Tricoturi.

Aspecte fundamentale

Definitii:
Tricoturile sunt structuri textile realizate din ochiuri. Ochiurile tricoturilor sunt legate elastic
intre ele.
Ochi al unui tricot – este elementul structural de baza care se repeta pe directia randurilor si
pe cea a sirurilor.
Legare este termenul folosit pentru schimbarea succesiva a pozitiei firelor pentru formarea
ochiurilor.
Legatura se defineste ca fiind ansablul ochiurilor unui tricot, cea care defineste structura si
precizeaza clasa de tricoturi careia o structura tricotata ii apartine.
Raportul se defineste ca fiind numarul de elemente dupa care o evolutie se repeta. In cazul
tricoturilor se pot defini doua tipuri de rapoarte si anume: raportul legaturii si raportul
desenului.
Raportul legaturii – se defineste ca fiind numarul de elemente determinate pe cele doua
directii dupa care legatura tricotului se repeta.
Raportul desenului - se defineste ca fiind numarul de elemente determinate pe cele doua
directii dupa care desenul se repeta.
Tricoturile, in functie de modul de obtinere, pot fi:
 SIMPLE (din batatura) – pentru realizarea ochiurilor firele sunt buclate succesiv.
 DIN URZEALA – pentru formarea ochiurilor se utilizeaza buclarea simultana a unui
sistem de fire de urzeala.
Indiferent de modul de obtinere, tricoturile se caracterizeaza prin doua directii
perpendiculare: pe “verticala” directia sirurilor de ochiuri, iar pe “orizontala”, directia
randurilor de ochiuri (fig. 1).
 Directia sirurilor
de ochiuri

Directia randurilor de
ochiuri

Fig. 1. Directiile tricoturilor

Fig. 2. Structura glat – aspect fata (in prim-plan se identifica flancurile ochiurilor)

Fig. 3. Structura glat – aspect spate (in prim-plan se identifica buclele de ac si cele de platina)

Clasificarea tricoturilor
Tricoturile pot fi clasificate in functie de mai multe criterii, astfel pot fi:
 In functie de materia prima din care sunt obtinute:
  Din fire de bumbac si tip bumbac;
 Din fire de lana si tip lana;
 Din fire chimice;
 Din amestecuri fibroase de fibre naturale si chimice;
 Din fire de efect;
 Din fire de plastic sau din sarma.
Fibrele “tip” sunt fibre chimice, artificiale sau sintetice care au caracteristici
geometrice (dimensiune transversala si lungime) apropiata de cele ale fibrelor naturale cu
care se amesteca.
 In functie de forma in care rezulta de pe masina de tricotat:
 Tricoturi plane:
Conturate – nu necesita operatia de croire la scoaterea de pe masina de
tricotat;
Semiconturate – necesita opertia de croire la scoaterea de pe masina de
tricotat;
Metraj – care pot fi masurate (stiut fiind faptul ca tricoturile se livreaza
determinandu-se masa/m2).
 In functie de destinatie:
 Tricoturi pentru articole de lenjerie de corp;
 Tricoturi pentru articole de imbracaminte exterioara;
 Ciorapi, manusi, caciuli, basti;
 Tricoturi pentru articole de decoratiuni interioare (perdele, dantele, stofe de
mobila, etc.);
 Tricoturi cu destinatie tehnica (plase, filtre, geotextile, etc.);
 Tricoturi cu destinatie medicala (glezniere, genunchiere, ciorapi impotriva
varicelor cu diferite grade de strangere);
 Tricoturi cu destinatie casnica (articole din tricot pentru spalat vasele, realizate
din fire de plastic sau metal in structura glat)
 In functie de structura – este clasificarea cea mai complexa:
A. TRICOTURI SIMPLE:
 Tricoturi simple cu legaturi de baza;
Legatura glat;
Legatura patent;
 Legatura lincs.
 Tricoturi simple cu legaturi cu derivate;
Legatura glat derivat;
Legatura patent derivat;
Legatura lincs derivat.
 Tricoturi simple cu legaturi cu desene.
 Legaturi cu desene de culoare (dungi orizontale, verticale sau
combinatii);
 Legaturi cu desene de legatura:
Tricoturi cu ochiuri retinute;
Tricoturi cu ochiuri duble;
Tricoturi cu ochiuri sau siruri de ochiuri incrucisate;
Tricoturi cu fire suplimentare (de batatura, de urzeala, de plus, de
captuseala, imitatie blana);
 Legaturi cu desene combinate (se obtin ca orice combinatie intre
desenele de culoare si cele de legatura):
Tricoturi intarsia;
Tricoturi jacquard.
B. TRICOTURI DIN URZEALA
 Tricoturi din urzeala cu legaturi de baza;
Legatura lantisor;
Legatura tricot;
Legatura atlaz.
 Tricoturi din urzeala cu legaturi cu derivate;
Legatura tricot derivat;
Legatura atlaz derivat.
 Tricoturi din urzeala cu legaturi cu desene.
 Legaturi cu desene de culoare (realizate alimentandu-se simultan fire de
culori diferite);
 Legaturi cu desene de legatura:
Tricoturi realizate prin utilizarea a doua sau mai multor bare cu
pasete;
Tricoturi cu ochiuri retinute;
Tricoturi cu ochiuri duble;
 Tricoturi cu fire suplimentare (de batatura, de urzeala, de plus:
 Legaturi cu desene combinate:
Tricoturi pentru perdele;
Tricoturi pentru dantele;
Tricoturi jacquard.

