CUPRINS

 
CAPITOLUL I
 
CUSĂTURI ELASTICE
1.CARACTERISTICI
2.CLASIFICAREA CUSĂTURILOR ELASTICE
3.TIPURI DE CUSĂTURI ELASTICE
 
CAPITOLUL II
 
MAŞINA DE CUSUT TRIPLOC
1.CARACTERISTICI TEHNICE ŞI UTILIZĂRI
2.ORGANELE DE LUCRU ALE MAŞINII TRIPLOC
3.FORMAREA CUSĂTURII TRIPLOC
4.DESERVIREA MAŞINII TRIPLOC
5.ÎNTREŢINEREA MAŞINII TRIPLOC
6.DEFECŢIUNI DE COASERE ŞI REGLAREA LOR LA MAŞINA TRIPLOC
 
CAPITOLUL III
MĂSURI DE SECURITATEA MUNCII LA MAŞINA TRIPLOC
 
 
 
 
 
 CAPITOLUL I
 
CUSĂTURI ELASTICE
 
CARACTERISTICI
 
Produsele de îmbrăcăminte în timpul purtării sunt supuse la solicitări multiple, ce sunt preluate atât de materialul din care sunt
confecţionate cât şi de îmbinările reprezentate prin diferitele cusături. În cazul în care îmbinările prin coasere sunt supuse unor
solicitări mari şi continue sau accidentale, poate avea loc ruperea cusăturii, ruperea materialului, sau a cusăturilor. În afară de aceasta,
majoritatea tricoturilor şi o parte din ţesături, prin natura lor, sunt materiale cu stabilitate dimensională redusă. Ele se întind la
anumite solicitări şi îşi revin după ce forţele respective nu mai acţionează asupra produsului. Linia de îmbinare a detaliilor
confecţionate din asemenea materiale (cusătura) trebuie să permită o oarecare deformaţie spaţială, pentru a satisface solicitările.
Cusăturile care pot răspunde acestui scop sunt cusăturile elastice.
Cusăturile elastice reprezintă categoria cusăturilor mecanice care se întrebuinţează la confecţionarea îmbrăcămintei din tricoturi.
Aceste cusături au forma unui lanţ şi se pot realiza cu unul sau mai multe fire de aţă în funcţie de cusătura care se formează. În afara
îmbinării (coaserii), unele cusături elastice cuprind şi festonarea marginilor.
Toate cusăturile elastice au o caracteristică comună, şi anume: împletirea aţelor (spre deosebire de cusătura rigidă) se realizează în
afara materialelor care se cos, respectiv deasupra sau dedesubtul stratului de material.
Pentru o bună rezistenţă, aţa depusă de ac şi apucătoare, în cadrul aceluiaşi pas trebuie să fie egală cantitativ, pentru ca solicitările să
fie preluate în mod egal de fiecare aţă.
Rezistenţa îmbinării prin cusătura elastică trebuie să fie aproape identică cu aceea a materialului.
 
 
 
 
CLASIFICAREA CUSĂTURILOR ELASTICE
 
Cusăturile elastice se clasifică astfel:
 
După numărul de fire:
Cusături dintr-un fir
Cusături din două fire IN LANŢ IN LANŢ IN LANŢ DIN
Cusături din şase fire CUSĂTURI SIMPLU DUBLU 3,4 sau 9
ELASTICE FIRE
Cusături din nouă fire
 
După rolul îndeplinit:
Cusături de asamblare
Cusături de surfilare
Cusături de asamblare-surfilare
Cusături de acoperire
Cusături de ornament
Cusături de încheiat ochi cu ochi
 
.După utilajele care le realizează:
Cusături în lanţ 8cu un fir, cu mai multe fire)
Cusături plane şi de acoperire (din trei fire, din şase fire, din nouă fire)
Cusături de încheiere surfilare ( cu unul sau mai multe fire)
 
