Sunteți pe pagina 1din 21

LICEUL TEHNOLGIC NISIPORESTI

CDL MODULUL III – MODALTATII DE ASAMBLARE A PRODUSELOR TEXTILE


CLASA a IX –a

CALIFICAREA PROFESIONALA : CONFECȚIONER PRODUSE TEXTILE


DOMENIUL: Industrie textile si pielarie
NIVELUL DE CALIFICARE :III

SUPORT DE CURS
MODALITATII DE ASAMBLARE
A PRODUSELOR TEXTILE

Intocmit:

Prof.Ing. Mihai Imbrișcă


SUPORT CDL.CL.a-IX-a
CUSĂTURI MECANICE
Cusătura mecanică reprezintă procesul de îmbinare pe cale mecanică (cu ajutorul utilajelor de
coasere: maşini universale de cusut, maşini speciale de cusut) a două sau mai multe straturi de
material textil, cu ajutorul punctelor de cusătură. Punctele de cusătură se obţin cu ajutorul paşilor de
coasere care se formează în serie din aţă de cusut sau din substanţe chimice.
CLASIFICARE:
I. După principiul de formare:
- cusături de suveică realizate pe principiul împletirii a două fire = cusături rigide.
- cusături în lanţ realizate pe principiile intrabuclării sau interbuclării unuia sau mai multor fire -
caracteristică principală extensibilitatea = cusături elastice.

II. În funcţie de destinaţie, număr de fire şi mod de obţinere:

1. CUSĂTURA TIGHEL
- Se obţine cu ajutorul maşinilor simple de cusut;
- Se formează cu două fire de aţă alimentate, unul la partea superioară (ac/ace) iar al doilea la partea
inferioară a maşinii(suveică);
- Are acelaşi aspect şi dimensiuni pe ambele suprafeţe (feţe) ale materialului cusut;
- În procesul formării cusăturii, paşii se pot dispune:

 în serie – când rezultă cusătura simplă;

 în paralel – când rezultă cusături în paralel;

 în zigzag – când rezultă cusătura în zigzag.

a. CUSĂTURA TIGHEL SIMPLU/SIMPLĂ:


- Se obține cu mașini simple de cusut.

- Este alcătuită din două fire ( 1 şi 2 ), care se depun paralel pe cele două suprafeţe ale materialelor
cusute ( 3 şi 4 );
- Îmbinarea materialelor se face prin puncte de coasere ( 5 ) denumite pas de cusătură;
- Pasul cusăturii ( p ) este variabil/reglabil în lungime, în intervalul 0 – 5 mm;
- Grosimea materialelor prelucrate nu depăşeşte 7 mm;
- Este o cusătură rigidă/elasticitatea este redusă.
- La o cusătură normală, punctele de legătură a firelor se formează pe mijlocul grosimii straturilor
cusute, rezultând astfel o cusătură cu aspect plăcut (a );
- Dacă punctele de legătură sunt trase pe faţa materialului prelucrat (b ), cusătura este înşirată pe
faţă – aspect neplăcut şi rezistenţă mecanică redusă;
- Dacă punctele de legătură sunt trase pe dosul materialului prelucrat (c ) cusătura este înşirată pe
dos – aspect neplăcut şi rezistenţă mecanică redusă;

Se utilizează(simplă sau variante ale ei) la prelucrarea și asamblarea și finisarea produselor


textile din țesătură și nu numai, în toate etapele și operațiile procesului tehnologic de
confecționare.

VARIANTE ALE CUSATURI TIGHEL SIMPLU:


I. Cusaturi de încheire:
a. Cusatură de încheire simplă, utilizată la:
- Prelucrarea reperelor/detaliilor produselor;
- Asamblarea produselor
- Finisarea terminaţiilor;
- Ornamentarea produselor/detaliilor.

b. Cusatură de încheiat cu descălcat prin tighelire(cu fixare pe ambele părţi) , utilizată la :


- confecţionarea îmbrăcămintei exterioare prevăzute cu garnituri

c. Cusatuă de încheire cu fixare(refec), utilizată la:


- confecţionarea îmbrăcămintei din ţesături subţiri, lenjeriei;
- operaţii de asamblare spate cu piepţi;
- încheiat mâneci din 2 repere.

d. Cusatură de încheire franceză(dublă), utilizată la:


- confecţionarea lenjeriei şi îmbrăcămintei din materiale subţiri.
e. Cusatură de încheire cu fixare rezervelor într-o parte
f. Cusatură de încheire cu îndoirea ambelor detalii (dublă industrială)
II. Cusătura de îndoit-tivit:
a. îndoire-tivire simplă
b. îndoire-tivire dublă
Se utilizează la:
- finisarea terminațiilor detalii de produs şi produselor de îmbrăcăminte.
- îndoirea simplă se aplică la produsele din material împâsilte(greu destrămabile) și produse căptuşite.
- îndoirea dublă se aplică materialelor uşor destrămabile sau produselor necăptuşite.