Stabilitatea dimensionala a produselor din tricot

Produsele tricotate au, prin modalitatile de proiectare, posibilitatea de a

apartine grupei structurilor rigide sau elastice, conform destinatiei. Prin definitie, tricoturile
sunt structuri elastice, rigidizarea facandu-se prin introducerea elementelor de rigidizare de
exemplu:
 Fire de urzeala – care micsoreaza elasticitatea pr directia sirurilor;
 Fire de batatura – care care micsoreaza elasticitatea pe directia randurilor;
 Fire de urzeala si de batatura – care micsoreaza elasticitatea pe ambele directii.
Firele suplimentare introduse in structura tricoturilor determina si o stabilitate
dimensionala superioara structurilor care nu au aceste fire.
Stabilitatea dimensionala – reprezinta capacitatea tricoturilor de a-si pastra
forma si dimensiunile in limite prestabilite in urma ciclurilor repetate de purtare-
spalare.
Stabilitatea dimensionala se considera corespunzatoare daca se afla in limita a ±2%.
Deformatiile care au loc in cazul structurilor tricotate atat prin simpla purtare cat si in
urma purtarii/spalarii se numesc generic contractii. Acestea pot fi cu semnul + (tricotul se
alungeste fata de valoarea de referinta) sau cu semnul – (tricotul se scurteaza fata de valoarea
de referinta).
Stabilitatea dimensionala a tricoturilor este o problema deosebit de complexa implicad
atat procesul de tricotare cat si pe cel de finisare, importanta maxima avand tensiunile interne
care sunt introduse in fire in procesul de filare, in structuri in procesul de tricotare, in tricot in
procesul de finisare.
In cazul filarii firelor din fibre, prin torsiune se da firelor rezistenta, dar totodata se
introduc tensiuni in acesta. Pentru ca tricotarea sa se desfasoare optim, cu introducerea unui
minim de tensiuni, se aleg intotdeauna fire cu sensul torsiunii in sens invers sensului de
rotatie al fonturilor masinilor de tricotat.
 In cazul filarii firelor chimice, celor polifilamentare li se da o minima torsiune care
are implicatii mici asupra stabilitatii dimensionale a structurii tricotate. In cazul firelor
monofilamentare influenta negativa asupra stabilitatii dimensionale pot avea doar defectele
de structura a filamentului.
In cazul unei structuri tricotate, indiferent de tipul utilajului pe care se produce
(masina rectilinie de tricotat sau masina circulara de tricotat), dupa tricotare produsul trebuie
lasat la relaxare minim 72 de ore pentru a se echilibra tensiunile interne introduse in structura
in timpul tricotarii. In perioadele de relaxare firul tinde sa ajunga la starea dinaintea tricotarii
(intinsa) iar ochiurile isi modifica forma fara respectarea vreunei reguli, doar pentru
echilibrarea tensiunilor interne. Dupa perioada de relaxa urmeaza cea de finisare a structurilor
sau cea de asamblare prin coasere sau coasere-tricotare (cu masini kett).
In cursul proceselor de finisare chimica textila, structurile tricotate sunt introduse in
mediu umed si la temperaturi ridicate. In acest caz se exercita actiuni energice asupra
tricoturilor cu influentele cele mai mari in ce priveste stabilitatea dimensionala. Pentru
obtinerea unor structuri cu stabilitate dimensionala corespunzatoare, procesele de finisare
trebuie conduse cu tensiuni minime pentru evitarea introducerii tensiunilor suplimentare.
Toate operatiile care duc la tensionari mari in stare umeda duc la micşorarea
stabilitatii dimensionale a tricoturilor. Sunt necesare deci tensionari minime in stare uda,
relaxarea tensiunilor in procesul de uscare trebuie sa se faca sub tensionare minima de
preferinta pe bandă transportoare. Pentru tricoturile de bbc 100% este necesară mercerizarea
fără tensionare pentru obţinerea unei stabilitati dimensionale maxime. Stoarcerea dupa
procesul de avivare este preferabil să se facă cu utilaje cu insuflare de aer care asigura o
repartizare uniforma a umidităţii şi o stoarcere cu o tensionare minimă. Realizarea unuei
forme corecte a balonului in timpul procesului de stoarcere şi a unei tensionări minime sunt
cheile obţinerii unei stabilităţi dimensionale maxime în procesul de finisare.
Ochiuri din structura tricoturilor simple. Metode pentru reprezentarea
grafica

Tricoturile simple se mai numesc tricoturi din batatura.

Modul de realizare al tricoturilor simple este prin buclarea succesiva a firului sau
firelor, pentru formarea ochiurilor. Pentru realizarea randurilor structurilor tricoturilor simple
firele evolueaza pe directia randurilor de ochiuri.
In mod intentionat, tricoturile simple se desira in sens invers tricotarii, pe directia
randurilor de ochiuri.
Pentru tricoturile simple se utilizeaza trei metode de reprezentare:
 Reprezentarea structurala – reda cel mai exact evolutia firelor pentru formarea
ochiurilor;
 Reprezentarea prin sectiunea randurilor de ochiuri – este o reprezentare
conventionala;
 Reprezentarea prin semne conventionale – este reprezentare conventionala.
Reprezentarea grafica a ochiurilor din structura tricoturilor simple, precum si a acelor
din urezeala este standardizata, ISO 23606/2009.
In tabelul 1 se vor prezenta tipuri de ochiuri din structura tricoturilor simple, prin
toate cele trei metodele de reprezentare.
Tabelul nr. 1 – Reprezentarea standardizata a unor tipuri de ochiuri din structura tricoturilor
simple
Tip TRICOTURI SIMPLE
ochi/element
de ochi
Reprezentarea structurala Reprezentarea prin Reprezentarea prin
semne conventionale sectiunea randurilor de
ochiuri
Aspect fata Aspect spate Fata Spate Fata Spate
0 1 2 3 4 5 6

