Curs 1 07.10.

2010

Caracaterizarea generala a tricoturilor

1.1, Tricoturi, notiuni de baza

Tricotul este un produs textil format din ochiuri legate intre ele sub forma randurilor si a
sirurilor.
Tricotarea se realizeaza pe cale mecanica, fie prin buclarea succesiva a unuia sau mai multor fire
alimentate in paralele ( tricotate pe directie orizontala caz in care se obtin tricoturi de BATATURA
sau simple, fie prin buclarea simultana a unuia sau mai multor sisteme de fire de urzeala ticotate pe
directie verticala, cand se obtin tricoturi din UREZEALA).

Deci dupa modul de realizare tricoturile pot fi :

-din batatura sau simple
-din urzeala

Exemple:

Tricot din batatura Tricot din urzeala

Carcteristici Tricoturi din batatura Tricoturi din urzeala

Numar de fire 1 sau mai multe fire
alimentate in paralel
Tipul buclari Buclare succesiva
Directia de ondulatie Pe directia randurilor de
ochiuri (orizontale)
1 sau mai multe sisteme de
fire de urzeala
Buclare simultana
Pe directia sirurilor de ochiuri
(verticale)

Ochiul o unitate structurala indivizibila cu caracter de repetabilitate

Fire – bucle – ochi – legatura ( depinde de tipul de ochi) – structura ( depinde de legatura ( de
raportul legaturi ) depinde de desen ( raportul de culoare)) – tricot ( depinde de materia de baza,
forma tricotului, structura) – ierarhizarea notiunilor referintelor la structura tricotului

1
 1.2, Clasificarea tricotului
a)Dupa destinatie
-articole de imbracaminte: exterioara, lenjere, ciorapi, manusi, caciuli.
-articole de uz casnic: perdele, covoare, prosoape, carpete
-articole tehnice: huse, ambalaje, geo-textile
-alte articole: medicale, corsetare, sportive

b)Dupa natura materiei prime

-tricoturi din fire de bumbac si tip bumbac
-tricoturi din fire de lana si tip lana
-tricoturi din matase si tip matase
-tricoturi din firein amsestec

c)Dupa forma tricoturilor obtinute pe masina de tricotat

-tricoturi plane metraj realizandu-se in panouri, semiconturate
-tricoturi tubulare metraj realizandu-se in panouri, semiconturate
-tricoturi complexe, tridimensionale

d)Dupa modul de realizare

-tricoturi din batatura (simple)
-tricoturi din urzeala

e)Dupa structura tricotului

-grupa legaturi de baza
-grupa legaturi derivate
-grupa legaturi cu desene de culoare, de legatura, combinate.

1.3, Proprietatile tricotului

-sunt determinate de natura materiei prime, structura tricotului si procesul de finisare aplicat.

I. Proprietatile fizice
-sunt determinate de geometria si aspectul tricotului ( lungimea, latimea, grosimea,
voluminozitatea, densitatea aparenta, compactitatea, porozitatea, etc)

II, Proprietatile mecanice

-rezistenta la rupere, alungirea la rupere, rigiditatea la incovaiere.

III, Proprietati determinate de actiunea unor procese:

-rezistenta la spalare, rezistenta la calcare, viteza de uscare, etc

IV, Proprietati determinate de actiunea unor factori

-permeabilitatea la aer, la vapori, apa, rezistenta la lumina, rezistenta la diferite interperi

Operatia inversa tricotari se numeste DESIRARE iar proprietatea tricotului se numeste

DESIRABILITATE VOITA ( capacitatea tricotului de a fi desfacut in fire)
Tricotul se desira pe directia de tricotare, dar in sens invers tricotari. Astfel tricotul din batatura se
desira pe directia sirului de ochiuri.
Tricotul din batatura se desira mai usor decat cel din urzeala
Desirarea se face in scopul:

2
 -analizei structuri
-stabilirea unor parametri de structura ( calcularea lungimi firului dintre ochi sau dintre randuri)
-recuperari ale firului

ELASTICITATEA – proprietatea tricotului de a se deforma sub actiunea unor forte si de a reveni

la forma initiala la indepartarea acelei forte
Eleasticitatea in cazul unir conditi comparabile de realizare, elasticitatea tricotului din batatura pe
directia randului de ochiuri este mai mare decat a tricotlui din urzeala
In mod similar elasticitatea tricotului din urzeala este mai mare decat a tricoturilor din batatura.