III. Cusatura de suprapunere


IV. Cusătura de bordat margini
b. Cusătura tighel în paralel

- se poate forma prin efectuarea repetată în paralel a cusăturii tighel simplu sau prin formarea
simultană a punctelor de coasere cu o mașină care funcționează cu mai multe ace.
- distața între tighele este variabilă în intervalul 1 – 40 mm, în funcție de tehnologia de fabricație.
c. Cusătura tighel în zigzag
- este caracterizată prin poziția oblică a pașilor de cusătură față de direcția cusăturii.

- se realizează pe mașini prevăzute cu mecanism de deplasare a tijei acului în poziție laterală.


- lățimea și lungimea pasilor de coasere este variabilă în intervalul 0 – 4/4,5 mmm
- se utilizează la operații de surfilare a marginilor, montarea dosurilor de guler, broderii, aplicare
garniture, emblem.

3. CUSĂTURI DE SURFILAT ŞI ÎNCHEIAT - SURFILAT: - sunt cusături elastice realizate cu


ajutorul maşinilor speciale de cusut (triploc), utilizate la surfilarea şi încheierea detaliilor/produselor
confecţionate din materiale elastice (tricoturi, ţesături elasice).
Cusăturile se realizează din 1 ÷ 5 fire alimentate la 1 – 2 ace şi 2 – 3 apucătoare. Apucătoarele
maşinilor de încheiat – surfilat pot fi alimentate cu fir sau nu, după numărul de fire din care este
formată cusătura. Maşinile de încheiat – surfilat sunt dotate cu cuţite care realizează tăierea marginilor
înainte de coasere.

CUSĂTURA DE ÎNCHEIAT - SURFILAT CU TREI FIRE :


- se utilizează cu pondere mare în domeniul confecţionării produselor de îmbrăcăminte din tricoturi,
atât pentru surfilare cît şi pentru asamblare.

Cusătura se formează prin participarea a trei fire: unul alimentat la ac, firul care acoperă
materialul pe spate este alimentat la apucătorul inferior iar al treilea, care evoluează pe faţă, la
apucătorul superior.
MAȘINA SIMPLĂ DE CUSUT
Mașina simplă de cusut este utilajul de baza din industria confecțiilor textile

CARACTERISTICI TEHNICE :
- mașina utilizează 2 fire de ață:
- firul de la ac numit și fir superior
- firul de la suveică numit și fir inferior
- este acționata de un motor electric cu puterea de 0,15-0,42 Kw
- viteza de coasere este de 3000-4000 împunsături/minut
- turația este de 2800 rotații/minut - are apucător rotativ
- sistemul de ungere central este format din: - bazin de ulei – pompă - fitil de ungere
- acele de cusut au simbolul 135x5 si finețea între 70-150 sutimi de milimetru
- gabaritul mesei de lucru este 1200x600 mm și înălțimea cadrului de susținere 800 - 900 mm
- pașii de cusătură sunt reglabili intre 0 - 5 mm, pot fii depuși în serie, oblic sau paralel
PĂRȚI COMPONENTE:
Schelet metalic; masa de lucru(1); capul mașinii(2) care încorporează organele de lucru și
mecanismele aferente lor; furca suport pentru bobine(3); vizorul pentru ulei(4) prevăzut cu orificiul(7)
pentru completarea uleiului și indicatoarele(5, 6) pentru nivelul minim și maxim de ulei; motorul
electric(8); roți de fricțiune(9); pedala de acționare(10); tijă și pârghie de acționare(11,12);
rozetă/dispozitiv pentru reglarea lungimii pasului de cusătură(13); manetă/dispozitiv pentru coasere
înapoi; volant; genuncher; buton pornire oprire; traversă de spate.
ORGANE DE LUCRU - sunt organe care participă direct la formarea cusăturii, în timpul coaserii vin
în contact direct cu firele de ață sau cu materialul textil.
1 – ACUL
2 – CONDUCATORUL DEBITOR ÎNTINZĂTOR DE FIR
3 – DISPOZITIVUL DE TENSIONARE
4 – APUCATORUL
5 – SUVEICA
6 – TRANSPORTORUL
7 – PICIORUSUL DE PRESARE
1 . ACUL
Rol - are rolul de a transporta firul superior prin straturile de material și de a forma bucla pentru
împletirea cu firul inferior de la suveica
Mișcare - execută mișcare de ridicare – coborâre în plan vertical.
- se montează pe tija portac cu o brățară
- acele au fineți cuprinse între 70 - 150 sutimi de mm
- este format din:1 – butuc; 2 – tija; 3 – vârf; 4 – orificiu de conducere a atei; 5 – canalul lung; 6 –
canalul scurt(ambele canale protejează firele in timpul coaserii)

