DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA TRICOTURILOR

DEFINIREA TRICOTURILOR

Suprafeţele textile, din care fac parte şi tricoturile, au fost destinate, în principal, confecţionării
articolelor de îmbrăcăminte, pentru a asigura funcţiile: de protecţie împotriva unor factori externi, de confort,
de creare şi receptare a frumosului.
Articolele de îmbrăcăminte, alături de cele decorative, de uz-casnic, constituie domeniul clasic,
tradiţional de utilizare a suprafeţelor textile.
Odată cu dezvoltarea ramurilor activităţii umane, din considerente de ordin economic (cheltuieli
reduse, eforturi minime) şi din motive de funcţionalitate optimă (capacitatea unor sisteme fizice de a
corespunde cât mai bine unor cerinţe), materialele textile şi-au găsit utilizare şi în mai multe alte sectoare,
determinând domeniul tehnic, neconvenţional de utilizare.
Astăzi, se poate afirma că materialele textile sunt folosite cu succes aproape în toate compartimentele
activităţii umane: industrie, agricultură, armată, medicină, sport, timp liber etc. Acest lucru a fost posibil
datorită diversităţii formelor lor de prezentare, a masei specifice reduse în comparaţie cu alte materiale, a
posibilităţilor de dirijare a proprietăţilor. Zilnic, sunt găsite noi aplicaţii, textilele înlocuind materialele
tradiţionale, costisitoare, greu de realizat din punct de vedere tehnic, depăşite moral. Pentru a atinge un
raport satisfăcător preţ / producţie, sunt cercetate atât produsul textil, cât şi metodele de obţinere.
Proiectarea produselor tricotate nu trebuie înţeleasă ca un sistem închis, ea trebuie să se desfăşoare în
bata unor informaţii, ale căror surse sunt:
 Societăţi comerciale care realizează produse similare
 Piaţa – cerere, posibilităţi de desfacere
 Literatura de specialitate
 Furnizori de materii prime
 Institute de cercetare cu realizări importante în domeniu
 Firme constructoare de maşini – utilaje cu performanţe ridicate
Se desprinde astfel ideea că activitatea de proiectare a produselor tricotate este o activitate complexă,
care necesită vaste cunoştinţe de specialitate, de aceea ea trebuind să se desfăşoare în echipă şi să fie
susţinută financiar. De aceea s-a pus mare accent în ultima perioadă pe produsele realizate din tricoturi.
Tricotul este un produs textil, format din ochiuri legate între ele, dispuse sub formă de şiruri şi
rânduri. Tricotul se obţine pe cale mecanică, fie prin buclarea succesivă a unuia sau mai multor fire
alimentate în paralel (tricotarea pe direcţie transversală), caz în care se formează tricotul din bătătură, fie
prin buclarea simultană a unuia sau mai multor sisteme de fire de urzeală (tricotarea pe direcţie
longitudinală), când se obţine tricotul din urzeală.

Tricot din bătătură Tricot din urzeală

11
 Aşadar, după modul de realizare, se deosebesc două tipuri de tricoturi: din bătătură şi din urzeală. În
tabelul 2.1 se pun în evidenţă elementele esenţiale de distincţie.

Tabelul 2.1. Caracteristici ale tricotului din bătătură şi din urzeală

Caracteristica Tricot de bătătură Tricot de urzeală

Număr de fire Un fir sau mai multe alimentate Unul sau mai multe sisteme de fir de urzeală
în paralel alimentate simultan
Direcţia de evoluţie Transversală Longitudinală
Tipul buclării Succesivă Simultană

Iniţial, firele pot fi asimilate cu corpuri cilindrice drepte, care prin buclare sunt încovoiate succesiv,
sau simultan, căpătând o dispunere specifică structurii de tricot din bătătură, respectiv de tricot de urzeală.
Pentru a de consistenţă structurii, între elementele buclate se realizează „puncte de legare”, prin trecerea
firului „peste” – „ sub”, într-o succesiune specifică legăturii.
În cazul tricoturilor, în evoluţia firului se identifică un element de bază, care are caracter de
repetabilitate şi este indivizibil, denumit ochi de tricot. Ochiul de tricot are forme diferite în funcţie de tipul
tricotului şi se obţine prin procedee manuale sau mecanice, care conţin mai multe faze de formare, într-o
anumită succesiune.
Noţiunile ce caracterizează un tricot, prezentate din punct de vedere structural, determină o
subordonare a acestora, de la simplu la complex, aşa cum rezultă din schema de mai jos.

Fir (fire) → Ochiuri → Legătură Structură → Tricot

tip ochi → legătură materie primă
desen formă
raport structură
parametri de structură

Tricotul, analizat din punct de vedere fizic, se caracterizează prin: materie primă, formă (obţinută prin
tricotare), structură şi parametri de structură. Aceste elemente evidenţiază în ansamblu anumite proprietăţi,
strict corelate cu destinaţia dată produsului tricotat.

2.1.2. CLASIFICAREA TRICOTURILOR

Tricoturile, proiectate şi realizate pentru anumite destinaţii, pot fi caracterizate în legătură cu materia
primă, formă (obţinută prin ticotare), structura şi parametrii de structură, precum şi în legătură cu
proprietăţile conferite de acestea la un loc.
Aşadar tricoturile se pot grupa după:
 Destinaţie
 Materie primă
 Formă
 Structură
 Proprietăţi specifice
În continuare se prezintă o schemă de clasificare a tricoturilor după aceste criterii, mai puţin după
proprietăţi specifice.
Pentru formarea unei imagini de ansamblu, grupele şi sub grupele de tricoturi, care rezultă în urma
ierarhizării, sunt însoţite şi de exemple.

12
 Clasificarea tricoturilor

Nr. Criterii de Grupe Subgrupe Detalii

crt clasificare
1. După Articole de În funcţie de utilizare Îmbrăcăminte exterioară, lenjerie, ciorapi, mănuşi, băşti,
destinaţie îmbrăcăminte fesuri, fulare, blănuri ecologice, auxiliare
În funcţie de vârsta şi Nou-născuţi, preşcolari, copii (6-14 ani), adolescenţi, femei,
sexul utilizatorului bărbaţi, universale
În funcţie de sezon Primăvară, vară, toamnă, iarnă
Articole Perdele, draperii, cuverturi, covoare, stofe de mobilă, lenjerie
decorative şi de uz de pat, prosoape
casnic
Articole tehnice şi Pentru industrie Construcţii civile şi industriale, construcţii de automobile,
medicinale electronică şi comunicaţii, chimie şi petrochimie, minerit,
geotehnică, prelucrarea lemnului, metalurgie, siderurgie,
alimentară
Pentru agricultură
Pentru armată
Pentru medicină
Pentru activitate
sportivă
2. După materia Naturale Vegetale Bumbac, in, cânepă
primă
Animale Lână, mătase
chimice Artificiale - proteice Celulozice, viscozice, cupro
sintetice Heterocatenare Poliamidă, poliester, poliuretan
Carbocatenare Polivinilice, poliacrilonitrilice, policlorvinilice, polietilenă,
polipropilenă
Minerale, metalice
3. După formă Metraj Plan, tubular În funcţie de productivitatea maşini şi necesarul de tricot
Panouri tricotate în Plane De lăţime constantă, de lăţime constantă fără ochiuri de
lanţ margine, semiconturate, conturate
Tubulare Simple, conturate spaţial
Piese de formă plană şi tubulară, conturate,
tricotate bucată cu bucată
Tricotate integral Cu conturare plană
Cu conturare spaţială
4. După Din bătătură Cu legături de bază Glat, patent, lincs
structură (simple)
Cu legături derivate Glat derivat, patent derivat, lincs derivat
Cu legături cu desene De culoare, de legătură, combinate
Din urzeală Cu legături de bază Lănţişor, tricot, atlas
Cu legături derivate
Cu legături de desene Tricoturi realizate cu două sau mai multe sisteme de fire, cu
desene de culoare, cu evoluţii în două şiruri cu ochiuri
reţinute, cu ochiuri duble, cu fire suplimentare

13
 Diferite exemple de tricoturi

Îmbrăcăminte exterioară Perdele din tricot din urzeală

Băşti şi fulare Cagule Mănuşi Şosete

14
 Articole de lenjerie din tricot

Diferite modele de ciorapi

Dantele Plase pentru ţânţari

15
 Plase camunflaj Hamac

Lenjerie de pat şi cuverturi Plase de pescuit

Înlocuitor de vas de sânge Tricot conturat spaţial

16
Metraj plan Metraj tubular Panou plan

Panou conturat Tricot conturat

plan spaţial

Tricot glat Tricot patent

Tricot lincs Tricot cu desene combinate

17
 ELEMENTE DE STRUCTURĂ A TRICOTURILOR DIN BĂTĂTURĂ
Domeniul structurii tricoturilor prezintă noţiuni specific care trebuiesc definite şi nuanţate pentru a
putea uşura înţelegerea problematicii.
În continuare vor fi definite şi illustrate prin exemple aceste elemente specifice . Prezentarea sub
formă tabelară a elementelor de structură este gândită astfel, pentru a constituii punctul de plecare în
realizarea unor aplicaţii pe calculator care se pot folosi în predare şi evaluare. Prin aceste aplicaţii se poate
realiza şi o verificare imediată a noilor cunoştinţe dobândite de elevi prin folosirea sistemului AEL .
Aplicaţiile vor fi prezentate în subcapitolul 2.5.

