale auxiliare pentru
x x x 21.42 %
confecţiile textile si din piele
Pondere % 21.42 % 21.42 % 14.28 % 14.28 % 14.28 % 14.28 % 100%
13
INSTRUMENT DE EVALUARE
Domeniul de pregătire profesională: Industrie textilă şi pielărie

Calificarea profesională: confecţioner produse textile
Anul de studiu: clasa a X-a, înv. profesional special
Obiectivele evaluării (exemple):

1. Identificarea materiilor prime specifice proceselor tehnologice din industria textilă;
2. Precizarea proprietăţilor ţesăturilor, tricoturilor, ale pieilor naturale şi ale înlocuitorilor de
piele;
3. Identificarea defectelor materiilor prime din industria textilă;
4. Analiza domeniilor de întrebuinţare ale materiilor prime specifice proceselor tehnologice din
industria textilă;
Toate subiectele sunt obligatorii.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timp de lucru: 50 minute
SUBIECTUL I 30 puncte
A. 10 puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1–5) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Materiile prime specifice proceselor tehnologice din industria de confecţii sunt:
a) fibrele textile;
b) firele textile;
c) căptuşelile;
d) ţesăturile şi tricoturile.
2. Materiile prime specifice proceselor tehnologice din industria de pielărie sunt:
a) pieile naturale;
b) tricoturile;
c) ţesăturile;
d) fibrele textile.
3. Materialul auxiliar utilizat pentru asamblarea şi prelucrarea detaliilor produselor de
îmbrăcăminte este:
a) banda de protecţie;
b) aţa de cusut;
c) dantela;
d) pânza vatir.
4. Din categoria defectelor de conservare ale pieilor natural fac parte:
a) zgârieturi;
b) negi;
c) defecte de putrezire;
d) eczema.
5. Distanţa în mm dintre cele două feţe ale ţesăturii/tricotului, măsurată sub o anumită presiune,
se numeşte:
a) lungime;
b) masă specifică;
c) desime;
14
d) grosime.
B. 10 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate proprietăţi ale materiilor prime din industria
textilă şi pielărie, iar în coloana B sunt enumerate categoriile de proprietăţi ale ţesăturilor,
tricoturilor, pieilor naturale şi înlocuitorilor de piele.
Scrieți, pe foaia cu răsunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele
corespunzătoare din coloana B.
Coloana A. Proprietăţi Coloana B. Grupe de proprietăţi

1. Lăţimea şi lungimea ţesăturii/tricotului a. Mecanice
2. Rezistenţa la rupere b. De aspect
3. Transparenţa c. Fizice
4. Compotarea faţă de acizi şi baze d. Igienico-funcţionale
5. Impermeabilitatea la apă e. Chimice
f. Termice
C. 10 puncte
Citiţi, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 5.
1. Căptușelile sunt materiale de bază, cu rolul de a dubla detaliile produselor de îmbrăcăminte.
2. Cruponul este porţiunea situată pe spatele animalului, de o parte şi de alta a şirei spinării.
3. Întăriturile contribuie la menţinerea formei detaliului, respectiv a produsului confecţionat.
4. Lipsa unui fir de urzeală sau de bătătură din ţesătură nu constituie un defect de ţesere.
5. Determinarea rezistenţei la îndoiri repetate se realizează la aparatul numit dinamometru.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5, scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra corespunzătoare

enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este adevărată, sau litera F,
dacă apreciați că afirmația este falsă.
SUBIECTUL II 30 puncte
II.1 10 puncte
Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere:
1. Ţesătura este produsul textil obţinut prin încrucişarea în unghi drept a firelor de ......(1)......
dispuse longitudinal, cu firele de ......(2)...... dispuse transversal.
2. Elasticitatea este proprietatea pieilor şi a înlocuitorilor de piele de a se ......(3)...... sub acţiunea
unei forţe exterioare şi de a ......(4)...... la forma iniţială, după încetarea forţei respective.
3. Întăriturile, căptușelile și furniturile sunt materiale ......(5)...... utilizate la confecționarea
produselor de îmbrăcăminte.
II.2. 8 puncte
Absorbţia apei este o proprietate importantă a pieilor pentru talpă. Calculați coeficientul de
absorbţie a apei pentru o probă de piele ştiind că masa iniţială a probei de piele este 150 g iar
masa probei după imersare în apă 24 ore este 280 g.
II.3 12 puncte
În figura de mai jos sunt reprezentate produse vestimentare din industria textilă şi
pielărie. Observaţi imaginile şi completaţi în tabel cerinţele de mai jos:
a) Precizați denumirea fiecărui articol.
b) Indicaţi materialul din care poate fi realizată faţa produsului (material de bază).
15
c) Indicaţi minimum două materiale auxiliare utilizate la realizarea fiecărui produs.
d) Scrieţi două proprietăţi mecanice şi două proprietăţi igienico-funcţionale pentru un articol la
alegere.
Nr. Produsul vestimentar Denumirea Materiale Materiale Proprietăţi mecanice

crt. produsului de bază auxiliare /igienico-funcţionale
vestimentar
SUBIECTUL III 30 puncte

Elaboraţi un eseu de minim 150 de cuvinte despre domeniile de întrebuinţare ale
materiilor prime specifice proceselor tehnologice din industria confecţiilor textile, având în
vedere:
a. menţionarea principalelor domenii de întrebuinţare ale ţesăturilor, tricoturilor, pieilor
şi înlocuitorilor de piele;
b. prezentarea unor exemple (minim cinci) concrete de întrebuinţări ale materiilor prime
specifice industriei textile.
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
 Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat la 10.
SUBIECTUL I 30 puncte
A. 10 puncte
1 – b; 2 – a; 3 – b; 4 – c; 5 – d;
16
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
B. 10 puncte
1 – c; 2 – a; 3 – b; 4 – e; 5 – d.
C. 10 puncte
Identificarea valorii de adevăr a afirmaţiilor
1 – F; 2 – A; 3 – A; 4 – F; 5 – F
SUBIECTUL II 30 puncte
II.1. 10 puncte
1-urzeală; 2-bătătură; 3- deforma; 4- reveni; 5-auxiliare
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru fiecare răspuns
parțial corect sau incomplet se acordă câte 0 puncte.
II.2. 8 puncte
𝑀1 − 𝑀0
𝐶𝑎 = ∗ 100〔%〕
𝑀1
unde:
Ca – coeficientul de absorbţie a apei, în %;
M0 - masa iniţială a probei de piele, în g;
M1 - masa probei de piele după ce a fost păstrată în apă, în g.
280 g − 150 g
𝐶𝑎 = ∗ 100〔%〕
284 g
130 g
𝐶𝑎 = ∗ 100〔%〕
280 g
𝐶𝑎 = 46 % la 24 de ore păstrare în apă.
Pentru precizarea corectă a formulei de calcul se acordă 3 puncte. Pentru fiecare răspuns
parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct.
Pentru introducerea datelor în formula de calcul se acordă 2 puncte. Pentru fiecare răspuns
Pentru rezultatul calculului corect al coeficientul de absorbţie a apei se acordă câte 2 puncte.
Pentru fiecare răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 0 punct.
Pentru unitatea de măsură corect precizată se acordă câte 1 punct. Pentru fiecare răspuns
II.3. 12 puncte
a) - Bluza pentru femei;
- Pantalon pentru femei;
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 1 punct. ( 1punct x 2 = 2 puncte)
Pentru fiecare răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 0 puncte.
17
b) – Ţesătură;
Pentru răspuns corect și complet se acordă 2 puncte. Pentru fiecare răspuns parțial corect sau
incomplet se acordă câte 0 puncte.
c) - Aţa de cusut, nasturi, întărituri;
- Fermoar, întărituri, nasturi, capse, banda de protecţie;
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 1 punct.( 1 punct x 4 = 4 puncte)
d) - proprietăţi mecanice: rezistenta la rupere, alungirea la rupere, rezistenta la uzura;
- proprietăţi igienico-funcţionale: capacitatea de izolare termica, permeabilitatea la aer,
permeabilitatea la apa, hidrofilia, higroscopicitatea.
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 1 punct.( 1 punct x 4 = 4 puncte)
SUBIECTUL III 30 puncte
a) 10 puncte
Pentru prezentarea corectă şi completă a principalelor domenii de întrebuinţare ale materiilor
prime specifice proceselor tehnologice din industria confecţiilor textile se acordă 10 puncte.
Pentru prezentarea parțial corectă sau incompletă se acordă câte 5 puncte. Pentru răspuns
incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
b) 10 puncte
Pentru prezentarea corectă şi completă a minimum 5 exemple concrete de întrebuinţări ale
materiilor prime specifice industriei textile se acordă 10 puncte. Pentru prezentarea parțial
corectă sau incompletă se acordă câte 5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului
se acordă 0 puncte.
Pentru utilizarea corectă a limbajului de specialitate se acordă 10 puncte.
TEST DE EVALUARE INŢIALĂ

