Structuri Textile 2020

ADINA BUCEVSCHI
STRUCTURI TEXTILE – ŢESĂTURI
Note de curs
2020
Structuri textile - Ţesături
CUPRINS
1. Produse textile
2. Noţiuni privind reprezentarea grafică a ţesăturilor
1. Schema de programare la care desenul de comandă se află la nivelul năvădirii în iţe
2. Schema de programare la care desenul de comandă se află la nivelul desenului
legăturii
3. Reprezentarea grafică a ţesăturilor
4. STUDIUL LEGĂTURILOR
4.1. CLASA LEGĂTURILOR FUNDAMENTALE
1. Legătura pânză
2. Legătura diagonal
3. Legătura atlaz
4.2. CLASA LEGĂTURILOR DERIVATE
4.2.1. LEGĂTURI DERIVATE DIN PÂNZĂ
1. Legătura rips
1.1. Rips regulat, neregulat , simplu derivate, multiplu derivat
1.2. Legătura rips întărit
1.3. Legătura rips mutat
1.4. Legătura rips cu figuri
1.5. Legătura rips cu figuri după motiv
2. Legătura panama
2.1. Legătura panama regulată, neregulată
2.2. Legătura panama total neregulată
2.3. Legătura panama compusă
2.4. Legătura panama cu figuri
2.5. Legătura panama cu figuri după un motiv
4.2.2. LEGĂTURI DERIVATE DIN DIAGONAL
1. Legătura diagonal întărit
2. Legătura diagonal compus
3. Legătura diagonal ascuţit
4. Legătura diagonal încrucişat
4.1. Legătura diagonal încrucişat cu linii care nu se întretaie
4.2. Legătura diagonal încrucişat cu linii care se întretaie
5. Legătura diagonal adăugat
6. Legătura diagonal umbrit
7. Legătura diagonal amestecat
8. Legătura diagonal mutat
9. Legătura diagonal frânt
10. Legătura diagonal încovoiat
4.2.3. LEGĂTURI DERIVATE DIN ATLAS
1. Legătura atlas adăugat
2. Legătura atlas umbrit
2
1. PRODUSE TEXTILE
Produsele textile sunt formate din fibre sau fire, fiecărui produs corespunzându-i o
anumită structură de bază, un proces tehnologic caracteristic şi un domeniu de utilizare diferit.
1. Ţesăturile sunt produse textile obţinute prin încrucişarea perpendiculară a cel puţin două
sisteme de fire: unul longitudinal numit urzeală şi unul transversal numit bătătură. Între cele
două sisteme de fire se stabileşte o relaţie poziţională numită legătura ţesăturii. Aceasta arată
poziţia celor două sisteme la intersecţia lor.
2. Pâsla este formată din fibre de lână de calitate inferioară dispuse fără nici o regulă.
Împâslirea se realizează prin desfacerea solzilor de lână cu ajutorul apei calde, a aburului sau
a unei acţiuni mecanice (agitare şi lovire).
Pâslele se folosesc ca material termoizolant sau izolant fonic.
3. Tricoturile sunt formate din ochiuri înlănţuite între ele, obţinute dintr-un singur fir.
4. Împletiturile sunt formate dintr-un singur sistem de fire, din care fiecare fir se împleteşte
cu celelalte, în aşa fel încât trece peste şi pe sub ele, la dreapta şi la stânga lor. În acest fel sunt
obţinute şireturile, şnururile, etc.
Împletiturile pot fi:
- plane
- tubulare:
- cu miez (întăritură)
- fără miez
5. Tulurile au un singur sistem de fire, din care fiecare fir se împleteşte alternativ cu firul din
dreapta şi cel din stânga.
3
6. Gazeurile sunt formate din două sisteme de fire, urzeală şi bătătură, o parte din firele de
urzeală îşi schimbă poziţia la dreapta şi la stânga firelor învecinate, legând peste şi pe sub
firele de bătătură
7. Produse realizate din trei sisteme de fire : fire longitudinale, fire transversale, al treilea
sistem de fire care se împletesc între ele astfel încât să treacă peste şi pe sub lirele
longitudinale şi transversale.
8. Dantelele şi broderiile
Broderiile se realizează prin proces de brodare, pe maşini de brodat prin care se depun
anumite cusături pe un suport textil ce poate fi o ţesătură sau un tricot. Cusăturile se aplică
prin coasere. Unele porţiuni pot fi decupate.
Dantelele se pot obţine:
- pe maşini speciale de ţesut dantele (cu suveici mici),
- pe maşini de brodat (prin suprimarea totală sau parţială a ţesăturii)
- pe maşini de împletit dantele.
9. Ceaprazurile (franjuri, trese militare, galoane, corzi, diferite garnituri) se obţin pe maşini
speciale prin combinaţii între diferite structuri de bază: ţesături, împletituri, tricoturi, gazeuri.
La realizarea lor se folosesc fire din fibre textile împreună cu fire din metale laminate,
celofan, etc.
10. Plasele se caracterizează prin existenţa unor celule ce variază funcţie de destinaţie.
Elementul structural este ochiul de plasă.
Plasele pot fi:
- cu noduri - au cea mai mare stabilitate celulară
- fără noduri - obţinute prin împletire sau tricotare.
Plasele trebuie să aibă rezistenţă mare la tracţiune şi rezistenţă mare în mediu umed,
rezistenţă la putrezire, rezistenţă la cicluri udare - uscare.
11. Produsele neţesute sunt produse obţinute prin alte procedee decât cele clasice de ţesere
sau tricotare. Destinaţia lor este foarte diferită.
4
NOŢIUNI PRIVIND REPREZENTAREA GRAFICĂ A ŢESĂTURILOR
Reprezentarea grafică a componentelor tehnice şi de structură ale ţesăturilor se

concretizează în "schema de programare", care constituie o parte a proiectului oricărei ţesături
şi urmează să se utilizeze în faza de programare şi de realizare a ţesăturii pe maşina de ţesut.
Schema de programare conţine în formă grafică principalele repere care privesc
structura şi tehnica de obţinere a ţesăturilor.
Componentele unei scheme de programare sunt:
- componente principale:
- desenul legăturii (DL)
- desenul năvădirii în iţe
- desenul de comandă
- componente secundare:
- desenul năvădirii firelor în spată
- desenul de legare a iţelor la pedale
- desenul de legare a iţelor la platinele ratierei
Amplasarea componentelor grafice în schema de programare trebuie să urmeze modul

de amplasare al componentelor pe maşina de ţesut.
SU
C I C
Pentru mecanismul de formare a rostului cu ratieră distingem două situaţii:

- desenul de comandă este amplasat la nivelul iţelor
- desenul de comandă este amplasat la nivelul desenului de legătură
5
1. Schema de programare la care desenul de comandă se află la nivelul năvădirii în iţe
r
1 r
I 1
DPN DC Rc
k k
1 c
Nc
DN
S
DL
Rb
1
1 n
RU
Desenul legăturii (DL)