Nr. Elementul de structură Definirea elementului de structură Reprezentarea grafică

crt.
1. Tricotul Produs textil format din ochiuri dispuse
sub formă de şiruri şi rânduri

2. Ochi Cea mai mică unitate a structurii

tricotului, cu caracter de repetabilitate
care se obţine prin buclarea firului
3. Şir de ochiuri Succesiunea ochiurilor pe direcţia
longitudinal a tricotului ; se
numerotează de la stânga la dreapta, în
direcţia rândurilor ( de exemplu, şirurile
1,2, 3)

4. Rând de ochiuri Succesiunea ochiurilor pe direcţia

transversală a tricotului;se numerotează
în direcţia şirurilor, în ordinea formării
(de exemplu, rândurile I,II, III )
1 2 3
5. Punct de legare Zona în care două porţiuni de fir vin în
contact, cu realizarea unor unghiuri mari
de înfăşurare, contribuind la
consolidarea elementelor structurii;
rezultă din trecerea “peste” şi “sub” a
porţiunilor de fir care se leagă
6. Ochi normal de tricot Ochiul format din buclă de ac, flancuri
de bătătură şi buclă de platină. Pentru formarea unui
ochi normal, se realizează patru puncte
de legare, două în partea inferioară, în
zona “piciorului ochiului” şi două în
partea superioară, în zona “capului”
ochiului

18
7. Legătura Este definită de modul de înlănţuire a
ochiurilor, respective poziţia spaţială a
firului de structură

8. Bucla de ac Este reprezentată de pertea superioară a

ochiului (porţiunea de fir 2-3)
9. Bucla de platină Este partea inferioară a ochiului, care
uneşte corpurile a două ochiuri din şiruri
vecine ( porţiunea de fir 4-5 )
10. Flancuri Porţiunile de fir care fac legătura între
bucla de ac şi buclele de platină (flancul
stâng-porţiunea de fir 1-2 ; flancul
drept- porţiunea de fir 3-4 )
11. 0chi cu aspect faţă Este ochiul care prezintă în prim plan
flancurile, acoperind buclele de ac şi de
platină, respective segmentele de
legătură

12. Ochi cu aspect spate Este ochiul care prezintă în prim plan
buclele de ac şi de platină, respective
segmntele de legătură, acoperind
flancurile
13. Structura tricotului Este dată de modul de dispunere a
elementelor componente ( exemplu:
ochiuri normale, ochiuri reţinute, ochiuri
duble, etc. ) în cadrul sistemului tehnic
pe care îl reprezintă tricotul; este
determinată de legătură şi de desen
14. Desen Aceea componentă a structurii care
reprezintă un motiv artistic (geometric,
floral, liber etc.); se poate obţiune prin
diferite tehnici,

15. Desenul de culoare Se caracterizează prin ochiuri normale,

realizate din fire cu caracteristici
diferite, în principal de culori diferite

19
16. Desenul de legătură Presupune modificarea evoluţiei
specifică ochiurilor normale sau
introducerea firelor suplimentare; toate
ochiurile sunt de fire de aceeaşi culoare

17. Desenul combinat Este realizat prin îmbinarea elementelor

caracteristice celor două tipuri de desene

18. Raport Acea zonă din tricot care are caracter de

repetabilitate ; dimensiunile raportului (
lăţimea şi înălţimea) se pot exprima în
număr de şiruri (b) şi , respective, în
număr de rânduri de ochiuri (h) sau în
milimetri,

19. Raportul de legătură Este dat de numărul de şiruri de şiruri şi

rânduri de ochiuri după care se repetă
evoluţia

20. Raportul desenului Este dat de numărul de şiruri şi rânduri

de ochiuri după care se repetă desenul

21. Structuri fără desene Structuri cu legături de bază sau derivate

la care toate ochiurile sunt normale ,
realizate din fire cu aceleaşi
caracteristicii

22. Structuri cu desene Se realizează cu legături de bază sau

derivate, în cuprinsul cărora se identifică
ochiuri din fire cu caracteristici diferite
sau/şi evoluţii modificate, inclusive fire
suplimentare

20
23. Structuri modulate Sunt structurile în cuprinsul cărora se
identifică subrapoarte, care se constituie
în module, caracterizate printr-o unitate
din punct de vedere structural

Metode de reprezentare grafică a tricoturilor din bătătură

Structura tricoturulor este dată de modul de dispunere a elementelor constituente în cadrul sistemului
tehnic pe care îl reprezintă tricotul.
Prin transpunerea pe desen a poziţiei firului şi a formei elementelor componente ( ochiuri normale,
elemente cu evoluţii modificate, fire suplimentare ) avem o reprezentare grafică a structurii tricotului.
Printr-o reprezentare grafică trebuie să scoatem în evidenţă:
 Evoluţia firului /firelor
 Desenul şi raportul desenului
 Unele indicaţii tehnologice
Pentru reprezentarea grafică a tricoturilor se folosesc mai multe metode care pe plan mondial au
diferite arii de utilizare. În ţara noastră , conform STAS 8257 – 79, se utilizează pentru tricoturile din
bătătură următoarele metode:
 Reprezentarea structurală, (analitică )
 Reprezentarea simbolică a secţiunii rândurilor de ochiuri
 Reprezentarea prin semne convenţionale
 Reprezentarea aspectului desenului
Reprezentare structurală reproduce fidel evoluţia firului / firelor din tricot, poziţia sa în cadrul
raportului. Această metodă permite reprezentarea structurii tricotului în două variante de dispunere:
teoretică şi reală.
În cazul dispunerii teoretice,(fig. 2.3.1 a, b, c) flancurile se consideră segmente de dreaptă,
iar buclele de ac şi de platină se consideră semicercuri. Elementele ochiului se trasează în funcţie de
legătura şi aspectul tricotului. Pentru a uşura executarea reprezentării structurale teoretice se poate
folosi foaia cu pătrăţele sau hârtia marcată cu semicercuri desenate echidistant şi care reprezintă
buclele de ac ale tricotului ( fig . 2.3.2. )

a. b.

21
 c.
Fig.2.3.1 Reprezentarea structurală a dispunerii teoretice – variante

Fig. 2.3.2 Hârtia marcată cu semicercuri

În cazul dispunerii reale,(fig. 2.3.3 a şi b ) se urmăreşte nu numai reprezentarea poziţiei
firului, ci şi cea a ochiurilor, sugerând dispunerea lor în stare liberă; firul buclat are o anumită
grosime şi nu este reprezentat printr-o linie. Faţă de situaţia teoretică, această reprezentare se poate
realiza cu ajutorul calculatorului , folosind programul Autocad . Prin folosirea programului se pot
evidenţia: deplasarea pe verticală a corpurilor ochiurilor cu dispunerea oblică a buclelor de platină,
inclinare şi / sau rotire a corpurilor ochiurilor). Este mai laborioasă , ocupă mai mult spaţiu, dar este
cea mai completă, oferind cele mai multe informaţii despre sructura tricotului.

a.

b.
Fig. 2.3.3 Reprezentarea structurală a dispunerii reale

22
 a. Reprezentare pe hârtie; b. reprezentare pe calculator
Reprezentarea simbolică a secţiunii rândurilor de ochiuri constă în transpunerea pe
hârtie a poziţiei firului ( firelor ) faţă de ace, în rândul respectiv de ochiuri . Punctele de pe hârtie sunt
echidistante şi reprezintă acele şi sunt plasate în rânduri paralele sau intercalate în funcţie de aşezarea
lor în fontură (fig2.3.4.). Metoda reprezintă avantajul că oferă informaţii şi despre modul de realizare
a tricotului – număr de fonturi, poziţia relativă a acelor, raportul în care lucrează acele. Întâlnim şi la
această metodă două variante:
o Vederea de sus a evoluţiei firului pe ace, împreună cu buclele ochiurilor vechi (fig.2.3.5 )
o O modalitate simplificată şi mai rapidă în raport cu prima şi utilizată în mod curent la noi în
ţară ( fig.2.3.6 ) dar care are ca principal dezavantaj că sugerează o încrucişare a ochiurilor,
ceea ce nu este în conformitate cu realitatea, având câştig de cauză prima variantă ca o metodă
mai riguroasă.
Metoda este considerată simbolică deoarece nu este reprezentată o secţiune tehnică a rândului de
ochiuri.

Fig. 2.3.4 Hîrtii pentru reprezentarea tricoturilor – cu puncte în rânduri paralele şi intercalate

Fig. 2.3.5 Fig. 2.3.6

Reprezentarea prin semne convenţionale constă în reprezentarea prin anumite semne a
structurii tricotului, pentru fiecare element component propunându-se câte un simbol. Metoda
cunoaţte mai multe variante, dintre care cea mai utilizată la noi în ţară are la bază semnele:
X – pentru ochiul cu aspect faţă
O – pentru ochiul cu aspect spate
În tabelul 2.3.1 sunt definite şi reprezentate prin cele trei metode principalele elemente de
structură ale tricoturilor din bătătură.
Tabel 2.3.1
Tipuri de Reprezentare structurală Semne convenţionale Semne
ochiuri şi convenţionaleale
elemente ale secţiunii
ochiurilor Faţă Spate Faţă Spate Faţă Spate
tricoturilor
din bătătură

23
Ochi normal

Ochi vanisat

Buclă de
început sau
buclă
netransforma
tă în ochi
Ochi dublu
de indice 1

Ochi dublu
de indice 2

Ochi reţinut
de indice 1

Ochi reţinut
de indice 2

Flotare

Ochi reţinut
cu flotare cu
punct de
legare şi
flotare

24
Ochi dublu
de indice 1
cu flotare

Ochiuri
transferate

Buclă de
platină
transferată pe
buclă de ac

Bucle de
platine
reţinute şi
transferate
succesiv pe
bucla de ac
Ochi pluş

Bucle de ac
semitransfera
-te

25
 Buclă de
platină
transferată pe
buclă de ac
în acelaşi
rând
Bucle de
platină
reţinute şi
transferate
succesiv pe
buclă de ac

Reprezentarea aspectului desenului constă în indicarea pe hârtie a dispunerii culorilor în raportul

desenului. Hârtia folosită este cu pătrăţele iar spaţiul cuprins între două linii orizontale reprezintă un rînd de
ochiuri care apare pe faţa tricotului iar spaţiul dintre ele două linii verticale reprezintă un şir de ochiuri pe
faţă. Pentru a avea mai multe informaţii despre structura tricotului, aceasta trebuie însoţită şi de o altă
reprezentare grafică,dacă raportul are dimensiuni mari, se recomandă ca acesta să fie reprezentat în întregime
prin una din metode, cea mai rapidă, iar prin celelalte numai o zonă din raport.