Ochi normal

Ochiuri
normale
legate
(aspect fata
si spate)
 0 1 2 3 4 5 6
Ochi vanisat

Ochi retinut
(i=1 – se
identifica o
flotare)

Ochi dublu
pe un sir
(i=1 – se
identifica o
bucla
netransform
ata in ochi)

Ochiuri
incrucisate
(torsada)

Ochiuri
incrucisate
cu desene _ _
prin
deplasare

Transfer
unilateral
al buclei de
platina

Transfer
bilateral al
buclei de
platina

R1 – ochi
transferat

R2 – bucla
de inceput
 0 1 2 3 4 5 6
Fir
(segment)
de urzeala

Fir
(segment)
de
batatura

Ochi cu fir
de
captuseala

Ochi cu
bucle plus

Ochiuri din structura tricoturilor din urzeala. Metode pentru

reprezentarea grafica

Tricoturile din urzeala se obtin prin buclarea succesiva a unui sistem de fire de
urzeala. Datorita modului de realizare, tricoturile din urzeala sunt practic nedesirabile sau
foarte greu desirabile, deoarece pentru realizarea ochiurilor se impletesc fire din siruri
diferite.
EXEMPLE: perdelele tricotate si dantele tricotate – chiar daca se taie pe una din cele
doua directii sau la imtamplare, aceste structuri nu se desira.
Pentru tricoturile din urzeala se utilizeaza trei metode de reprezentare:
 Reprezentarea structurala – reda cel mai exact evolutia firelor pentru formarea
ochiurilor;
  Schema grafica de depunere;
 Schema numerica (cifrica).
Pentru realizarea schemei grafice de depunere se procedeaza astfel:
o Se reprezinta structura conform schemei grafice de depunere;
o Se numeroteaza intervalele dintre ace – NU SE NUMEROTEAZA
SIRURILE;
o Se face sectiune orizontala imaginara orizontala la jumatatea ochiului;
o Se citeste pe partea superioara a sectiunii intervalul in care intra firul si
cel din care iese, pentru formarea ochiului.
In tabelul nr. 2 sunt reprezentate grafic, standardizat, tipuri de ochiuri din structura
tricoturilor din urzeala.
Tabelul nr. 2 Tipuri de ochiuri din structura tricoturilor din urzeala
Evolutia Reprezentarea structurala Schema grafica si
numerica
Aspect fata Aspect spate
0 1 2 3
Ochi inchis
cu
segmente
de legatura
unilaterale
Ochi inchis
cu
segmente
de legatura
bilaterale

Ochi
deschis cu
segmente
de legatura
unilaterale
Ochi
deschis cu
segmente
de legatura
bilaterale
Evolutie
Köpper
 Ochi
vanisat

0 1 2 3
Evolutie
tip urzeala

Evolutie cu
fir de
batatura

Evoutie tip
batatura
depusa cu
presa
cazatoare

Calculul parametrilor de structura ai tricoturilor – metoda generala

Parametrii de structura ai tricotului sunt aceia care dau informatii tehnice despre
structura tricotata. Acestia sunt corelati cu:
 tipul, natura si finetea firelor,
 caracteristicile tehnice ale masinilor de tricotat,
 destinatia tricotului.
Parametrii cu care s-a realizat o structura tricotata au influenta asupra stabilitatii
dimensionale a structurii, a comportarii acesteia la intretinere (purtare, spalare, curatare
chimica).
 La proiectarea unei structuri tricotate, pentru calculul parametrilor de structura se
realizeaza desene de calcul la scara si se efctueaza sectiuni longitudinale si transversale
corespunzatoare, astfel incat calculele sa fie facute cu maxima exactitate.
Metoda generala de calcul a parametrilor de structura este aceeasi pentru toate
structurile indiferent carei grupe apartin, celei a tricoturilor simple sau celei a tricoturilor din
urzeala, particularizarile tin seama de modul de dispunere al firelor in cuprinsul structurii, iar
aproximarile facandu-se ca atare.

Fig. 1.3 Strucura glat (apartine grupei tricoturilor simple)

Conform notatiilor din fig. 1 avem:
A – pasul ochiurilor;
B - inaltimea ochiurilor;
F – diametrul firului in stare libera (tricotul este in stare relaxata, netensionat pe nici
una dintre cele doua directii sau pe suprafata).
Elemete ale ochiurilor identificate in fig. 1:
 1-2 si 3-4 reprezinta flancurile ochiurilor;
 2-3 reprezinta bucla de ac;
 4-5 reprezinta bucla de platina.
 Fig. 2.3 Structura tricot (apartine grupei tricoturilor din urzeala)

Conform notatiilor din fig. 2 avem:

A – pasul ochiurilor;
B - inaltimea ochiurilor;
Elemete ale ochiurilor identificate in fig. 2:
1-2 si 3-4 reprezinta flancurile ochiurilor;
2-3 reprezinta bucla de ac;
4-5 reprezinta segmentul de legatura.