Are două dimensiuni:
- dimensiunea orizontală (RU), determinată de numărul de fire de urzeală cu
evoluţie distinctă, după care modul de legare al lor cu firele de bătătură se repetă . Firele de
urzeală se notează de la stânga la dreapta cu cifre arabe, 1...n
- dimensiunea verticală (RB), determinată de numărul de fire de bătătură cu
evoluţie distinctă, după care modul de legare al lor cu firele de urzeală se repetă . Firele de
bătătură se notează de jos în sus cu cifre arabe, 1...m
Desenul conţine distribuţia efectelor de sistem în câmpul legăturii.
Desenul năvădirii firelor în iţe (DPN):

Are două dimensiuni:
- dimensiunea orizontală (r), raportul de năvădire - numărul de fire de urzeală
năvădite în iţe, după care ordinea de năvădire se repetă. Numărătoarea se face de la stânga spre
dreapta, 1...r
- dimensiunea verticală (k), numărul de iţe. Se numerotează de sus în jos, 1...k
(prima iţă este cea mai îndepărtată de gura ţesăturii)
Desenul conţine distribuţia punctelor de năvădire.
Numărul evoluţiilor distincte ale firelor de urzeală determină numărul iţelor necesare.
Desenul de comandă (DC):

Procesul de formare a ţesăturii necesită dispunerea firelor de urzeală în două planuri
distincte, care formează unghiul diedru numit rost, în care se depune firul de bătătură.
La fiecare rost, firele de urzeală vor ocupa o anumită poziţie, funcţie de comanda dată
prin cartele.
6
Desenul de comandă se reprezintă în dreapta sau în stânga desenului, funcţie de locul

unde este poziţionată ratiera pe maşina de ţesut.
Dacă desenul de comandă se află în dreapta, desenul are 2 dimensiuni:
- dimensiunea orizontală (Nc), numărul cartelelor, corespunzător raportului legăturii pe
direcţia bătăturii. Se numerotează de la stânga spre dreapta, cu cifre arabe 1...c
- dimensiunea verticală (Rc), numărul de şiruri de comenzi, corespunzător numărului de
iţe. Se numerotează de sus în jos, 1...k
Când desenul de comandă se află în partea stângă, desenul este identic, dar numerotarea
cartelelor se face de la dreapta spre stânga.
Desenul năvădirii firelor în spată (DNS):

Este determinat de desenul năvădirii în iţe şi de dimensiunea urzelii. Este caracterizat
de:
- desimea spetei Nms, numărul de celule pe 10 cm
- numărul de fire năvădit într-o căsuţă a spetei, c
Între mărimile caracteristice ale desenelor din schema de programare există următoarea
corelaţie:
RU = RB sau RU  RB
r  RU
Rc = k
Nc = RB
2. Schema de programare la care desenul de comandă se află la nivelul desenului legăturii
În această situaţie apare un desen suplimentar: desenul de legare al iţelor de platinele

ratierei.
r
1 r
I 1
DPN Dli
k k
1 k
DN
S
m c
DL DC
Rb Nc
1 1
1 n 1 k
RU Rc
7
Diferenţele care apar în această variantă:

- Desenul de comandă, DC, fiind amplasat la nivelul desenului legăturii, are două
dimensiuni:
- dimensiunea orizontală a desenului de comandă este egală cu numărul de
rânduri de comandă Rc, numerotat de la stânga la dreapta
- dimensiunea verticală a desenului de comandă reprezintă numărul de cartele
Nc numerotate de jos în sus
- Desenul de legare a iţelor la platinele ratiere, Dli, este amplasat la nivelul iţelor şi are 2
dimensiuni:
- dimensiunea orizontală este egală cu numărul de iţe, notate 1...k, numerotate
de la stânga la dreapta
- dimensiunea verticală este egală cu numărul de iţe, notate 1...k, numerotate
de jos în sus
Avantaje:
- există corespondenţă între firele de bătătură şi cartelele care comandă formarea
rostului corespunzător, Nc= RB
- Desenul de comandă se poate realiza uşor, pentru că este identic cu desenul legăturii,
pe firul de urzeală respectiv.
REPREZENTAREA GRAFICĂ A ŢESĂTURILOR
Modul de încrucişare a firelor de urzeală cu cele de bătătură la o ţesătură se poate

reprezenta printr-un desen, numit legătură.
Pentru reprezentarea grafică a structurii ţesăturilor se pot utiliza două metode:
- metoda liniară, care foloseşte hârtie obişnuită. Pe această hârtie cele două sisteme de
fire sunt reprezentate prin linii orizontale sau verticale.
- metoda bidimensională, care foloseşte hârtie specială de desen, pe care sunt trasate
linii verticale şi orizontale. Între două linii verticale considerăm că există un fir de urzeală, iar în
intervalul transversal dintre două linii orizontale există un fir de bătătură
Intersecţia dintre un fir de urzeală şi un fir de bătătură reprezintă în desenul de legătură
un "punct de legare". Funcţie de efectul de sistem, punctele de intersecţie dintre firul de urzeală
şi firul de bătătură se reprezintă grafic în mod diferit.
- când firul de urzeală trece peste firul de bătătură pe hârtia de desen acest punct se
marchează printr-un semn şi se citeşte "luat".
- când firul de bătătură trece peste firul de urzeală pe hârtia de desen acest punct se lasă
o celulă liberă şi se citeşte "lăsat".
Reprezentarea legăturii unei ţesături presupune reprezentarea punctelor de legare
Exemplu de reprezentare grafică:
3 4 x x
3 x x
2 2 x x
1 x x
1 1 2 3 4
8
1 2 3 4
Legătura unei ţesături este definită ca relaţia poziţională dintre cele două sisteme de fire.
Componentele elementare ale unei legături sunt segmentele de legătură.
Segmentul de legătură este lungimea de fir aparţinând unui sistem de la apariţia lui pe o parte a
ţesăturii până la trecerea lui pe cealaltă parte.
Desenul de legătură se realizează prin rapoarte de legătură ce au două dimensiuni:
- orizontală - RU - numărul minim de fire de urzeală după care succesiunea firelor se
repetă
- verticală - RB - numărul minim de fire de bătătură după care succesiunea firelor se
repetă
8 X
7 X
6 X
2 X 5 X
1 X 4 X 2 X X X X
1 2 3 X 1 X X X
2 X 1 2 3 4 5 6 7
1 X
1 2
RU = RB RU  RB RU  RB
La reprezentarea structurii unei ţesături se utilizează două noţiuni distincte: legarea şi

evoluţia. Prin legare se înţelege modul de încrucişare a unui fir cu firele sistemului opus în toată
legătura; evoluţia este modul de încrucişare a unui fir cu firele sistemului opus într-un raport.
Când două sau mai multe fire din raport leagă identic se spune că au "aceeaşi evoluţie".
Flotarea este legarea prelungită a firelor unui sistem peste sau pe sub firele celuilalt
sistem. Ea influenţează contracţia ţesăturii, gradul de ondulare şi aspectul exterior al ţesăturii.
9
STUDIUL LEGĂTURILOR
Clasificarea legăturilor
Legăturile pentru structuri ţesute se clasifică în funcţie de numărul de sisteme de fire
care compun ţesătura:
- legături simple - formate din două sisteme de fire: urzeală şi bătătură
- legături compuse - formate din cel puţin trei sisteme de fire
Legăturile simple se împart în clase, în raport cu caracteristicile lor:

- clasa legăturilor fundamentale
- clasa legăturilor derivate
- clasa legăturilor combinate
Caracteristicile unei legături

Elementele de bază pentru definirea şi clasificarea legăturilor sunt raportul şi
deplasarea.
Raportul poate fi în urzeală, Ru şi în bătătură Rb, definit prin numărul de fire supă care
evoluţia firelor şi succesiunea lor se repetă.
Din punct de vedere al relaţiilor care pot exista între Ru şi Rb, se pot întâlni următoarele
situaţii:
- legături cu Ru = Rb
- legături cu Ru > Rb
- legături cu Ru < Rb
Deplasarea punctelor de legare reprezintă distanţa dintre punctul de legare al unui fir în
raport cu firul precedent.
Pentru cele două sisteme de fire, deplasarea este:
- deplasare pe direcţia urzelii, Su (deplasarea reciprocă între două fire de urzeală)
- deplasare pe direcţia bătăturii, Sb (deplasarea reciprocă între două fire de bătătură)
Considerate ca mărimi vectoriale, Su este pozitiv dacă este orientat în sus şi negativ în
jos, Sb este pozitiv către dreapta şi negativ spre stânga
5 x
4 x Su=3
3 x
2 x
1 x
1 2 3 4 5
Su = 2
5 x
4 x Sb = -2
3 x
2 x
1 x
1 2 3 4 5
Sb= 3
10
CLASA LEGĂTURILOR FUNDAMENTALE

Legăturile fundamentale sunt legături simple, formate din două sisteme de fire, unul de
urzeală şi unul de bătătură. Aceste legături stau la baza realizării tuturor celorlalte clase de
legături.
Legăturile fundamentale prezintă următoarele caracteristici:
 Raportul în urzeală egal cu raportul în bătătură, RU = RB;
 În câmpul legăturii un fir de urzeală leagă cu un singur fir de bătătură.
Clasa legăturilor fundamentale este alcătuită din următoarele legături:
 Legătura pânză;
 Legătura diagonal;
 Legătura atlaz.
1. Legătura pânză
Legătura pânză este cea mai simplă legătură şi este definită prin:
R U = RB = 2
S U = SB = 1
unde: RU, B - raportul în urzeală respectiv în bătătură al legăturii;
SU, B - saltul (deplasarea) pe direcţia urzelii, respectiv a bătăturii.
În funcţie de natura materiei prime din care se realizează, legătura pânză, poartă diferite
denumiri cum ar fi:
 în domeniul bumbacului: pânză;
 în domeniul mătăsii: tafta;
 în domeniul lânii: postav.
Legătura pânză prezintă următoarele elemente caracteristice:
 Raport minim al legăturii: 2 evoluţii pentru firele de urzeală şi 2 evoluţii pentru firele de
bătătură;
 Prezintă cea mai mare frecvenţă a ondulării firelor;
 Suprafaţa ţesăturilor realizate cu această legătură este monotonă;
 Cele două feţe ale ţesăturii sunt identice;
 Prezintă cea mai mare stabilitate a firelor în ţesătură;
 Prezintă cea mai mare rezistenţă la alunecare a firelor în structura ţesută;
 Prezintă cea mai fermă legare a firelor;
 Contracţia la ţesere este cea mai mare atât pe direcţia urzelii cât şi pe direcţia bătăturii,
datorită ondulării frecvente a firelor;
 Ţesăturile cu legătură pânză dispun de o rezistenţă mai mare la eforturi de frecare faţă de
ţesăturile realizate cu alte legături, datorită faptului că eforturile de frecare sunt preluate în
mod identic de ambele sisteme de fire.
2 x
RB 1 x
1 2
RU
2. Legătura diagonal
Legătura diagonal este definită prin:

R U = RB ≥ 3
SU = SB = ±1
11
 pentru un salt (+) - diagonal de dreapta;

 pentru un salt (-) - diagonal de stânga.
Având raportul legăturii mai mare de 2, numărul elementelor de ţesătură cu efect de
urzeală diferă de numărul elementelor de ţesătură cu efect de bătătură.
Legătura diagonal prezintă următoarele elemente caracteristice:
 Notarea legăturii: x
D
y
unde: D - simbolul legăturii diagonal;

x - numărul elementelor de legare cu efect de urzeală în limita raportului de legătură.
y - numărul elementelor de legare cu efect de bătătură, în limita raportului de
legătură.
Exemple:
2.1. Diagonal fundamental RU = RB = 3
2 1
1 D D
D 1 2
2
3 x 3 x xx 3 x
2 x 2 x x 2 x
1 x 1 x x 1 x
1 2 3 1 2 3 1 2 3
a. b. c.
a. diagonal de dreapta - efect de bătătură ;
b. diagonal de dreapta - efect de urzeală;
c. diagonal de stânga - efect de bătătură.
2. Diagonal fundamental RU = RB = 4
4 x 4 x x x 4 x 4 x x x
3 x 3 x x x 3 x 3 x x xx
2 x 2 x x x 2 x 2 x x x
1 x 1 x x x 1 x 1 x x x
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
a. b. c. d.
a. diagonal de dreapta - efect de bătătură;
b. diagonal de dreapta - efect de urzeală;
c. diagonal de stânga - efect de bătătură;
d. diagonal de stânga - efect de urzeală.
Mărimea elementelor de legătură cu efect de urzeală şi cu efect de bătătură este inegală,

de unde se poate concluziona că există diferenţe între cele două feţe ale legăturii. Legătura
diagonal determină apariţia unor efecte oblice pe o parte şi alta a ţesăturii.
 Legătura diagonal poate fi cu dominantă de urzeală (efect de urzeală) sau cu
dominantă de bătătură (efect de bătătură).
 Frecvenţa de ondulare a firelor din legătura diagonal este mai redusă decât la
legătura pânză;
 Cele două feţe ale ţesăturii sunt diferite;
 Poziţionarea firelor în ţesătură variază cu fermitatea legării firelor sau cu frecvenţa
ondulării lor;
 Legarea firelor este mai puţin fermă decât la legătura pânză şi scade pe măsura
creşterii raportului;
 Contracţia la ţesere este mai redusă decât la legătura pânză;
 Rezistenţa la tracţiune este mai redusă.
12
 Ţesăturile cu legătură diagonal dispun de o rezistenţă mult mai mică la eforturi de

frecare faţă de ţesăturile realizate cu legătură pânză, datorită faptului că eforturile de
frecare sunt preluate în mod diferit de sistemele de fire, efortul fiind preluat doar de
sistemul predominant;
 Creşte pericolul de agăţare la purtare, odată cu creşterea segmentului de legătură,
respectiv a raportului legăturii.
 Flexibilitatea ţesăturilor realizate cu legătura diagonal este mare.
3. Legătura atlaz
Legătura atlaz este definită prin:

RU = RB ≥5
1< S < R-1
Ţinând cont de aceste aspecte putem spune că legătura diagonal este un caz particular al
legăturii atlaz pentru S = R-1, iar legătura pânză este un caz particular al legăturii diagonal
pentru R=2.
Legătura atlaz poate fi regulată sau neregulată. Pentru obţinerea unei legături atlaz
regulat se impune ca între deplasare şi raportul legăturii să nu fie divizori comuni.
Valori posibile ale deplasărilor pentru diferite rapoarte de legătură sunt prezentate în
tabelul următor.:
R 1< S < R-1

5 2,3
6 -
7 2,3,4,5
8 3,5
9 2,4,5,7
10 3,7
11 2,3,4,5,6,7,8,9
12 5,7
13 2,3,4,5,6,7,8,9,10,11
14 3,5,9,11
15 2,4,7,8,11,13
Legătura atlaz prezintă următoarele elemente caracteristice:

 Notarea legăturii: R
A
S
unde: A - simbolul legăturii atlaz;
R - raportul legăturii atlaz;
S - saltul (deplasarea) legăturii atlaz.
13
Exemple
3.1. Atlas cu efect de bătătură
5
A 7
2 7 A
3
6 x
5 x 5 x
4 x 4 x
3 x 3 x
2 x 2 x
1 x 1 x x
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 6 7
3.2. Atlas cu efect de urzeală

5 7
A A
2 3
7 x x x x x x
6 x x x x x x
5 x x x x 5 x x x x x x
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 6 7
 Legătura atlaz poate fi cu dominantă de urzeală (efect de urzeală) sau cu dominantă

de bătătură (efect de bătătură);
 Frecvenţa de ondulare a firelor din legătura atlaz este mai redusă decât la legătura
pânză;
 Cele două feţe ale ţesăturii sunt diferite, suprafaţa lor este netedă;
Realizarea legăturilor atlaz din fire cu coeficient de frecare scăzut, duce la realizarea
de ţesături destinate confecţionării de căptuşeli pentru îmbrăcăminte. Pentru ca luciul şi
netezimea să fie şi mai mult mărite se recomandă ca firele care formează efectul de pe faţa
ţesăturii să aibă torsiunea în sensul atlazului.
 În practică se utilizează legătura atlaz cu raport max. 8, deoarece cu cât creşte
raportul legăturii cu atât creşte flotarea şi implicit pericolul de agăţare;
 Legarea firelor este mai puţin fermă şi scade pe măsura creşterii raportului;
 Contracţia la ţesere este mai redusă;
 Rezistenţa la tracţiune este mai redusă;
 Proporţia de fir de urzeală şi de fir de bătătură în legătură este foarte diferită, cea mai
apropiată proporţie este de 20 % U - 80 % B sau invers;
 Legătura atlaz poate fi regulată sau neregulată.
 La tragerea în spată trebuie să se ţină seama de desimea urzelii şi fineţea firelor.
 Pentru a evita frecarea firelor de cocleţii alăturaţi şi formarea de dungi în urzeală la
ţeserea legăturilor atlaz se va utiliza o năvădire în iţe împrăştiată care mai poartă
denumirea şi de năvădire atlaz.
Exemplele prezentate anterior sunt exemple de legături atlaz regulat.
14
CLASA LEGĂTURILOR DERIVATE

Se obţin din legăturile fundamentale prin anumite metode specifice de derivare. Fiecare legătură
fundamentală generează legături derivate, transmiţând şi anumite caracteristici specifice ale
legăturii fundamentale.
Legături derivate din pânză

1. Legătura rips
Se poate obţine din legătura pânză prin extinderea segmentului de legătură fie pe
direcţia urzelii (se obţine rips de urzeală), fie pe direcţia bătăturii (se obţine rips de bătătură).
Extinderea segmentului de legătură poate fi cu aceeaşi valoare, rezultând o legătură rips
regulat sau cu valori diferite, rezultând rips neregulat.
Dacă raportul conţine o singură pereche de segmente de legătură avem rips simplu
derivat. Dacă raportul conţine două sau mai mute perechi de segmente de legătură avem rips
multiplu derivat.
Exemple:
8 x
7 x
6 x
5 x 2 x x x x
4 x 1 x x x x
3 x 1 2 3 4 5 6 7 8
2 x
1 x
1 2
rips de urzeală rips de bătătură
regulat regulat
4 4
R  R 
4 4
8 x
7 x
6 x
5 x 2 x x x x x
4 x 1 x x x
3 x 1 2 3 4 5 6 7 8
2 x
1 x
1 2
rips de urzeală rips de bătătură
neregulat neregulat
5 3
R  R 
3 5
Toate legăturile rips de urzeală au Ru=2 iar raportul în bătătură este egal cu suma
mărimilor segmentelor de legătură a firelor de urzeală.
Toate legăturile rips de bătătură au Rb=2 iar raportul în urzeală este egal cu suma
mărimilor segmentelor de legătură a firelor de bătătură.
2 x
15
0
1 x
9
1 x
8
1 x
7
1 x
6
1 x
5
1 x 1 x
4 4
1 x 1 x
3 3
1 x 1 x
2 2
1 x 1 x
1 1
1 x 1 x
0 0
9 x 9 x
8 x 8 x
7 x 7 x
6 x 6 x
5 x 5 x
4 x 4 x
3 x 3 x
2 x 2 x
1 x 1 x
1 2 1 2
rips de urzeală dublu rips de urzeală triplu
derivat derivat
2 x x x x x x x
1 x x x x x x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1
0 1 2 3 4 5 6
2 x x x x x x
1 x x x x x x x x x x x x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 21
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
legături rips de bătătură compus
Ţesăturile cu legătură rips au pe suprafaţă aspect de dungi. Ripsul de urzeală face ca
suprafaţa ţesăturii să prezinte dungi transversale (sub formă de crestături transversale) care apar
în locul în care firele îşi schimbă poziţia, de pe faţa ţesăturii trecând pe spatele ei.
16
Ripsul de bătătură face ca suprafaţa ţesăturii să prezinte dungi longitudinale
Ţesăturile cu legătură rips de urzeală se caracterizează prin aceea că au desimea în

