Draft

Tricoturi. Aspecte fundamentale

Definitii:
Tricoturile sunt structuri textile realizate din ochiuri. Ochiurile tricoturilor sunt legate elastic intre
ele.
Ochi al unui tricot – este elementul structural de baza care se repeta pe directia randurilor si pe
cea a sirurilor.
Legare este termenul folosit pentru schimbarea succesiva a pozitiei firelor pentru formarea
ochiurilor.
Legatura se defineste ca fiind ansablul ochiurilor unui tricot, cea care defineste structura si
precizeaza clasa de tricoturi careia o structura tricotata ii apartine.
Raportul se defineste ca fiind numarul de elemente dupa care o evolutie se repeta. In cazul
tricoturilor se pot defini doua tipuri de rapoarte si anume: raportul legaturii si raportul desenului.
Raportul legaturii – se defineste ca fiind numarul de elemente determinate pe cele doua directii
dupa care legatura tricotului se repeta.
Raportul desenului - se defineste ca fiind numarul de elemente determinate pe cele doua directii
dupa care desenul se repeta.
Tricoturile, in functie de modul de obtinere, pot fi:
 SIMPLE (din batatura) – pentru realizarea ochiurilor firele sunt buclate succesiv.
 DIN URZEALA – pentru formarea ochiurilor se utilizeaza buclarea simultana a unui
sistem de fire de urzeala.
Indiferent de modul de obtinere, tricoturile se caracterizeaza prin doua directii perpendiculare: pe
“verticala” directia sirurilor de ochiuri, iar pe “orizontala”, directia randurilor de ochiuri (fig. 1).

Directia sirurilor
de ochiuri

Directia randurilor de
ochiuri

Fig. 1. Directiile tricoturilor

1
 Draft

Fig. 2. Structura glat – aspect fata (in prim-plan se identifica flancurile ochiurilor)

Fig. 3. Structura glat – aspect spate (in prim-plan se identifica buclele de ac si cele de platina)

Clasificarea tricoturilor
Tricoturile pot fi clasificate in functie de mai multe criterii, astfel pot fi:
 In functie de materia prima din care sunt obtinute:
 Din fire de bumbac si tip bumbac;
 Din fire de lana si tip lana;
 Din fire chimice;
 Din amestecuri fibroase de fibre naturale si chimice;
 Din fire de efect;
 Din fire de plastic sau din sarma.
Fibrele “tip” sunt fibre chimice, artificiale sau sintetice care au caracteristici geometrice
(dimensiune transversala si lungime) apropiata de cele ale fibrelor naturale cu care se amesteca.
 In functie de forma in care rezulta de pe masina de tricotat:
 Tricoturi plane:

2
 Draft

Conturate – nu necesita operatia de croire la scoaterea de pe masina de tricotat;

Semiconturate – necesita opertia de croire la scoaterea de pe masina de tricotat;
Metraj – care pot fi masurate (stiut fiind faptul ca tricoturile se livreaza
determinandu-se masa/m2).
 In functie de destinatie:
 Tricoturi pentru articole de lenjerie de corp;
 Tricoturi pentru articole de imbracaminte exterioara;
 Ciorapi, manusi, caciuli, basti;
 Tricoturi pentru articole de decoratiuni interioare (perdele, dantele, stofe de mobila,
etc.);
 Tricoturi cu destinatie tehnica (plase, filtre, geotextile, etc.);
 Tricoturi cu destinatie medicala (glezniere, genunchiere, ciorapi impotriva
varicelor cu diferite grade de strangere);
 Tricoturi cu destinatie casnica (articole din tricot pentru spalat vasele, realizate din
fire de plastic sau metal in structura glat)
 In functie de structura – este clasificarea cea mai
complexa:
A. TRICOTURI SIMPLE:
 Tricoturi simple cu legaturi de baza;
Legatura glat;
Legatura patent;
Legatura lincs.
 Tricoturi simple cu legaturi cu derivate;
Legatura glat derivat;
Legatura patent derivat;
Legatura lincs derivat.
 Tricoturi simple cu legaturi cu desene.
 Legaturi cu desene de culoare (dungi orizontale, verticale sau combinatii);
 Legaturi cu desene de legatura:
Tricoturi cu ochiuri retinute;
Tricoturi cu ochiuri duble;
Tricoturi cu ochiuri sau siruri de ochiuri incrucisate;

3
 Draft

Tricoturi cu fire suplimentare (de batatura, de urzeala, de plus, de

captuseala, imitatie blana);
 Legaturi cu desene combinate (se obtin ca orice combinatie intre desenele de
culoare si cele de legatura):
Tricoturi intarsia;
Tricoturi jacquard.
B. TRICOTURI DIN URZEALA
 Tricoturi din urzeala cu legaturi de baza;
Legatura lantisor;
Legatura tricot;
Legatura atlaz.
 Tricoturi din urzeala cu legaturi cu derivate;
Legatura tricot derivat;
Legatura atlaz derivat.
 Tricoturi din urzeala cu legaturi cu desene.
 Legaturi cu desene de culoare (realizate alimentandu-se simultan fire de culori
diferite);
 Legaturi cu desene de legatura:
Tricoturi realizate prin utilizarea a doua sau mai multor bare cu pasete;
Tricoturi cu ochiuri retinute;
Tricoturi cu ochiuri duble;
Tricoturi cu fire suplimentare (de batatura, de urzeala, de plus:
 Legaturi cu desene combinate:
Tricoturi pentru perdele;
Tricoturi pentru dantele;
Tricoturi jacquard.

Stabilitatea dimensionala a produselor din tricot

Produsele tricotate au, prin modalitatile de proiectare, posibilitatea de a

apartine grupei structurilor rigide sau elastice, conform destinatiei. Prin definitie, tricoturile sunt
structuri elastice, rigidizarea facandu-se prin introducerea elementelor de rigidizare de exemplu:
 Fire de urzeala – care micsoreaza elasticitatea pr directia sirurilor;

4
 Draft

 Fire de batatura – care care micsoreaza elasticitatea pe directia randurilor;

 Fire de urzeala si de batatura – care micsoreaza elasticitatea pe ambele directii.
Firele suplimentare introduse in structura tricoturilor determina si o stabilitate
dimensionala superioara structurilor care nu au aceste fire.
Stabilitatea dimensionala – reprezinta capacitatea tricoturilor de a-si pastra forma si
dimensiunile in limite prestabilite in urma ciclurilor repetate de purtare-spalare.
Stabilitatea dimensionala se considera corespunzatoare daca se afla in limita a ±2%.
Deformatiile care au loc in cazul structurilor tricotate atat prin simpla purtare cat si in
urma purtarii/spalarii se numesc generic contractii. Acestea pot fi cu semnul + (tricotul se
alungeste fata de valoarea de referinta) sau cu semnul – (tricotul se scurteaza fata de valoarea de
referinta).
Stabilitatea dimensionala a tricoturilor este o problema deosebit de complexa implicad
atat procesul de tricotare cat si pe cel de finisare, importanta maxima avand tensiunile interne care
sunt introduse in fire in procesul de filare, in structuri in procesul de tricotare, in tricot in procesul
de finisare.
In cazul filarii firelor din fibre, prin torsiune se da firelor rezistenta, dar totodata se
introduc tensiuni in acesta. Pentru ca tricotarea sa se desfasoare optim, cu introducerea unui
minim de tensiuni, se aleg intotdeauna fire cu sensul torsiunii in sens invers sensului de
rotatie al fonturilor masinilor de tricotat.
In cazul filarii firelor chimice, celor polifilamentare li se da o minima torsiune care are
implicatii mici asupra stabilitatii dimensionale a structurii tricotate. In cazul firelor
monofilamentare influenta negativa asupra stabilitatii dimensionale pot avea doar defectele de
structura a filamentului.
In cazul unei structuri tricotate, indiferent de tipul utilajului pe care se produce (masina
rectilinie de tricotat sau masina circulara de tricotat), dupa tricotare produsul trebuie lasat la
relaxare minim 72 de ore pentru a se echilibra tensiunile interne introduse in structura in timpul
tricotarii. In perioadele de relaxare firul tinde sa ajunga la starea dinaintea tricotarii (intinsa) iar
ochiurile isi modifica forma fara respectarea vreunei reguli, doar pentru echilibrarea tensiunilor
interne. Dupa perioada de relaxa urmeaza cea de finisare a structurilor sau cea de asamblare prin
coasere sau coasere-tricotare (cu masini kett).
In cursul proceselor de finisare chimica textila, structurile tricotate sunt introduse in
mediu umed si la temperaturi ridicate. In acest caz se exercita actiuni energice asupra tricoturilor
cu influentele cele mai mari in ce priveste stabilitatea dimensionala. Pentru obtinerea unor

5
 Draft

structuri cu stabilitate dimensionala corespunzatoare, procesele de finisare trebuie conduse cu

tensiuni minime pentru evitarea introducerii tensiunilor suplimentare.
Toate operatiile care duc la tensionari mari in stare umeda duc la micşorarea stabilitatii
dimensionale a tricoturilor. Sunt necesare deci tensionari minime in stare uda, relaxarea
tensiunilor in procesul de uscare trebuie sa se faca sub tensionare minima de preferinta pe bandă
transportoare. Pentru tricoturile de bbc 100% este necesară mercerizarea fără tensionare pentru
obţinerea unei stabilitati dimensionale maxime. Stoarcerea dupa procesul de avivare este
preferabil să se facă cu utilaje cu insuflare de aer care asigura o repartizare uniforma a umidităţii
şi o stoarcere cu o tensionare minimă. Realizarea unuei forme corecte a balonului in timpul
procesului de stoarcere şi a unei tensionări minime sunt cheile obţinerii unei stabilităţi
dimensionale maxime în procesul de finisare.