(DIZABILITĂȚI AUDITIVE)
Conținuturi: Materii prime specifice proceselor tehnologice din industria de confecţii textile;
Materii prime specifice proceselor tehnologice din industria pielăriei si ale înlocuitorilor de
piele; Materiale auxiliare pentru confecţiile textile si din piele.
https://quizizz.com/admin/quiz/5f2d7e932ec442001b8a5d9b/test-m-cls-ix
18
IV. RECOMANDĂRI PENTRU CONSTRUIREA NOILOR ACHIZIȚII
În vederea construirii unor noi achiziții pentru anul școlar 2022-2023 se vor elabora
activități de învățare fundamentate pe rezultatele evaluării inițiale. Profesorul va proiecta
demersul didactic astfel încât acesta să includă și activități remediale pentru competențele care
nu au fost suficient consolidate.
Pentru obținerea unui proces instructiv-educativ eficient, în elaborarea activităților de
învățare se recomandă utilizarea tehnologiilor multimedia, ca instrument important pentru
crearea unui demers didactic instructiv modern. Integrarea tehnologiei IT în procesul de
educație ajută elevii cu cerințe educative speciale să-și dezvolte competențele de gândire și
învățare. Utilizarea unei varietăți de strategii de instruire determină implicarea și provocarea
elevilor de a învăța mai bine. Activitățile în sistem online vizează utilizarea unor metode de
informare și documentare independente (studiul individual, metoda proiectului, utilizarea
bibliotecii virtuale, accesarea diferitelor surse de informare etc.)
Fișă de documentare - Mașina simplă de cusut. Clasificare. Caracteristici tehnice și

utilizări. Organele de lucru
1. Clasificare:
Maşina simplă de cusut este utilajul principal utilizat în procesul de confecţionare a
îmbrăcămintei. Maşina simplă de cusut reprezintă utilajul de bază folosit la majoritatea
operaţiilor de coasere. În ţara noastră sunt folosite diverse tipuri de maşini de cusut care se
clasifică astfel:
1.În funcţie de destinaţie:
- maşini de cusut industriale;
- maşini de cusut casnice;
2. În funcţie de modul de acţionare:
- maşini acţionate mecanic;
- maşini acţionate prin pedală;
- maşini acţionate manual;
3. În funcţie de forma suveicii:
- maşini cu suveică rotundă;
- maşini cu suveică lungă;
- maşini fără suveică;
4. În funcţie de mişcarea apucătorului:
- maşini cu apucător rotativ;
- maşini cu apucător oscilant;
5. În funcţie de cusătura realizată:
- maşini de cusut cu un ac ce realizează tighel simplu;
- maşini cu două ace care realizează tighele în paralel;
- maşini de cusut în zigzag;
2. Caracteristici tehnice şi utilizări