urzeală mai mare decât desimea în bătătură, încât pe faţa ţesăturii se observă doar firele de
urzeală. Bătătura nu se vede, firele de urzeală preiau tot efortul în procesul de utilizare. De
aceea se utilizează fire de urzeală de bună calitate şi fire mai puţin pretenţiose pentru bătătură.
În domeniul bumbacului, ţesăturile cu legătură rips utilizează fire răsucite, obţinute prin
pieptănare.
Ţesăturile cu legătură rips de bătătură se caracterizează prin aceea că au desimea în
bătătură mai mare decât desimea în urzeală, încât pe faţa ţesăturii se observă doar firele de
bătătură. Firele de bătătură preiau în acest caz tot efortul în procesul de utilizare. De aceea se
utilizează fire de bătătură de bună calitate.
1.2. Legătura rips întărit
Făcând analiza unei legături rips de urzeală se observă că în acelaşi rost se introduc mai
multe fire de bătătură, din acest motiv există o tendinţă de grupare a acestora. Cu cât flotarea
este mai lungă, cu atât tendinţa de grupare a firelor este mai mare. Acelaşi lucru se întâmplă şi
la o legătură rips de bătătură când sunt mai multe fire de urzeală trase într-o căsuţă a spetei.
Pentru a remedia acest neajuns se utilizează metoda de întărire a ripsului. Aceasta constă prin
fixarea legăturii rips prin adăugarea unor puncte de legare suplimentare.
Punctele de întărire se adaugă în mijlocul segmentului şi nu apar pe faţa ţesăturii, deci
nu modifică aspectul ţesăturii fiind acoperite de firele de urzeală. Se pot folosi şi fire
suplimentare de întărire atunci când se urmăreşte obţinerea de dungi perfecte atât pe faţa cât se
pe spatele ţesăturii . Firele de întărire se introduc după un anumit număr de fire din legătura rips.
Firele de întărire introduse suplimentar sunt mai fine decât firele de urzeală şi nu apar pe faţa
ţesăturii, fiind acoperite de firele de urzeală.
Exemple:
1 x 1 x x x x x x x
3 3
1 x 1 x x x x x x x
2 2
1 x 1 x x x x x x x
1 1
1 x x 1 x x x x x x x
0 0
9 x 9 x x x x x x x
8 x 8 x x x x x x x
7 x 7 x x x x x x x
17
6 x 6 x x x x x x x
5 x 5 x x x x x x x
4 x x 4 x x x x x x x
3 x 3 x x x x x x x
2 x 2 x x x x x x x
1 x 1 x x x x x x x
1 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1
0 1 2 3 4
rips întărit cu puncte de rips întărit cu fir de întărire
întărire
Întărirea se face identic pe direcţia bătăturii.
1.3. Legătura rips mutat

Acest rips se formează dintr-un rips regulat sau neregulat cu un anumit număr de fire, la
care grupul următor de fire leagă cu o anumită deplasare faţă de grupul ce formează ripsul de
bază.
Din punctul de vedere al deplasării, avem:
- rips mutat de urzeală
- rips mutat de bătătură
Ripsul mutat duce la întreruperea dungilor caracteristice legăturii rips. Printr-o alegere
corespunzătoare a grupei de mutare şi a desenului de mutare se pot obţine efecte diferite în
ţesătură şi deci aspecte diferite.
Pentru a obţine un rips mutat de urzeală, se procedează astfel:
- se adoptă o legătură rips, numita legătură de bază
- se stabileşte numărul de fire din grupa de mutare
- se stabileşte desenul de mutare
- desenul de mutare se suprapune peste primul punct de legare
Exemplu:
4
- se alege legătură de bază, R 
4
8 x
7 x
6 x
5 x
4 x
3 x
2 x
1 x
1 2
- numărul de fire din grupa de mutare: 4 fire
- desenul de mutare
x
x
x
- realizarea legăturii rips mutat de urzeală
8 x x x x x x
7 x x x x x x
18
6 x x x x x x
5 x x x x x x
4 x x x x x x
3 x x x x x x
2 x x x x x x
1 x x x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1
0 1 2
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Ripsul mutat de bătătură se formează identic, pe direcţia bătăturii:

4
- se alege legătură de bază, R 
4
2 x x x x
1 x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8
- numărul de fire din grupa de mutare: 4 fire
- desenul de mutare
x
x
x
x
- realizarea legăturii rips mutat de bătătură
4 1 x x x x
6
3 1 x x x x
5
2 1 x x x x
4
1 1 x x x x
3
4 1 x x x x
2
3 1 x x x x
1
2 1 x x x x
0
1 9 x x x x
4 8 x x x x
3 7 x x x x
2 6 x x x x
1 5 x x x x
4 4 x x x x
3 3 x x x x
2 2 x x x x
19
1 1 x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8
În funcţie de aspectul desenului de mutare, legătura rips mutat poate avea caracter
regulat sau neregulat. Ambele exemple de mai sus au caracter neregulat.
1.4. Legătura rips cu figuri
Se obţine prin combinarea legăturii rips de urzeală cu legătura rips de bătătură. Legătura
rips cu figuri se obţine pornind de la un caroiaj pe care-l împărţim în patru sectoare. În
sectoarele 1 şi 3 vom desena legătura rips de urzeală iar în sectoarele 2 şi 4, legătura rips de
bătătură. Această legătură conferă ţesăturii un efect de carouri.
1 x x x x x x x x
6
1 x x x x x x x x
5
1 x x x x x x x x
4
1 x x x x x x x x
3
1 x x x x x x x x
2
1 x x x x x x x x
1
1 x x x x x x x x
0
9 x x x x x x x x
8 x x x x x x x x
7 x x x x x x x x
6 x x x x x x x x
5 x x x x x x x x
4 x x x x x x x x
3 x x x x x x x x
2 x x x x x x x x
1 x x x x x x x x
20
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1
0 1 2 3 4 5 6
Se pot combina şi alte legături rips de urzeală cu legături rips de bătătură, obţinîndu-se
alte efecte (dungi)
1.5. Legătura rips cu figuri după motiv
Pentru a se realiza această legătură se urmează paşii:

- se alege un motiv
- se stabilesc legăturile rips ce se vor combina conform motivului, pentru a obţine legătura rips
cu figuri. Se recomandă ca cele două legături să aibă acelaşi raport.
- se calculează raportul legăturii rips cu figuri ca fiind egal cu produsul dintre dimensiunea
motivului şi raportul legăturii rips
Exemplu:
- motivul:
o o x o
o o x o
x x o o
x o o x
- legăturile rips ce se vor combina sunt:
2 2
R  şi R 
2 2
4 x x 4 x x
3 x x 3 x x
2 x x 2 x x
1 x x 1 x x
1 2 3 4 1 2 3 4
x o
- combinăm cele două legături:

1 x x x x x x x x
6
1 x x x x x x x x
5
1 x x x x x x x x
4
1 x x x x x x x x
3
1 x x x x x x x x
2
1 x x x x x x x x
1
1 x x x x x x x x
0
9 x x x x x x x x
21
8 x x x x x x x x
7 x x x x x x x x
6 x x x x x x x x
5 x x x x x x x x
4 x x x x x x x x
3 x x x x x x x x
2 x x x x x x x x
1 x x x x x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1
0 1 2 3 4 5 6
2. Legătura panama
Este o legătură derivată din pânză prin extinderea punctelor de legare atât pe direcţia
urzelii cât şi pe direcţia bătăturii.
Se utilizează în special pentru îmbrăcăminte de vară în sectorul bumbacului. Legătura
conferă ţesăturii proprietăţi îmbunătăţite de permeabilitate la aer. Se poate utiliza, funcţie de
articolul fabricat şi din alte materii prime: lână, mătase, in,etc.
Datorită extinderii segmentului de legare stabilitatea firelor scade pe măsura creşterii
segmentului.
Legătura panama poate fi regulată (dacă extinderea punctelor de legare se face cu
aceeaşi valoare la ambele puncte ale legăturii pânză) sau neregulată (dacă extinderea punctelor
de legare se face cu valori diferite la cele două puncte ale legăturii pânză).
Exemple:
legătură panama regulată:
4 x x 6 x x x
3 x x 5 x x x
2 x x 4 x x x
1 x x 3 x x x
1 2 3 4 2 x x x
1 x x x
1 2 3 4 5 6
2 3
P 2
P 3
legătură panama neregulată:

4 x 6 x x
3 x x x 5 x x
2 x x x 4 x x x x
1 x x x 3 x x x x
1 2 3 4 2 x x x x
1 x x x x
1 2 3 4 5 6
22
3 4
P 1
P 2
2.2. Legătura panama total neregulată

Extinderea punctelor de legare se face diferit pe urzeală faţă de bătătură ceea ce duce la
mărimi ale rapoartelor diferire Ru Rb
Exemple:
8 x x 4 x
7 x x 3 x x
6 x x 2 x x
5 x x x x 1 x x
4 x x x x 1 2 3
3 x x x x
2 x x x x
1 x x x x
1 2 3 4 5 6
5 4 3 2
P 3 2
 P 1 1

2.3. Legătura panama compusă
4 4 3 1
Exemplu: P 4 2  2 1

1 x x x
4
1 x x x
3
1 x x x x
23
2
1 x x x x
1
1 x x x x
0
9 x x x x
8 x x x
7 x x x
6 x x x
5 x x x
4 x x x x
3 x x x x
2 x x x x
1 x x x x
1 2 3 4 5 6 7
2.4. Legătura panama cu figuri

Se construieşte într-un caroiaj pe cale-l împărţim în patru cadrane. În cadranul1
se desenează legătura panama, în cadranul 2 se construieşte legătura rotită şi negativată. Se
continuă identic în cadranele 3 şi 4.
Exempul:
2 2 2
Legătura de bază: P 1 1
8 x x x x x x
7 x x x x x x
6 x x
5 x x x x x x
4 x x x x x x
3 x x
2 x x x x x x
1 x x x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8
Legătura panama cu figuri:
1 x x x x x x x x
6
1 x x x x x x x x
5
1 x x x x x x x x
4
24
1 x x x x x x x x
3
1 x x x x x x x x
2
1 x x x x x x x x
1
1 x x x x x x x x
0
9 x x x x x x x x
8 x x x x x x x x
7 x x x x x x x x
6 x x x x x x x x
5 x x x x x x x x
4 x x x x x x x x
3 x x x x x x x x
2 x x x x x x x x
1 x x x x x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1
0 1 2 3 4 5 6
2.5. Legătura panama cu figuri după un motiv
Pentru a se realiza această legătură se urmează paşii:

- se alege un motiv
- se stabilesc legăturile panama ce se vor combina conform motivului, pentru a obţine legătura
panama cu figuri. Se recomandă ca cele două legături să aibă acelaşi raport.
- se calculează raportul legăturii panama cu figuri ca fiind egal cu produsul dintre dimensiunea
motivului şi raportul legăturii panama
Exemplu:
- motivul:
o o x o
o o x o
x x o o
x o o x
- legăturile rips ce se vor combina sunt:
2 2 1
P 1 şi P 2 2
5 x x x x 5 x
4 x x x x 4 x
3 x 3 x x x x
2 x x x x 2 x
1 x x x x 1 x
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
- combinăm cele două legături:
25
2 x x x x x x x
0
1 x x x x x x x
9
1 x x x x x x x x x x x x x
8
1 x x x x x x x
7
1 x x x x x x x
6
1 x x x x x x x
5
1 x x x x x x x
4
3
1 x x x x x x x
2
1 x x x x x x x
1
1 x x x x x x x x x x
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 20
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Legături derivate din diagonal

Legătura diagonal cu derivatele ei reprezintă familii de legături utilizate în toate domeniile industriei
textile. Din această cauză legătura diagonal prezintă o gamă foarte largă de variante ceea ce oferă posibilitatea
utilizării ei şi a derivatelor sale pentru realizarea ţesăturilor pentru toate domeniile.
1. Legătura diagonal întărit

Această legătură a apărut ca o necesitate pentru creşterea stabilităţii firelor în ţesătură atunci când se
utilizează o legătură diagonal cu raport mare. Întărirea se face cu scopul reducerii mărimii segmentelor de legătură
le o legătură diagonal fundamental. Legătura diagonal întărit se caracterizează prin aceea că evoluţia firelor se
constituie dintr-o singură pereche de segmente de legătură.
Întărirea se face prin ataşarea unor puncte suplimentare de legare la punctele de legare ale unei legături
diagonal fundamental (prin prelungirea segmentului de legătură), pe direcţia urzelii sau pe direcţia bătăturii.
Numărul maxim de puncte de legare care se pot ataşa este R-3.
Legătura diagonal întărit se notează cu litera D urmată de o fracţie în care se descrie evoluţia primului fir
de urzeală. Suma cifrelor din fracţie reprezintă raportul.
Exemple:
6 X diagonal fundamental
5 X 1
D
4 X 5
3 X
2 X
26
1 X
1 2 3 4 5 6
6 X X diagonal întărit
5 X X 2
D
4 X X 4
3 X X
2 X X
1 X X
1 2 3 4 5 6
6 X X X diagonal întărit
5 X X X 3
D
4 X X X 3
3 X X X
2 X X X
1 X X X
1 2 3 4 5 6
6 X X X X diagonal întărit
5 X X X X 4
D
X 4 X X X 2
X 3 X X X
X 2 X X X
X 1 X X X
1 2 3 4 5 6
2. Legătura diagonal compus
Se obţine prin intercalarea liniilor unui diagonal secundar între liniile unui diagonal întărit. Utilizarea
acestei legături duce la posibilitatea utilizării unor legături cu raport mare, la care segmentele de legare sunt reduse
ca mărime prin metodele de derivare folosite.
Folosind culori diferite pentru firele de urzeală, efectul de dungi diagonale este foarte evident. Limitarea
practică se face prin numărul de iţe din dotarea maşinii.
Exemple:
8 X X X X diagonal compus
7 X X X X 3 1
D
6 X X X X 2 2
5 X X X X
4 X X X X
3 X X X X
2 X X X X
1 X X X X
1 2 3 4 5 6 7 8
10 X X X X X diagonal compus
9 X X X X X 3 1 1
D
8 X X X X X 2 2 1
7 X X X X X
6 X X X X X
5 X X X X X
4 X X X X X
3 X X X X X
2 X X X X X
1 X X X X X
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10 X X X X X X diagonal compus
27
9 X X X X X X 3 2 1
D
8 X X X X X X 2 1 1
7 X X X X X X
6 X X X X X X
5 X X X X X X
4 X X X X X X
3 X X X X X X
2 X X X X X X
1 X X X X X X
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3. Legătura diagonal ascuţit
Caracteristica acestei legături este existenţa unor grupuri succesive cu legătură diagonal de sensuri opuse.
În ţesătură se formează zigzaguri.
Diagonalul ascuţit poate fi transversal sau longitudinal.
3.a. Legătura diagonal ascuţit transversal

Vârfurile liniilor de diagonal sunt amplasate pe direcţia bătăturii. Ţesăturile cu diagonal ascuţit transversal
prezintă efect de dungi longitudinale.
Pentru obţinerea unei legături diagonal ascuţit transversal se procedează astfel:

- se alege o legătură diagonal de bază, ce poate fi un diagonal fundamental, un diagonal întărit sau compus.
- se stabileşte numărul de fire din ramura ascendentă, nU
- se calculează mărimea raportului legăturii diagonal ascuţit transversal, astfel:
RU = 2 nU - 2
RB = RB bază
- se desenează caroiajul pentru legătura diagonal ascuţit transversal, cu dimensiunile calculate mai sus, se trasează o
linie verticală după nU fire
- se copiază evoluţia firelor din legătura de bază până la firul n U după care, de la firul n U+1 se copiază firele în
ordine inversă
Exemplu:
2
- legătura de bază: D
2
4 X X
3 X X
2 X X
1 X X
1 2 3 4
- se stabileşte nU = 12 fire
- se calculează : RU = 2 nU - 2 = 2 x12 - 2 = 22
RB = RB bază = 4
- se desenează legătura:
28
4 x x x x x x x x x x x
3 x x x x x x x x x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2
nu
3.b. Legătura diagonal ascuţit longitudinal

Vârfurile liniilor de diagonal sunt amplasate pe direcţia urzelii. Ţesăturile cu diagonal ascuţit longitudinal
prezintă efect de dungi transversale.
Construcţia legăturii este similară, procedându-se astfel:

- se alege o legătură diagonal de bază, ce poate fi un diagonal fundamental, un diagonal întărit sau compus.
- se stabileşte numărul de fire din ramura ascendentă, nb
- se calculează mărimea raportului legăturii diagonal ascuţit longitudinal, astfel:
RU = RU bază
RB = 2 nb - 2
- se desenează caroiajul pentru legătura diagonal ascuţit longitudinal, cu dimensiunile calculate mai sus, se trasează
o linie orizontală după nb fire
- se copiază evoluţia firelor din legătura de bază până la firul nb după care, de la firul nb+1 se copiază firele în ordine
inversă
Exemplu:
2
- legătura de bază: D
2
4 X X
3 X X
2 X X
1 X X
1 2 3 4
- se stabileşte nb = 7 fire
- se calculează : RU = RU bază = 4
29
RB = 2 nb - 2 = 2x7 - 2 = 12
- se desenează legătura:
2 12 X X
3 11 X X
4 10 X X
1 9 X X
nb
2 8 X X
3 7 X X
2 6 X X
1 5 X X
4 4 X X
3 3 X X
2 2 X X
1 1 X X
1 2 3 4
4. Legătura diagonal încrucişat
Se obţine prin asocierea de linii diagonale cu orientarea de dreapta cu linii cu orientare de stânga. Legătura
diagonal încrucişat se poate obţine din diagonal fundamental, întărit sau compus.
În funcţie de numărul de fire din grupe succesive la care liniile de diagonal îşi schimbă sensul, putem
avea:
- diagonal încrucişat regulat - dacă numărul de fire din grupe este egal
- diagonal încrucişat neregulat - dacă numărul de fire din grupe este diferit
În funcţie de modul de obţinere, poate fi:
- legătură diagonal încrucişat cu linii care nu se întretaie
- legătură diagonal încrucişat cu linii care se întretaie
4.1. Legătura diagonal încrucişat cu linii care nu se întretaie
Se construieşte prin diferite metode:

4.1.1. Se stabileşte un raport pentru legătura diagonal încrucişat, neapărat un număr par şi se împarte în 4 sectoare.
În sectorul I se desenează o linie de diagonal fundamental cu sens dreapta iar în sectorul III se desenează acelaşi
diagonal de sens stânga.
Întărirea diagonalului se poate face până când firele limitrofe din sectoarele I şi IV leagă în opoziţie,
ajungându-se la un efect mixt.
8 8 x
7 7 x
6 II III 6 x
5 5 x
4 4 x
3 I IV 3 x
2 2 x
30
1 1 x
1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8
8 x x 8 x x x
7 x x 7 x x x
6 x x 6 x x x
5 x x 5 x x x
4 x x 4 x x x
3 x x 3 x x x
2 x x 2 x x x
1 x x 1 x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8
8 x x x x
7 x x x x
6 x x x x
5 x x x x
4 x x x x
3 x x x x
2 x x x x
1 x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8
4.1.2. Altă metodă este transcrierea evoluţiei firelor dintr-o legătură de bază astfel încât prima jumătate se transcrie
cu salt +1, adică în ordinea directă a numerelor evoluţiilor iar a doua jumătate se transcrie cu salt -1, adică în
ordinea inversă a evoluţiilor
Dacă numărul de fire din cele două grupe este egal, legătura obţinută este o legătură diagonal încrucişat
regulat.
6 X 6 X
5 X 5 X
4 X 4 X
3 X 3 X
2 X 2 X
1 X 1 X
1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6
1 2 3 6 5 4
6 X X 6 X X
5 X X 5 X X
4 X X 4 X X
3 X X 3 X X
2 X X 2 X X
1 X X 1 X X
1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6
1 2 3 6 5 4
Dacă numărul de fire din cele două grupe este diferit, legătura obţinută este o legătură diagonal încrucişat
neregulat.
6 X 6 X
31
5 X 5 X
4 X 4 X
3 X 3 X
2 X 2 X
1 X 1 X
1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 6 5
6 X X 6 X X
5 X X 5 X X
4 X X 4 X X
3 X X 3 X X
2 X X 2 X X
1 X X 1 X X
1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 6 5
4.1.3. Legătura diagonal încrucişat se poate obţine şi prin schimbarea ordinii firelor de bătătură
6 X X X 4 6 X X X
5 X X X 5 5 X X X
4 X X X 6 4 X X X
3 X X X 3 3 X X X
2 X X X 2 2 X X X
1 X X X 1 1 X X X
1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6
4.1.4. Legătura diagonal încrucişat neregulat compus se obţine prin schimbarea evoluţiei firelor conform săgeţilor,
pe direcţia urzelii, a bătăturii sau pe ambele direcţii
3 1
Exemplu. Se porneşte de la legătura D
3 1
8 X X X X
7 X X X X
6 X X X X
5 X X X X
4 X X X X
3 X X X X
2 X X X X
1 X X X X
1 2 3 4 5 6 7 8
8 X X X X X X
7 X X X X X X X X X
6 X X X X X X X X X
5 X X X X X X X X X X X
4 X X X X X X X X X X
3 X X X X X X X X X X X X
2 X X X X X X X
1 X X X X X X X X
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
1 2 3 4 5 8 7 6 5 4 3 1 2 3 6 5 4 3
8 X X X X
7 X X X X
32
6 X X X X
5 X X X X
4 X X X X
3 X X X X
2 X X X X
1 X X X X
1 2 3 4 5 6 7 8
1 20 X X X X
2 19 X X X X
3 18 X X X X
6 17 X X X X
5 16 X X X X
4 15 X X X X
3 14 X X X X
2 13
3 12 X X X X
4 11 X X X X
5 10 X X X X
6 9 X X X X
7 8 X X X X
8 7 X X X X
6 6 X X X X
5 5 X X X X
4 4 X X X X
3 3 X X X X
2 2 X X X X
1 1 X X X X
1 2 3 4 5 6 7 8
4.2. Legătura diagonal încrucişat cu linii care se întretaie
4.2.1. Aceste legături se obţin prin suprapunerea unor linii de diagonal de sensuri opuse. În funcţie de felul în care
se aleg legăturile iniţiale se poate obţine o legătură diagonal încrucişat cu vârf simplu (dacă intersecţia liniilor de
diagonal se constituie dintr-un singur punct) sau dublu.
8 X X 8 X X
7 X X 7 X X
6 X X 6 X X
5 X 5 X X
4 X X 4 X X
3 X X 3 X X
2 X X 2 X X
1 X 1 X X
1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8
33
4.2.2. O altă metodă de obţinere a legăturii diagonal încrucişat este suprapunerea a două legături diagonal identice
sau nu, dar de sens opus.
Exemplu:
1 1 1 1 1 1
Suprapunerea legăturilor D / şi D \
3 3 3 3 3 3
12 x x x 1 x x x
2
11 x x x 1 x x x
1
10 x x x 1 x x x
0
9 x x x 9 x x x
8 x x x 8 x x x
7 x x x 7 x x x
6 x x x 6 x x x
5 x x x 5 x x x
4 x x x 4 x x x
3 x x x 3 x x x
2 x x x 2 x x x
1 x x x 1 x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1
0 1 2 0 1 2
Legătura diagonal încrucişat obţinută:
12 x x x x x x
11 x x x
10 x x x x x x
9 x x x
8 x x x x x x
7 x x x
6 x x x x x x
5 x x x
4 x x x x x x
3 x x x
2 x x x x x x
1 x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1
0 1 2
Exemplu:
1 1 1 2 1 1
Suprapunerea legăturilor D / şi D \
2 4 3 2 4 2
12 x x x 1 x x x x
2
11 x x x 1 x x x x
1
10 x x x 1 x x x x
0
9 x x x 9 x
x x x
8 x x x 8 x
x x x
7 x x x 7 x x x x
6 x x x 6 x x x x
5 x x x 5 x x x x
4 x x x 4 x x x x
3 x x x 3 x x x x
2 x x x 2 x x x x
1 x x x 1 x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1
0 1 2 0 1 2
34
Legătura diagonal încrucişat obţinută:
12 x x x x x x x
11 x x x x x x
10 x x x x x x x
9 x x x x x
8 x x x x x x x
7 x x x x
6 x x x x x x x
5 x x x x x x
4 x x x x x x x
3 x x x x x
2 x x x x x x x
1 x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1
0 1 2