REALIZAREA REPREZENTĂRI GRAFICE DUPĂ

O MOSTRĂ DE TRICOT DATĂ

Pentru a reuşi o reprezentare grafică corectă după o mostră de tricot dată – în cadrul orelor de
laborator tehnologic trebuie să realizăm decompoziţia tricotului prin parcurgerea progresivă a mai multor
etape cu scopul de a determina, pe cât posibil, toate elementele care intră în structura unui tricot, sub raportul
legăturii, materiei prime şi caracteristicilor tehnice. Aceste etape sunt:
 Alegerea instrumentelor de lucru cum ar fi – lupă textilă, microscop stereoscopic, ace de
decompoziţie, foarfece, pensetă, rame pentru întins tricotul
 Determinarea principalelor caracteristici ale tricotului
 tipul de tricot,
 determinarea feţei tricotului,
 stabilirea numărului de fonturi,
 determinarea evoluţiei firelor
 transpunerea structurii tricotului pe hârtia de decompoziţie
 determinarea elementelor componente ale legăturii
În determinarea tipului de tricot, adică dacă tricotul este din bătătură sau urzeală, se face prin simplă
observare, pe baza cunoaşterii caracteristicilor legăturilor. Analizând mostra respectivă sub raportul deşirării,
în cazul în care tricotul se deşiră uşor, şi sub aspectul înlănţuirii firelor, se poate trage concluzia că este
vorba de un tricot de bătătură.
După ce s-a stabilit că mostra prezentată este un tricot din bătătură, se trece la determinarea părţii
din faţă a tricotului. Această operaţie se face tot prin simpla observare cu ochiul liber sau folosind lupa, în
cazul tricoturilor fine. Se ştie că faţa tricotului produs pe maşini cu o singură fontură prezintă coastele
ochiurilor sub aspectul unui V trunchiat. În cazul maşinilor cu două fonturi sau lincs , respectiv în cazul
tricoturilor cu aspect de faţă sau cu aspect de spate pe ambele părţi, se poate considera oricare din această
faţă dacă se pot folosi în confecţionare ambele feţe.
Următoarea etapă este stabilirea numărului de fonturi. În cazul în care tricotul prezintă faţă şi dos,
iar structura lui este netedă şi compusă pe o parte din ochiuri pe faţă şi pe cealaltă parte din ochiuri pe dos,

26
aceasta constituie un indiciu sigur că tricotul este realizat pe maşini de tricotat cu o singură fontură. Când
mostra de tricot prezintă acelaşi aspect pe faţă şi pe dos, se consideră că tricotul este realizat pe maşini cu
două fonturi. În cazul în care ochiurile au aspect de faţă pe ambele părţi, mostra reprezintă un tricot patent
sau interloc, iar dacă ochiurile prezintă aspect de dos pe ambele părţă, înseamnă că este un tricot lincs.
Determinarea evoluţiei firelor în tricot este operaţia cea mai complicată şi de cea mai mare
importanţă, în vederea reprezentării mostrei de tricot dată prin una sau prin toate metodele cunoscute.
Această operaţie trebuie efectuată cu mare atenţie şi se face prin deşirarea mostrei de tricot şi notarea
precisă a poziţiei firului. În realizarea reprezentării se va ţine cont de culoarea firelor, acestea notându-se pe
hârtia de decompoziţie cu creioane colorate conform nuanţelor utilizate la executarea tricotului.
Deşirarea se va face până la epuizarea unui raport şi chiar peste acesta, pentru a putea stabili cu
suficientă precizie evoluţia firului. Evoluţia firelor determinată prin deşirare se va nota pe hârtia de
decompoziţie prin anumite semne convenţionale, care înlesneşte determinarea raportului legăturii respective
pe cele două sensuri, pe orizontală şi pe verticală. Pentru a reprezenta evoluţia firului deşirat şi lucrul fiecărui
ac, pe hârtia de decompoziţie se notează acele în funcţiune prin X, iar acele care nu sunt în funcţiune prin
puncte (...)
În cazul când tricotul analizat este produs pe maşini cu două fonturi, pe hârtia de decompoziţie se vor
folosi două rânduri de puncte, respectiv (:) în locul acelor scoase din funcţiune.
Punctele celor două rânduri, reprezentând acele celor două fonturi, vor fi decalate între ele cu
jumătate de pas de ac, în cazul tricotului cu aspect de faţă pe ambele părţi şi se vor găsi faţă în faţă, în cazul
tricotului lincs. Firul se reprezintă sub forma unei linii continui. În cazul în care acul este în funcţiune, deci
formează ochi, firul de alimentare înconjură punctul corespunzător acului, sau trece în afara punctelor sau a
semnelor X , în cazul în care acul nu lucrează un timp sau respectiv, este complet scos din funcţiune.
În cazul în care pe ac firul nu formează ochi, ci numai o simplă buclă, linia continuă care reprezintă
firul va ocoli acul fără să-l înconjoare. La fiecare rând care se deşiră se notează pe hârtia de decompoziţie
evoluţia firului şi lucrul fiecărui ac în parte, în toată porţiunea de tricot deşirată, având astfel o privire de
ansamblu asupra tricotului, deoarece deşirarea se face pe o porţiune cel puţin egală cu un raport.
În cazul când mostra de tricot analizată prezintă ochiuri înclinate, deci deplasare laterală, evoluţia
firelor şi lucrul acelor necesită două figuri .
Prima figură va reprezenta lucrul acelor pe firul care precede deplasarea laterală a fonturii, deci
poziţia ochiurilor şi a buclelor înaintea deplasării, iar a doua figură va indica efectul produs de deplasare pe
ochiurile şi buclele celor două fonturi.
De asemenea se va indica prin săgeată sensul deplasării fonturii, deasupra liniei de puncte care
reprezintă fontura respectivă. Mărimea deplasării laterale a fonturii se va indica printr-o cifră, care reprezintă
numărul de ace peste care se deplasează fontura respectivă.
Din analiza evoluţiei firelor, se poate trece la transpunerea structurii mostrei respective pe hârtie
de decompoziţie. Mai întâi se va vedea în care rând de ochiuri evoluţia firelor pe ace se repeta identic ca în
primul rând de ochiuri deşirat. Pornind de la ultimul rând care se repetă, se va transpune pe hârtie legătura
de tricot respectivă, fie prin reprezentare analitică, fie prin reprezentare schematică.
După determinarea evoluţiei firelor în tricot şi transpunerea legăturii pe hârtie de decompoziţie, se
poate trece cu uşurinţă la determinarea elementelor componente ale legăturii de tricot.
Urmărind evoluţia firului în cadrul legăturii, se determină raportul legăturii respective, analizând
modul cum se repetă evoluţia firului atât pe orizontală cât şi pe verticală. Pentru uşurinţă, se va marca în
culoare de contrast pe linia unui şir de ochiuri. În acest fel, elementele raportului de suprafaţă al legăturii,
raportul pe orizontală şi raportul pe verticală, sunt precizate. În cazul desenelor de culoare se recomandă
folosirea creioanelor colorate pentru indicarea diverselor nuanţe sau culori de fir permiţând stabilirea
raportului de desen.
După trecerea în revistă a etapelor de reprezentare grafică corectă a unei mostre de tricot dată spre
analiză, voi face o prezentare a principalelor tipuri de legături a tricoturilor din bătătură . Această prezentare

27
va constitui baza de plecare în analiza diferitelor mostre de tricot , care vor fi reprezentate grafic, în cadrul
orelor de laborator tehnologic a modulelor de specialitate.

2.4.1. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU LEGĂTURI DE BAZĂ

Tricoturile cu legături de bază sunt formate din ochiuri normale, la care evoluţia firului delimitează
un raport individual. Elementele ochiului au anumite poziţii, specifice legăturii.
2.4.1.1. Tricotul glat este format din ochiuri normale de tricot simplu, cu aspect faţă pe una din
părţi, cu aspect dos, pe cealaltă parte.
În figura 2.4.2. se prezintă aspectul real al tricotului, aspect faţă şi aspect spate

Aspect spate Aspect faţă

Fig. 2.4.2. Aspectul real al tricotului glat

Evoluţia firului pe fiecare rând este identică. Pe faţa tricotului flancurile de ochiuri sunt continue şi
acoperă buclele de ac ale ochiurilor din rândul precedent. Pe spate, buclele de ac şi de platină apar în prim-
plan, buclele de ac acoperă flancurile ochiurilor din rândul următor, iar buclele de platină, pe cele din rândul
precedent. Raportul legăturii este 1. Evoluţia se repetă după un ochi pe direcţia rândurilor şi şirurilor .
În figura 2.4.3. sunt prezentate cele trei variante de reprezentare ale tricoturilor glat.