Cursul 2 14.10.2010
Bazele structuri tricotate

I, Definirea notiunilor specifice ale strucurii tricoturilor

1,Tricotul – produsul textil format din ochiuri dispuse sub forma de randuri si siruri
2,Ochiul – un element de baza al structuri tricotului repezentand o unitate cu caracter de
repetabilitate
3,Randul de ochiuri – succesiuna ochiurilor pe directia transversala a tricotului ( pe directia
orizontala), se numeroteaza de jos in sus cu cifre romane ( I, II, III, …)
4,Sirul de ochiuri – succesiunea ochiurilor pe directia longitudinala a tricotului ( pr directia
verticala), se numeroteaza de la stanga la dreapta cu cifre arabe ( 1,2,3…)
5Tricoturi din batatura (simplu)– tricotul obtinut prin buclarea succesiva a unui fir sau a
mai multor fire alimentate in paralel. Toate firele evolueaza pe directie transversala.
6,Tricoturile din urzeala – tricoturile obtinute prin buclarea simultana a unui sistem sau a
mai multor siteme de fire de urzeala. Firele au o directie de evolutie longitudinala.
7,Structura tricotului – este data de dispunerea elementelor componente ( ochiuri normale,
retinute, duble, trasferate, incrucisate, fire suplimentare) in sistemul tehnic care este tricotul,
structura tricotului este data de legatura si de desen
8,Legatura – modul de inlantuire al ochiurilor
9,Desenul – motivul artistic din tricot
10,Raportul – aceea zona din tricot care se repeta pe directia randului si a sirului

Dimensiunile raportului pot fi exprimate in milimetri

bR [mm] – latimea raportului
hR [mm] – inaltimea raportului
sau pot fi exprimate in numarul sirurilor respectiv numarul randurilor si se pot nota cu b – siruri si
h- randuri
Raportul legaturi si raportul desenului – tipuri de raporturi
11,Punctele de legare – reprezinta punctul de contact dintre 2 fire
12,Ochiul normal de tricotat din batatura – este format din urmatoarele elemente
componente:
-bucla de ac
-bucla de platina

3
 -flancuri

Un ochi normal de tricotat din batatura prezinta 4 puncte de legare

Ochi normal Aspect spate Aspect fata

Elementele componenete ale unui ochi normal de tricot din batatura sunt:
1-2, 3-4 – flancuri
2-3 bucla de ac
4-5 bucla de platina
Ochiul normal de tricot din batatura prezinta 2 aspecte:
-aspectul de fata
-aspectul de spate (dos)
Aspectul de fata al ochiului este caracterizat de dispunerea flancurilor in prim plan
Aspectul de spate al ochiului este caracterizat prin aparitia buclelor de ac si de platina in prim
plan, acoperind flancurile.

II, CLASIFICAREA TRICOTULUI DUPA STRUCTURA

4
 1,Legatura de baza – este formata din ochiuri normale la care un rand de ochiuri se
realizeaza intr-o singura etapa de catre un sistem de tricotare
2,Legatura derivata – rezulta din combinarea a doua sau mai multor legaturi de acelasi tip
astfle inca intre sau indreptul ochiurilor unei legaturi sunt dispuse ochiurile celeilalte sau cerlolalte
legaturi.
Un rand complect de ochiuri se realizeaza in doua sau mai multe etape, fiecare legatura
constituenta formand intr-o zona de tricotare numita sectiune.
3,la tricoturile din batatura structura cu desene de culoare se poate obtine prin :
-alimentarea simultana a firelor de caracteristici diferita
-alimentarea succesiva a firelor de caracteristici diferita
4,Structurile tricotate cu desene de legatura ( la ticoturile din batatura) se refera la:
-ochiuri retinute
-ochiuri duble
-ochiuri transferate
-ochiuri incrucisate
-fire suplimentare
5,Structuri tricotate cu desene combinate – se refera la
-tricoturi cu desene : intarsia, Wickel
-tricoturi vanisate cu desene prin schimbare, flotare, aplicare, brodare
-tricoturi cu desene Jacquard.