6
 Draft

Ochiuri din structura tricoturilor simple. Metode pentru reprezentarea grafica

Tricoturile simple se mai numesc tricoturi din batatura.

Modul de realizare al tricoturilor simple este prin buclarea succesiva a firului sau
firelor, pentru formarea ochiurilor. Pentru realizarea randurilor structurilor tricoturilor simple
firele evolueaza pe directia randurilor de ochiuri.
In mod intentionat, tricoturile simple se desira in sens invers tricotarii, pe directia
randurilor de ochiuri.
Pentru tricoturile simple se utilizeaza trei metode de reprezentare:
 Reprezentarea structurala – reda cel mai exact evolutia firelor pentru formarea ochiurilor;
 Reprezentarea prin sectiunea randurilor de ochiuri – este o reprezentare conventionala;
 Reprezentarea prin semne conventionale – este reprezentare conventionala.
Reprezentarea grafica a ochiurilor din structura tricoturilor simple, precum si a acelor din
urezeala este standardizata, ISO 23606/2009.
In tabelul 1 se vor prezenta tipuri de ochiuri din structura tricoturilor simple, prin toate
cele trei metodele de reprezentare.
Tabelul nr. 1 – Reprezentarea standardizata a unor tipuri de ochiuri din structura tricoturilor
simple
Tip TRICOTURI SIMPLE
ochi/element
de ochi
Reprezentarea structurala Reprezentarea prin Reprezentarea prin sectiunea
semne conventionale randurilor de ochiuri
Aspect fata Aspect spate Fata Spate Fata Spate
0 1 2 3 4 5 6

Ochi normal

Ochiuri
normale
legate (aspect
fata si spate)

7
 Draft

0 1 2 3 4 5 6
Ochi vanisat

Ochi retinut
(i=1 – se
identifica o
flotare)

Ochi dublu
pe un sir (i=1
– se identifica
o bucla
netransforma
ta in ochi)

Ochiuri
incrucisate
(torsada)

Ochiuri
incrucisate
cu desene _ _
prin
deplasare

Transfer
unilateral al
buclei de
platina

Transfer
bilateral al
buclei de
platina

R1 – ochi
transferat

R2 – bucla
de inceput

8
 Draft

0 1 2 3 4 5 6
Fir
(segment)
de urzeala

Fir
(segment)
de
batatura

Ochi cu fir
de
captuseala

Ochi cu
bucle plus

Ochiuri din structura tricoturilor din urzeala. Metode pentru reprezentarea

grafica

Tricoturile din urzeala se obtin prin buclarea succesiva a unui sistem de fire de urzeala.
Datorita modului de realizare, tricoturile din urzeala sunt practic nedesirabile sau foarte greu
desirabile, deoarece pentru realizarea ochiurilor se impletesc fire din siruri diferite.
EXEMPLE: perdelele tricotate si dantele tricotate – chiar daca se taie pe una din cele
doua directii sau la imtamplare, aceste structuri nu se desira.
Pentru tricoturile din urzeala se utilizeaza trei metode de reprezentare:
 Reprezentarea structurala – reda cel mai exact evolutia firelor pentru formarea ochiurilor;
 Schema grafica de depunere;
 Schema numerica (cifrica).
Pentru realizarea schemei grafice de depunere se procedeaza astfel:
o Se reprezinta structura conform schemei grafice de depunere;

9
 Draft

o Se numeroteaza intervalele dintre ace – NU SE NUMEROTEAZA

SIRURILE;
o Se face sectiune orizontala imaginara orizontala la jumatatea ochiului;
o Se citeste pe partea superioara a sectiunii intervalul in care intra firul si cel
din care iese, pentru formarea ochiului.
In tabelul nr. 2 sunt reprezentate grafic, standardizat, tipuri de ochiuri din structura
tricoturilor din urzeala.
Tabelul nr. 2 Tipuri de ochiuri din structura tricoturilor din urzeala
Evolutia Reprezentarea structurala Schema grafica si
numerica
Aspect fata Aspect spate
0 1 2 3
Ochi inchis
cu segmente
de legatura
unilaterale

Ochi inchis
cu segmente
de legatura
bilaterale

Ochi
deschis cu
segmente de
legatura
unilaterale

Ochi
deschis cu
segmente de
legatura
bilaterale
Evolutie
Köpper

Ochi
vanisat

10
 Draft

0 1 2 3
Evolutie tip
urzeala

Evolutie cu
fir de
batatura

Evoutie tip
batatura
depusa cu
presa
cazatoare

Calculul parametrilor de structura ai tricoturilor – metoda generala

Parametrii de structura ai tricotului sunt aceia care dau informatii tehnice despre structura
tricotata. Acestia sunt corelati cu:
 tipul, natura si finetea firelor,
 caracteristicile tehnice ale masinilor de tricotat,
 destinatia tricotului.
Parametrii cu care s-a realizat o structura tricotata au influenta asupra stabilitatii
dimensionale a structurii, a comportarii acesteia la intretinere (purtare, spalare, curatare chimica).
La proiectarea unei structuri tricotate, pentru calculul parametrilor de structura se
realizeaza desene de calcul la scara si se efctueaza sectiuni longitudinale si transversale
corespunzatoare, astfel incat calculele sa fie facute cu maxima exactitate.
Metoda generala de calcul a parametrilor de structura este aceeasi pentru toate structurile
indiferent carei grupe apartin, celei a tricoturilor simple sau celei a tricoturilor din urzeala,
particularizarile tin seama de modul de dispunere al firelor in cuprinsul structurii, iar aproximarile
facandu-se ca atare.

11
 Draft

Fig. 1.3 Strucura glat (apartine grupei tricoturilor simple)

Conform notatiilor din fig. 1 avem:
A – pasul ochiurilor;
B - inaltimea ochiurilor;
F – diametrul firului in stare libera (tricotul este in stare relaxata, netensionat pe nici una
dintre cele doua directii sau pe suprafata).
Elemete ale ochiurilor identificate in fig. 1:
 1-2 si 3-4 reprezinta flancurile ochiurilor;
 2-3 reprezinta bucla de ac;
 4-5 reprezinta bucla de platina.

Fig. 2.3 Structura tricot (apartine grupei tricoturilor din urzeala)

Conform notatiilor din fig. 2 avem:

A – pasul ochiurilor;
B - inaltimea ochiurilor;
Elemete ale ochiurilor identificate in fig. 2:

12
 Draft

1-2 si 3-4 reprezinta flancurile ochiurilor;

2-3 reprezinta bucla de ac;
4-5 reprezinta segmentul de legatura.

Relatiile generale pentru calculul parametrilor de structura ai tricoturilor sunt generale,

particularizarea pentru fiecare structura facandu-se in functie de modul de dispunere al
elementelor ochiurilor.
 Diametrul firului in stare libera, F:

Unde: F – reprezinta diametrul firului in stare libera, exprimat in [mm];

c1 – reprezinta coeficient dependent de natura materiei prime. Este determinat
experimental si se afla in tabele.
 Diametrul firului in stare intinsa, f:

Unde: f – reprezinta diametrul firului in stare intinsa (supus fortelor de intindere);

c2 – coeficient dependent de natura materiei prime. Este determinat experimental
si se afla in tabele.
 Pasul ochiurilor, A – definit ca distanta dintre centrele a doua bucle de ac
succesive determinate pe directia randurilor de ochiuri:

Unde: kA – reprezinta coeficientul pasului ochiurilor, coeficient dependent de structura si

compactitatea tricoturilor. Este determinat experimental si se afla in tabele.
 Inaltimea ochiurilor, B – determinata ca distanta dintre centrele a doua bucle de
ac determinata pe directia sirurilor de ochiuri:

Unde: kB – reprezinta coeficientul inaltimii ochiurilor, coeficient dependent de structura si

compactitatea tricoturilor. Este determinat experimental si se afla in tabele.
 Desimea pe orizontala, DO:

Desimea – se defineste ca fiind numarul de elemente (in cazul de fata ochiuri) determinate pe o
anumita unitate de lungime (in cazul de fata 10 mm).

13
 Draft

 Desimea pe verticala, Dv:

 Lungimea firului dintr-un ochi, lo:

Unde: a, b, c – coeficienti dependenti de structura tricoturilor, de modul de dispunere al

elementelor structurii.
 Coeficientul liniar de acoperire, δl - definit ca raportul dintre lungimea firului
dintr-un ochi si inaltimea ochiului:

δl – nu are unitate de masura pentru ca se obtine prin raportarea a doua marimi ce au

celeasi unitati de masura.
 Coeficientul de acoperire superficial (de suprafata), δ s – definit ca raportul dintre
suprafata ochiului si suprafata firului dintr-un ochi:

δs – nu are unitate de masura pentru ca se obtine prin raportarea a doua marimi ce au

celeasi unitati de masura.
 Coeficientul volumetric de umplere, δv – definit ca raportul dintre volumul
ochiului si volumul ocupat de firul dintr-un ochi:

Unde: gt – reprezinta grosimea tricotului. Se exprima in mm sau in numar de diametre de

fir (aflate in sectiune).
δv – nu are unitate de masura pentru ca se obtine prin raportarea a doua marimi ce au
celeasi unitati de masura.
 Masa tricotului, M:

 Coeficientul intrararii in urzeala, Iu (se calculeaza numai pentru tricoturi din

urzeala) – se calculeaza ca raportul dintre lungimea firului dintr-un ochi si
inaltimea ochiului sau ca raportul dintre lungimea unei urzeli si lungimea
tricotului care rezulta din urzeala respectiva:

14
 Draft

Unde: LT- reprezinta lungimea tricotului care rezulta din urzeala (in cazul de fata LU);
LU – reprezinta lungimea urzelii.
Astfel calculat, coeficientul intrarii in urzeala are valoare supraunitara.