Relatiile generale pentru calculul parametrilor de structura ai tricoturilor sunt

generale, particularizarea pentru fiecare structura facandu-se in functie de modul de dispunere
al elementelor ochiurilor.
 Diametrul firului in stare libera, F:
c1⋅√ Tex
F= [mm ]
31 ,6
Unde: F – reprezinta diametrul firului in stare libera, exprimat in [mm];
c1 – reprezinta coeficient dependent de natura materiei prime. Este determinat
experimental si se afla in tabele.
 Diametrul firului in stare intinsa, f:
c 2⋅√ Tex
f= [mm ]
31 ,6
Unde: f – reprezinta diametrul firului in stare intinsa (supus fortelor de intindere);
c2 – coeficient dependent de natura materiei prime. Este determinat
experimental si se afla in tabele.
  Pasul ochiurilor, A – definit ca distanta dintre centrele a doua bucle de ac
succesive determinate pe directia randurilor de ochiuri:
A=k A⋅F [ mm ]
Unde: kA – reprezinta coeficientul pasului ochiurilor, coeficient dependent de
structura si compactitatea tricoturilor. Este determinat experimental si se afla in tabele.
 Inaltimea ochiurilor, B – determinata ca distanta dintre centrele a doua bucle
de ac determinata pe directia sirurilor de ochiuri:
B=k B⋅F [mm ]
Unde: kB – reprezinta coeficientul inaltimii ochiurilor, coeficient dependent de
structura si compactitatea tricoturilor. Este determinat experimental si se afla in tabele.
 Desimea pe orizontala, DO:
10
Do = [ochiuri /10 mm ]
A
Desimea – se defineste ca fiind numarul de elemente (in cazul de fata ochiuri) determinate pe
o anumita unitate de lungime (in cazul de fata 10 mm).
 Desimea pe verticala, Dv:
10
Dv = [ ochiuri /10 mm ]
B
 Lungimea firului dintr-un ochi, lo:
l o =a⋅A +b⋅B+ c⋅F [ mm ]
Unde: a, b, c – coeficienti dependenti de structura tricoturilor, de modul de dispunere
al elementelor structurii.
 Coeficientul liniar de acoperire, δl - definit ca raportul dintre lungimea
firului dintr-un ochi si inaltimea ochiului:
l
δ l=
F
δl – nu are unitate de masura pentru ca se obtine prin raportarea a doua marimi ce au
celeasi unitati de masura.
 Coeficientul de acoperire superficial (de suprafata), δ s – definit ca raportul
dintre suprafata ochiului si suprafata firului dintr-un ochi:
A⋅B
δ s=
l⋅F
 δs – nu are unitate de masura pentru ca se obtine prin raportarea a doua marimi ce au
celeasi unitati de masura.
 Coeficientul volumetric de umplere, δv – definit ca raportul dintre volumul
ochiului si volumul ocupat de firul dintr-un ochi:
A⋅B⋅g t
δv=
π⋅F 2
⋅l
4
Unde: gt – reprezinta grosimea tricotului. Se exprima in mm sau in numar de diametre
de fir (aflate in sectiune).
δv – nu are unitate de masura pentru ca se obtine prin raportarea a doua marimi ce au
celeasi unitati de masura.
 Masa tricotului, M:
−6 2
M =N o / m2⋅l o ¿ Tex⋅10 [ g /m ]

 Coeficientul intrararii in urzeala, Iu (se calculeaza numai pentru tricoturi

din urzeala) – se calculeaza ca raportul dintre lungimea firului dintr-un ochi
si inaltimea ochiului sau ca raportul dintre lungimea unei urzeli si lungimea
tricotului care rezulta din urzeala respectiva:
lo LT
Iu= sau I u =
B Lu
Unde: LT- reprezinta lungimea tricotului care rezulta din urzeala (in cazul de fata LU);
LU – reprezinta lungimea urzelii.
Astfel calculat, coeficientul intrarii in urzeala are valoare supraunitara.

Proprietatile funcţionale ale tricoturilor

Proprietatile tricoturilor sunt determinate de:

 Materia prima din care sunt obtinute care le impune destinatia;
 Tipul structurii si parametrii de structura care se vor corela cu finetea firelor
si caracteristicile tehnice ale masinilor de tricotat;
 Tipul utilajului pe care se obtine structura – impune destinatia;
 Tipul si parametrii proceselor de finisare chimica ce vor fi corelati cu
materia prima din care sunt realizate tricoturile si cu destinatia acestora.
 Modalitatile de determinare ale proprietatilor tricoturilor:
 Prin calcul, in faza de proiectare a structurilor, cand proprietatile pot fi intuite;
 Prin incercari de laborator – cand se verifica proprietatile proiectate sau cele
inscrise in documentele de insotire;
 Simularea unor procese;
 Testarea in conditii reale (probe de purtare).
Desigur pentru testarea in conditii reale a structurilor tricotate se au in vedere un
sumum de conditii, astfel ca determinarile sunt de durata. De exemplu, pentru articole de
lenjerie de corp ale caror detalii sunt sudate cu ultrasunete, se vor determina numarul
ciclurilor de purtare-spalare la care rezista sudurile, comportarea fata de agentii chimici sau
fata de lumina.

Organe pentru formarea ochiurilor specifice masinilor de tricotat

Formarea ochiurilor structurilor tricotate, indiferent de tipul constructiv al masinii de
tericotat, se realizeaza prin sincronizarea miscarilor mecanismelor si organelor masinilor.
Masinile de tricotat sunt prevazute cu:
 Organe principale – sunt cele care vin in contact direct cu firul sau cu firele, in
procesul de tricotare;
Organele principale de formare a ochiurilor sunt :
Acele;
Platinele;
Presele ;
Conducatoarele de fire.
 Organe auxiliare – sunt cele care vin in contact cu organele principale;
Care transmit miscari organelor principale: conducatoare de ace,
impingatoare, selectoare ;
Cu functiuni tehnologice: pentru inceperea tricotului, dublarea marginilor,
transferul ochiurilor, dublarea bordurilor.