III,METODE DE REPERZENTARE GRAFICA A TRICOTURILOR

Pentru tricoturile din batatura:

1,Reprezentarea structurala sau analitica
2,Reprezentarea prin sectiunea randului de ochiuri ( evolutia firelor pe ace)
3,Reprezentarea conventionala
4,Reprezentarea aspectului desenului
5,Reprezentarea schemei Prussa

Pentru tricoturile din urzeala :

1,Reperezentarea structurala
2,Evolutia fierelor pe ace
3,Schema cifrica (reprezentrea numerica)

1,REPREZENTAREA STRUCTURALA – reproduce fidel evolutia firelor in tricot

Prezinta 2 variante
a,dispunerea teoretica
b,reprezentarea reala a tricotului

a, la dispunerea teoretica flancurile sunt reprezentate ca niste segmente de dreapta iar buclele de
ac si platina ca niste semicercuri.
b,in dispunerea reala firul este reperezentat ca avand o anumita grosime (si nu ca o simpla linie ca
la dispunerea teoretica ), ochiurile ocupand pozitii diferite fata de reperezentarea teroretica.

2,REPEREZENTAREA PRIN SECTIUNEA RANDURILOR DE OCHIURI – ofera informati in

legatura cu modul de realizare a tricotului ( numarul de fonturi, pozitia relativa a acelor, raportul de
lucru al acelor).

5
 3,REPEREZENTAREA CONVENTIONALA– foloseste anumite semne conventionale cum ar fi:

4,REPEREZENTAREA ASPECTULUI DESENULUI – se realizeaza mai ales pentru partea de

fata a tricotului :
este insotita deobiecei si de alte reperezentari ale tricotului, se foloseste mai ales la desenele cu
raporturi mari.

PATENT 2:2

Raportul de lucru al acelor este 2 ( 2 ace lucreaza)

Raportul legaturi este 4 ( 2 ochiuri pe fata, 2 ochiuri pe spate).

6
 CURSUL 3 21.10.2010
CAPITOLUL II
BAZELE PROIECTARI TRICOTURILOR

I, PARAMETRI DE STRUCTURA AI TRICOTURILOR

Observatie – Parametri de structura ai tricoturilor sunt dependenti de caracteristicile materiei

prime si de grosimea firului.
De accea prima etapa de calcul consta in determinarea diametrului firului in ipoteza ca sectiunea
sa este circulara.
1) Diametrul firului

-in stare libera ( F, Fs [mm])

-in stare intinsa (f, fs [mm])

-dinametrul firului se determina in functie de finetea sa ( titulul in Tex, T tex sau Numar metric Nm)

F= ; f=

FS= ; fS=

Fa= ; fa=

Fsi= ; fsi=
Fire in stare libera fire in stare intinsa

c1,2s= ; Ttexs= ; c1,2a=

Ttexs – titlul in tex sumar

F – reprezinta diametrul firului simplu in stare libera
f – reprezinta diametrul firului simpul in stare intinsa
Fs – reprezinta diametrul firului rasucit din mai multe fire simple care au aceasi natura
c1, c2 – coeficenti ai firelor in stare libera respectiv in stare intinsa care sunt tabelati si depind de
natura materiei prime
Fa,fa – se refera la diametrul firului in amestec
Pi – procentajul firelor in amestec
Fsi – diametrul firelor alimentate in paralel de naturi diferite in stare libera