TIPURI DE CUSĂTURI ELASTICE
 
 
Cusătura lanţ simplu – se obţine dintr-unfir de aţă alimentat prin acul maşinii şi împletit de către un apucător rotativ sau
cârlig. Are aspect de tighel simplu pe faţă, iar pe dos are forma unui lănţişor. Poate fi utilizat la operaţii, ca: însăilarea
detaliilor în procesul prelucrării, formarea garniturilor, coaserea marginii şi asamblarea produselor. Cusătura are elasticitate
mare şi este uşor deşirabilă.
Cusătura lanţ cu două fire- este o cusătură elastică executată cu două fire de aţă, din care unul este înfilat la ac, iar celălalt la
apucător.Cusătura lanţ dublu pe faţa exterioară are aspectul tighelului simplu, iar pe dos, forma de lanţ. Această cusătură,
datorită elasticităţii ridicate, este utilizată la operaţii de încheiat şi asamblat îmbrăcăminte din tricoturi.
Cusătura lanţ cu trei fire- este o cusătură mecanică cu elasticitate mare utilizată pentru confecţionarea îmbrăcămintei din
tricoturi.Această cusătură se formează din trei fire de aţă din care două înfilate la ace , iar al treilea la apucător pentru
acoperirea marginilor. Cusătura cu trei fire are aspectul pe faţă la fel cu al cusăturii în paralel, iar pe dos, aspectul de
zigzag. Se execută la maşina Uberdec, care funcţionează cu două ace şi un apucător. Cusătura cu trei fire este folosită la
coaserea tivurilor, la îndoirea răscroiturii lenjeriei şi la montarea elasticului în tivuri.
Cusătura lanţ cu petru fire- este o cusătură elastică utilizată la confecţionarea îmbrăcămintei din tricoturi. Cele patru fire
sunt înfilate astfel: două fire sunt înfilate la acele maşinii, al treilea fir este înfilat la apucător, air firul patru la depunătorul
de fir. Pe faţă cusătura are aspect de tighele în paralel, iar pe dos, aspect de cusătură în zigzag. La această cusătură, firul
patru are rol de fir de acoperire a marginii materialului împotriva destrămării. Cusătura este utilizată la coaserea tivurilor, la
introducerea elasticului, montarea de cordoane şi alte operaţii similare.
Cusătura lanţ cu nouă fire- este o cusătură elastică aplicată la confecţionarea îmbrăcămintei din tricoturi. Această cusătură
este formată la maşina Flatloc, care funcţionează cu nouă fire de aţă. Cele nouă fire sunt înfilate,patru la ace, patru la
apucătoare, iar firul nouă are funcţie de fir de acoperire a marginii cusăturii.
 CAPITOLUL II
 
MAŞINA DE CUSUT TRIPLOC
1.CARACTERISTICI TEHNICE ŞI UTILIZĂRI
 
Maşina Triploc este folosită ca utilaj de bază la confecţionarea produselor din tricot. Cusăturile realizate sunt
utilizate pentru surfilare sau pentru asamblare şi surfilare.
Aceste maşini ating cele mai mari viteze de coasere ( până la 8.000 paşi/min.), acest lucru fiind posibil prin
modificări aduse în forma, mişcarea şi acţionarea organelor de lucru şi a arborelui principal.
Maşina este construită să funcţioneze cu un ac sau două ace şi alimentată cu două, trei, patru şi cinci fire de aţă,
în funcţie de numărul acelor şi al apucătoarelor.
Maşina triploc funcţionează, în general, cu două apucătoare denumite apucător superior, montat în partea
dreaptă şi apucător inferior, montat în partea stângă a acului.Unele tipuri de maşini sunt prevăzute cu un
apucător secundar, care participă la formarea cusăturii pe care o întăreşte, asigurând astfel prevenirea
destrămării.
Maşina triploc este acţionată de un motor electric care, prin intermediul volantului, transmite o mişcare de
rotaţie arborelui principal. Arborele principal pune în mişcare toate mecanismele organelor de lucru ale
maşinii.
Maşina este compusă din două părţi principale, masa de lucru şi corpul maşinii. Masa maşinii este montată pe
suporturi consolidate cu o traversă, care susţine motorul electric folosit pentru acţionarea maşinii. În partea
dreaptă a mesei de lucru se află întrerupătorul electric prin care se cuplează motorul electric la sursa de
curent electric. În partea dreaptă a corpului se află volantul şi o roată de curea, iar spatele acestora este
suportul pe care se depun bobinele cu fir.
Cele trei fire cu care lucrează maşina se împletesc astfel încât asamblează detaliile şi îmbracă marginea
cusută, evitând destrămarea tricotului.
Zona de coasere