Maşina simplă de cusut reprezintă utilajul principal în producţia de confecţii. Datorită
cusăturii pe care o realizează, este întrebuinţată la majoritatea operaţiilor din procesul
confecţionării. Maşina funcţionează cu 2 fire de aţă înfilate unul la ac , iar al doilea la suveică.
Este acţionată de un motor electric cu puterea de la 0,25-0,4 Kw, asigurând o viteză de coasere
19
de la 2000-6000 împunsături/minut. Întreprinderile de confecţii din ţara noastră sunt dotate cu
maşini de cusut ca: Metalotehnica, Super – de producţie românească; PFAFF, Durkopp şi
Singer de producţie germană; NEECHI – de producţie italiană; Minerva de producţie
cehoslovacă; Lucznic de producţie poloneză,Brother de producţie SUA.
Cusătura realizată cu mașina simplă este cusătura tighel simplu având caracteristicile:
Are aspect identic și dimensiuni egale pe ambele fețe ale materialului cusut si o
elasticitate redusă.
Se formează cu două fire de ață care se depun pe ambele fețe ale materialului.
Îmbinarea detaliilor se face prin puncte de coasere.
Distanța dintre două puncte de coasere se numește pas de tighel (p) și poate fi variabil
ca lungime.
Consumul ață pentru 1m de cusătură este de 2,5m.
Se folosește la operații de încheiat si fixat.
Punctele de legătură a firelor se formează pe mijlocul grosimii straturilor cusute.
Alte puncte de legătură a firelor formate pe față respectiv spatele materialului determină
defecte de coasere (tighel înșirat pe față și tighel înșirat pe spate).
ORGANELE DE LUCRU ale mașinii simple de cusut participă la formarea cusăturii tighel simplu. În timpul
coaserii vin în contact direct cu firele de ață și materialele cusute. Acestea sunt: acul, conducătorul de fir,
apucătorul, suveica, transportorul, piciorușul de presare, placa acului.Au rol diferit în formarea cusăturii.
ACUL - transportă firul superior prin

material și are rolul de a forma bucla pentru împletire
cu firul de la suveică.
CONDUCĂTORUL DE FIR - conduce firul de la

ac și îl tensionează după ce a fost împletit cu firul
de la suveică
TRANSPORTOR – transportă materialul

în timpul coaserii.
20
SUVEICA -alimentează masina cu firul

inferior și îl tensionează în vederea formării
cusăturii.
APUCĂTOR –prinde bucla formată de ac

și o împletește cu firul de la suveică.
PICIORUȘ DE PRESARE – presează

materialul pe transportor în vederea realizării
transportului.
Activitate practică: Confecționarea feței de pernă
Confecționarea unui produs textil implică, în general, operații de coasere, tăiere, călcare.
Mijloacele de muncă necesare confecționării produselor din domeniul textile-pielărie sunt:
foarfece de croitorie, foarfece pentru ațe, creta de croitorie, acele pentru cusut manual sau pentru
mașină, fierul de călcat și mașina de cusut. Confecționarea produsului începe cu croirea
reperelor necesare. Acestea se croiesc (fața și spatele feței de pernă) dintr-o bucată de material
textil, cu foarfece de croitorie. Confecționarea produsului se realizează în mai multe faze: unele
de tăiere, altele de însemnare, de coasere sau de călcare, în funcție de complexitatea modelului,
de experiența executantului și de dotarea tehnică a atelierului.
Fazele de prelucrare tehnologică și de asamblare:

1.Materialul se poziționează pe 2.Se măsoară dimensiunile(L= 40 mm, l = 40 mm) 3. Fața de pernă se croiește cu
masa de lucru; cu ajutorul centimetrului de croitorie; foarfeca de croitorie, urmărind cu
atenție conturul trasat acul și ața
de cusut (sau cu creta).
21
4.Preformarea fentei: plierea 5.Călcarea fentei cu ajutorul fierului de călcat 6.Executarea cusăturii tighel
fentei și prinderea cu ace cu simplu la 0,2 cm pentru fixarea
gămălie marginilor fentei
7.Încheierea feței de pernă cu o 8.Tăierea rezervelor și întoarcerea pe față a 9.Călcarea finală produsului cu
cusătură tighel la 1cm la mașina produsului; scoaterea colțurilor. ajutorul fierului de călcat.
simplă de cusut.
10.Însemnarea cu ac și ață și 11.Finisarea feței de pernă