In tabelul nr. 1 este prezentata clasificarea organelor pentru formarea ochiurilor la masinile de
tricotat
Tabelul nr. 1 Clasificarea organelor pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat –
conform Manualului inginerului textilist.
 Cu limba
Ace  Cu carlig
 Speciale
 Universale – pentru realizarea mai multor faze de formare a
ochiurilor
 Unei  Simple
faze de  Desenatoar
formare e
a
Platine ochiurilo
 Specializate pentru executarea r
Principal  Unui  Simple
e grup de  Desenatoar
faze de e
formare a
ochiurilor
 Circular  Simple
ORGANE DE
 Comun e  Desenatoare
FORMARE A
OCHIURILO e  Rectilini
Prese
R i
 Simple
 Individuale
 Desenatoare
Conducatoar  Specifice masinilor care produc tricoturi simple
e de fire  Specifice masinilor care produc tricoturi din urzeala
 Conducatoare de ace
Cu rol de transmitere a miscarilor organelor principale  Impingatoare
 Selectoare
 Pentru începerea
tricotului
 Pentru conturarea
Auxiliare
marginilor tricotului
Ce indeplinesc functiuni tehnologice (ingustari, largiri)
 Pentru transferul
ochiurilor
 Pentru dublarea
bordurilor

Organe principale pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat

 ACELE
ACELE – pot avea variate forme constructive, dar indiferent de aceasta sunt de trei
tipuri:
 Ace cu limba;
 Ace cu carlig;
 Ace speciale.
In timpul procesului de tricotare acele sunt organele pentru formarea ochiurilor care
vin in contact direct cu firele. Forma constructiva este diferita in functie de firma
producatoare a masinii. Acele sunt realizate din oteluri speciale, de calitate superioara si cu
finisaje de mare precizie. Una dintre cele mai mari firme producatoare de ace pentru masini
de tricotat este firma Groz-Bekert (Germania).
Acele masinilor de tricotat sunt dispuse in canalele fonturilor acestora, executand
miscari simultane (cazul acelor fixe in fontura – masini de tricotat din urzeala) sau succesive
(cazul masinilor de tricotat cu ace liber dispuse in fontura).
Fontura este un suport realizat din otel de calitate superioara care este prevazut cu
canale echidistante in care sunt plasate acele mobile ale masinilor de tricotat.
In cazul acelor fixe in fontura, acele sunt dispuse in placute care la randul lor sunt
fixate pe niste bare, intregul ansamblu numindu-se fontura masinii de tricotat.
Pentru realizarea tricoturilor de calitate, exista intervale de timp prevazute in cartile
tehnice ale masinilor de tricotat, intervale la care este obligatorie inlocuirea intregului numar
de ace nu numai a celor defecte. In caz de inlocuire partiala a acelor, cel mai frecvent defect
sesizabil sunt striurile pe directie verticala.

In fig. nr. 3 sunt prezentate cateva forme constructive de ace si elementele

constructive ale acestora. (conform Manualului Inginerului Textilist)
 Fig. nr.31 Tipuri constructive de ace

a – ac cu carlig, format din: 1 – tija acului, 2 – capul acului, 3 – carligul, 4 –calcaiul

de actionare sau fixare a acului în fontura, 5 –santul în care se retrage varful carligului, pentru
a permite trecerea si aruncarea ochiului vechi peste capul acului;
b – ac cu limba, format din: 1 –tija, 2 – capul acului, 3 – carligul, 4 – calcaiul de
actionare, 5 – limba acului, 6 – stift pe care oscileaza limba;
c – ac cu limba arcuita, format din: 1 – tija, 2 – capul acului, 3 – limba, 4 – santsi 5 –
arcul lamelar, care sustine limba în pozitie deschisa;
d – ac cu limbasi lamela de transfer, format din: 1 – tija cu calcai de actionare, 2 –
capul acului, 3 – limba, 4 – lamela de transfer;

1
Manualul Inginerului Textilist, Sectiunea Tricotaje, Ed. AGIR, Bucuresti 2002, pag. 192-198
 e – ac pentru transfer, format din: 1 – tija, 2 – capul, 3 – limba si 4 – decuparea pentru
capul acului de transfer din fontura opusa;
f – ac cu limba cu doua capete, format din: 1 – tija, 2 – carlige la ambele capete ale
tijei, cate o limba, 3, la fiecare capat al tijei;
g – ac tubular format din: 1 – tija tubulara, 2 – capul acului si 3 – piston;
h – ac cu zavor, format din: 1 – tija, 2 – capul acului, 3 – zavor. Suportul în care sunt
fixate acele de tricotat sau sustinute acele mobile este cunoscut sub denumirea de fontura.