7
 fsi – diametrul firelor alimentate in paralel de naturi diferite in stare intinsa

Exemple:
1,Sa se determine coeficenti in stare libera si in stare intinsa pentru un fir in amestec cu
compozitia fibroasa 67% bbc si 33%PES cunsocand coeficenti C1,2 bbc si respectiv C1,2 PES.
2,Sa se determine coeficenti in stare libera si in stare intinsa pentru 2 fire alimentate in paralel de
PAN si respectiv lana cunsocandu-se C1,2 PAN si Ttexpan si respectiv C1,2 lana si Ttexlana.

B, CALCULUL PARAMETRILOR DE STRUCTURA AI TRICOTURILOR

1,PASUL SI INALTIMEA OCHIULUI

Pasul ochiului se noteaza cu A [mm]

Inaltimea ochiului se noteaza cu B [mm]

A=KA*F KA – coeficentul pasului ochiului, F- diametrul firului in stare libera

B=KB*F KB – coeficentul inaltimi ochiului, F – diametrul firului in stare libera

PASUL OCHIULUI – distanta dintre 2 siruri vecine de ochiuri de pe aceeasi parte a tricotului,
masurata pe directia randului de ochiuri.

INALTIMEA OCHIULUI – distanta dintre centrele a 2 ochiuri vecine, masurate pe directia

sirului de ochiuri.

2) Desimile tricotului

-pe orizontala Do
-pe verticala Dv
-desime de suprafata DS
-Do’, Dov
Do – desimea pe orizontala Do= (siruri/ 50 mm)

Dv – desimea pe verticala Dv= (randuri/ 50 mm)

DS – desimea pe suprafata DS = Do*Dv = (ochiuri/ 2500 mm)

Do’, Dov – desimea pe orizontala pe cele 2 parti ale tricotului mai ales la tricotul patent de raport
neregulat , exemplu patent 3:4

8
 Desimea pe orizontala – numarul de siruri de pe o parte a tricotului cuprins in unitatea de lungime
de 50 mm.

Desimea pe verticala – numarul de randuri cuprinse in unitatea de lungime de 50 mm

Observatie : In literatura de specialitate se pot intalni desimi exprimate in alte unitati de lungime
1 centimetru sau 10 centimetri.

3) Lungimea firului dintr-un ochi l [mm]

-cantitatea de fir care intra in elementele componente ale ochiului in dispunerea libera a tricotului

l = l12+l23+l34+l45
unde : l12, l34 – lungimea flancurilor
l23 – lungimea buclei de ac
l45 – lungimea buclei de platina

Pentru un raport care contine mai multe tipuri deochiuri se poate calcula o lungime medie de fir
pe raport cu relatia urmatoare: lm= [mm] unde li – lungimea firului din ochi de tip i, ni –
numarul de ochiuri de tipul i, n – numarul total de ochiuri din raport.

4) MASA TRICOTULUI [KG], M/m2, M/m, M/bucati, M/produs, unde M- masa

Cantitatea de fir care intra intr-un m2, m de tricot, intr-o bucata de tricot sau un produs.
Ttex=

MR=NOR*l*Ttex*10-6 (1)
M/m2=MR*NR/m2 (2)
NR/m2= =

Din relatia 1 si 2 care le inlocuim in 3 se calculeaza M/m2 [g/m2]

Sau M/m2 = NO/m2 * l * Ttex * 10 -6
= Ns/1m * Ne/1m * l * Ttex * 10-6

9
 =

= unde Do=

=
= 0,4 * Do*Dv*l*Ttex*10-3 [g/m2]

M/m2= 0,4 * Do*Dv*l*Ttex*10-3 [g/m2]

M/n =

C) COEFICENTII PARAMETRILOR DE STRUCTURA

1, Coeficentul pasului ochiului

KA= valoarea reduse determinata de o densitate mare de suprafata pe directia randului

2, Coeficentul inaltimi ochiului

valoarea reduse ale coeficentului inaltimii ochiului determinat de o densitate mare de

suprafata pe directia sirului de ochiuri.