Înfilarea maşinii triploc cu 3 fire

ac

Apucător
superior
Apucător
inferior
1 - Firul de la ac , împreună cu acul , străpunge
straturile de material şi îmbină detaliile cusute

2 – firul condus de către apucătorul inferior ,montat în

partea stângă având rol de festonare a marginilor

3 – firul de la apucătorul superior , având rol de

legătură a celorlalte două fire
 ORGANELE DE LUCRU ALE MAŞINII

AC APUCĂTOR APUCĂTOR PICIORUŞ TRANSPOR- PLACA CUŢITE

INFERIOR TOR ACULUI

Transportă Prinde bucla Conduce firul Presează Transportă Susţine materialul Taie
firul superior acului în său prin bucla materialul Transporta pentru cusut marginea
prin straturile vederea formării apucătorului în timpul materialul in materialului
de material şi punctului de inferior şi coaserii timpul coaserii înaintea
formează o legătură a formează o coaserii
buclă cusăturii buclă pe care o
depune în faţa
acului
 FORMAREA CUSĂTURII TRIPLOC
 
 
Cusătura triploc se obţine cu ajutorul organelor de lucru. Acestea îndeplinesc funcţii, ca: fixarea şi transportul materilelor,
tăierea marginii şi coaserea propriu-zisă. Transportul şi tăierea materialului sunt lucrări ajutătoare care se realizează de
placa acului, picioruş, transportor şi cuţite. Coaserea propriu-zisă se realizează de acul şi apucătoarele maşinii care
efectuează legătura firelor. Procesul de formare a unui punct de legătură cuprinde următoarele faze de lucru:
 
Faza I, în care acul conduce firul prin straturile de material şi la începutul cursei de ridicare formează bucla de împletire
 
Faza a II a, în care apucătorul inferior conduce firul prin bucla formată de către ac, pe care o reţine până la retragerea sa
din faţa acului
 
 
Faza a III a, în care apucătorul superior conduce firul printre apucătorul inferior şi firul , executând o mişcare de la
dreapta jos către stânga sus, prin faţa acului. În această mişcare, apucătorul superiorpreia firul apucătorului inferior, pe
care-l reţine pe corpul său până la terminarea cursei de retragere, când o aruncă în cusătură;
 
Faza a IV a, în care la începutul cursei de retragere apucătorul superior formează bucla prin care acul pătrunde, realizând
astfel legătura finală a punctului de coasere.

 
 DESERVIREA MAŞINII TRIPLOC
 
 
 
Înfilarea aţei la maşina cu trei fire se face începând cu aşezarea bobinelor ci fir pe suportul bobinelor. Firele de
aţă se introduc prin orificii, după care sunt trecute prin tensionatoarele de fir. Aceste tensionatoare sunt
prevăzute fiecare cu câte două conducătoare de fir care să menţină firul în dispozitivul de tensionare. În
continuare firele trec prin conducătoare tubulare şi conducătoarele inelare. Primul fir trece la ac, al doilea fir
trece la apucătorul superior, iar al treilea la apucătorul inferior.
 
 
Reglarea cusăturii se obţine prin reglarea tensiunii firelor, prin poziţia apucătoarelor, a acului, atransportorului
şi a tuturor organelor de lucru. Reglarea lăţimii cusăturii se obţine prin slăbirea şurubului de montare a
limitatorului de lăţime.
 