executarea la mașina simplă de Aspectul corespunzător al produsului finit va fi
cusut a unui tighel de ornament la asigurat numai dacă au fost realizate toate fazele
3 cm de marginea materialului (la necesare în ordinea corectă. Cusăturile de îmbinare
o distanță constantă) trebuie realizate astfel încât să rezulte rezerve de
coasere egale pe toată lungimea cusăturii. Tighelul
decorativ trebuie executat la aceeași distanță față de
marginea elementului prelucrat.
În timpul operațiilor de călcare, precum și la
călcarea finală, trebuie evitată deteriorarea
materialului sau imprimarea rezervelor de coasere
pe fața produsului.
Activitate de învățare individuală
Realizați un nor de cuvinte (word cloud) specifice designului, ca domeniu general al

activității umane. Realizați un minidicționar care să includă definițiile cuvintelor folosite.
Utilizați aplicația: https://wordart.com/ pentru realizarea activității de lucru individuale.
22
Fişă de documentare
Alegerea culorilor materialului în procesul de confecţionare a îmbracamintei
Pentru a crea o ținută elegantă și atractivă din punct de vedere compozițional, este
necesară căutarea celei mai potrivite forme, corespunzătoare unui corp proporțional.
Există o varietate de procedee compoziționale care avantajează silueta, creând o ținută
echilibrată și armonioasă. Coco Chanel afirma: “Moda este o arhitectură. Totul este o chestiune
de proporții.”
Alegerea și combinarea culorilor materialului în procesul de confecționare a
îmbrăcămintei poate fi un instrument de corectare a formei și conturului corpului, precum și un
instrument valoros de înfrumusețare și înviorare a îmbrăcămintei confecționate. Hainele care
conțin culori deschise creează o iluzie optică de mărire, iar cele de culori închise creează
impresia de înălțare și subțiere. O ținută vestimentară prea monotonă și rece din punct de vedere
coloristic obosește, în timp ce varietatea excesivă a culorilor poate ruina ținuta.
Cu cât modelul unei piese vestimentare este mai simplu, cu atât mai multă importanță capătă
coordonarea culorilor materialului.
O armonie coloristică echilibrată poate fi:
- monocromă-o combinație de nuanțe diferite ale aceleiași culori;
- policromă-o combinație de mai multe culori.
Coordonarea culorilor se bazează pe principiul că toate culorile au asocieri naturale, care
intensifică sau micsoreaza nuanța lor. Această regulă are la bază cercul cromatic, elaborat de
către Johannes Itten, teoretician și pictor care s-a ocupat de studiul culorilor. Cercul cromatic
cuprinde:
3 culori primare (roșu, galben, albastru), care nu sunt create prin combinarea altor culori şi
au cel mai înalt grad de strălucire (fig. a);
3 culori secundare (oranj, verde, violet), care se obțin din amestecul a două culori primare
(fig. b). De exemplu, prin combinarea culorii galben cu roșu se obține culoarea oranj.
6 culori terțiare (galben-oranj, roșu-oranj, galben-verde, albastru-verde, roșu-violet, albastru-
violet), care se obțin din amestecul dintre o culoare primară și culoarea secundară alăturată (fig.
c). De exemplu, prin amestecarea culorilor albastru și violet va rezulta culoarea albastru-violet.
Cercul cromatic:
- culori primare (fig. a)
23
- culori secundare (fig. b)
- culori tertiare (fig. c)
După efectul pe care îl produc, culorile pot fi calde sau reci. Culorile calde sunt: galben,
galben-oranj, oranj, roșu-oranj, roșu și roșu-violet. Cele reci sunt: violet, albastru-violet,
albastru, albastru-verde, verde și verde-galben. Albul și negrul sunt considerate nonculori,
întrucât ele nu conțin pigmenți cromatici. Albul este, de fapt, absența totală de culoare,
combinată cu un maximum de luminozitate, pe când negrul este format din amestecul tuturor
culorilor cu un maximum de întunecime. Aceste două nuanțe pot fi adăugate oricărei combinații
cromatice, unde albul are tendința de a scoate în evidență culorile asortate, în timp ce negrul le
micșorează intensitatea.
Fișă de lucru: obţinerea nuanţelor şi a diferitelor game de culori
Teoria culorilor după modelul rosu-galben–albastru este folosită în pictură, grafică,