Fig. 2.4.3. Reprezentarea tricotului glat;

a. reprezentarea structurală; b. reprezentarea secţiunii rândului; c. reprezentarea convenţională

Tricotul glat are caracteristicile pozitive, specifice tuturor tricoturilor: foarte bună elasticitate,
extensibilitate,permeabilitate la aer, etc. dar şi caracteristici negative: deşirabilitate ridicată, pe direcţia
rândului dar şi a şirului cât şi rularea la margini, foarte accentuată, care influenţează negativ procesul
tehnologic de prelucrare. Se utilizează pentru articole de lenjerie, îmbrăcăminte exterioară.
2.4.1.2. Tricotul patent este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect faţă şi spate
pe ambele părţi ale produsului. Se caracterizează prin alternarea şirurilor pe faţă cu şirurile de
ochiuri pe dos.
Succesiunea şirurilor de ochi cu aspect faţă sau de spate determină raportul legăturii: 1:1, 1:2, 2:2,
3:3, 2:1, etc. În figura 2.4.4. este reprezentat un tricot patent 1:1. Un şir de ochiuri pe faţă ( şirurile 1, 3 ), este

28
urmat de un şir de ochiuri pe dos ( şirurile 2, 4). Evoluţia firului se repetă în direcţia rândurilor de ochiuri,
după două şiruri, unul cu aspect faţă, celălalt cu aspect spate, raportul pe orizontală fiind, în acest caz, 2. Pe
cealaltă parte tricotul va prezenta acelaşi aspect, cu menţiunea că şirurile 1, 3 vor avea aspect spate, iar
şirurile 2, 4, aspect faţă. Datorită poziţiei buclei de platină şirurile de ochiuri pe faţă acoperă, parţial sau total,
şirurile de ochiuri pe dos, de unde şi denumirea de „ tricot cu aspect faţă” pe ambele părţi. În figura 2.4.5. se
prezintă tricotul aspect real, raport 1:1; 2:2.

a. b. c.
Fig.2.4.4. Tricot patent raport 1:1
a. reprezentarea structurală; b. reprezentarea secţiuni rândului;
c. reprezentarea convenţională

a. b.
Fig. 2.4.5. Tricot patent - aspect real
a. tricot patent 1:1 ; b. tricot patent 2:2 ;
Tricotul patent este un produs foarte elastic, se mulează foarte bine pe corp. Se utilizează, de aceea,
foarte mult pentru articole de lenjerie, îmbrăcăminte exterioară, bentiţe.
Are aceleaşi caracteristici pozitive specifice tricotului glat, dar şi pe cele negative: foarte bună
elasticitate, extensibilitate, permeabilitate la aer, deşirabilitate ridicată. Este considerat tricotul la care
consumul de fir este ridicat, tocmai din cauza tendinţei de acoperire a şirurilor de ochiuri pe dos de către
şirurile de ochiuri pe faţă.
2.4.1.3. Tricotul lincs este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect faţă şi spate pe
ambele părţi. Se caracterizează prin alternanţa rândurilor de ochiuri pe faţă cu rândurile de ochiuri
pe spate, alternanţă care determină raportul legăturii lincs.
În figura 2.4.6. se prezintă un tricot lincs raport 1:1; un rând de ochiuri pe faţă ( I, III ) este urmat de
un rând de ochiuri pe spate (II, IV ). Evoluţia firului se repetă în direcţia şirurilor de ochiuri după două
rânduri, unul cu aspect faţă, celălalt cu aspect spate, raportul legăturii pe verticală fiind 2. Flancurile

29
ochiurilor cu aspect faţă se vor înclina într-un sens, iar flancurile ochiurilor cu aspect spate se vor înclina în
sens contrar. Din această cauză, în tricotul lincs în stare liberă, rândurile de ochiuri pe faţă sunt mai puţin
vizibile, fiind acoperite de rândurile de ochiuri pe spate, la care buclele de ac şi de platină apar în prim-plan,
de unde şi denumirea de tricot cu aspect spate pe ambele părţi.

Fig. 2.4.6. Tricot lincs raport 1:1

a. reprezentare structurală; b. reprezentarea secţiunii; c. reprezentarea convenţională
Tricoturile cu legătură lincs, de diferite rapoarte, sunt utilizate la confecţionarea articolelor de
îmbrăcăminte exterioară, ciorapi, mănuşi. Tendinţa de acoperire a rândurilor cu ochiri pe faţă de către
rândurile cu ochiuri pe spate, are influenţe pozitive asupra gradului de umplere a produsului, dar consumul
de fire este mai mare, lungimea tricotului realizat fiind aparent mică.

2.4.2. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU LEGĂTURI DERIVATE

Legăturile derivate sunt acele legături constituite din două sau mai multe legături de bază dispuse
astfel încât între şirurile de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături.
2.4.2.1 Tricoturile cu legătură glat derivat rezultă din combinarea a două sau mai multor
legături glat, astfel încât între şirurile de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale
celeilalte legături.
În figura 2.4.7. este reprezentat un tricot cu legătura glat derivat din două legături glat, cu dispunerea
şirurilor de ochiuri în raport 1:1; un şir de ochiuri aparţine unei legături, iar şirurile vecine aparţin celeilalte
legături.

30
 Fig. 2.4.7. Tricot cu legătura glat derivat
a. reprezentare structurală; b. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri

O legătură glat formează şirurile 1, 3, 5 etc. , cealaltă legătură glat constituentă formează ochiuri în
şirurile 2,4,6, etc. La fiecare legătură constituentă, evoluţia se repetă după u ochi, raportul legăturii pe
orizontală fiind 2; pe verticală evoluţia se repetă după un rând complet de ochiuri ale legăturii derivate,
raportul fiind de 1. Întrucât firul nu evoluează pentru formarea ochiurilor în fiecare şir, un rând complet de
ochiuri al legăturii derivate se formează în două etape: de unde rezultă şi deplasarea pe verticală a şirurilor de
ochiuri cu jumătate din înălţimea ochiurilor B/2
Tricotul glat derivat se utilizează în special pentru articole de lenjerie.
2.4.2.2. Tricoturile cu legătură patent derivat (interloc) rezultă din combinarea a două sau mai
multor legături patent, astfel încât între şi în spatele şirurilor de ochiuri ale unei legături să se distingă
şirurile de ochiuri ale celeilalte legături constituente.
În figura 2.4.8. este reprezentat un tricot cu legătura interloc formată din două legături patent, cu
dispunerea şirurilor de ochiuri în raportul 1:1. Un şir de ochiuri aparţine unei legături patent, iar şirul vecin,
de pe aceeaşi parte a tricotului aparţine celeilalte legături patent. O legătură patent formează şirurile 1, 2, 3,
4, etc., cealaltă legătură patent formează ochiuri în şirurile 1, 2, 3, 4 etc. Pentru formarea unui rând complet
al legăturii derivate, într-o primă etapă formează ochiuri o legătură patent de raport 1:1 ( un ochi aspect faţă,
un ochi aspect spate ), apoi, în completarea rândului, cealaltă legătură patent. De aici rezultă deplasarea pe
verticală a şirurilor de ochiuri cu jumătate din înălţimea ochiurilor, B/2. Raportul legăturii interloc 1:1 în
direcţia rândurilor de ochiuri este 4, iar în direcţia şirurilor de ochiuri, 1.

31
 Fig. 2.4.8. Tricot cu legătura patent derivat
a. reprezentare structurală; b. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri
c.reprezentarea prin semne convenţionale
Tricoturile interloc sunt destinate confecţionării articolelor de lenjerie şi îmbrăcăminte exterioară,
pentru femei, bărbaţi şi copii.

2.4.3. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE

Tricoturile ce desene cuprind ochiuri formate di fire de culori diferite (desene de culoare ), ochiuri cu
evoluţie modificată ( desene de legătură ) sau combinaţii ale acestora ( desene combinate ).

2.4.3.1 TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE DE CULOARE

Tricoturi cu desene de culoare sunt obţinute din legături de bază sau derivate, prin folosirea
unor fire de culori diferite. Se pot obţine dungi longitudinale, transversale sau combinaţii precum şi
tricoturi melanj sau vanisate.
2.4.3.1.a. Tricoturile cu dungi transversale de culoare rezultă prin utilizarea firelor de culori
diferite,alimentate succesiv. Se identifică un raport al desenului cu dimensiunile: h – înălţimea
raportului şi b – lăţimea raportului desenului.
Înălţimea raportului este determinată de numărul de culori utilizate, de numărul de rânduri produs din
firele de diferite culori şi de înălţimea ochiului. Lăţimea raportului desenului este determinată de numărul de
şiruri de ochiuri din raportul legăturii şi pasul ochiurilor. În figura 2.4.9. a se prezintă o legătură glat cu dungi
transversale. Dimensiunile raportului sunt h = 4 ( două rânduri culoare r, urmate de alte două rânduri
culoarea n ) şi b = 1. În figura 2.4.9 b se prezintă o legătură patent 2 : 2 cu dungi transversale de culoare.
Dimensiunile raportului sunt h = 5 ( două rânduri culoarea r urmate de un rând de culoare n şi alte două
rânduri culoarea z ) şi b = 2.

32
 Fig. 2.4.9. Tricoturi cu dungi transversale de culoare
a. Legătură glat . Legătură patent 2:2

2.4.3.1.b. Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare se realizează prin alimentarea succesivă

a firelor de culori diferite doar pentru structurile derivate: glat derivat şi interloc. Desenul apare ca
urmare a realizării fiecărei legături constituente din fire de culori diferite
Lăţimea b a raportului desenului este determinată de numărul legăturilor constituente din fire de
culori diferite şi pasul ochiurilor. Înălţimea h a raportului desenului este determinată de raportul pe verticală
al legăturii derivate şi înălţimea rândului de ochiuri. În figura 2.4.10. a se prezintă o legătură glat derivat;
ochiurile de culoare x se formează în fiecare rând la o legătură glat, cealaltă legătură constituentă formează
ochiuri din culoarea xx, în completarea rândurilor legăturii derivate. Dimensiunile raportului desenului sunt:
h =1, determinat de raportul pe direcţia şirurilor de ochiuri al legăturii glat derivat şi b=2, determinat de
numărul legăturilor constituente.
În figura 2.4.10. b se prezintă o legătură interloc; ochiurile unei legături patent se formează din culoarea r,
cealaltă legătură patent constituentă formează ochiuri din culoarea n. deoarece în faţa şirurilor cu aspect spate
sunt plasate şirurile de ochiuri cu aspect faţă, tricotul va prezenta şiruri de ochiuri de culoarea r (şirurile 2, 4,
etc.) în alternanţă cu şirurile de culoare n ( şirurile 1, 3, etc. )
Desenul de culoare se repetă pe direcţia şirurilor de ochiri după un rând complet, iar în direcţia rândurilor de
ochiuri după două şiruri de pe aceeaşi parte a tricotului.