Proprietatile tricoturilor

Proprietatile tricoturilor sunt determinate de:

 Materia prima din care sunt obtinute care le impune destinatia;
 Tipul structurii si parametrii de structura care se vor corela cu finetea firelor si
caracteristicile tehnice ale masinilor de tricotat;
 Tipul utilajului pe care se obtine structura – impune destinatia;
 Tipul si parametrii proceselor de finisare chimica ce vor fi corelati cu materia
prima din care sunt realizate tricoturile si cu destinatia acestora.

Modalitatile de determinare a proprietatilor tricoturilor:

 Prin calcul, in faza de proiectare a structurilor, cand proprietatile pot fi intuite;
 Prin incercari de laborator – cand se verifica proprietatile proiectate sau cele
inscrise in documentele de insotire;
 Simularea unor procese;
 Testarea in conditii reale (probe de purtare).
Desigur pentru testarea in conditii reale a structurilor tricotate se au in vedere un sumum
de conditii, astfel ca determinarile sunt de durata. De exemplu, pentru articole de lenjerie de corp
ale caror detalii sunt sudate, se vor determina numarul ciclurilor de purtare-spalare la care rezista
produsul, comportarea fata de agentii chimici sau fata de lumina.

Organe pentru formarea ochiurilor specifice masinilor de tricotat

Formarea ochiurilor structurilor tricotate, indiferent de tipul constructiv al masinii de
tericotat, se realizeaza prin sincronizarea miscarilor mecanismelor si organelor masinilor.
Masinile de tricotat sunt prevazute cu:
 Organe principale – sunt cele care vin in contact direct cu firul sau cu firele, in procesul
de tricotare;

15
 Draft

Organele principale de formare a ochiurilor sunt :

Acele;
Platinele;
Presele ;
Conducatoarele de fire.
 Organe auxiliare – sunt cele care vin in contact cu organele principale;
Care transmit miscari organelor principale: conducatoare de ace, impingatoare,
selectoare ;
Cu functiuni tehnologice: pentru inceperea tricotului, dublarea marginilor,
transferul ochiurilor, dublarea bordurilor.

In tabelul nr. 1 este prezentata clasificarea organelor pentru formarea ochiurilor la masinile de
tricotat

Tabelul nr. 1 Clasificarea organelor pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat – conform
Manualului inginerului textilist.
ORGANE DE Principal  Cu limba
FORMARE A e Ace  Cu carlig
OCHIURILO  Speciale
R  Universale – pentru realizarea mai multor faze de formare a ochiurilor

 Unei  Simple
faze de  Desenatoar
formare e
a
ochiurilo
Platine
 Specializate pentru executarea r

 Unui  Simple
grup de  Desenatoar
faze de e
formare a
ochiurilor

 Circulare  Simple
 Comune
 Rectilinii  Desenatoare
Prese
 Simple
 Individuale
 Desenatoare
Conducatoar  Specifice masinilor care produc tricoturi simple

16
 Draft

e de fire  Specifice masinilor care produc tricoturi din urzeala

 Conducatoare de ace
Cu rol de transmitere a miscarilor organelor principale  Impingatoare

 Selectoare
 Pentru începerea
tricotului

 Pentru conturarea
Auxiliare
marginilor tricotului
Ce indeplinesc functiuni tehnologice (ingustari, largiri)

 Pentru transferul
ochiurilor

 Pentru dublarea
bordurilor

Organe principale pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat

ACELE
ACELE – pot avea variate forme constructive, dar indiferent de aceasta sunt de trei tipuri:
 Ace cu limba;
 Ace cu carlig;
 Ace speciale.
In timpul procesului de tricotare acele sunt organele pentru formarea ochiurilor care vin in
contact direct cu firele. Forma constructiva este diferita in functie de firma producatoare a masinii.
Acele sunt realizate din oteluri speciale, de calitate superioara si cu finisaje de mare precizie. Una
dintre cele mai mari firme producatoare de ace pentru masini de tricotat este firma Groz-Bekert
(Germania).
Acele masinilor de tricotat sunt dispuse in canalele fonturilor acestora, executand miscari
simultane (cazul acelor fixe in fontura – masini de tricotat din urzeala) sau succesive (cazul
masinilor de tricotat cu ace liber dispuse in fontura).
Fontura este un suport realizat din otel de calitate superioara care este prevazut cu canale
echidistante in care sunt plasate acele mobile ale masinilor de tricotat.
In cazul acelor fixe in fontura, acele sunt dispuse in placute care la randul lor sunt fixate pe
niste bare, intregul ansamblu numindu-se fontura masinii de tricotat.
Pentru realizarea tricoturilor de calitate, exista intervale de timp prevazute in cartile
tehnice ale masinilor de tricotat, intervale la care este obligatorie inlocuirea intregului numar de

17
 Draft

ace nu numai a celor defecte. In caz de inlocuire partiala a acelor, cel mai frecvent defect sesizabil
sunt striurile pe directie verticala.

In fig. nr. 3 sunt prezentate cateva forme constructive de ace si elementele constructive ale
acestora. (conform Manualului Inginerului Textilist)

Fig. nr.31 Tipuri constructive de ace

a – ac cu carlig, format din: 1 – tija acului, 2 – capul acului, 3 – carligul, 4 –calcaiul de

actionare sau fixare a acului în fontura, 5 –santul în care se retrage varful carligului, pentru a
permite trecerea si aruncarea ochiului vechi peste capul acului;
b – ac cu limba, format din: 1 –tija, 2 – capul acului, 3 – carligul, 4 – calcaiul de actionare,
5 – limba acului, 6 – stift pe care oscileaza limba;
1
Manualul Inginerului Textilist, Sectiunea Tricotaje, Ed. AGIR, Bucuresti 2002, pag. 192-198

18
 Draft

c – ac cu limba arcuita, format din: 1 – tija, 2 – capul acului, 3 – limba, 4 – santsi 5 – arcul
lamelar, care sustine limba în pozitie deschisa;
d – ac cu limbasi lamela de transfer, format din: 1 – tija cu calcai de actionare, 2 – capul
acului, 3 – limba, 4 – lamela de transfer;
e – ac pentru transfer, format din: 1 – tija, 2 – capul, 3 – limba si 4 – decuparea pentru
capul acului de transfer din fontura opusa;
f – ac cu limba cu doua capete, format din: 1 – tija, 2 – carlige la ambele capete ale tijei,
cate o limba, 3, la fiecare capat al tijei;
g – ac tubular format din: 1 – tija tubulara, 2 – capul acului si 3 – piston;
h – ac cu zavor, format din: 1 – tija, 2 – capul acului, 3 – zavor. Suportul în care sunt
fixate acele de tricotat sau sustinute acele mobile este cunoscut sub denumirea de fontura.

Alte variante constructive de ace sunt prezentate in fig. 4 (conform Manualului Inginerului
Textilist):

Fig. 41 Tipuri constructive de ace la masinile de tricotat

1 – ac dublu cu carlige opuse, format din alipirea spate la spate a doua ace cu carlig obisnuit.
Cu ansamblul astfel format, ochiurile se produc alternativ cu un carlig si apoi cu celalalt;
2 – ac cu carlig rasucit, la care varful carligului este adus în spatele acului, în dreptul cupei
acului;
3 – ac de tip carabina, la care carligul acului se afla permanent în pozitie presata (în cupa
acului frezata pe partea laterala a tijei), permitand trecerea ochiului peste carligul acului fara
ajutorul presei. Pozitia particulara a carligului acului impune restrictii la depunerea firului, care
trebuie facuta pe o directie care sa permita introducerea sigura a firului sub carlig;
4 – ac cu limbi în etaj, înzestrat cu douasau trei limbi supraetajate, pe care pot fi depuse fire
independente. Functionarea acului este posibila numai daca o limba inferioaraînchisa se suprapune
peste varful limbii superioare deschise, izoland între ele un spatiu asemanator celui de sub carlig;
5 – ac cu limba cu cap subtiat; are grosimea carligului pe jumatate în raport cu a tijei. Limba
acului este de dimensiuni normale, avand posibilitatea de a acoperi douacarlige opuse, plasate

19
 Draft

alaturat în acelasi canal;

6 – ac cu limba cu tija curbata; are tija sub forma de arc de cerc, acul functionand în miscare
de oscilatie;

7 – ac curb cu zavor, format din tija „t” cu carlig si tija zavor „z”, care executamiscari de
oscilatie în jurul aceluiasi punct fix, 0.

Organe principale pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat

PLATINELE

PLATINELE – sunt organe principale pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat.

Platinele – sunt de doua tipuri:
 Universale – care au rol in toate fazele de formare a ochiurilor;

 Specializate – care au rol intr-o singura faza sau in mai multe faze de formare a ochiurilor:
 Simple – care au rol, de regula, in faza buclarii, executand o singura faza;

 Desenatoare – care au rol in anumite faze de formare a ochiurilor. Numele

acestor platine provine de la numele fazei pe care o executa. (ex. Platine de
buclare – cu rol in faza buclarii, platine de plusare – utilizate la realizarea
tricoturilor plus, platine de schimbare – cu rol de schimbare a ordinii de
alimentare a firelor la realizarea tricoturilor vanisate cu desene prin
schimbare).