design interior, machiaj, crearea vestimentatiei şi în general,în artă. Pentru a înţelege mai uşor
şi a vizualiza această teorie, vom utiliza Cercul Cromatic, o creatie a lui Johannes Itten. Mai
este supranumită şi roata culorilor sau steaua culorilor.
Răspundeţi la următoarele cerințe:
a) Analizaţi figura de mai jos şi precizaţi culorile primare.
b) Precizaţi cum se obţin culorile secundare şi dati exemple de culori secundare.
c) Precizaţi cum se obţin culorile terţiare şi dati exemple de culori terţiare.
24
Aplicații practice
1. Realizați o lucrare practică reprezentând un ansamblu coloristic armonios pentru o
ținută vestimentară/produs/ansamblu vestimentar. Consultați, utilizând computerul,
diverse palete de culori (prin accesarea site-ului www.pantone.com) precum și reviste
de modă. Menționați pe lucrare destinația ținutei vestimentare/produsului/ansamblului
vestimentar, sezonul în care poate fi purtat cât și materialele din care pot fi confecționate
piesele componente. Pentru realizarea temei accesați linkul de mai jos:
https://youtube.com/shorts/i0c3dzdkk1c?feature=share
2. Utilizând metode de documentare și informare independentă realizați activități de

învățare care vizează:
- crearea de noi modele respectând principiile estetice ale studiului designului
vestimentar;
- realizarea de crochiuri după obiecte și din imaginație;
- descrierea independentă a structurii unor produse de îmbrăcăminte/încălțăminte.
Exersați activitățile de învățare accesând linkul de mai jos:
https://tailornova.com/designer
25
Fișă de lucru: Realizarea de crochiuri
Sarcina de lucru: Realizați un crochiu pentru un produs de încălțăminte (inspirându-vă

din imaginile de mai jos) respectând principiile estetice ale studiului obiectelor, utilizând o
tehnică la alegere.
https://www.harpersbazaar.com/uk/fashion/fashion-news/a36697911/jimmy-choo-sketch-collection/
V. ADAPTAREA LA PARTICULARITĂȚILE/CATEGORIILE DE ELEVI CU

DIZABILITĂȚI
În cadrul dezvoltării psihice și al formării personalității individului, învățarea ocupă un