 
Coaserea propriu-zisă se efectuează după ce s-a reglat cusătura. În acest sens este acţionată pedala pentru
fixarea materialului sub picioruşul de presare după care se acţionează pedala stângă pentru pornirea maşinii.
Această acţionare se continuă atâta timp cât durează coaserea.
 
Încheierea lucrării constă în deconectarea curentului electric, curăţarea maşinii şi scoaterea curelei de pe roată.
 
 
 
 
 ÎNTREŢINEREA MAŞINII TRIPLOC
 
 
 

Normele de întreţinere pentru maşina Triploc cuprind lucrări de :

Curăţire
Ungere
Reglare a organelor de lucru
 
Curăţirea se execută după ce maşina a fost scoasă de sub tensiune. Se face cu o pensulă sau cu deşeuri de materiale textile, cu
care se şterg petele de ulei şi praful de pe corp şi de pe masa de lucru.
 
Ungerea se face continuu, cu ajutorul unei pompe centrale încorporate în interiorul maşinii. Este executată de către mecanicul
de întreţinere. Schimbarea uleiului din rezervor se face după 2.000 de ore de funcţionare a maşinii. Cuplele exterioare se ung
cu pompe manuale de ungere
 
Reglările care au loc în timpul desfăşurării procesului de producţie se produc ca urmare a unor dereglări în funcţionarea
utilajului.
 
 
 