Platinele patrund printre ace si bucleaza firele. Platinele pot fi fixe in fontura sau mobile,
in functie de forma constructiva a masinilor de tricotat.
In cazul masinilor circulare de tricotat cu diametru mare (>8in) sau in cazul masinilor
circulare pentru tricotat ciorapi cu diametru mic (<8in), platinele sun mobile si executa miscari
independente.
In cazul masinilor de tricotat din urzeala, platinele sunt fixate in placute care la randul lor
sunt fixate pe bare. Toate platinele de pe o bara executa aceeasi miscare la un moment dat.
Pentru masinile de tricotat care nu sunt prevazute cu platine, buclarea se realizeaza prin
retragerea acelor fata de linia de aruncare, o linie imaginara formata din marginile dintilor de
aruncare.

20
 Draft

Linia de aruncare – este o linie imaginara formata din barbiile platinelor de aruncare
marginile dintilor de aruncare. Retragerea acelor fata de linia de aruncare da adincimea de
buclare, care la randul ei impune desimea tricoturilor. Cu cat adancimea de buclare este mai
mare, desimea tricoturilor este mai mica.
In fig. 5 si fig. 6 sunt prezentate tipuri constructive de platine (conform Manualului
Inginerului Textilist).

Fig. 51 Variante constructive de platine

1 – platina universala (pentru masina circulara), prevazuta cu: gb – gat de buclare, gi – gat
de închidere si ba – barbie pentru aruncare;
2 – platina universala (masina Lee);
3 – platina de buclare (masina Cotton pentru îmbracaminte), prevazuta cu: gb – gat de
buclare, b – barbie, c – calcai de actionare;
4 – platina de buclare (masini Cotton pentru ciorapi );
5 – platina de egalizare de margine (masini Cotton pentru îmbracaminte);
6 – platina de egalizare (masini Cotton pentru ciorapi);
7 – platina de buclare (masini cu maieze), prevazuta cu: gb – gat de buclare, c – locas pentru

21
 Draft

actionare;
8 – platina de aruncare (masini cu maieze), prevazuta cu: ba – barbie pentru aruncare;
9 – platina de aruncare (masini Cotton pentru ciorapi), prevazuta cu: ba – barbie pentru
aruncare, c – calcai de fixare în pieptenele cu platine de aruncare;
10, 11 – platine (dinti) de aruncare (masini cu doi cilindri, pentru ciorapi), prevazute cu: ba
– barbie pentru aruncare si c – calcai de actionare;
12 – platine (dinti) de aruncare (masini de tricotat din urzeala de tip Rasel), prevazuta cu: ba
– barbie pentru aruncare; se fixeaza prin turnare în placute care formeaza
o placa cu dinti de aruncare;
13 – platina de închidere (masini de tricotat din urzeala de tip Rasel) prevazuta cu: bi –
barbie de închidere. Se fixeaza prin turnare în placute ce formeaza o bara (pieptene) cu platine de
închidere;
(gb – gat de buclare; gi – gat de închidere; ba – barbie pentru aruncare; b – barbie; c – calcai de
actionare; s – scobitura)

22
 Draft

Fig.61 Variante constructive de platine (continuare)

14 – platina de închidere-aruncare (masini Cotton pentru îmbracaminte), prevazute cu: gi –

gat de închidere, ba – barbie pentru aruncare, c – calcai de fixare în pieptenele cu platine;
15-19 – platine de închidere-aruncare (masini circulare cu un cilindru, pentru ciorapi),
prevazute cu: gi – gat de închidere, ba – barbie pentru aruncare, c – calcai pentru actionare;
20 – platina de închidere-aruncare (masini cu doi cilindri pentru ciorapi), prevazutacu: gi –
gat de închidere, ba – barbie pentru aruncare, c – calcai de actionare;
21 – platina de închidere-aruncare (masini rectilinii de tricotat basti);
22-25 – platine de închidere-aruncare (masini circulare cu diametru mare), prevazute cu: gi
– gat de închidere, ba – barbie de aruncare, c – calcai de actionare;
26 – platina de închidere-aruncare (masini circulare cu un cilindru pentru basti);
27 – platina de închidere-aruncare (masini rapide de tricotat din urzeala); se fixeazaprin
turnare în placute;

23
 Draft

28 – platina de închidere-buclare-aruncare (masini circulare de tip Harghita), prevazuta cu:

gi – gat de închidere, gb – gat de buclare, ba – barbie de aruncare, c – calcai de actionare.
Platinele desenatoare, în afara rolului lor principal în procesul de tricotare, au în plus diferite
roluri în realizarea unor tricoturi cu desene. Denumirea acestor platine este determinata de tipul
desenului la executia caruia participa.
29 – platina de vanisare (masina cu maieze) are rolul de a realiza buclarea simultanaa doua
fire, de fond si de vanisare, în vederea obtinerii ochiurilor vanisate;
30 – platina de schimbare (masini cu un cilindru pentru ciorapi) prevazuta cu scobitura s în
barbia de aruncare, utilizata la obtinerea tricoturilor vanisate cu desene prin schimbare;
31 – platina de plusare (masina circulara Mutiwaga), cu rol de a produce buclarea cu
adancimi de buclare diferite a douafire, de fond si de plus, în vederea obtinerii tricoturilor plusate;
32 – platina de plusare (masini cu maieze);
33 – platina de plusare (masini circulare cu diametrul mare, cu o fontura);
34 – platina dubla de plusare (masini circulare cu diametru mare, cu o fontura), utilizata la
obtinerea tricoturilor cu bucle de plus pe ambele parti;
35 – platina de plusare (masini cu un cilindru pentru ciorapi);
36 – platina cu gaturi de închidere în etaj (masinacirculare cu diametru mare, cu o fontura),
utilizata pentru obtinerea tricoturilor vanisate cu fire de captuseala.

Organe principale pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat

PRESELE SI CONDUCATOARELE DE FIRE

Presele sunt organe principale pentru formarea ochiurilor. Presele actioneaza asupra
carligelor acelor (cu carlig) în faza presarii, pentru izolarea sub carlig a buclei sau a firului.
Presele cu care sunt prevazute masinile de tricotat pot fi:
 Comune – actioneaza asupra tuturor acelor dintr-o fontura.
 Circulare – simple (fig. 7 a.) – caz in care actioneaza asupra tuturor acelor
din fontura, rezultand numai ochiuri normale;

24
 Draft

 Circulare – desenatoare (fig. 7 b) – caz in care, exista pe circumferinta

presei decupaje astfel incat se pot realiza si alte variante de ochiuri nu numai
ochiuri normale;
 Rectilinii - simple (fig. 7 c.) – caz in care actioneaza asupra tuturor acelor
din fontura, rezultand numai ochiuri normale;
 Rectilinii – desenatoare (fig. 7 d) – caz in care, exista pe circumferinta presei
decupaje astfel incat se pot realiza si alte variante de ochiuri nu numai
ochiuri normale.

 Individuale (fig. 7 f) – caz in care fiecarui ac ii corespunde o presa. Actionarea

preselor individuale se poate face:
 La masini circulare – succesiv;
 La masini rectilinii – simultan.
Indiferent de tipul actionarii preselor individuale, acestea pot fi supuse selectarii, rezultand
si alte variante de ochiuri decat cele normale.

Fig.7.1 Tipuri constructive de prese de lamasinile de tricotat

25
 Draft

Conducatoarele de fire specifice masinilor de tricotat

Prin intermediul conducatoarelor, firele sunt alimentate masinilor de tricotat.

Formele constructive ale conducatoarelor de fire sunt variate, corespunzator tipului
constructiv al masinii de tricotat.
Pentru masini de tricotat care produc tricoturi simple (din batatura), conducatoarele
de fire pot fi:
 Fixe – fara posibilitatea de a executa vreo miscare ;
 Mobile – ce pot executa miscari de oscilatie, rotatie sau translatie;
 Simetrice - din punct de vedere constructiv – specifice masinilor rectilinii de
tricotat, unde conducatoarele de fire executa miscari rectilinii de deplasare, pe
aceeasi directie, in ambele sensuri;
 Asimetrice - din punct de vedere constructiv – specifice masinilor curculare de
tricotat cu diametru mic sau mare. In cazul acestor masini de tricotat, fontura cu
ace executa miscari de rotatie in acelasi sens, iar pentru a se asigura o depunere
corecta a firelor pe ace, forma constructiva a conducatoarelor de fire este
asimetrica.

Pentru masini de tricotat care produc tricoturi din urzeala – conducatoarele de fire
sunt sub forma pasetelor. Pasetele au forme constructive diferite, sunt fixate in placute, numite
placute cu pasete, care la randul lor sunt fixate pe bare, numite bare cu pasete, bare cu care sunt
prevazute masinile de tricotat cu urzeala.