3,Coeficentul desimilor (c)

C=

OBS : In literatura de specialitate deseori se intalneste un coeficent al desimilor

4,Coeficentul liniar de acoperire (

raportul dintre lungime firului dintr-un ochi si diametrul firului

5,Coeficentul superficial de acoperire (

= raportul dintre suprafata proectiei firului dintr-un ochi si suprafata dintr-un ochi.

= = unde aria sectiuni circulare, l lungimea firului, A- pasul ochiului,

B – inaltimea ochiului.
Valorile ale coeficentului de acoperire care tind spre 1 indica o capacitate mare de acoperire.

1
 6, Coeficentul volumetric de umplere

unde Vf – volumul unui fir dintr-un ochi, Vo – volumul ochiului

Valorile ale coeficentului volumetric de umplere care tind spre 1 indica o capacitate mare de
umplere.
7,Factorul Kover (K)

8,Coeficentul intrari in latime Cl

9,Coeficentul intrari in lungime CL

pentru tricoturile din urzeala intrarea in urzeala Iu=

OBS : Lungimea de consum (Lu) – lungimea de fir consumata in cadrul evolutiei I pentru
realizarea unui anumit numar de ochiuri NO.
Pentru tricoturile din batatura lungimea de consum se determina pentru o rotatie sau o deplasare
a saniei.
La tricoturile din urzeala lunfimea de consum se determina pentru un rack=480 randuri.
Acest parametru reperezinta un element de control pentru asigurarea cantitati de fir stabilite la
proiectare.

Curs 4 28.11.2010

METODE DE PROIECTARE A TRICOTURILOR. TEHNICI DE

CALCUL A PARAMETRILOR DE STRUCTURA

In activitatea de proiectare relationeaza 3 concepte :

-destinatia
-tricotul
-masina de tricotat

Se parcurg urmatoarele etape:

1)Proiectarea functionala – etapa in care in functie de destinatia tricotului se alege materia

prima, structura si forma tricotului, se calculeaza parametri de structura si indicatori fizico-mecanici.
2)Proiectarea tehnologaic – cu stabilirea procesului tehnologic a utilajului pe ca se realizeaza
tricotul, determinarea capacitati de productie, a consumului specific si a necesarului fortei de munca.
3)Proiectarea rentabilitati – valorile parametrilor de structura caracterizeaza o anumita stare a
tricotului de la realizarea sa pe masina de tricotat si pana la utilizarea sa in produs acestia se schimba:

1
 -a) pe masina de tricotat se afla intr-o stare tensionata ( in domeniul elastic). Ochiurile sunt
orientate pe directia trageri. Valorile parametrilor de structura depind in acest caz de finetea masini
de tricotat si de valorile parametrilor tehnologici.
-b) in stare libera dupa realizarea pe masina de tricotat, tricotul se relaxeaza in 48 de ore.
Tensiunile induse in fir in timpul procesului de tricotare tind sa devina minime. Suprafata ochiurilor
tind sa devina minima iar razele de curbura sub care sunt dispuse firele tind sa devina maxime.
Lungimea firului dintr-un ochi se micsoreaza in functie de valoarea alungiri firului, iar firele
migreaza dintr-un element al ochiului in altul.
In general dupa perioada de relaxare lungimea tricotului scade iar latimea acestuia creste.
In aceasta stare valorile parametrilor de structura sunt diferite fata de valorile parametrilor de
structura din starea anterioara intinsa
-c)in timpul procesului de finisare tricotul este supus unor solicitari mecanice dar si actiunea unor
factori fizico-chimici (temperatura, presiune, umiditate si alte substante chimice).
Si acesti factori care influenteaza asupra parametrilor de structura
Pentru determinarea parametrilor de structura au predilectie in stare a doua descrisa, se utilizeaza
modele matematice, mecanice, experimentale care se bazeaza pe anumite ipoteze de calcul cum ar fi :
-modelul Dalidovici
-modelul Verassy
-modelul Grosberg

METODOLOGIA DE CALCUL ALE PROPRIETATILOR FIZICO-

MECANICE ALE TRICOTURILOR

I PROPRIETATILE FIZICE ALE TRICOTULUI

1)Lungimea tricotului

Ltr=Nr*B*10-3 [m] unde Nr – numarul de randuri, B – inaltimea ochiului in mm

Lungimea tricotului depinde de structura sa, parametri de structura si de forma sa.