Alte variante constructive de ace sunt prezentate in fig. 4 (conform Manualului

Inginerului Textilist):

Fig. 41 Tipuri constructive de ace la masinile de tricotat

1 – ac dublu cu carlige opuse, format din alipirea spate la spate a doua ace cu carlig
obisnuit. Cu ansamblul astfel format, ochiurile se produc alternativ cu un carlig si apoi cu
celalalt;
2 – ac cu carlig rasucit, la care varful carligului este adus în spatele acului, în dreptul
cupei acului;
3 – ac de tip carabina, la care carligul acului se afla permanent în pozitie presata (în
cupa acului frezata pe partea laterala a tijei), permitand trecerea ochiului peste carligul acului
fara ajutorul presei. Pozitia particulara a carligului acului impune restrictii la depunerea
firului, care trebuie facuta pe o directie care sa permita introducerea sigura a firului sub
carlig;
4 – ac cu limbi în etaj, înzestrat cu douasau trei limbi supraetajate, pe care pot fi depuse
fire independente. Functionarea acului este posibila numai daca o limba inferioaraînchisa se
suprapune peste varful limbii superioare deschise, izoland între ele un spatiu asemanator celui
de sub carlig;
5 – ac cu limba cu cap subtiat; are grosimea carligului pe jumatate în raport cu a tijei.
Limba acului este de dimensiuni normale, avand posibilitatea de a acoperi douacarlige opuse,
plasate alaturat în acelasi canal;
 6 – ac cu limba cu tija curbata; are tija sub forma de arc de cerc, acul functionand în
miscare de oscilatie;

7 – ac curb cu zavor, format din tija „t” cu carlig si tija zavor „z”, care executamiscari
de oscilatie în jurul aceluiasi punct fix, 0.

Organe principale pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat

PLATINELE

PLATINELE – sunt organe principale pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat.

Platinele – sunt de doua tipuri:
 Universale – care au rol in toate fazele de formare a ochiurilor;

 Specializate – care au rol intr-o singura faza sau in mai multe faze de formare a
ochiurilor:
 Simple – care au rol, de regula, in faza buclarii, executand o singura
faza;

 Desenatoare – care au rol in anumite faze de formare a ochiurilor.

Numele acestor platine provine de la numele fazei pe care o executa.
(ex. Platine de buclare – cu rol in faza buclarii, platine de plusare –
utilizate la realizarea tricoturilor plus, platine de schimbare – cu rol de
schimbare a ordinii de alimentare a firelor la realizarea tricoturilor
vanisate cu desene prin schimbare).

Platinele patrund printre ace si bucleaza firele. Platinele pot fi fixe in fontura sau
mobile, in functie de forma constructiva a masinilor de tricotat.
In cazul masinilor circulare de tricotat cu diametru mare (>8in) sau in cazul
masinilor circulare pentru tricotat ciorapi cu diametru mic (<8in), platinele sun mobile si
executa miscari independente.
In cazul masinilor de tricotat din urzeala, platinele sunt fixate in placute care la randul
lor sunt fixate pe bare. Toate platinele de pe o bara executa aceeasi miscare la un moment
dat.
 Pentru masinile de tricotat care nu sunt prevazute cu platine, buclarea se realizeaza
prin retragerea acelor fata de linia de aruncare, o linie imaginara formata din marginile
dintilor de aruncare.
Linia de aruncare – este o linie imaginara formata din barbiile platinelor de aruncare
marginile dintilor de aruncare. Retragerea acelor fata de linia de aruncare da adincimea de
buclare, care la randul ei impune desimea tricoturilor. Cu cat adancimea de buclare este mai
mare, desimea tricoturilor este mai mica.
In fig. 5 si fig. 6 sunt prezentate tipuri constructive de platine (conform Manualului
Inginerului Textilist).

Fig. 51 Variante constructive de platine

1 – platina universala (pentru masina circulara), prevazuta cu: gb – gat de buclare, gi –

gat de închidere si ba – barbie pentru aruncare;
2 – platina universala (masina Lee);
3 – platina de buclare (masina Cotton pentru îmbracaminte), prevazuta cu: gb – gat de
buclare, b – barbie, c – calcai de actionare;
4 – platina de buclare (masini Cotton pentru ciorapi );
 5 – platina de egalizare de margine (masini Cotton pentru îmbracaminte);
6 – platina de egalizare (masini Cotton pentru ciorapi);
7 – platina de buclare (masini cu maieze), prevazuta cu: gb – gat de buclare, c – locas
pentru actionare;
8 – platina de aruncare (masini cu maieze), prevazuta cu: ba – barbie pentru aruncare;
9 – platina de aruncare (masini Cotton pentru ciorapi), prevazuta cu: ba – barbie pentru
aruncare, c – calcai de fixare în pieptenele cu platine de aruncare;
10, 11 – platine (dinti) de aruncare (masini cu doi cilindri, pentru ciorapi), prevazute cu:
ba – barbie pentru aruncare si c – calcai de actionare;
12 – platine (dinti) de aruncare (masini de tricotat din urzeala de tip Rasel), prevazuta
cu: ba – barbie pentru aruncare; se fixeaza prin turnare în placute care formeaza
o placa cu dinti de aruncare;
13 – platina de închidere (masini de tricotat din urzeala de tip Rasel) prevazuta cu: bi –
barbie de închidere. Se fixeaza prin turnare în placute ce formeaza o bara (pieptene) cu
platine de închidere;
(gb – gat de buclare; gi – gat de închidere; ba – barbie pentru aruncare; b – barbie; c – calcai
de actionare; s – scobitura)
 Fig.61 Variante constructive de platine (continuare)