Fig. 8.1 Conducatoare de fire de la masini de tricotat

26
 Draft

a, b – conducatoare de fire de la masini rectilinii: a – pentru alimentarea unui singur fir; b –

pentru alimentarea a doua fire (F – fond, V – vanisare);
c – conducator de fir de la masini circulare cu diametru mare, de tip bloc paralelipipedic,
care asigura mentinerea deschisa a limbilor acelor dupa închidere, permitand depunerea corectaa
noului fir. Conducatorul de fir poate alimenta un singur fir sau doua-trei, în paralel;
d – conducator de fir de la masini circulare de tricotat pentru ciorapi, care poate ocupa doua
pozitii: în lucru (linia continua) si scos din lucru (linia întrerupta);
e – conducatorul de fir individual – paseta – de la masini de tricotat din urzeala. Pasetele se
fixeaza în placute, care apoi se fixeaza pe o bara cu pasete;
f – pasete jacard – utilizate la masini de tricotat din urzeala cu mecanism desenator de
selectare individuala a pasetelor;
g – paseta individuala – se fixeaza, prin suportul ei, pe bara cu pasete de desen în pozitia
ceruta de raportul de navadire;
h – conducator de fir tubular (poate fi fixat pe placute sau pe suport individual) folosit la
masini de tricotat din urzeala, pentru depunerea firelor suplimentare de bataturasau de urzeala.

Organe auxiliare pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat

Organele auxiliare pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat sunt acele organe
care nu vin in contact direct cu firul in timpul procesului de tricotare, ele cuplandu-se cu organele
principale (ex. conducatoarele de ace) sau venind in contact cu acestea pentru realizarea unei
portiuni a unei traiectorii (ex. impingatoarele, selectoarele).
Organele auxiliare pentru formarea ochiurilo pot fi si cele cu functiuni tehnologice (ex.
Ace pentru transfer, piepteni de inceput).
Organele auxiliare care fac parte din lantul cinematic de transmitere a miscarilor spre
organele principale, sunt:
 Conducatoare de ace – sunt specifice masinilor de tricotat prevazute cu ace care
nu au calcaii propriu de actionare, cuplandu-se cu acele. Traiectoriile vor fi
parcurse prin intermadiul calcaielor cu care sunt prevazute conducatoarele de ace,
astfel miscarile sunt transmise acelor in ambele sensuri.

27
 Draft

 Împingatoare – sunt organe auxiliare care nu se cupleaza cu acele ci vin in contact

cu acestea, parcurgandu-se portiunea ascendenta a traiectoriei prin intermediul
calcaielor impingatoarelor, portiune descendenta parcurgandu-se prin intermediul
calcaielor acelor. Acele in acest caz au calcai propriu de actionare, impingatoarele
avand doar rolul de diversificare a posibilitatilor tehnologice.
 Selectoare – transmit acelor miscari diferite, realizand selectarea acelor dupa un
anumit principiu.
Conducatoarele de ace (fig. 8) se cupleaza cu acele daca acstesa nu au calcai propriu de
actionare, forma constructiva a calcaiului impropriu fiind rotunda (a), obisnuita (b), sau se pot
cupla cu carligele acelor cu limbacu doua capete (c). Conducatoarele de ace pot fi prevazute cu
calcaie de lucru dispuse la unul sau mai multe nivele. Conducatoarele de ace, cuplandu-se cu
acestea realizeaza miscarea acelor in fontura parcurgand intreaga traiectorie, atat cea ascendenta
cat si portiunea descendenta, rezultatul final fiine formarea ochiurilor. Conducatoarele de ace, in
functie de tipul constructiv al masinii de tricotat pot lucra alternativ in cele doua fonturi,
decuplandu-se astefel de ace pe parcursul procesului de formare al ochiurilor.
In fig. 9 sunt reprezentate cateva tipuri constructive de organe auxiliare de tipul
conducatoarelor de ace si impingatoarelor, pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat
(conform Manualului Inginerului Textilist).

28
 Draft

Fig.9.1 Organe auxiliare pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat

Selectoarele (g si h), sunt dispuse intotdeauna in prelungirea acelor, transmitand acestora

miscari intr-un singur sens (partea ascendenta a traiectoriei), dupa o selectare anterioara conform
unui anumit principiu.

Selectoarele sunt prevazute cu calcaie de lucru (g, h): unul inferior, CL1 si altul superior,
CL2, intre care se plaseaza un numar (R) de etaje de calcaie desenatoare, CD.
Organele auxiliare cu functiuni tehnologice au rol la executarea operatiilor tehnologice
cum sunt: “începerea tricotului, tragerea tricotului, transferul ochiurilor sau a elementelor de
ochiuri, conturarea marginilor tricotului prin îngustari sau largiri, dublarea bordurilor, sau pot

29
 Draft

servi la obtinerea unor tricoturi cu desene (ajur, cu fire de plus, cu fire de batatura).”
In functie de tipul si denumirea operatiilor tehnologice la care participa, aceste organe pot fi:
 ace de îngustare sau de ajurare (fig.7, i), formate din: tija 1, cupa 2, varful ascutit
3 si calcaiul de fixare în suport 4 (masina Cotton);
 ace de largire (fig.9,j), formate din: tija 1, cupa 2, varful sub forma de lance 3
(masina Cotton);
 ace de început si de dublare a bordurii (fig.9k), formate din: tija 1, cupa 2,
carligul 3 si calcaiul de fixare 4 (masina Cotton);
 platine de extindere si transfer (fig9,l), formate din: corpul platinei 1, umarul de
extindere 2 si calcaiul de actionare 3 (masini circulare cu diametru mare);
 carlig de retinere pentru dublarea bordurii (fig.9,m), formate din: corpul
carligului 1, carligul propriu-zis 2, calcaiul de actionare 3 (masini cu un cilindru si
disc cu carlige, pentru ciorapi);
 platine de transfer lateral (fig.9.n) (masini rectilinii cu doua fonturi);
 carlige sau stifturi pentru formarea buclelor de plus (fig. 9,o,p) (la masini
circulare cu diametru mare, o, la masini de tricotat din urzeala, p);
 platine pentru sustinerea si transportul firelor de batatura depuse pe întreaga
latime a fonturii (fig.9,q ) (masini de tricotat din urzeala).

Pozitiile acelor pe traiectorii in procesul de formare a ochiurilor

Acele, in timpul procesului de tricotare, parcurg aumite traiectorii in vederea realizarii

efectului tehnologic impus prin proiectare, parcurgerea traiectoriilor realizandu-se prin actionare.
Actionarea (cf. DEX) - a realiza prin comenzi un anumit regim de funcționare a unui
sistem tehnic.
Particularizand pentru procesul de tricotare, actionarea reprezintă transmiterea prin
comenzi, spre organele de formare a ochiurilor (in cazul de fata acele), a unor mişcări
necesare parcurgerii traiectoriilor pentru obtinerea efectelor tehnologice impuse prin
proiectare (ex. ochiuri, bucle, efecte de retinere).
Acele, in functie de tipul constructiv al masinii de tricotat pot fi:

30
 Draft

 Fixe in fontura – caz in care executa miscari impreuna cu suportul lor, fontura.
Ex. la maşini de tricotat Cotton (acele şi platinele de închidere-aruncare), maşini de
tricotat din urzeală (acele, platinele, pasetele).
 Liber plasate in fontura – caz in care acele executa miscari succesive sau
simultane, independente de ale fonturii. Ex. in cazul masinilor de tricotat care
produc tricoturi simple: cele cu diametru mic si mare cu una sau doua fonturi.

Tipul actionarii este prezentat in tabelul nr. 1

Tabelul nr. 11

La un nivel
Prin came
La mai multe niveluri
I. Directă
Prin mecanism desenator
Hidraulică
ACŢIONARE
La un nivel
Într-un sens
La mai multe niveluri
II. Indirectă
La un nivel
În ambele sensuri
La mai multe niveluri
Conform Manualului Inginerului Textilist, pag.201

Pozitiile caracteristice ale acelor cu limba pentru masini de tricotat cu una si doua fonturi sunt
prezentate in fig. 10.

31
 Draft

Fig. 10.1 Pozitiile caracteristice ale acelor cu limba intr-un ansamblu de came de actionare

Tipuri de came utilizate la masinile de tricotat:

R - came de ridicare;
I - came de închidere;
B - de buclare;
CT - de transfer-predare;
CR – came de transfer-primire;
P -came pentru realizarea poziţiei de pieptene;
CA - came de anulare a selectarii;
IF - came de de introducere în funcţiune.

32
 Draft

Pozitii caracteristice ale acelor la parcurgerea unei anumite traiectorii:

S – staţionare – este poziţia de început a traiectoriei. Acul este plasat cu capul la nivelul
liniei de aruncare LA. Sub cârligul acului (cu limba închisă) este izolat elementul format în ciclul
anterior de tricotare (poate fi ochi vechi, buclă, etc). Poziţia de staţionare este o poziţie de
aşteptare.
In – închidere neterminată – este poziţia în care acul se află cu capul deasupra L A, ochiul
vechi este situat pe limba deschisă a acului. Aceasta este o poziţie în care acul poate fi alimentat
cu un nou fir. Pentru ajungerea acului în poziţia de închidere neterminată I n, acul a parcurs profilul
ascendent al camei de ridicare R;
ATENTIE: Firul se depune pe limba deschisă a acului în cazul acelor cu
limbă şi în faţa cârligului acului pentru acele cu cârlig.
I – închidere – este poziţia în care acul este situat cu călcâiul în vârful camei de ridicare, în
poziţia maximă în raport cu LA. Ochiul vechi ajunge pe tija acului. Poziţia de închidere este atinsă
după parcurgerea profilelor ascendente ale camelor de ridicare, R şi de închidere, I.
B – buclare – este poziţia inferioară a traiectoriei. În această poziţie acul coboară pe profilul
descendent al camei de buclare B. Capul acului se află sub nivelul liniei de aruncare L A la o
distanţă X numită adâncimea de buclare X. La atingerea acestei poziţii firul alimentat firul
alimentat este transformat într-un element nou (ochi sau buclă);
P – poziţia pieptene – este o poziţie specifică maşinilor de tricotat cu două fonturi în care
acele unei fonturi joacă rol de platine de închidere pentru ochiurile ce se formează pe acele
celeilalte fonturi aflate în execuţia fazei închiderii. Această poziţie se obţine cu ajutorul camei
speciale P. Cama P ridică în avans acele, încât acestea ajung să se interpună printre acele fonturii
opuse, care execută închiderea;
Ea – eliminarea aruncării – este poziţia în care acul se află în coborâre pe profilul
descendent al camei de buclare, iar cu capul deasupra LA, iar ochiul vechi se află în trecere spre
capul acului. Această poziţie se obţine prin plasarea camei de buclare B mai aproape de nivelul L A,
în poziţia reprezentată cu linie întreruptă;
I+∆ – poziţia de transfer-predare – este poziţia în care, cu ajutorul unei came de transfer-
predare (CT) acul este ridicat pe profilul ascendent al acesteia în poziţie superioară închiderii (cu
mărimea ∆). Ochiul care urmează a fi predat prin transfer altui ac este extins la nivelul umărului
de extindere „u”;
In-t – poziţia de transfer-primire – este poziţia în care acul este ridicat într-o poziţie

33
 Draft

apropiată închiderii neterminate, cu ajutorul unei came de transfer-primire, CR. Acul (cu limba
deschisă) să poată pătrunde prin ochiul extins de pe un ac aflat în poziţia de transfer predare. Acul
care primeşte ochiul prin transfer poate avea sau nu un ochi propriu;
S’ – poziţia scos din lucru – este poziţia care se obţine prin plasarea călcâiului acului sub
nivelul camelor de acţionare. Acul poate ajunge în poziţia S’ plecând de la cea de staţionare S,
dacă este acţionat de o camă de anulare, CA şi poate reveni la poziţia de staţionare, prin ridicare,
cu ajutorul unei came de introducere în funcţiune, IF.
Pozitiile caractersistice ale acelor cu carlig, intr-un ansamblu de came de actionare sunt
prezentate in fig. 11.

Fig. 111 Pozitiile caracteristice ale acelor cu carlig intr-un ansamblu de came de actionare

Pentru acele cu cârlig, poziţiile caracteristice, S, I, B, Ea, I+∆, In-t sunt simlare celor
caracteristice acelor cu limbă, unele poziţii însă prezentând particularităţi sau deosebiri.
Poziţiile care prezintă particularităţi specifice acelor cu cârlig, care nu se regasesc in cazul
acelor cu limba sunt:
In – închidere neterminată – este poziţia în care ochiul vechi nu a ieşit încă de sub cârligul
acului. În această poziţie nu este posibilă alimentarea acului cu un nou fir.
Ep – eliminarea presării – este poziţia obţinută prin scoaterea din funcţiune a presei sau
prin utilizarea unei prese desenatoare (pentru acele din dreptul golurilor), în care ochiul vechi
pătrunde sub cârligul acului alături de buclă sau de fir.

34
 Draft

Procedee de tricotare – procedeul cu buclare prealabila

Formarea ochiurilor la masinile de tricotat se desfasoara dupa trei procedee:

 Procedeul de tricotare cu buclare prealabila;
 Procedeul de tricotare cu buclare finala;
 Procedeul de tricotare combinat.

Pentru toate procedeele de tricotare fazele de formare a ochiurilor sunt aceleasi, difera insa
succesiunea acestora, cea care face de fapt si diferenta intre ele.
Lucrarea prezinta formarea ochiurilor prin procedeul cu buclare prealabila.
Procedeul de tricotare cu buclare prealabila se caracterizeaza prin aceea ca buclarea
firulu/firelor are loc in prima parte a procesului, masinile de tricotat care lucreaza dupa acest
procedeu fiind prevazute cu platine de buclare.
Platinele de buclare au rol in faza buclarii, patrunzand printre ace si bucland firul/firele,
prezenta acestora pe masinile de tricotat face ca acestea sa apartina acestui procedeu de tricotare.
Succesiunea fazelor de formare a ochiurilor la masinile de tricotat care lucreaza dupa
procedeul cu buclare prealabila este prezentata in fig. 12.
a. Inchiderea - este etapa in care ochiul vechi, OV, se deplaseaza din capul acului pe tija
acestuia, la o distanta suficient de mare pentru a permite depunerea unui nou fir. Ochiul vechi este
considerat ochiul format in ciclul anterior de tricotare. Pentru acele cu carlig, ochiul vechi se
deplaseaza pe tija acului la o distanta fata de varful carligului acului necesara depunerii unui nou
fir. Pentru acele cu limba, OV se deplaseaza din capul acului trecand peste limba deschisa a
acestuia, pana la caderea lui pe tija.
!!! Depunerea unui nou fir are loc in fata carligului acului pentru acele cu carlig si pe limba
deschisa a acului pentru acele cu limba.

b. Depunerea firului – se realizeaza prin intermediul conducatorului de fir si se face in fata

carligului acului pentru acele cu carlig si pe limba deschisa a acului pentru acele cu limba.

c. Buclarea firului - se realizeaza prin intermediul platinelor de buclare care avanseaza printre
ace si transforma firul nou depus in bucla. Platinele de buclare, datorita amplitudinii deplasarii lor
printre ace, dau adancimea de buclare, X, care impune desimea tricotului.

35
 Draft

d. Introducerea buclei sub carlig – este etapa in care bucla formata se deplaseaza de pe tija acului
sub carligul acestuia.

e. Presarea - este etapa izolarii firului sub carligul acului. Pentru acele cu carlig presarea se
realizeaza prin actiunea fortei de presare asupra carligului acului, ca urmare a actiunii acestei forte
varful carligului acului patrunde in cupa acului. Pentru acele cu limba presarea se realizeaza prin
inchiderea limbii acului de catre ochiul vechi care se deplaseaza spre capul acului.

f. Trecerea ochiului vechi peste carligul presat al acului sau peste limba inchisa a acului – este
etapa in care bucla formata realizeaza aceasta deplasare.

g. Unirea – este faza in care ochiul vechi se vine in contact cu bucla de sub carlig, in timpul
deplasarii sale spre capul acului.

h. Aruncarea - este faza in care ochiul vechi depasaste capul acului si cade peste bucla ce se afla
sub carligul acului.

i. Formarea ochiului nou – este faza in care ochiul aluneca in lungul flancurilor buclei de sub
carlig pana la transformarea sa intr-un nou ochi.

j. Tragerea – este faza in care sub actiunea fortelor de tragere ochiul nou format este orientat pe
directia tricotului.

36
 Draft

Fig. 122 Fazele de formare a ochiurilor prin procedeul cu buclare prealabila

2
R. Budulan – Bazele tehnologiei tricoturilor, curs Lito, IP Iasi, 1985, pag. 176

37
 Draft

Procedee de tricotare – procedeul cu buclare finala

Procedeul de tricotare cu buclare finala se caracterizeaza prin aceea ca buclarea

firulu/firelor are loc spre sfarsitul ciclului de formare a ochiurilor, ochiurile vechi avand
pozitie fixa la nivelul liniei de aruncare L A – care este o linie imaginara constituita din barbiile
platinelor de aruncare sau din marginile dintilor de aruncare.
Succesiunea fazelor de formare a ochiurilor la masinile de tricotat care lucreaza dupa
procedeul cu buclare finala este prezentata in fig. 13.

a. Inchiderea - este etapa in care ochiul vechi, OV, se deplaseaza din capul acului pe tija
acestuia, la o distanta suficient de mare pentru a permite depunerea unui nou fir. Ochiul vechi este
considerat ochiul format in ciclul anterior de tricotare. Pentru acele cu carlig, ochiul vechi se
deplaseaza pe tija acului la o distanta fata de varful carligului acului necesara depunerii unui nou
fir. Pentru acele cu limba, OV se deplaseaza din capul acului trecand peste limba deschisa a
acestuia, pana la caderea lui pe tija.
!!! Depunerea unui nou fir are loc in fata carligului acului pentru acele cu carlig si pe limba
deschisa a acului pentru acele cu limba.

b. Depunerea firului – se realizeaza prin intermediul conducatorului de fir si se face in fata

carligului acului pentru acele cu carlig si pe limba deschisa a acului pentru acele cu limba.

c. Introducerea buclei sub carlig – este etapa in care bucla formata se deplaseaza de pe tija acului
sub carligul acestuia.

d. Presarea - este etapa izolarii firului sub carligul acului. Pentru acele cu carlig presarea se
realizeaza prin actiunea fortei de presare asupra carligului acului, ca urmare a actiunii acestei forte
varful carligului acului patrunde in cupa acului. Pentru acele cu limba presarea se realizeaza prin
inchiderea limbii acului de catre ochiul vechi care se deplaseaza spre capul acului.

e. Trecerea ochiului vechi peste carligul presat al acului sau peste limba inchisa a acului – este
etapa in care bucla formata realizeaza aceasta deplasare.

f. Unirea – este faza in care ochiul vechi se vine in contact cu bucla de sub carlig, in timpul
deplasarii sale spre capul acului.

38
 Draft

g. Aruncarea - este faza in care ochiul vechi depasaste capul acului si cade peste bucla ce se afla
sub carligul acului.

h+i. Buclarea firului formarea ochiului nou - este faza in care bucla se identifica cu ochiul
nou format.

j. Tragerea – este faza in care sub actiunea fortelor de tragere ochiul nou format este orientat pe
directia tricotului.