2)Latimea tricotului

ltr=NR*bR*10-3 [m] unde NR – numarul rapoartelor pe latimea tricotului, bR – latimea raportului in

[mm]
Depinde de structura tricotului si de forma tricotului ( de parametri structurali)

3)Modificarile dimensionale – le determinam in starea a II-a descrisa deoarece valorile lungimi

si latimii tricotului se modifica in timpul relaxari

Unde CL – coeficentul lungimi

Bf – inaltimea ochiului dupa relaxare
Bi – inaltimea ochiului inainte de relaxare
Cl – coeficentul latimi
Af – pasul ochiului dupa relaxare
Ai – pasul ochiului inainte de relaxare

1
 Pentru a limita valorile modificari dimensionale in structura tricotului se pot introduce fire
suplimentare sau se opteaza pentru desimi mari ale tricotului.

4)Grosimea tricotului (gt) – se exprima in mm si se refera la numarul maxim de grosimi de fire

existente intr-un plan perpendicular pe planul tricotului
In functie de utilajul pe care se realizeaza tricotul se obtin urmatoarele valori:
gt 2F – masina de tricotat cu o fontura
gt 4F – masina de tricotat cu 2 fonturi

5)Densitatea aparenta [g/cm3] – masa unitati de volum

unde Va volumul ocupat de fibre si de aer

6)Voluminozitatea

V=

7)Compactitatea tricotului

8)Porozitatea

II PROPRIETATI FIZICO-MECANICE

Sarcina la rupere - reprezinta forta exprimata in Newton, care aplicata unei mostre cu
dimensiuni prestabilite pe o anumita directie determina ruperea tricotului.

Alungirea relativa la rupere – este raportul dintre valoarea deformatiei mostrei de tricot si
dimensiunea initiala exprimata in [%].
-2 directi – lungimea tricotului de ochiuri directie longitudinala
- latimea tricotului a randurilor de ochiuri directie trasversala
In cazul in care asupra unei mostre de tricot actioneaza o forta pe directia longitudinala sau
trasversala iar valorea acestei forte creste continuu tricotul se v-a intinde pe aceste directi pana la
rupere. In momentul ruperi in elementele tricotului apar niste eforturi unitare [P f] care echilibreaza
forta de rupere.

1
 PL=

α – reprezinta ungiul dintre directia solicitari si elementele de structura ale ochiului.

Pl =

Alungirea relativa la rupere

Valorile maxime ale inaltimilor ochiurilor si ale pasului ochiului in stare intinsa a tricotului se
calculeaza pe baza urmatoarelor ipoteze de lucru:
-diametrul in stare libera a firului F este inlocuit cu diametrul firului intins f.
Lungimea firului l se mareste cu alungirea firului l (1+ alungirea firului
In cazul in care pentru o structura tricotata se obtine valoarea diferite ale pasului maxim si
inaltimi maxime se ia in considerare valoarea cea mai mica.

1
 CURSUL 5 4.11.2010
LEGATURI DE BAZA

Definitie
Legaturile de baza sunt legaturile realizate din ochiuri normale la care un rand de ochiuri se
realizeaza intr-o etapa de tricotare.