14 – platina de închidere-aruncare (masini Cotton pentru îmbracaminte), prevazute cu:

gi – gat de închidere, ba – barbie pentru aruncare, c – calcai de fixare în pieptenele cu platine;
15-19 – platine de închidere-aruncare (masini circulare cu un cilindru, pentru ciorapi),
prevazute cu: gi – gat de închidere, ba – barbie pentru aruncare, c – calcai pentru actionare;
20 – platina de închidere-aruncare (masini cu doi cilindri pentru ciorapi), prevazutacu:
gi – gat de închidere, ba – barbie pentru aruncare, c – calcai de actionare;
21 – platina de închidere-aruncare (masini rectilinii de tricotat basti);
22-25 – platine de închidere-aruncare (masini circulare cu diametru mare), prevazute
cu: gi – gat de închidere, ba – barbie de aruncare, c – calcai de actionare;
26 – platina de închidere-aruncare (masini circulare cu un cilindru pentru basti);
27 – platina de închidere-aruncare (masini rapide de tricotat din urzeala); se fixeazaprin
turnare în placute;
 28 – platina de închidere-buclare-aruncare (masini circulare de tip Harghita), prevazuta
cu: gi – gat de închidere, gb – gat de buclare, ba – barbie de aruncare, c – calcai de actionare.
Platinele desenatoare, în afara rolului lor principal în procesul de tricotare, au în plus
diferite roluri în realizarea unor tricoturi cu desene. Denumirea acestor platine este
determinata de tipul desenului la executia caruia participa.
29 – platina de vanisare (masina cu maieze) are rolul de a realiza buclarea simultanaa
doua fire, de fond si de vanisare, în vederea obtinerii ochiurilor vanisate;
30 – platina de schimbare (masini cu un cilindru pentru ciorapi) prevazuta cu scobitura
s în barbia de aruncare, utilizata la obtinerea tricoturilor vanisate cu desene prin schimbare;
31 – platina de plusare (masina circulara Mutiwaga), cu rol de a produce buclarea cu
adancimi de buclare diferite a douafire, de fond si de plus, în vederea obtinerii tricoturilor
plusate;
32 – platina de plusare (masini cu maieze);
33 – platina de plusare (masini circulare cu diametrul mare, cu o fontura);
34 – platina dubla de plusare (masini circulare cu diametru mare, cu o fontura), utilizata
la obtinerea tricoturilor cu bucle de plus pe ambele parti;
35 – platina de plusare (masini cu un cilindru pentru ciorapi);
36 – platina cu gaturi de închidere în etaj (masinacirculare cu diametru mare, cu o
fontura), utilizata pentru obtinerea tricoturilor vanisate cu fire de captuseala.

Organe principale pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat

PRESELE SI CONDUCATOARELE DE FIRE

Presele sunt organe principale pentru formarea ochiurilor. Presele actioneaza asupra
carligelor acelor (cu carlig) în faza presarii, pentru izolarea sub carlig a buclei sau a firului.
Presele cu care sunt prevazute masinile de tricotat pot fi:
 Comune – actioneaza asupra tuturor acelor dintr-o fontura.
 Circulare – simple (fig. 7 a.) – caz in care actioneaza asupra tuturor
acelor din fontura, rezultand numai ochiuri normale;
  Circulare – desenatoare (fig. 7 b) – caz in care, exista pe circumferinta
presei decupaje astfel incat se pot realiza si alte variante de ochiuri nu
numai ochiuri normale;
 Rectilinii - simple (fig. 7 c.) – caz in care actioneaza asupra tuturor
acelor din fontura, rezultand numai ochiuri normale;
 Rectilinii – desenatoare (fig. 7 d) – caz in care, exista pe circumferinta
presei decupaje astfel incat se pot realiza si alte variante de ochiuri nu
numai ochiuri normale.

 Individuale (fig. 7 f) – caz in care fiecarui ac ii corespunde o presa. Actionarea

preselor individuale se poate face:
 La masini circulare – succesiv;
 La masini rectilinii – simultan.
Indiferent de tipul actionarii preselor individuale, acestea pot fi supuse selectarii,
rezultand si alte variante de ochiuri decat cele normale.

Fig.7.1 Tipuri constructive de prese de lamasinile de tricotat

 Conducatoarele de fire specifice masinilor de tricotat

Prin intermediul conducatoarelor, firele sunt alimentate masinilor de tricotat.

Formele constructive ale conducatoarelor de fire sunt variate, corespunzator tipului
constructiv al masinii de tricotat.
Pentru masini de tricotat care produc tricoturi simple (din batatura),
conducatoarele de fire pot fi:
 Fixe – fara posibilitatea de a executa vreo miscare ;
 Mobile – ce pot executa miscari de oscilatie, rotatie sau translatie;
 Simetrice - din punct de vedere constructiv – specifice masinilor rectilinii de
tricotat, unde conducatoarele de fire executa miscari rectilinii de deplasare, pe
aceeasi directie, in ambele sensuri;
 Asimetrice - din punct de vedere constructiv – specifice masinilor curculare de
tricotat cu diametru mic sau mare. In cazul acestor masini de tricotat, fontura
cu ace executa miscari de rotatie in acelasi sens, iar pentru a se asigura o
depunere corecta a firelor pe ace, forma constructiva a conducatoarelor de fire
este asimetrica.

Pentru masini de tricotat care produc tricoturi din urzeala – conducatoarele de

fire sunt sub forma pasetelor. Pasetele au forme constructive diferite, sunt fixate in placute,
numite placute cu pasete, care la randul lor sunt fixate pe bare, numite bare cu pasete, bare cu
care sunt prevazute masinile de tricotat cu urzeala.