39
 Draft

Fig. 133 Succesiunea fazelor de formare a ochiurilor in cazul procedeului de tricotare cu buclare
finala

40
 Draft

Principii de actionare si selectare ale organelor pentru formarea ochiurilor

prin intermediul camelor

Actionarea directa prin came asupra acelor cu calcaie de 2,3 si 4 inaltimi

In situatia analizei actionarii si selectarii organelor pentru formarea ochiurilor la masinile de
tricotat, vor exista situatii in care actionarea se suprapune peste selectare.
Actionarea se poate defini ca fiind realizarea prin comenzi a miscarilor componentelor
unui sistem tehnic.
Selectarea se defineste ca fiind departajarea pe traiectorii distincte a organelor pentru
formarea ochiurilor dupa un anumit principiu.
In cazul selectarii prin came de lacat, principiul selectarii este cel al inaltimii calcaielor
acelor.
Notatii:
R – cama de ridicare; I – cama de inchidere; Si – cama de selectare inverse.
Pozitii ale camelor:
+ reprezinta cama in functiune;
, ,  reprezinta pozitii semiinecat;
- reprezinta pozitia in care camele sunt scoase din functiune.

Pozitii ale acelor pe traiectorie:

S – stationare – pozitia de inceput de traiectorie;

In – inchidere neterminata – acul este antrenat pe traiectorie si a parcurs profilul camei de ridicare;
I – inchiderea – acul a parcurs profilul camei de ridicare si al celei de inchidere si se afla in varful
acesteia;
B- buclarea – acul a coborat pe profilul camei de buclare, aflandu-se cu calcaiul in varful acesteia,
iar cu capul la o anumita distanta fata de linia de aruncare numita adancime de buclare.

In fig. 14 sunt prezentate pozitiile camelor fata de suprafata fonturii pentru diferite
inaltimi ale calcaielor acelor.

41
 Draft

Fig. 143 Pozitionarea camelor fata de calcaiele acelor

Selectarea in grup reprezinta acţionarea independenta a grupelor de organe producatoare de

ochiuri cu calcaie de diferite inalţimi dupa principiul inaltimii calcaielor acelor.
Selectarea in grup directa a acelor - acţionarea diferentiata a grupelor de ace cu calcaie de
diferite inaltimi, incepand de la calcaiele inalte spre cele scurte, deci in sensul i, s.
Prin apropierea succesiva a camelor de suprafaţa fonturii vor fi acţionate succesiv grupe de
ace, incepand de la cele cu calcaie inalte spre cele inalte.
Numarul posibilitatilor de plasare a camelor pentru obtinerea efectelor tehnologice este cu
1 mai mare decat numarul inaltimilor calcaielor acelor.
Daca notam cu p pozitiile camelor pentru n inaltimi ale calcaielor acelor atunci:

Numarul posibilitatilor Np independente de plasare a camelor pentru obtinerea efectelor

tehnologice distincte:

Actionarea se suprapune peste selectare in cazul acelor cu doua, trei si patru inaltimi.
Actionarea si selectarea acelor cu calcaie de doua inaltimi:

42
 Draft

Fig. 15

Poz. R I Efect
tehnologic
i s
1 + + X X
2 + I X Λ
3 + _ Λ Λ
4 I I X _
5 I _ Λ _
6 _ _ _ _

In fig. 15 sunt prezentate ace cu calcaie de doua inaltimi, i si s, corespunzator camele de

ridicare R si inchidere I cu posibilitate de actionare independenta, in functiune. Pentru toate cele 6
posibilitati de plasare a camelor efectele tehnologice sunt distincte.

Fig. 16

Poz. R I Efect tehnologic

i i1 s
1 + + X X X
2 + ┘ X X Λ
3 + I X Λ Λ

43
 Draft

4 + _ Λ Λ Λ
5 ┘ ┘ X X _
6 ┘ I X Λ _
7 ┘ _ Λ Λ _
8 I I X _ _
9 I _ Λ _ _
10 _ _ _ _ _

In fig. 16 sunt prezentate pozitiile de plasare ale camelor independente de ridicare R si

inchidere I, actionate independent, pentru obtinerea de efecte tehnologice distincte pentru cazul in
care masinile de tricotat sunt prevazute cu ace cu calcaie de inaltimi i, i1, s. Numarul posibilitatilor
de palsare al camelor pentru obtinerea de efecte tehnologice distincte este 10.

Fig.17

Poz. R I Efect tehnologice

i i1 i2 s
1 + + X X X X
2 + ┴ X X X Λ
3 + ┘ X X Λ Λ
4 + I X Λ Λ Λ
5 + _ Λ Λ Λ Λ
6 ┴ ┴ X X X _
7 ┴ ┘ X X Λ _
8 ┴ I X Λ Λ _
9 ┴ _ Λ Λ Λ _

44
 Draft

10 ┘ ┘ X X _ _
11 ┘ I X Λ _ _
12 ┘ _ Λ Λ _ _
13 I I X _ _ _
14 I _ Λ _ _ _
15 _ _ _ _ _ _

In fig. 17 sunt prezentate pozitiile de plasare ale camelor independente de ridicare R si

inchidere I, actionate independent, pentru obtinerea de efecte tehnologice distincte pentru cazul in
care masinile de tricotat sunt prevazute cu ace cu calcaie de inaltimi i, i 1, i2, s. Numarul
posibilitatilor de palsare al camelor pentru obtinerea de efecte tehnologice distincte este 15.

Selectarea in grup directa la doua nivele

Principiul selectarii la doua nivele este o extindere a celui la un singur nivel. Utilizand
astfel de selectare, numarul posibilitatilor tehnologice creste comparativ cu selectarea in grup la
un singur nivel.
Complexitatea problemei consta in aceea ca se vor analiza separat efectele tehnologice
obtinute la nivelul acelor si apoi la nivelul impingatoarelor, in final retinandu-se efectul
“dominant” ce rezulta prin combinarea celor doua (X, , -).
Pentru extinderea posibilitatilor masinilor de tricotat, la nivelul impingatoarelor vor fi
plasate impingatoare fara calcai. Astfel numarul posibilitatilor tehnologice distincte se extinde de
la 14 (diferite) in primal caz la 22 in cel de-al doilea.

45
 Draft

Fig. 18

Nivel R I R1 I1 Efect tehnologic

Poz. i i1 i2 s Nivel ace
i s i s Nivel impingatoare
1 + + _ _ X X X X
2 + I _ _ X X Λ Λ
3 + _ _ _ Λ Λ Λ Λ
4 I I _ _ X X _ _
5 I _ _ _ Λ Λ _ _
6 _ _ _ _ _ _ _ _

7 _ _ + + X X X X
8 _ _ + I X Λ X Λ
9 _ _ + _ Λ Λ Λ Λ
10 _ _ I I X _ X _
11 _ _ I _ Λ _ Λ _
12 _ _ _ _ _ _ _ _

13 + I + I X X X Λ
14 I I I I X X X _
15 I I I _ X X Λ _
16 I _ I I X Λ X _
17 I _ I _ Λ Λ Λ _

Din fig. 16 se observa ca exista mai multe situatii in care pentru pozitii diferite ale
camelor de ridcare si inchidere de la ambele nivele, se obtin efecte tehnologice identice.
Exemplu:
 poz. 1 identica cu poz. 7;
 poz. 3 identica cu poz. 9;
 poz. 6 identica cu poz.12.
Acest lucru poate fi evidentiat si prin alte combinatii posibile ale camelor in cazul
actionarii combinate, selectarii in grup directe (poz. 13-17).
Se remarca:

46
 Draft

o poz. 1-6 actionare directa (prin intermediul calcaielor acelor) selectare in grup
directa (prin intermediul calcaielor acelor) ADSGD;
o poz. 7-12 actionare indirecta (prin intermediul impingatoarelor), selectare in grup
directa (prin intermediul calcaielor acelor) AISGD;
o poz. 13-17 actionare combinata (prin combinarea pozitiilor camelor de la cele doua
nivele) selectare in grup directa (prin intermediul calcaielor acelor) ACSGD.
Pentru extinderea posibilitatilor masinilor de tricotat, la nivelul impingatoarelor vor fi
plasate impingatoare fara calcai. Astfel numarul posibilitatilor tehnologice distincte se extinde de
la 14 (diferite) in primal caz la 22 in cel de-al doilea.

Mecanismele masinilor de tricotat

Masinile de tricotat, indiferent de tipul acestora, rectilinii sau circulare, sunt prevazute cu:
 Mecanisme de alimentare cu fire;
 Mecanisme pentru formare a ochiurilor;
 Mecanisme de comanda;
 Mecanisme desenatoare;
 Mecanisme de actionare si selectare;
 Mecanisme pentru tragerea si colectarea tricotului.
Mecanismele de alimentare cu fire ale masinilor de tricotat sunt specifice tipului de utilaj
(masini rectilinii sau circulare pentru tricotat) precum si tipului de structura pe care o realizeaza
(tricoturi simple sau tricoturi din urzeala).
Masinile rectilinii sau circulare de tricotat care produc tricoturi simple sunt prevazute cu
mecanisme de alimentare cu fire de pe formate individuale, buclarea firelor in procesul de
tricotare facandu-se succesiv.
Masinile rectilinii sau circulare de tricotat care produc tricoturi din urzeala sunt alimentate
cu fire care se desfasoara simultan, infasurate pe bobine sectionale sau suluri de urzeala.
Alimentarea cu fire poate fi pozitiva, caz in care firele sunt alimentate de pe formate prin
antrenarea in miscare de rotatie a bobinei prin diferite mecanisme (cilindrii din lemn), sau
negativa, caz in care firele sunt desfasurate prin tragere de pe formatele stationare. In cazul
alimentarii negative primul ochi de conducere la desfasurarea firului se afla in prelungirea axei
bobinei stationare. De asemenea, in cazul alimentarii negative, masinile de tricotat sunt prevazute
cu un dispozitiv numit “antena de recuperare” care rolul de a unuformiza tensiunea la desfasurarea
firului si a elimina socurile care apar la desfasurarea de pe formate.