DEFECŢIUNI DE COASERE ŞI REGLAREA LOR LA MAŞINA TRIPLOC
DEREGLĂRI ŞI CAUZELE CARE LE PRODUC
DEFECŢIUNI
Ruperea acului -acul nu corespunde ca fineţe
-acul este strâmb sau uzat
-acul cade din clemă
-materialul este prea gros şi dur
Ruperea firelor -aţă de calitate inferioară
-aţă necorespunzătoare ca fineţe
-înfilare necorespunzătoare
-fir supratensionat
Materialul nu se taie -cuţitele sunt fixate necorespunzător
uniform -cuţitele sunt uzate
-cuţitele sunt dereglate
Materialul alunecă -picioruşul presează insuficient
pe transportor -transportorul este montat prea jos
-dinţii transportorului sunt uzaţi
-picioruşul are asperităţi pe talpă
-transportorul este dereglat
Cusătura este -firele sunt supratensionate
înşirată -unele fire sunt subtensionate
-înfilare defectuasă a firelor
-apucătoarele sunt dereglate
MODUL DE REMEDIERE
-se înlocuieşte acul
-se înlocuieşte acul
-se strânge acul cu clemă
-se trage moderat de material
-înlocuirea firului de aţă
-folosirea unui fir
corespunzător fineţii
materialului
-reînfilarea firelor
-reglarea tensiunii firelor
-montarea corectă a cuţitelor
-înlocuirea cuţitelor
-reglarea poziţiei cuţitelor
-reglarea presiunii picioruşului
-se ridică transportorul
-recondiţionarea transportorului
-şlefuirea tălpii picioruşului
-reglarea transportorului
-reducerea tensiunii firelor
-reglarea tensiunii firelor
-reînfilarea firelor
-reglarea apucătoarelor
 Scăpări de -apucătoarele sunt dereglate faţă
coasere de ac
-acul este incorect poziţionat
-cursa între apucătoare este
dereglată
Ruperea -acul are vârful uzat sau rupt
materialului -acul este prea gros
cusut -cusătura este prea deasă
Mersul greoi al -cureaua de transmisie e prea
maşinii strânsă pe roţi
-maşina nu este lubrifiată
-maşina este încărcată cu scame
Maşina nu are -lipseşte ulei din rezervor
ungere normală -nu funcţionează pompa de ungere
-filtrul de ulei este înfundat
-conducta nu este bine montată
-corelarea apucătoarelor
cu acul
-corectarea poziţiei acului
-reglarea cursei
apucătoarelor
-se înlocuieşte acul
-se montează un ac
subţire
-se reglează pasul
cusăturii
-reglarea tensiunii curelei
-reglarea sistemului de
ungere
-curăţarea maşinii
-se pune ulei în rezervor
-se recondiţionează
pompa de ungere
-se curăţă filtrul de ulei
-se corectează montajul la
conductă
 MĂSURI DE SECURITATEA MUNCII LA MAŞINA TRIPLOC
Pentru îndeplinirea funcţiei de coasere şi prevenirea unor accidente de muncă se impun măsuri de
securitatea muncii care să prevină accidentarea operatorului. Accidentele pot fi provocate de cauze mecanice şi
electrice. Accidentele mecanice pot proveni de la acul de cusut prin înţepături la degete, de la cuţite prin tăieri, de
la picioruş prin striviri şi de la cureaua de transmisie, care poate provoca smulgeri sau alte leziuni.
Accidentele electrice pot interveni în urma deteriorării carcasei de protecţie a contactelor de pornire a
motorului electric, de supraîncălzirea motorului electric şi de la scurt circuite provocate de nelegarea instalaţiei
electrice la pământ.
Pentru prevenirea accidentelor de muncă personalul angajat, trebuie sş cunoască şi să aplice următoarele
măsuri:
Înainte de începerea lucrului lucrătorul va verifica:
•dacă masa maşinii este fixată pe cadrul metalic de susţinere;
•dacă corpul maşinii este montat în bolţurile de articulaţie cu masa maşinii
•dacă motorul electric este montat pe cadrul de fixare şi dacă instalaţia electrică este izolată
•dacă motorul electric este legat la pământ pentru a se evita eventuale electrocutări
•dacă carcasa întrerupătorului este spartă sau căzută de la întrerupător
•dacă maşina este dotată cu dispozitive de protecţie la ac şi la mecanismul transmisiei
În timpul lucrului vor fi respectate următoarele măsuri:
•curăţirea şi lubrifierea maşinii se va face numai după ce maşina a fost deconectată de la sursa de
alimentare cu energia electrică
•punerea maşinii în funcţiune se va face numai dacă maşina are montate dispozitive de protecţie la ac şi
apucător
•pornirea maşinii se va face numai prin pedală fără a se acţiona volantul cu mâna
•pe timpul lucrului privirea lucrătorului va fi îndreptată numai asupra lucrului şi utilajului
•lucrătorul este obligat sş folosească echipamentul de protecţie
•înlocuirea curelei pe timpul funcţionării maşinii este interzisă
•toate intervenţiile şi reparaţiile se vor face de personal calificat
 Romiţa Ţiglea Lupaşcu – „ Manual pentru cultură de specialitate” ; Editura Oscar Print, Bucureşti, 20063.
Marius Caraiman, Maria Vâlcu _ Tehnologii de prelucrare a resurselor textile, pieilor şi blănurilor -Iaşi Ed
Cermi 1998
Valeria Gribincea, Demetra Bordeianu - Materiale textile şi de pielărie – Iaşi ed performantica 2003
Cornelia Spanţu – „Tehnologii textile”; Editura Economică-Preuniversitaria, Bucureşti 2002
E. Iosif, G. Penciu – „Tehnologia textilă”; Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
Reviste de specialitate, Internet
Auxiliare curriculare de specialitate
G. Ciontea Tehnologii textile şi de confecţii – Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1981.
E. M oisescu Asigurarea calităţii – Editura performantica Bucureşti 2003.
Gheorghe Ciontea – „Utilajul şi tehnologia meseriei” Editura „Ardealul” Cluj 1994
C. Stancu, M. Lucaci – „Tehnologia confecţiilor din ţesături şi tricoturi” ; Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti 1971
Gheorghe Ciontea- „Tehnologia confecţiilor textile şi calcule în confecţii”; editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti 1979