33
 Fig. 2. 4.10. Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare
a. Legătura glat b. Legătura interloc
2.4.3.1.c. Tricoturile cu dungi transversale şi longitudinale de culoare se realizează prin
alimentarea succesivă a firelor de culori diferite, fără modificarea evoluţiei firului, doar pentru
structurile derivate: glat derivat şi interloc.
Dimensiunile raportului desenului sunt: înălţimea h, determinată de numărul de culori diferite
alimentate succesiv, de numărul de rânduri de ochiuri realizate din fiecare culoare şi de înălţimea ochiurilor şi
lăţimea b, determinată de numărul legăturilor constituente şi pasul ochiurilor.
În figura 2.4.11.a se prezintă o legătură glat derivat, formată din două legături glat, cu dungi
transversale şi longitudinale de culoare.
O legătură glat formează ochiuri de culoarea r la fiecare rând ( şirurile 2, 4, etc.), cealaltă legătură
glat formează ochiuri din culoarea r în rândurile I,II şi di culoare n, în rândurile III, IV, V. dimensiunile
raportului sunt h =5, b=2. În figura 2.4.11. b se prezintă o legătură interloc raport 2:2, cu dungi transversale şi
longitudinale de culoare. O legătură patent formează ochiuri de culoarea r, în rândurile II, III şi din culoarea n,
ân rândurile IV, V, VI, VII; cealaltă legătură patent formează ochiuri din culoarea n, în rândurile I, II, III şi din
culoarea r, în rândurile IV, V, VI, VII. Dimensiunile raportului sunt h=7, b=6.

Fig. 2.4.11. tricoturi cu dungi transversale şi longitudinale de culoare

a. Legătura glat b. Legătura interloc

2.4.3.1.d. Tricoturile melanj sau vanisate se obţin prin alimentarea simultană a firelor de culori
diferite. Se caracterizează prin aceea că în structura legăturii de bază sau derivate evoluează împreună,
două sau mai multe fire de culori diferite.
La tricoturile melanj firele nu-şi păstrează poziţia, apărând întâmplător pe faţa tricotului. Desenul de
culoare nu are raport. În structura tricoturilor vanisate figura 2.4.12.evoluează două fire, firul de fond şi firul de
vanisare. Firul de vanisare, v, apare în prim-plan pe faţa tricotului, iar firul de fond, f, pe partea de spate.
Tricoturile vanisate se pot obţine din fire de natură şi fineţe diferite, în funcţie de avantajele căutate. De
exemplu, firul de fond din bumbac şi firul de vanisare din mătase artificială. În acest caz, tricotul va avea un
aspect foarte plăcut datorită luciului firelor de mătase şi higroscopicitate bună datorită firelor de bumbac.

34
 Fig. 2.4.12. Tricot vanisat

2.4.3.2. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE DE LEGĂTURĂ

2.4.3.2.a. Tricoturile cu desene ajur sunt tricoturi cu legături de bază sau derivate care prezintă
pe suprafaţă orificii, ca urmare a modificării evoluţiei firelor.
Principalele modificări de evoluţii întâlnite sunt:
 transferarea completă sau incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a
unui ochi dintr-un şir vecin;
 transferarea buclei de platină a unui ochi dintr-un rând pe bucla sau buclele ochiului, respectiv
ochiurilor, din acelaşi rând sau rânduri ce urmează să fie tricotate;
 buclele de început de şir. Ca urmare a introducerii unui ac în lucru.
Se caracterizează printr-un aspect deosebit, o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a
aerului, datorită orificiilor generate pe suprafaţa tricotului.
În figura 2.4.13. este prezentat un tricot glat ajur obţinut prin transferarea completă a buclei de ac a
unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a unui ochi dintr-un şir vecin, cu raportul pe orizontală şi verticală de 6.
Bucla de ac transferată se dispune în spatele buclei pe care se transferă. Se observă, din reprezentarea
structurală, că după transferarea completă a buclei de ac, şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu buclă
de început. Buclele de ac ale ochiurilor din şirurilor 3, 4, 5 ( rânduri III, II, I ) sunt transferate pe buclele de
ac ale ochiurilor vecine, spre stânga, iar buclele de ac ale ochiurilor din 4,5 ( rândurile IV, V ), spre dreapta.

Fig. 2.3.13. Tricot glat ajur obţinut prin transferarea completă a buclei de ac
a. reprezentare structurală; b. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri
c. reprezentarea prin semne convenţionale
În figura 2.4.14 este reprezentat de un tricot glat cu desen ajur obţinut prin transferarea incompletă a
buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a ochiului vecin, la dreapta. Buclele de ac sunt transferate
incomplet şi flancurile drepte ale ochiurilor din şirul 2, rândul I şi din şirul 3, rândul II se dispun în spatele

35
ochiurilor normale; după transferarea incompletă a buclei de ac, şirul de ochiuri continuă în rândul următor
cu un ochi normal ( ochiul din şirul 2, rândul II, sau din şirul 3, rândul III ). Orificiul apare la ochiul cu bucla
de ac transferată incomplect, între flancul stâng şi flancul drept. Raportul desenului pe orizontală este 4, iar
pe verticală este 3.

Fig. 2.4.14. Tricot glat ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac
a. reprezentare structurală; b. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri
c. reprezentarea prin semne convenţionale
2.4.3.2.b. Tricoturile cu ochiuri reţinute sunt tricoturi cu legături de bază sau derivate în
cuprinsul cărora se întâlnesc ochiuri ale căror bucle de ac nu evoluează la nivelul rândului în care s-au
produs. Şi după caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului.
Se realizează din fire de aceeaşi culoare; în structura lor se întâlnesc evoluţii normale şi evoluţii
modificate ale firelor. Acestea se clasifică, după indicele de reţinere şi după caracterul distribuţiei ochiurilor
reţinute în masa tricotului. Indicele de reţinere exprimă numărul de rânduri de ochiuri după care evoluează
bucla de ac a unui ochi format într-un rând determinat. După acest criteriu tricoturile pot fi: cu ochiuri
reţinute de indice 1, cu ochiuri reţinute de indice 2, cu ochiuri reţinute de indice 3 etc. în aceeaşi structură se
pot întâlni şi ochiuri reţinute de diferiţi indici. După caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa
tricotului, tricoturile cu ochiuri reţinute pot fi: cu distribuţie uniformă în masa tricotului sau cu distribuţie
neuniformă în cadrul unui raport sau în masa tricotului, conform unui desen.
Tricoturile cu ochiuri reţinute se caracterizează print-o elasticitate ridicată şi o excelentă
permeabilitate a aerului, datorită orificiilor generate de lungimea firului pe flancurile ochiurilor, dar şi
datorită flotărilor de fir.
La tricoturile patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1, cu distribuţie uniformă, din figura 2.4.15.
şirurile 1, 3, 5, cu aspect faţă, sunt formate din ochiuri reţinute de indice 1; buclele de ac ale ochiurilor
reţinute evoluează în rândurile II,IV, VI. Bucla de ac şi de platină ale ochiului reţinut sunt caracteristice
ochiului patent; flancurile ochiului se dispun pe înălţimea a două rânduri de ochiuri normale. Ochiurile din
şirurile 2, 4, 6 ( rândurile II, IV ) sunt ochiuri glat. Raportul desenului de legătură este format dintr-un ochi
patent, un ochi glat şi u ochi reţinut. În industrie este cunoscut sub denumirea de tricot semitubular.

36
 Fig. 2.4.15. Tricotul patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1
a. reprezentare structurală; b. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri
c. reprezentarea prin semne convenţionale

2.4.3.2.c. Tricoturi cu legături duble sunt tricoturi cu legătură de bază sau derivate, în
cuprinsul cărora se identifică ochiuri reţinute şi bucle netransformate în ochiuri ce evoluează lângă
buclele de ac ale ochiurilor reţinute.
Se pot clasifica după:
 indicele ochiului dublu, determinat de numărul de elemente netransformate în ochiuri, care
evoluează cu bucla de ac ( indice 1, 2, 3 etc. )
 numărul de şiruri de ochiuri în care evoluează elementele netransformate în ochiuri ( de un
şir, două etc. )
 caracterul distribuţiei ochiurilor duble în masa tricoturilor – cu distribuţie uniformă,
neuniformă etc.
În figura 2.4.16 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble, de indice1, pe un şir de ochiuri, cu
distribuţie uniformă, numit şi semifang pe o fontură. În rândul I, firul evoluează pentru formarea unui ochi
normal şi un ochi reţinut de indice 1. În rândul II se formează un ochi normal şi o buclă netransformată în
ochi ce se dispune lângă bucla de ac a ochiului reţinut din rândul precedent, după care raportul se repetă.

a. b. c.
f
Fig. 2.4.16. Tricot glat cu ochiuri duble, de indice 1 – semifang
a. reprezentare structurală; b. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri
c. reprezentarea prin semne convenţionale

În figura 2.4.17 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble de indice 1, pe un şir de ochiuri, cu
distribuţie uniformă pe suprafaţa tricotului, numit fang, pe o fontură. În rândul I, firul evoluează pentru
formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1 şi a unei bucle netransformate în ochi; în rândul II se
formează o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac al ochiului reţinut din rândul
precedent şi un ochi reţinut de indice 1, după care evoluţia se repetă atât pe orizontală cât şi pe verticală.
Datorită acestui mod de realizare, în toată masa tricotului se vor identifica numai ochiuri duble de indice 1.

37
Se caracterizează printr-o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului, datorită orificiilor
generate de lungimea firului pe flancurile ochiurilor.

a. b. c.
Fig. 2.4.17. Tricot glat cu ochiuri duble, de indice 1 – fang
a. reprezentare structurală; b. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri
c. reprezentarea prin semne convenţionale

În figura 2.4.18 se prezintă tricotul patent cu ochiuri duble, un tricot în cuprinsul căruia se identifică
ochiuri reţinute şi bucle netransformate în ochiuri care se dispun paralel cu bucla de ac a ochiului reţinut,
numite semifang şi fang.
Tricotul patent 1:1, cu ochiuri duble de indice 1, semifang, prezintă o alternanţă de un şir de ochiuri
normale, 1, 3, 5 şi un şir de ochiuri duble; 2, 4, 6. Raportul desenului de legătură este 4:2 ochiuri normale şi
unul dublu. La tricotul fang, figura … toate ochiurile sunt duble, ceea ce conduce la desimi pe verticală egale
pe ambele părţi a tricotului. Raportul desenului de legătură este 4:2 ochiuri normale şi două ochiuri duble.