Dupa modul de inlantuire a ochiurilor au aspect de fata si de spate exista 4 situati:

-legatura glat – se obtine prin inlantuirea ochiurilor de acelas aspect de directia randurilor si
sirurilor.
-legatura patent – se realizeaza prin succesiunea de siruri de ochiuri cu aspect de fata si de spate.
-legatura lincs – se obtine prin succesiunea randurilor de ochiuri cu aspecte diferite.
-legatura lincs cu desene lincs – inlantuirea unor ochiuri cu aspect de fata si de spate dupa un
desen.
Elementele caracteristici de apartenenta specifice fiecarei legaturi:

LEGATURA GLAT
Este legatura de baza cu ochiuri normale cu acelas aspect
Bucla de ac si de platina se vad in aspectul de spate in timp ce flancurile se vad in aspectul fata.
Raportul legaturi inaltimea=1 in timp ce pasul este 1
Bucla de platina situata in planul tricotului (element caracteristic de partenenta) rezulta ochi care
are toate elementele in planul tricotului.
Proprietati
-aspect neted, uniform.

Alte reprezentari:

a) aspect fata b) aspect spate

LEGATIRA PATENT

Alternanta sirurilor de ochiuri de aspecte diferite

Raport h=1, b=2
Elemntul caracteristic de apertenenta este constituit de bucla de platina stiuata intr-un plan oblic
fata de planul tricotului.
In stare libera ochiurile tind sa ocupe o pozitie caracterizata de o energie potentiala minima, iar
buclele de platina tind sa devina perpendiclare pe planurile tricotului, de aceea sirurile cu aspect pe
fata acopera total sau partial sirurile cu aspect spate rezulta aspect fata pe ambele parti ale tricotului
Pozitia spatiala a buclei de platina confera elasticitate in latine
Rapoarte
Regulat 2:2 sau 3:3
Neregulat 2:1 sau 5:3

1
 Amestecat 2:1;5:3

a)Legatura patent de raport regulat

Patent 1:1
Variante de realizare
-2selectarea acelor dupa: 1 ac da unul nu

-3 pozitie interloc

-patent 2:2

B) Legatura patent de raport neregulat

Leg 2:1
Acele din fontura din fata lucreaza toate in timp ce in fontura din spate un ac lucreaza celalalt sta
Raport legaturi h=1, b=3
1 ochi glat, 2 patent
Numarul de ochiuri glat intrun raport rste egal cu b=2

C)Legatura patent de raport amestecat

-stau la baza obtineri tricoturilor pline (tip armonic)
-se scot din lucru ace pentru obtinerea acestor legaturi apar fladuri egale sau inegale)

ATENTIE UITATI-VA LA LABOTATOARE

LEGATURA LINCS

Alternanta de randuri de ochiuri cu aspecte diferite

Se face prin trasferarea acelor ( masni lincs) sau din fonturi ( cand in spate cand in fata) masini
patent.

Raportul legaturi lincs 1:1 h=2, b=1

Element de apartenenta este detrminata de poazitia flancurilor in planuri inclinate fata de planul
de ac si platina.
In dispunerea libera ochiurile pe spate acopera randurile de ochiurile pe fata, aceste devenind mai
putin vizibile rezulta un aspect de spate pe ambele parti ale tricoturilor.

Lincs 2:1

1
I-1 ochi glat, II – 1 ochi lincs, III – 1 ochi lincs
Ca si la patent intr-un raportul lincs sunt 2 ochiuri linsc
Numarul de ochuri glat este 2

CAZ PARTICULAR LINCS CU DESENE LINCS

-sunt formate bin ochiuri normale
-se identifica ochiuri glat, patent, lincs si ochiuri lincs cu bucla de platina patent

Curs 6 11.11.2010
Calculul parametrilor de str ai tricoturilor din batatura cu leg de
baza

Calculul pasului ochiului A

A= Ka* F conditie Ka>= 4 unde F diametrul firului in stare libera [mm]

Ka – coeficentul pasului ochiului

Calculul inaltimi ochiului B

-
B = Kb*F Kb>=2
-
B=C*A

Unde
Kb - coeficentul inaltimi ochiului
C - coef desimilor ( specific fiecarei legaturi )