Fig. 8.1 Conducatoare de fire de la masini de tricotat

 a, b – conducatoare de fire de la masini rectilinii: a – pentru alimentarea unui singur fir;
b – pentru alimentarea a doua fire (F – fond, V – vanisare);
c – conducator de fir de la masini circulare cu diametru mare, de tip bloc paralelipi-
pedic, care asigura mentinerea deschisa a limbilor acelor dupa închidere, permitand depu-
nerea corectaa noului fir. Conducatorul de fir poate alimenta un singur fir sau doua-trei, în
paralel;
d – conducator de fir de la masini circulare de tricotat pentru ciorapi, care poate ocupa
doua pozitii: în lucru (linia continua) si scos din lucru (linia întrerupta);
e – conducatorul de fir individual – paseta – de la masini de tricotat din urzeala.
Pasetele se fixeaza în placute, care apoi se fixeaza pe o bara cu pasete;
f – pasete jacard – utilizate la masini de tricotat din urzeala cu mecanism desenator de
selectare individuala a pasetelor;
g – paseta individuala – se fixeaza, prin suportul ei, pe bara cu pasete de desen în
pozitia ceruta de raportul de navadire;
h – conducator de fir tubular (poate fi fixat pe placute sau pe suport individual) folosit
la masini de tricotat din urzeala, pentru depunerea firelor suplimentare de bataturasau de
urzeala.

Organe auxiliare pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat

Organele auxiliare pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat sunt acele organe
care nu vin in contact direct cu firul in timpul procesului de tricotare, ele cuplandu-se cu
organele principale (ex. conducatoarele de ace) sau venind in contact cu acestea pentru
realizarea unei portiuni a unei traiectorii (ex. impingatoarele, selectoarele).
Organele auxiliare pentru formarea ochiurilo pot fi si cele cu functiuni tehnologice
(ex. Ace pentru transfer, piepteni de inceput).
Organele auxiliare care fac parte din lantul cinematic de transmitere a miscarilor
spre organele principale, sunt:
 Conducatoare de ace – sunt specifice masinilor de tricotat prevazute cu ace
care nu au calcaii propriu de actionare, cuplandu-se cu acele. Traiectoriile vor
 fi parcurse prin intermadiul calcaielor cu care sunt prevazute conducatoarele
de ace, astfel miscarile sunt transmise acelor in ambele sensuri.
 Împingatoare – sunt organe auxiliare care nu se cupleaza cu acele ci vin in
contact cu acestea, parcurgandu-se portiunea ascendenta a traiectoriei prin
intermediul calcaielor impingatoarelor, portiune descendenta parcurgandu-se
prin intermediul calcaielor acelor. Acele in acest caz au calcai propriu de
actionare, impingatoarele avand doar rolul de diversificare a posibilitatilor
tehnologice.
 Selectoare – transmit acelor miscari diferite, realizand selectarea acelor dupa
un anumit principiu.
Conducatoarele de ace (fig. 8) se cupleaza cu acele daca acstesa nu au calcai propriu
de actionare, forma constructiva a calcaiului impropriu fiind rotunda (a), obisnuita (b), sau se
pot cupla cu carligele acelor cu limbacu doua capete (c). Conducatoarele de ace pot fi
prevazute cu calcaie de lucru dispuse la unul sau mai multe nivele. Conducatoarele de ace,
cuplandu-se cu acestea realizeaza miscarea acelor in fontura parcurgand intreaga traiectorie,
atat cea ascendenta cat si portiunea descendenta, rezultatul final fiine formarea ochiurilor.
Conducatoarele de ace, in functie de tipul constructiv al masinii de tricotat pot lucra alternativ
in cele doua fonturi, decuplandu-se astefel de ace pe parcursul procesului de formare al
ochiurilor.
In fig. 9 sunt reprezentate cateva tipuri constructive de organe auxiliare de tipul
conducatoarelor de ace si impingatoarelor, pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat
(conform Manualului Inginerului Textilist).
 Fig.9.1 Organe auxiliare pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat

Selectoarele (g si h), sunt dispuse intotdeauna in prelungirea acelor, transmitand

acestora miscari intr-un singur sens (partea ascendenta a traiectoriei), dupa o selectare
anterioara conform unui anumit principiu.

Selectoarele sunt prevazute cu calcaie de lucru (g, h): unul inferior, CL1 si altul
superior, CL2, intre care se plaseaza un numar (R) de etaje de calcaie desenatoare, CD.
Organele auxiliare cu functiuni tehnologice au rol la executarea operatiilor
tehnologice cum sunt: “începerea tricotului, tragerea tricotului, transferul ochiurilor sau a
elementelor de ochiuri, conturarea marginilor tricotului prin îngustari sau largiri, dublarea
bordurilor, sau pot servi la obtinerea unor tricoturi cu desene (ajur, cu fire de plus, cu fire de
batatura).”
In functie de tipul si denumirea operatiilor tehnologice la care participa, aceste organe
pot fi:
 ace de îngustare sau de ajurare (fig.7, i), formate din: tija 1, cupa 2, varful
ascutit 3 si calcaiul de fixare în suport 4 (masina Cotton);
 ace de largire (fig.9,j), formate din: tija 1, cupa 2, varful sub forma de lance 3
(masina Cotton);
 ace de început si de dublare a bordurii (fig.9k), formate din: tija 1, cupa 2,
carligul 3 si calcaiul de fixare 4 (masina Cotton);
 platine de extindere si transfer (fig9,l), formate din: corpul platinei 1, umarul
de extindere 2 si calcaiul de actionare 3 (masini circulare cu diametru mare);
 carlig de retinere pentru dublarea bordurii (fig.9,m), formate din: corpul
carligului 1, carligul propriu-zis 2, calcaiul de actionare 3 (masini cu un
cilindru si disc cu carlige, pentru ciorapi);
 platine de transfer lateral (fig.9.n) (masini rectilinii cu doua fonturi);
 carlige sau stifturi pentru formarea buclelor de plus (fig. 9,o,p) (la masini
circulare cu diametru mare, o, la masini de tricotat din urzeala, p);
 platine pentru sustinerea si transportul firelor de batatura depuse pe
întreaga latime a fonturii (fig.9,q ) (masini de tricotat din urzeala).