Fig. 2.4.18. Tricot patent cu ochiuri duble – semifang

a. reprezentare structurală; b. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri
c. reprezentarea prin semne convenţionale

38
 Tricotul patent cu ochiuri duble face parte din categoria tricoturilor cu desene de legătură, deci
caracteristica lui de bază este dată de aspectul frumos pe care îl conferă produsului. Păstrează toate
caracteristicile pozitive, specifice tricoturilor: foarte bună elasticitate, extensibilitate, permeabilitate la aer
etc. dar şi caracteristici negative: deşirabilitatea, contracţia etc.
2.4.3.2.d. Tricoturile cu ochiuri încrucişate sunt tricoturi cu legătură de bază sau derivate, în
cuprinsul cărora se identifică ochiuri normale, reţinute sau ochiuri duble ce nu se dispun paralel cu
direcţia şirurilor de ochiuri.
Cel mai frecvent sunt utilizate tricoturile patent de diferite rapoarte cu ochiuri încrucişate, patent cu
ochiuri reţinute şi încrucişate, patent cu ochiuri duble şi încrucişate.
În figura 2.4.19 este reprezentat un tricot patent 1:1 cu ochiuri încrucişate prin deplasare – cu desene
obţinute prin deplasare. Ochiurile cu aspect faţă din rândurile I şi II sunt deplasate spre dreapta. După
realizarea ochiurilor din rândul III fontura din faţă se deplasează spre stânga cu un pas de ac, până revine la
poziţia iniţială, astfel că ochiurile cu aspect faţă sunt deplasate spre stânga în rândurile IV şi V. Flancurile
ochiurilor transferate la dreapta şi la stânga vor apărea continue, peste cele ale ochiurilor cu aspect spate.
Raportul de legătură pe orizontală este 2, şi pe verticală 6.

Fig. 2.4.18. Tricot patent 1:1 cu desene obţinute prin deplasare

a. reprezentare structurală; b. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri
c. reprezentarea prin semne convenţionale

2.4.3.2.e. tricoturile cu fire suplimentare sunt tricoturi cu legătură de bază derivate, în

structura cărora se găsesc şi elemente netipice pentru tricoturi, cum ar fi segmente de fire de bătătură
sau fire ce evoluează normal în corpul ochiului şi buclele de platină foarte mari pot fi scămoşat, tăiat,
desfibrate etc.
Din această grupă fac parte tricoturi cu fire de bătătură, tricoturi cu fire de căptuşeală, tricoturi pluş
etc.
Tricoturile cu fire de bătătură se caracterizează prin prezenţa în masa tricotului a unor fire care nu
formează ochiuri, orientate în direcţia rândurilor. În figura 2.4.20 se prezintă un tricot patent 1:1 cu fire de

39
bătătură, ce apar pe spatele tricotului şi formează puncte de legare cu buclele de platină ale ochiurilor, într-un
raport dat. firul de bătătură b este depus în fiecare rând între şirurile de ochiuri cu aspect de spate.
În general, tricoturile cu fire de bătătură se folosesc pentru bordurile ciorapilor precum şi la unele
articole de corsetărie sau medicinale, unde firele de bătătură sunt din cauciuc, acoperite cu fire textile sau din
fire elastomere.

Fig. 2.4.18. Tricot patent 1:1 cu desene obţinute prin deplasare

a. reprezentare structurală; b. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri

Tricoturile cu fire de căptuşeală se caracterizează prin prezenţa în masa tricotului a unor fire
suplimentare ce apar pe spatele tricotului şi formează puncte de legare cu buclele de platină ale ochiurilor,
într-un raport dat. frecvent, se produc tricoturi cu fire de căptuşeală şi de vanisare cu fire de căptuşeală. În
figura 2.4.21. este exemplificat modul de realizare a punctelor de legare dintre firul de căptuşeală, c şi
buclele de platină ale ochiurilor de fond, f a unui tricot glat. Pe spatele tricotului firul de căptuşeală
evoluează în paralel cu bucla de ac a ochiului din şirul 2, realizând puncte de legare cu buclele de platină
vecine, apoi flotează în şirurile 3, 4, 5. Raportul de ancorare a firului de căptuşeală este1:3; intr-un şir se
realizează puncte de legare, după care urmează trei şiruri fără puncte de legare. Se pot realiza tricoturi cu unu
şi chiar trei fire de căptuşeală într-un rând. Firele de căptuşeală sunt uşor vizibile pe partea de faţă, în special
în zona punctelor de legare. Pentru a reduce complet posibilitatea apariţiei pe faţă a firelor de căptuşeală,
precum şi pentru mărirea compactităţii tricoturilor, se realizează tricoturi vanisate cu fire de căptuşeală.
Întrucât aceste tricoturi, pe partea din spate sunt supuse unui proces de scămoşare, firele de căptuşeală au
fineţe mică. Tricoturile cu fire de căptuşeală prezintă o bună capacitate termică ceea ce le face utile în
confecţionarea treningurilor, lenjeriei de corp etc.

Fig. 2.4.21. Tricot glat cu fir de căptuşeală

40
 Tricoturile pluş, figura 2.4.22 se caracterizează prin prezenţa în structură a unor fire ce evoluează
normal în corpul ochiului, formând însă bucle de platină mari, numite pluş. Tricoturile pluş pot fi simple sau
cu desene. La tricotul simplu toate ochiurile vor prezenta bucle pluş; la tricoturile pluş cu desene, buclele
pluş se dispun pe suprafaţa tricotului conform unui desen. În figură este reprezentat un tricot pluş simplu cu
structura glat. Se remarcă evoluţia a două fire: firul de fond, pe faţa tricotului, şi firul de pluş, pe spatele
tricotului.

Fig. 2.4 .22 Tricot pluş

a. reprezentare structurală; b. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri
c. reprezentarea prin semne convenţionale

2.4.3.3 TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE COMBINATE

Tricoturile cu desene combinate se caracterizează prin ochiuri realizate din fire cu caracteristici
diferite, ( desen de culoare) şi evoluţii modificate ale unor elemente de structură, (desen de legătură ).
Oricare combinaţie între subclasele desenelor de culoare ( evoluţii succesive sau simultane a firelor cu
caracteristici diferite ) şi subclasele desenelor de legătură ( ochiuri reţinute, ochiuri duble, ochiuri transferate,
ochiuri încrucişate, fire suplimentare ) poate să conducă la obţinerea desenelor combinate.
Tricoturile cu desene combinate se produc frecvent cu legăturile glat, patent, lincs cu desene lincs şi
interloc, forma şi dimensiunile desenelor fiind dependente de posibilităţile tehnologice ale maşinilor pe care
se realizează.
În grupa tricoturilor cu desene combinate sunt incluse şi structuri care, prin caracteristicile lor
corespund definiţiei: prezintă desen de culoare şi modificări de evoluţii.
În funcţie de caracteristicile de structură, se pot delimita următoarele tipuri de desene:
 intarsia ( figura 2.4.23 )
 Wickel (figura 2.4.24 )
 Vanisate prin flotare ( figura 2.4 25 )
 Prin aplicare (figura 2.4.26 )
 Prin brodare ( figura 2.4.27 )
 Jacard ( figura 2.4.28 )
O trecere în revistă a tuturor acestor structuri, o voi face doar prin exemplificare cu ajutorul
imaginilor, deoarece la nivelul învăţământului postuniversitar se pune mai mult accentul pe reprezentarea

41
tricoturilor din bătătură cu desene de culoare şi cu desene de legătură care sunt mai uşor de reprezentat şi de
recunoscut de către elevi. Au şi avantajul că se pot deşiră şi se recunoaşte mai uşor , realizarea unei
reprezentări grafice după o mostră de tricot dată neridicând probleme deosebite pentru elevi.
Totuşi , în funcţie de nivelul clasei, se pot desfăşura ore de laborator tehnologic cu reprezentări
virtuale pe calculator sau practice, a tricoturilor cu desene combinate care să facă o aprofundare a materiei de
specialitate.

a. b.
Fig. 2.4.23 Tricoturi intarsia
a. Puncte de legare între firele de culori diferite, în zona buclelor de platină
b. Bucle de ancorare pe ace care realizează ochiuri din cealaltă culoare , bucle formate de
unul din fire

Fig. 2.4.24 Tricoturi cu evoluţie Wickel

a. Structură glat cu ochiuri duble şi evoluţie Wickel într-un singur şir
b. Structură glat , firul Wickel formează din două în două rânduri, un număr diferit de
ochiuri vecine conform unui desen

42
 Fig. 2.4.25 Tricot vanisat prin flotare

Fig. 2.4.26 Tricot vanisat cu desen prin aplicare

Fig. 2.4.27 Tricoturi vanisate cu desene prin brodare

43
 a. b.
Fig. 2.4.28 Jacard în trei culori – reprezentare reală pe calculator
a. aspect faţă; b. aspect spate