2 – CONDUCATORUL DEBITOR INTINZATOR DE FIR


Rol - are rolul de a conduce și debita firul superior și de al întinde după ce a fost împletit cu firul
inferior
Mișcare - execută mișcare complexă de ridicare – coborâre(spațială – formă de 8)

3 – DISPOZITIVUL DE TENSIONARE
Rol - are rolul de a regla tensiunea firului superior/ de la ac
Mișcare – nu are mișcare. Prin rotirea piuliței se reglează tensiunea.
- dispozitivul de tensionare este format din:1,2 – discuri de presare; 3 – arc spiralat care presează
discurile, montat pe ax; 4 – ax; 5 – piulița care rotită spre dreapta tensionează firul, iar spre stânga
detensionează; 6 – capul mașinii

4 – APUCĂTORUL
Rol - are rolul de a prinde bucla de la ac, o mărește și o împletește cu firul de la suveică
Mișcare - are o mișcare de rotație
- apucătorul face parte dintr-un ansamblu numit GARNITURA apucătorului.
- apucătorul este format din:1 – cirlig de prindere(ciocul/vârful); 2 – suport(bolt) pe care se introduce
suveica; 3 – capul sferic al suportului

5 – SUVEICA
Rol - are rolul de a purta mosorelul cu firul inferior și de al tensiona pentru definitivarea cusăturii
Mișcare – nu are mișcare, execută aceeași mișcare ca și garnitura apucătorului
- este formata din:1 – corpul suveicii; 2 – cârligul cu rolul de stabilizare a suveicii; 3 – arc lamelar
(penița/frunzulița) pentru tensionarea firului inferior; 4 – închizător care fixează suveica în
locaș(portița)
6 – TRANSPORTORUL
Rol - are rolul de a transporta materialul în timpul coaserii (după fiecare împunsătura) cu un pas de
cusătură.
Mișcare - execută mișcare rectilinie în patru timpi: ridicare – înaintare – coborâre – retragere

7 – PICIORUȘUL DE PRESARE
Rol - fixează materialul pe transportor în timpul coaserii
Mișcare - nu are mișcare în timpul coaserii, execută mișcare de ridicare - coborâre la
introducerea/scoaterea materialului din mașină

Cusătura realizată cu mașina simplă este cusătura tighel simplu având caracteristicile:
- are aspect identic şi dimensiuni egale pe ambele feţe ale materialului cusut
- are elasticitate redusă
- se formează cu două fire de aţă care se depun pe ambele feţe ale material
- îmbinarea detaliilor se face prin puncte de coasere
- distanța dintre două puncte de coasere se numeşte pas de tighel (p) şi poate fi variabil ca lungime
- consumul de ață pentru 1 m de cusătură este de 2,5 m
- se foloseşte la operaţii de încheiat şi fixat
- punctele de legătură a firelor se formează pe mijlocul grosimii straturilor cusute.
Alte puncte de legătură a firelor formate pe fața respectiv spatele materialului determină defecte de
coasere(tighel înșirat pe față si tighel înșirat pe spate)
Defecte de coasere, cauze, remedieri
Fața de pernă – primul articol
confecționat la mașina de cusut
Se lucreză cu țesături existente în atelierul școală și vom începe măsurătorile
pentru o față de pernă plic, cu dimensiunile de 40 x 40 cm. Pentru aceasta vom
măsura prima bucată de material care reprezintă partea din fată,care trebuie să
aibă dimensiunile de 43,5 x 43,5 cm (am luat în calcul faptul că aproximativ
jumătate de centimetru va fi ocupat de cusătura de interior si surfilare, iar pe
exterior vom dori să facem o margine decorativă de 3 cm). Pentru partea din
spate, unde se va forma și plicul (pe unde introducem perna în fața de
pernă),vom măsura două bucăți de material, cu dimensiunile de 43,5 x 25 cm.

Vom așeza bucățile de material ca în imagine si vom avea grijă să însailăm


pentru ca bucățile de material să nu se deplaseze în timpul cusutului.

Începem prin a coase marginile plicului. Facem un tiv dublu (întoarcem


materialul cam jumătate de centimetru – sau cât de lată dorim să fie marginea
plicului, apoi întoacem materialul din nou lăsând jumătatea de centimetru în
interior) pe care îl putem coase mult mai ușor fară să ne fi teamă că se desface
materialul, dacă în prealabil îl vom călca. Avem grijă, ca în timpul coaserii să
cuprindem toate straturile de material.
Vom coase drept, de jur împrejur marginea feței de pernă (pe dosul feței de
pernă), apoi vom surfila, pentru a nu permite materialului să se destrame.