OBS
Pentru tricoturi cu desimi mari se recomanda val mici ale lui Ka, Kb si C

Calculul desimilor pe orizontala si pe verticala Do si Dv

Cu relatiile generale de calcul vezi cursurile anterioare

Calculul lungimi firului dintr-un ochii

1
 [l] se exprima in mm
se calculeaza cu formule specifice tipului de ochii dar mai exista o stiuatie ( in cazul in care difera
legaturile ) pt asta se calculeaza lungimea medie pe raport notata cu l m ( medie ponderata)

Calculul masei pe raport sau pe unitatea de suprafata

Exista mai multe rel de calcul

-
masa pe raport (sau masa pe m2 ) M = No*l *Ttex*10-6
M= N0*lm*Ttex*10-6 [g/R, g/m2]pt ochiuri diferite

No nr de ochiuri, l lungimea firului, lm- lungimea pedie pe raport

MR= (LR*Ttex)/(bR*hR ) , [ g/R]
-
masa pe unitatea de suprafata ( masa/ m2) M= 0.4*Do*Dv*l*Ttex*10-3 sau
M = MR*NR unde NR numarul de rapoarte, MR masa pe rapoarte

Calculul paramatrilor de structura ai tricoturilor din batatura cu leg de baza

In rel genrale l este inlocuit cu lm

Coeficent liniar de acoperire

Coeficent superficial de acoperire

Coeficentul volumetric de umplere

Factorul Kover

Intre factorul Kover si densitatea de suprafata este o relatie de inversa proportionalitate

Coeficentul intrari in latime

Wo=l/A

Coeficentul intrari in lungime

Wv= l/B

Particularitati de calcul ai parametrilor de str in cazul tricoturilor

Glat
Calculul lungimi dintr-un ochi

1
 1.1 modelul Dalidovici

Dispunerea plana

Lungimea firului dintrun ochii este egala cu suma lungimilor componente.

l=l12+l234+l89+ l456 + l678 relatia 1

l12 l89 – rep lungimea buclei de platina

l234, l678 – rep lungimile flancurilor
l456 rep lungimea buclei de ac

l234 = l678 = B relatia 2

l12 + l89 = l456 doua semicercuri relatia 3

figura 1XEROX

figura 2XEROX

A = 4*a + 4*F
a= (A-4*F)/4

dbuclei de ac = F/2 + F + a + a + F + 2/F = 3F + 2a = 3F + 2 ( A – 4F) /4 = F + A/2

lbuclei de ac = l12 + l89, d = )

din relatiile 1,2,3 rezulta l = formula 1

MODELUL CHOMBERLAIN

Elementele ochiului se apropie pana la tangenta

An=4F
Bn= =2 F
-buclele de ac si platina semicercuri la care se cunoaste diametrul 3F
l678=
se inlocuiesc in relatia 1 si rezulta l=16,64F

MODELUL VEKASSY

Ipoteza de calcul
Elementele ochiului bucla de ac, platina si flancuri, rezulta la intersectia a 3 cilindri circulari
drepti cu un cilindru circular drept avand axele perpendiculare intre ele.
l= 17,33F

Modelul de calcul al lungimi firului dintrun ochi in functie de diametrul organelor

producatoare de ochiuri.
Fir solicitat in domeniul elastic
f- reprezinta diametrul in stare intinsa a firului
h- grosimea tijei acului

1
T- pasul acului
g- distanta dintre varful limbi deschise si tija acului
l= 2(l12+l23+l34)
l12+l34 = T/2
l23=h+g+2*f
lmin=T + 2*( h+g+2f)

2.Calculul masei pe unitatea de suprafata M(g/m2)

M=Ns*Nr*l*Ttex*10-6=

M=Ns*Nr*l*Ttex*10-6= = 0,4*Do*Dv*l*Ttex*10-3

PANA AICI LA LUCRARE ATENTIE 

3)Calculul coeficentului desimilor
Pentru …