44
 APLICAŢII
Pentru o mai bună înţelegere a conţinutului prezentat până acum, şi ţinând cont că în
capitolele precedente am făcut o sinteză a unui segment important din curriculumul de specialitate, propun
spre rezolvare activităţi şi exerciţii care urmăresc atingerea criteriilor de performanţă în condiţiile de
aplicabilitate descrise în Standardele de Pregătire Profesională. Aplicaţiile prezentate în acest capitol
pregătesc elevii în vederea evaluării competenţelor din unităţile de competenţă prin probele de evaluare
prevăzute in standarde.
Aceste sarcini constau în
 activităţi individuale, în perechi, în grup
 activităţi interactive
 rezolvarea de exerciţii, căutarea de informaţii, folosind diferite surse – manuale, reviste de
specialitate
Aplicaţia 2.5.1.
Se realizează în laboratorul de informatică, în A.E.L. , răspunsurile fiind centralizate pe
monitorul profesorului, care va da la sfârşitul lecţiei punctajul fiecărui elev.
Răspundeţi la următoare întrebări bifând răspunsul corect:
1. Draperiile fac parte din grupa articolelor :
a. Tehnice
b. Medicale
c. Decorative
2. Din grupa tricoturilor cu desene de legătură fac parte:
a. Tricot glat derivat
b. Tricot cu ochiuri reţinute
c. Tricot lincs
3. Care element nu aparţine unui ochi simplu:
a. Buclă de platină
b. Segment de legătură
c. Flancuri
4. Bucla de ac este reprezentată de :
a. Partea inferioară a ochiului
b. Porţiunea care uneşte două ochiuri din rânduri diferite
c. Partea superioară a ochiului
5. Evoluţia firului este definită de :
a. Modul de înlănţuire a ochiurilor
b. Zona de tricot care se repetă
c. Componentă a structurii care reprezintă un motiv artistic
6. Evoluţia identică a firului pe fiecare rând caracterizează legătura:
a. Patent
b. Lincs
c. Glat
7. Din categoria tricoturilor simple derivate avem :
a. Patent
b. Interloc
c. Tricoturi cu desene ajur
8. Rândurile se numerotează:
a. Cu cifre romane
b. De sus în jos
c. De la stânga la dreapta

45
9. Tricoturile vanisate se obţin prin alimentarea:
a. Succesivă a firelor de culori diferite
b. Simultană a firelor de culori diferite
c. Intercalată a firelor de culori diferite
10. Tricoturile lincs se realizează pe maşini dotate cu:
a. Ace cu limbă
b. Ace cu limbă cu două capete
c. Ace cu cârlig
11. Tricotul care prezintă pe suprafaţă orificii, ca urmare a modificării evoluţiei firelor este un:
a. Tricot glat derivat
b. Tricot cu ochiuri duble
c. Tricot cu desene ajur
12. Tricoturile cu dungi transversale şi longitudinale se obţin numai în cazul legăturilor:
a. Cu desene de culoare
b. Cu desene de legătură
c. Derivate
13. Reprezentarea fidelă a evoluţiei firelor se realizează prin:
a. Reprezentare analitică
b. Reprezentare simbolică
c. Reprezentare prin semne convenţionale
14. Reprezentarea prin semne convenţionale pentru un ochi cu aspect spate este:
a. X
b. ^
c. 0
15. Legătura derivată rezultă din:
a. Ochiuri normale realizate într-o singură etapă
b. Din evoluţia paralelă a firelor cu caracteristici diferite
c. Din combinarea a două sau mai multe legături de bază de acelaşi tip
16. Tricotul din bătătură cu ochiuri duble face parte din categoria de tricoturi:
a. Cu legături de bază
b. Cu desene de legătură
c. Cu desene de culoare
17. Pentru un tricot patent succesiunea şirurilor de ochiuri cu aspect faţă sau spate determină:
a. Raportul legăturii
b. Desenul
c. Legătura
18. Ochiul cu aspect faţă a tricotului din bătătură prezintă în prim plan :
a. Buclele de ac şi de platină
b. Flancurile care acoperă buclele de ac şi platină
c. Segmentele de legătură
19. Elementul de bază a tricotului este:
a. Bucla de ac
b. Bucla de platină
c. Ochiul
20. Lenjeria de corp face parte din grupa:
a. Articole tehnice
b. Articole de îmbrăcăminte
c. Articole medicale

46
 Aplicaţia 2.5.2
Elevilor li se pun la dispoziţie cataloage cu produse de îmbrăcăminte obţinute din tricot.
Ei sunt solicitaţi să observe cu atenţie imaginile produselor şi să discute între ei cu privire la formele
de tricot din care provin produsele.
Elevii, grupaţi câte doi, completează următoarea fişa de lucru 2.5.1 cu denumirea formei din imagine
şi cu schiţe ale produselor pe care le-au identificat în reviste.
Pentru ai stimula , ca o cerinţă suplimentară, li se cere să prezinte schiţe proprii a unor produse
vestimentare realizate din tricot.
Fişa de lucru 2.5.1
Nr. Denumirea formei din Schiţe cu produse identificate
Forme de tricot
crt. imagine de elevi
 
1.

 
2.

 
3.

 
4.

47
  
5.

Notarea se va face în funcţie de modul de prezentare a desenelor şi schiţelor.

Aplicaţia 2.5.3
Se dă sarcină de lucru fiecărui elev în parte, pentru completarea fişei de lucru 2.5.2 . Timp de
lucru 30 minute. După expirarea timpului se schimbă lucrarea cu colegul de bancă care va face
evaluarea lucrării.
Fişa de lucru 2.5.2
a. Metode de reprezentare b. Caracteristici
Structuri de tricoturi
(semne convenţionale, secţiune) principale
Patent normal  

Glat normal  

Glat cu ochiuri duble  

48
  

Glat cu ochiuri reţinute

Glat cu ochiuri
 
transferate

Patent cu desene de  
culoare

Pentru rezolvarea corectă a punctului a de la fiecare structură de tricot se acordă 10 puncte ( 5 puncte
pentru metode de reprezentare cu semne convenţionale şi 5 puncte pentru reprezentarea în secţiune ), iar
pentru rezolvarea corectă a punctului b se acordă 5 puncte. Nerezolvarea corectă sau deloc a unui subpunct
se notează cu 0 puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.

Aplicaţia 2.5.4.

49
 Realizaţi o corelaţie între următoarele două coloane, care conţin A- elementul de structură şi B
– reprezentarea lui grafică. Corelaţia poate fi făcută şi cu ajutorul calculatorului, prin plasarea
corectă a reprezentării grafice în dreptul elementului de structură corespunzător.
A – Elementul de structură B - Reprezentarea lui grafică
1 - Tricotul a

2 - Rând de ochiuri

b
3 - Legătura

c.
4 - Ochi

d.
5 - Punct de legare

e.
6 - 0chi cu aspect faţă

f.
7 - Şir de ochiuri

g.
8 – ochi transferat

h.
9 - Desenul combinat

i.

50
 j.

Aplicaţia 2.5.5.
Reprezentaţi prin celelalte metode, tricoturile reprezentate prin metoda structurală în figura
2.5.1 şi figura 2.5.2. Această activitate se va face pe perechi , durata fiind de 20 minute, fiecare pereche
fiind punctată în funcţie de : rapiditate, corectitudinea reprezentării şi modul grafic de realizare.

fig. 2.5.1.

Fig. 2.5.2

Aplicaţia 2.5.6.
Reprezentaţi un raport de trei şiruri şi două rânduri de tricot melanj în structură glat şi un
raport de cinci şiruri şi patru rînduri de tricot glat care să conţină două orificii ajur, prin metodele
învăţate. Această temă se va da individual, punctarea făcându-se după corectitudinea reprezentării şi
modul grafic de realizare.

Aplicaţia 2.5.7.

51
 Caracterizaţi transferul ochiurilor din figura 2.5.3 , indicând rândurile şi şirurile din care şi unde au
fost transferate ochiurile.

Fig. 2.5.3

Aplicaţia 2.5.8
Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera A , dacă apreciaţi
că răspunsul este adevărat şi litera F , dacă apreciaţi că răspunsul este fals.
1. Tricotul este un produs textil format din ochiuri, dispus sub formă de şiruri şi rânduri.
2. Bucla de ac este partea inferioară a ochiului
3. Ochiul format din buclă de ac, segment de legătură şi buclă de platină este ochi normal de tricot
de bătătură.
4. Desenul de culoare se caracterizează prin ochiuri normale, realizate din fire cu caracteristici
diferite în principal de culori diferite.
5. Ochiurile înlănţuite pe verticală, formează rânduri de ochiuri.
6. Tricoturile din urzeală se formează prin buclarea simultană a unui sistem sau a mai multor
sisteme de fire de urzeală.
7. Porţiunea de fir ce uneşte ochiul dintr-un rând cu ochiul din rândul precedent sau cu ochiul din
rândul următor, la un tricot de urzeală se numeşte bucla de platină.
8. Tricoturile cu legături cu desene de culoare se realizează prin alimentarea succesivă sau simultană
a firelor de culori diferite.
9. Tricoturile semiconturate se obţin prin îngustări în trepte şi lărgiri succesive.
10. Tricotul glat derivat face parte din categoria tricoturilor cu legături cu desene.

Aplicaţia 2.5.9.
Reprezentaţi prin toate metodele un raport de patru şiruri şi două rânduri de tricot glat cu
aspect spate, cu fir de bătătură depus în fiecare rând.
Reprezentaţi prin metoda structurală un raport de trei şiruri şi două rânduri de tricot glat,
aspect spate , cu fir de bătătură şi urzeală depus în fiecare rând.

Aplicaţia 2.5.10
Numeşte tipul de tricot, reprezentat în imaginile din fig.2.5.4 şi 2.5.5 de mai jos. Precizează
elementele de caracterizare specifice: raport, proprietăţi, destinaţie

52
 .
Fig. 2.5.4

a. b. c.
Fig. 2.5.5
Aplicaţia 2.5.11
Folosind elementele din descrierea tricotului patent derivat şi reprezentările din figura 2.5.6,
caracte rizează tricotul din punct de vedere al raportului, destinaţiei şi proprietăţilor .

53
 Fig. 2.5.6

Aplicaţia 2.5.12
În figura 2.5.7 este prezentat un tricot patent 1:1 cu desen obţinut prin transferarea completă a
buclei de ac. Raportul desenului de legătură în direcţia rândurilor de ochiuri este 6 şi în direcţia
şirurilor de ochiuri este 5. Folosind reprezentarea structurală , reprezentarea secţiunii rândurilor şi
reprezentarea prin semne convenţionale , descrie legătura.