loc central, datorită faptului ca prin învățare individul dobândește noi deprinderi, priceperi,
comportamente. În procesul învățării se pot distinge două etape : în prima etape se urmărește
rezolvarea unei probleme în care rolul principal îl are gândirea, organizând percepția, atenția,
memoria și imaginația; în a doua etapa se realizează fixarea, consolidarea soluției, în care rolul
principal îl deține memorarea, inteligența. Tot timpul este necesar susținerea energetică a
învățării, susținerea realizată de motivație, voință, afectivitate, și la fel de necesară este
comunicarea dintre profesor și elev, care implică limbajul.
Analizând particularitățile specifice procesului de învățare a copiilor cu diferite tipuri
dedizabilități,se ajunge la concluzia ca una dintre calitățile esențiale ale curriculumului școlar
26
vizează un grad cât mai mare de flexibilitate, astfel încât să permită fiecărui copil să avanseze
în ritmul său și să fie tratat în funcție de capacitățile sale de învățare. Pentru aceasta este nevoie
ca formularea obiectivelor, stabilirea conținuturilor instruirii, modalitățile de transmitere a
informațiilor în clasă și evaluarea elevilor să se facă diferențiat.
În contextual educației speciale, materialele și mijloacele de învățământ dețin un rol
fundamental în valorificarea principiului intuiției și accesibilitatea conținuturilor învățării.
Mijloacele și materialele didactice facilitează percepția directă a realității, solicită și sprijină
operațiile gândirii, stimulează căutarea și descoperirea de soluții, imaginația și creativitatea
elevilor, iar armonizarea lor organică în cadrul lecțiilor determină creșterea gradului de
optimizare și eficiență a învățării, cum ar fi:
- Echipamente de laborator;
- Mostre de materiale;
- Materiale didactice: planşe, fişe de documentare, fişe de lucru, prezentări PowerPoint,
internet, literatură de specialitate.
Conținutul poate fi predat în cabinet, laborator sau sală de clasă, atelier de instruire
practică dotate cu mijloace didactice adecvate cât și cu sistem audio-video și conexiune internet
pentru a acoperi atât învățarea în clasă cât și cea în online.
Proiectarea unei lecții constă în identificarea secvențelor instrucționale și se vor derula
într-un timp bine determinat, respectiv o oră școlară, concretizându-se de la caz la caz, în
proiectul lecției, scenarii didactice, proiecte de activități educative recuperative-compensatorii,
planuri de lecție. Clasa poate fi organizată frontal sau pe grupe de 3-4 elevi în funcție de nivelul
clasei și modul de desfășurare a activității didactice. Se pot folosi:metode frontale - aplicate în
activitățile cu întregul efectiv al clasei, metode de predare învățare în grupuri de elevi-omogene
sau eterogene, metode individuale adresate fiecărui elev în parte sau metode combinate - adică
alternări sau combinări ale metodelor de mai sus.
Elevii vor primi fișele documentare și le vor analiza împreună cu cadrul didactic. Sunt
recomandate sesiunile video, utilizând aplicațiile Google Meet, Zoom, Whats App etc., în
funcție de disponibilități de conexiune internet și dispozitivele din dotarea elevilor care
participă la lecție.
După studiul efectiv pe fișe documentare, elevii vor completa fișele de lucru sau vor
realiza aplicațiile practice din sarcinile de lucru. Acestea pot fi propuse în format Docs, Forms
etc. Pentru elevii care nu au posibilitatea de a răspunde în timp real, din motive
subiective/obiective, se pot trimite aceleași formulare cu conținut documentar și de lucru în
format pdf/jpg/ppt etc., ei urmând să rezolve sarcinile propuse în modul cel mai facil lor
(eventual pe caiete, cu returnarea răspunsurilor în format foto, respectând termenii de predare
a temelor).
Evaluarea urmărește raportul dintre rezultatele obținute și rezultatele scontate-prevăzute în
obiective - și, pe de altă parte, identifică nivelul eficienței activității în funcție de modul de
valorizare a tuturor resurselor utilizate în activitatea didactică.
VI. BIBLIOGRAFIE
1. Cioară I., Onofrei, E., Inginerie generală în textile pielărie, Editura Performantica, Iași,
2007;
2. Curteza, A., Design vestimentar-noțiuni fundamentale, Editura Performantica Iași,
2003;
27
3. Ionescu, I., Avădanei, M., Crețu, M., Îndrumar de practică-Proiect POS-DRU” De la
teorie la practică-PRACTICA” Facultatea de Textile Pielărie și Management Industrial,
Iași, 2011;
4. Țiglea Lupașcu R., Pregătire de bază în industria ușoară – instruire teoretică, Editura
Oscar Print București,2003;
5. https://www.scribd.com/document/459763365/fisa-1
6. https://sozowhatdoyouknow.blogspot.com/2013/12/sailor-slacks-and-offset-
warehouse-free.html
7. ***Standarde de pregătire profesională pentru nivelul 3 și pentru nivelul 4 de calificare;
AUTORI:
Coordonator ME - MITRAN LIANA MARIA – inspector general
Cadru didactic Unitatea școlară de proveniență