47
 Draft

Mecanismele pentru formarea ochiurilor transmit miscari sincronizate organelor pentru

formarea ochiurilor. Ochiurile se formeaza conform procedeeelor cu buclare prealabila, cu buclare
finala si combinat. Mecanismele pentru formarea ochiurilor sunt diferite in functie de tipul
constructiv al masinii de tricotat.
Sistem - o zona pentru formarea ochiurilor.
Mecanismele pentru formarea ochiurilor pot fi construite dintr-un singur sistem (zona de
tricotare) sau din mai multe siteme, in prezent se produc masini circulare de tricotat cu diametru
mare care produc triocturi simple si care sunt prevazute cu 120 de sisteme. In acest caz, la o
rotatie completa a fonturii cu ace se produc 120 de randuri de ochiru normale.
In cazul formarii ochiurilor prin procedeul de tricotare cu buclare prealabila masinile de
tricotat vor fi prevazute cu platine ce vor avea diferite roluri, iar in cazul formarii ochiurilor prin
procedeul de tricotare cu buclare finala masinile n sunt prevazute cu platine.
Mecanismele pentru formarea ochiurilor sunt astfel construite incat ofera posibilitatea
realizarii ochiurilor normale si a altor tipuri de ochiuri utilizand diferite tipuri de came si
mecanisme desenatoare.
Mecanismele de comanda transmit comezi pentru realizarea tuturor tipurilor de ochiuri si
operatiunilor tehnologice.
Mecanismele de comanda au urmatoarele tipuri de organe:
 Organe pentru inregistrarea comenzilor - pe acestea sunt stocate informatiile;
 Organe de citire a comenzilor;
 Organe de transmitere a comenzilor;
 Organe de executie a comenzilor.
Functiile mecanismelor de comanda sunt:
 Comenzi transmise mecanismelor desenatoare;
 Comenzi transmise in ce priveste viteza de tricotare;
 Comanda deplasarilor laterale ale uneia sau ambelor fonturi si revenirea la pozitia
initiala;
 Contorizarea randurilor dintr-un produs;
 Comanda mecanismelor de incepere automata a unui produs;
 Comanda mecanismelor pentru conturarea marginilor;
 Comanda opririi automate in cazul unui defect in fir sau la terminarea unui detalui
sau produs.

48
 Draft

Mecanisme desenatoare - sunt cele care valorifica posibilitatile tehnologice ale

masinilor de tricotat.
Mecanismele desenatoare pot fi:
 De selectare a organelor principale si auxiliare pentru formarea ochiurilor;
 Mecanisme pentru schimbarea pozitiilor camelor de actionare.
Mecanismele pentru tragerea si colectarea tricoturilor – sunt necesare pentru
asigurarea uniformitatii ochiurilor nou formate. Tragerea tricotului trebuie sa se realizeze cu
aceeasi forta pe toata latimea tricotului.
Mecanismele de tragere au forme constructive diferite si pot fi:
 Mecanisme cu actionare continua (sunt cu greutati) ;
 Mecanisme de tragere cu cilindri de tragere a caror actiune poate fi continua sau
intermitenta;
 Mecanisme cu tragere pneumatica;
Colectarea tricoturilor se face diferit in functie de tipul constructiv al masinii de tricotat si
de tipul de tricot pe care il realizeaza.
Astfel, pentru masinile de tricotat care realizeaza panori sau baucati colectarea acestora
se face pe un suport la baza masinii de tricotat, iar pentru masinile de tricotat care produc tricoturi
metraj depozitarea acestora se face pe suluri dispuse la partea inferioara a masinii.

Caracteristici tehnice ale maşinilor de tricotat

Caracteristicile tehnice ale unui utilaj sunt date care indică domeniul de utilizare,
performanţele utilajului, dimensiunile de gabarit. Caracteristicile tehnice sunt acelea care
diferenţiază utilajele pe tipuri.
Caracteristicile tehnice ale maşinilor de tricotat sunt:
1. Fineţea maşinii – definită prin numărul de ace pe o anumită unitate de lungime a
fonturii. Fineţea unei maşini de tricotat se notează cu K şi este cuprinsă în intervalul 2-42
[ace/inch].

49
 Draft

Cel mai utilizat sistem de exprimare pentru fineţe maşinilor este sistemul englez, notat E,
la care fineţea se exprimă în număr de ace/1 inch. [1 inch = 25,4 mm]
Exemplu: O maşină circulară de tricotat cu diametru mare TERROT are fineţea K=20. Acest
lucru înseamnă că există 20 ace pe un inch.
Există sisteme de exprimare a fineţii maşinilor de tricotat care au la bază ţolul francez.
[1ţol francez=27,78 mm] sau ţolul saxon [1 ţol saxon=23,6 mm].
2. Dimensiunile fonturilor se referă la:
 Lăţimea fonturilor, LF – pentru maşini rectilinii şi se expimă în inch sau în cm;
 Diametrul fonturilor, D – pentru maşinile circulare şi se exprimă în inch sau în mm.
Exemplu: Maşină circulară de tricotat TERROT, 20E – se referă la faptul că diametrul maşinii
circulare de tricotat, D, este 20 inch. Dacă se transformă in mm rezultă: D=20x25,4=508mm
Maşinile circulare de tricotat, în funcţie de diametrul fontruilor, se clasifică astfel:
 Maşini circulare cu diametru mic – cele pentru care diametrul este mai mic de 8 inch.
 Maşini circulare de tricotat cu diametru mare - cele pentru care diametrul este mai
mare de 8 inch.
3. Numărul de ace – Na se referă la numărul de ace dintr-o fontură şi se calculează în
funcţie de fineţea maşinii şi dimensiunile fonturii.

4. Numărul de sisteme de tricotare – se referă la numărul de zone de tricotare la

care se realizează un rând de ochiuri normale.
5. Viteza de tricotare – se apreciază diferit pentru maşini rectilinii şi pentru
maşini circulare de tricotat;
 Pentru maşini rectilinii – viteza de tricotare se exprimă în număr de deplasări
ale saniei cu lacăte/min şi se exprimă caatare [deplasări/min].
 Pentru maşini circulare - viteza de tricotare se apreciază prin turaţia fonturilor,
se notează cu n şi se exprimă în [rot/min].
6. Dimensiunile de gabarit – sunt dimensiuni care interesează la proiectarea halei în care
urmează să fie amplasate maşinile.
7. Puterea consumată - se referă la puterea motorului şi tipul instalaţiei de alimentare,
monofazică sau trifazică.

Parametrii tehnologici ai operatiei de tricotare

50
 Draft

1. Ecartamentul fonturilor, E[mm]

2. Viteza de alimentare cu fire, va[m/min]
3. Tensiunea firelor la alimentare, Ta[cN]
4. Viteza de tricotare, v[m/s]
5. Avansul la buclare, A[mm] sau [nT=numar de pasi de ac]
6. Adancimea de buclare, X[mm]
7. Viteza de tragere a tricotului, vt[m/min]
8. Tensiunea de tragere a tricotului, Tt[cN/sir]
9. Lungimea de consum, Lc [m]
Ecartamentul fonturilor = distanta dintre doua fonturi.

Bibliografie:
1.C. Comandar, „Structura si proiectarea tricoturilor” (din batatura), Ed. CERMI, Iasi 1998
2. C. Comandar, „Structura si proiectarea tricoturilor din urzeala”, Ed. Performatica, Iasi, 2003
3. C. Comandar, „Tricoturi din batatura cu structuri neconventionale”, Ed. Performatica, Iasi,
2005
4. Mâlcomete, O.; „Fibre Textile”; Editura Fundaţiei “Gh. Zane”, Iaşi, 1995.
5. Antoniu, Gh.; “Structura şi tehnologia firelor”; Universitatea “Gh. Asachi” Iaşi, 1996.
6. Preda, C.; “Tehnologii flexibile şi neconvenţionale pentru prelucrarea fibrelor şi obţinerea
textilelor neţesute”; Ed. PERFORMANTICA, Iaşi 2000.
7. Hagiu, E.; “Structura şi proiectarea tricoturilor” ; Curs, Rotaprint Iaşi, 1983
8. Hagiu, E; Comandar, C.; “Structura şi proiectarea tricoturilor”; Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1992.
9. Budulan, R.; “Bazele tehnologiei tricoturilor”; Editura BIT, 1996.
10. Budulan, C.; Preda, S.; “Bazele tehnologiei tricoturilor şi confecţiilor”; Rotaprint, Iaşi, 1989..
11. Butnaru, R., Bucur, M.; “Analize fizico-chimice în finisarea materialelor textile celulozice”;
Editura Dosoftei, Iaşi, 1996.
12. M. Mateescu, Tehnologia tricotajelor, Ed. Tehnica Bucuresti 1970
13. *** Reviste de specialitate

51