Fig. 2.5.7

Aplicaţia 2.5.13

54
 În figura 2.5.8 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble, de indice 1, pe un şir de ochiuri, cu
distribuţie uniformă, numit şi semifang pe o fontură.
Raportul desenului pe orizontală este 5, iar pe verticală este 4 . Folosind reprezentarea
structurală , reprezentarea secţiunii rândurilor şi reprezentarea prin semne convenţionale , descrie
legătura.

Fig. 2.5.8
Aplicaţia 2.5.14
Reprezintă pe caiet, tricotul din figura 2.5.9, prin toate metodele cunoscute.

Fig. 2.5.9
Aplicaţia 2.5.15
Înlocuieşte spaţiile libere folosind cuvintele cheie potrivite:

55
1. …(1)…. reprezintă cea mai mică unitate a structurii tricotului şi este obţinut prin buclarea firului.
2. …… (2)…… este succesiunea ochiurilor pe direcţie transversală a tricotului
3. De la stânga la dreapta pe direcţia rândurilor, se numerotează …… (3)……
4. …… (4)……. este produs textil, format din ochiuri dispuse sub formă de rânduri şi şiruri.
5. … (5)……….. este aceea componentă a structurii tricotului care reprezintă un motiv geometric
sau floral.
6. …… (6)…….. este aceea zonă din tricot care se repetă şi se caracterizează prin lăţime şi înălţime,
şi se poate exprima prin număr de … (7)…. şi respectiv, număr de … (8)………. de ochiuri.
7. Tricotul glat este format din ochiuri normale de tricot simplu, cu aspect … (9)…. pe una din părţi,
cu aspect … (10)……. , pe cealaltă parte.
8. …… (11)……… este definită de modul de înlănţuire a ochiurilor , respectiv poziţia spaţială a
firului de structură
9. Tricoturile de bătătură cu legături de bază sunt: …………(12,13,14 )……………………
10. Reprezentarea prin … (15)………………….. constă în reprezentarea prin anumite semne a
structurii tricotului.

Aplicaţia 2.5.16
Enumeră părţile componente ale ochiului. Reprezintă, pe caiet, 4 tipuri de ochiuri pe care le-ai
reţinut.

Aplicaţia 2.5 17
Reprezintă tricotul din figura 2.5.10 prin metodele cunoscute, identifică-l şi caracterizează-l.

Fig. 2.5.10

Aplicaţia 2.5.18
Reprezintă tricotul din figura 2.5.11 prin metodele cunoscute, identifică-l şi caracterizează-l.

56
 REZOLVAREA APLICAŢIILOR

Aplicaţia 2.5.1
Răspunsurile corecte sunt următoarele:
1 – c; 2 – b ; 3 – b ; 4 – c ; 5 – a ; 6 – c ; 7 – b ; 8 – a ; 9 – b ; 10 – b ;
11 – c ; 12 – a ; 13 – a ; 14 – c; 15 – c ; 16 – b ; 17 – a ; 18 – b ; 19 – c ; 20 – b ;
În funcţie de modalitatea de evaluare, profesorul va hotărî punctajul pentru fiecare răspuns
corect.

Aplicaţia 2.5.2

Nr. Denumirea formei din Schiţe cu produse

Forme de tricot
crt. imagine identificate de elevi


1. - metraj plan


2. - metraj tubular


3. - panou plan


4. - panou semiconturat

57
 
5. - tricot conturat spaţial

Aplicaţia 2.5.3.
a. Metode de reprezentare b. Caracteristici
Structuri de tricoturi
(semne convenţionale, secţiune) principale
Este format din ochiuri
Patent normal normale de tricot simplu cu
aspect de faţă – spate pe
ambele părţi ale tricotului.
Se caracterizează prin
alternanţa şirurilor de ochiuri
pe faţă cu şirurile de ochiuri pe
spate. Şirurile de ochiuri pe
faţă acoperă şirurile de ochiuri
pe spate.
Glat normal
Este format din ochiuri
normale de tricot simplu, cu
aspect de faţă pe una din părţi
şi cu aspect de spate pe
cealaltă parte. Evoluţia firului
pe fiecare rând este identică.
Se rulează la margini.

Glat cu ochiuri duble

Este format din ochiuri reţinute

care au pe lângă bucla de ac
una sau mai multe bucle
netransformate în ochiuri.

Glat cu ochiuri reţinute

Structură la care buclele sunt

dispuse în rânduri ulterioare
celor în care au fost formate.
În spatele lor este dispus
segmentul de flotare.

58
 Glat cu ochiuri
transferate
Structură formată din ochiuri
normale sau reţinute, care
după realizarea lor sunt trecute
pe ochiurile vecine la stânga
sau la dreapta.
Şirul se continuă cu o buclă de
început.

Patent cu desene de
culoare

Structură obţinută prin

alimentarea succesivă a firelor
de culori fără modificarea
evoluţiei firelor.

Aplicaţia 2.5.4.
Rezolvarea aplicaţiei este următoarea:
1–c; 2–i; 3–d; 4–a; 5–g; 6–h; 7–b; 8–e; 9–f;

Aplicaţia 2.5.5.
Denumirea tricoturilor sunt:
Figura 2.5.1 - Tricot glat cu fir de căptuşeală
Figura 2.5.2 – Tricot cu dungi transversale de culoare: a. glat; b. patent 2:2 ;

Aplicaţia 2.5.7.
Este reprezentat un tricot glat cu desen ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a
unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a ochiului vecin, la dreapta. Buclele de ac sunt transferate incomplet şi
flancurile drepte ale ochiurilor din şirul 2, rândul I şi din şirul 3, rândul II se dispun în spatele ochiurilor
normale; după transferarea incompletă a buclei de ac, şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu un ochi
normal ( ochiul din şirul 2, rândul II, sau din şirul 3, rândul III ). Orificiul apare la ochiul cu bucla de ac
transferată incomplect, între flancul stâng şi flancul drept. Raportul desenului pe orizontală este 4, iar pe
verticală este 3.

Aplicaţia 2.5.8.
Rezolvarea aplicaţiei este următoarea:
1 – A ; 2 – F ; 3 – F ; 4 – A ; 5 – F ; 6 – A ; 7 – F ; 8 – A ; 9 – A ; 10 – F ;

Aplicaţia 2.5.9
a. Tricot glat cu aspect spate cu fire de bătătură - reprezentare structurală

59
 b. Tricot glat cu aspect spate cu fire de bătătură şi urzeală – reprezentare structurală

a. b.

Aplicaţia 2.5.10
În figura 2.5.4. avem un reprezentat un tricot patent de raport neregulat 2:1, cu lăţimea raportului
b=3. Numărul de ochiuri patent din raport este egal cu doi, iar al ochiurilor glat este 1. Acele celor două
fonturi lucrează şi ele într-un raport diferit: în fontura din faţă lucrează toate , „plin”, iar în fontura din spate ,
lucrează în raportul 1:1.
În figura 2.5.5 avem reprezentat un tricot lincs de raport 2:2, la care două rânduri de ochiuri cu aspect
faţă ( I, II) sunt urmate de două rânduri cu aspect spate ( III, IV). Evoluţia firului se repetă pe direcţia
şirurilor de ochiuri după patru rânduri, două cu aspect faţă, celelalte cu aspect spate, înălţimea raportului
legăturii fiind, h=4.

Aplicaţia 2.5.11.
În figura 2.5.6. avem reprezentat un tricot interloc de raport 2:1, caz în care se combină o legătură
patent care formează două şiruri de ochiuri cu aspect faţă , urmate de două şiruri de ochiuri cu aspect spate,
cu o altă legătură patent, care formează invers, un şir de ochiuri cu aspect spate urmate de un şir de ochiuri
cu aspect faţă. Raportul legăturii este format din 6 ochiuri, b=3, h=1. Destinaţia tricoturilor interloc este
foarte variată datorită structurii care este una din cele mai stabile din punct de vedere dimensional.
Ca proprietăţi specifice putem enumera: forţa de tracţiune în lăţime este de două ori mai mare decât
cea a tricotului patent, realizată în condiţii comparabile, deşirabilitate redusă şi nu prezintă fenomenul de
rulare la margini.

Aplicaţia 2.5.12
În figura 2.5.7 este prezentat un tricot patent 1:1 cu desen obţinut prin transferarea completă a buclei
de ac . Se caracterizează prin transferul complet al buclei de ac spre dreapta: din şirul 3, rând I,aspect faţă în
şirul 4, rând I, aspect spate ; şi din şirul 4 , rând II, aspect spate în şirul 6, rând II, aspect spate. Tot transfer
complet al buclei de ac se face şi spre stânga: din şirul 5, rând III, aspect faţă în şirul 3, rând III, aspect faţă;
şi din şirul 4, rând V, aspect spate în şirul 3, rând V, aspect faţă.
În şirul / şirurile vecine se va dispune atât ochiul care se transferă cât şi ochiul pe care se transferă,
bucla de ac fiind suprapusă. Deoarece în urma transferului ochiului, acul respectiv s-a eliberat, în rândul
următor se formează o buclă de început care contribuie la crearea orificiului.

Aplicaţia 2.5.13
În figura 2.5.8. este prezentat un tricot glat cu ochiuri duble, de indice 1- semifanf: în rândul I, firul
evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1. În rândul II se formează un ochi
normal şi o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac a ochiului reţinut din rândul
precedent, după care raportul se repetă.

60
Aplicaţia 2.5 15.
Completarea definiţiilor se va face astfel:
1 – ochiul ; 2 – rândul de ochiuri ; 3 – şirurile de ochiuri ; 4 – tricotul ; 5 – desen ; 6 – raport ;
7 – şiruri ; 8 – rânduri ; 9 – faţa ; 10 – spate ; 11 – legătură ; 12 – glat ; 13 – patent ;
14 – lincs ; 15 – semne convenţionale ;

61