Gafițescu Emilia Carmen CSEI Sf. Andrei , Gura Humorului, Suceava
Petrescu Tincuța Școala Profesională Specială „Sf. Ecaterina”, Huși
Popescu Gianina -Leora Colegiul Tehnic „Ion Holban”, Iași
Dumitru Mihaela Școala Profesională Specială Balș, Olt
28

Ips Repere Metodologice Domeniul Ind Textilă 2022 2023

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ips Repere Metodologice Domeniul Ind Textilă 2022 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE

Domeniul de pregătire de bază:

DISCIPLINE DE CULTURĂ TEHNICĂ

Reperele metodologice pentru învățământul profesional și tehnic, domeniul de pregătire de

Plan de învățământ – Clasa a X-a

Cultură de specialitate și practică

Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și module:

Unitatea de rezultate ale învățării tehnice Denumire modul

II. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ

Planificarea calendaristică pentru anul școlar 2022-2023 se realizează pe baza planului

Clasa: a X-a - învățământ profesional special

Nr. Unitatea de rezultate ale

III. EVALUAREA GRADULUI DE ACHIZIȚIE A COMPETENȚELOR

Obiectul evaluării iniţiale îl constituie acele competenţe formate anterior și care

Domeniul de pregătire profesională: Industrie textilă și pielărie

Testul de evaluare propus măsoară eficiența întregului proces instructiv-educativ

Competențe Compararea Realizarea Stabilirea Realizarea Intocmire a Organizarea TOTAL

• Toate subiectele sunt obligatorii.

SUBIECTUL I..........................................................................................................15 puncte

SUBIECTUL al II-lea...................................................................................................35 puncte

II.2. În coloana A sunt enumerate exemple de materiale auxiliare folosite în industria de

A. Materiale auxiliare B. Grupe de materiale auxiliare

SUBIECTUL al III-lea.................................................................................................40 puncte

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

SUBIECTUL I (15 puncte)

TEST DE EVALUARE INŢIALĂ

Niveluri cognitive Pondere

Domeniul de pregătire profesională: Industrie textilă şi pielărie

Obiectivele evaluării (exemple):

Toate subiectele sunt obligatorii.

Coloana A. Proprietăţi Coloana B. Grupe de proprietăţi

Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5, scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra corespunzătoare

Nr. Produsul vestimentar Denumirea Materiale Materiale Proprietăţi mecanice

SUBIECTUL III 30 puncte

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE

 Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

𝐶𝑎 = 46 % la 24 de ore păstrare în apă.

TEST DE EVALUARE INŢIALĂ

IV. RECOMANDĂRI PENTRU CONSTRUIREA NOILOR ACHIZIȚII

Fișă de documentare - Mașina simplă de cusut. Clasificare. Caracteristici tehnice și

2. Caracteristici tehnice şi utilizări

ACUL - transportă firul superior prin

CONDUCĂTORUL DE FIR - conduce firul de la

TRANSPORTOR – transportă materialul

SUVEICA -alimentează masina cu firul

APUCĂTOR –prinde bucla formată de ac

PICIORUȘ DE PRESARE – presează

Activitate practică: Confecționarea feței de pernă

Fazele de prelucrare tehnologică și de asamblare:

10.Însemnarea cu ac și ață și 11.Finisarea feței de pernă

Activitate de învățare individuală

Realizați un nor de cuvinte (word cloud) specifice designului, ca domeniu general al

Fișă de lucru: obţinerea nuanţelor şi a diferitelor game de culori

Teoria culorilor după modelul rosu-galben–albastru este folosită în pictură, grafică,

2. Utilizând metode de documentare și informare independentă realizați activități de

Fișă de lucru: Realizarea de crochiuri

Sarcina de lucru: Realizați un crochiu pentru un produs de încălțăminte (inspirându-vă

V. ADAPTAREA LA PARTICULARITĂȚILE/CATEGORIILE DE ELEVI CU

În cadrul dezvoltării psihice și al formării personalității individului, învățarea ocupă un

Coordonator ME - MITRAN LIANA MARIA – inspector general

Cadru didactic Unitatea școlară de proveniență