Următorul pas este să întoarcem fața de pernă pe fața, pentru a face marginea
decorativă. Vom călca fața de pernă pentru ca marginile sa fie perfect definite si
astfel ne va fi bineînțeles mai ușor când vom coase marginea decorativă. De fapt,
marginea decorativă presupune executarea unei cusături de jur împrejur la o
distanță egală de marginea feței de pernă. Vom măsura 3 cm față de margine,
vom trasa o linie cu creta de croitorie și apoi vom trece la treabă.

Acesta va fi rezultatul.

Iar primul articol croit și cusut la mașină arată pe față, așa:


Iar spatele arata așa:
Idei creative pentru confecționarea feței de pernă
Săculeți decorativi
Caracteristici:

 Rezistente si durabile- le puteți refolosi de foarte multe ori


 sunt ușor de utilizat, se închid cu șnur
 Economice din multe puncta de vedere: deși materialul este foarte rezistent, plăsuțele
sunt usoare si nu veți cheltui suplimentar pentru greutatea lor.
 Puteți economisi și timp prețios, pentru că puteți pune fructele și legumele direct în
frigider în plăsuțe, se vor păstra foarte bine!
 versatile- le puteți folosi și pentru depozitarea accesoriilor, diferitelor obiecte de calatorie,
pantofi sau cosmetice.

Să contribuim la bunăstarea mediului și planetei noastre: De cate ori ati folosit pungute de plastic
pentru a transporta diferite produse de la magazine pana acasa, iar mai apoi le-ati aruncat la
gunoi? Cu plăsuțele noastre din material textil puteti transporta orice si le puteți reutiliza o
perioadă îndelungată de timp.

1 x săculeț 20×25 cm compozitie 100 % polyester.

1 x săculeț
25×30 cm compozitie 100 % polyester.
Cum să reutilizezi blugii vechi în mod creativ

Buzunarele blugilor vechi pot fi transformate în portofele sau, în funcție de mărimea lor, pot fi
utilizate pentru a depozita diverse obiecte.

Indiferent de marcă, blugii reprezintă unul dintre cele mai utile articole de îmbrăcăminte pe care
le avem la dispoziție. Deseori se poate întâmpla ca blugii vechi să nu mai fie la modă, dar să fie
totuși într-o stare foarte bună. Descoperă cum să reutilizezi blugii vechi în mod creativ!
Dacă nu ne mai plac blugii pe care îi avem în șifonier sau dacă aceștia nu ne mai vin bine, putem
să-i donăm celor nevoiași. Dar știai că aceste articole de îmbrăcăminte prezintă
numeroase utilizări alternative?
Da, este adevărat! Avem la dispoziție diverse moduri de a reutiliza blugii vechi. Cu puțină
creativitate, poți preveni risipa inutilă și proteja mediul înconjurător.
Cum să reutilizezi blugii vechi în 11 moduri creative

1. Pentru a confecționa genți sau portofele


Iată cum să reutilizezi blugii vechi pentru a crea genți sau portofele: alege mărimea potrivită,
taie-i în orice formă dorești și adaugă pietre, alte țesături, nasturi și alte obiecte pentru a-ți
personaliza noua geantă sau noul portofel.

Dacă ai timp suficient timp la dispoziție, poți tăia mai multe bucăți din materialul blugilor
vechi și le poți coase astfel încât să obții o geantă sau un portofel cu un aspect foarte
interesant.

2. Pentru a confecționa un săculeț în care să depozitezi telefonul mobil în timp ce se


încarcă

Una dintre cele mai mari probleme atunci când vine vorba de încărcarea telefoanelor mobile
este lipsa spațiului. Un truc practic ca să rezolvi această problemă este să utilizezi buzunarul
din spate al unei perechi de blugi vechi pentru a confecționa un săculeț în care să-ți depozitezi
telefonul mobil.
3. Pentru a confecționa un organizator de perete
BIBLIOGRAFIE

1. Ciontea Gh., Utilajul şi tehnologia meseriei, vol I, Editura


Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1992 ;
2. Ciutea M.,Bârlădeanu M.,Petrache D., Manualul Croitorului,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1996 ;
3. Curelaru, M., Brătoi, E., „Dicţionar de termeni de specialitate din
industria textilă-pielărie
4. Ghimp, M., Iacobeanu, E., Cociu, V., Studiul materiilor prime din
industria uşoară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1981;
5. Merticaru, V., Materii prime textile, Editura Economică,
Bucureşti, 2001;
6. Neagu, G., Utilaje şi tehnologii de profil, Editura Preuniversitaria,
Bucureşti, 2000;
7. Ţiglea Lupaşcu, R.., Pregătire de bază în industria uşoară - instruire
teoretică, Editura Oscar Print Bucureşti, 2000;
8. Ţiglea Lupaşcu,R., Pregătire de bază în industria uşoară – instruire
practică, Editura Oscar Print Bucureşti, 2000;
9. Revista Burda;

S-ar putea să vă placă și