Se realizează dintr-o legătură diagonal de bază care poate fi fundamental, întărit sau compus multiplicată
pe direcţia urzelii şi a bătăturii la care se adaugă puncte suplimentare de legare. Punctele suplimentare se pot
adăuga deasupra sau sub liniile de diagonal.
Exemplu:
1
Legătura de bază: D
3
4 x
3 x
2 x
1 x
1 2 3 4
Legătura de bază multiplicată de trei ori:

1 x x x
2
1 x x x
1
1 x x x
0
9 x x x
8 x x x
7 x x x
6 x x x
5 x x x
4 x x x
3 x x x
2 x x x
1 x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1
0 1 2
Legătura diagonal adăugat se obţine adăugând punctele marcate cu roşu. Adăugarea s-a făcut sub liniile de
diagonal.
12 x x x
11 x x x x x x
10 x x x x x x
35
9 x x x
8 x x x
7 x x x x x x
6 x x x x x x
5 x x x
4 x x x
3 x x x x x x
2 x x x x x x
1 x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1
0 1 2

Se obţine din legătura diagonal de bază prin adăugarea unui număr progresiv de puncte suplimentare de
legare, pe module succesive de fire. Se ataşează un număr de 0,1,2, ..., Rbbază - 2, ....2, 1 fire.
Pentru construirea legăturii se procedează astfel:
- se alege o legătura diagonal fundamental cu efect de bătătură
- se adaugă crescător puncte de legare până se ajunge la o legătură cu efect de urzeală
- se continuă legătura descrescând numărul de punte suplimentare de legare.
- punctele se pot adăuga deasupra sau sub linia de diagonal fundamental
Exemplu:
1
- se porneşte de la legătura D
3
4 x
3 x
2 x
1 x
1 2 3 4
Legătura diagonal umbrit se obţine adăugând 0, 1, 2, 1 puncte suplimentare. Numărul maxim de puncte adăugate
este 2, adică Rb -2
4 x x x x x x x x
3 x x x x x x x x
2 x x x x x x x x
1 x x x x x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1
0 1 2 3 4 5 6
Obs. Umbrirea se poate realiza pe module, care conţin un număr de fire egal sau multiplu al raportului legăturii de
bază.
7. Legătura diagonal amestecat

Se obţine dintr-o legătură diagonal de bază care poate fi diagonal întărit sau compus.
Amestecarea se poate face pe direcţia urzelii, a bătăturii sau pe ambele sisteme.
7.1. Legătura diagonal amestecat fir cu fir pe direcţia urzelii
Se stabileşte o legătură de bază. Apoi stabilim ordinea în care se aşează firele în noua legătură (regula de
schimbare)
Exemplu:
3 1
Se porneşte de la legătura D
3 1
8 X X X X
7 X X X X
6 X X X X
5 X X X X
4 X X X X
3 X X X X
2 X X X X
36
1 X X X X
1 2 3 4 5 6 7 8
Regula de mutare: 2,4,1,6,5,8,3,7
8 X X X X
7 X X X X
6 X X X X
5 X X X X
4 X X X X
3 X X X X
2 X X X X
1 X X X X
1 2 3 4 5 6 7 8
2 4 1 6 5 8 3 7
7.2. Legătura diagonal amestecat pe grupe de fire pe direcţia urzelii

Se stabileşte o legătură de bază. Apoi stabilim grupele de fire şi ordinea în care se aşează grupele în noua
legătură (regula de schimbare)
Exemplu:
3 1
Se porneşte de la legătura D
3 1
8 X X X X
7 X X X X
6 X X X X
5 X X X X
4 X X X X
3 X X X X
2 X X X X
1 X X X X
1 2 3 4 5 6 7 8
I II II I
I V
Am notat cu cifre romane grupele de fire de urzeală. Regula de mutare este: II, I, IV, III
Legătura diagonal amestecat:
8 X X X X
7 X X X X
6 X X X X
5 X X X X
4 X X X X
3 X X X X
2 X X X X
1 X X X X
1 2 3 4 5 6 7 8
II I IV III
7.3. Legătura diagonal amestecat obţinut prin amestecarea a 2 legături diagonal
Cele două legături care se amestecă pot fi legături diagonal întărit sau compus, cu rapoarte egale.
Legătura diagonal amestecat se formează copiind pe rând câte un fir din fiecare legătură, pe firele impare,
prima legătură, pe firele pare, a doua legătură, raportul noii legături este suma rapoartelor celor două legături de
bază.
37
Exemplu:
3 1 3
Legăturile de bază: D şi D
5 3 1
8 x x x 8 x x x x
7 x x x 7 x x x x
6 x x x 6 x x x x
5 x x x 5 x x x x
4 x x x 4 x x x x
3 x x x 3 x x x x
2 x x x 2 x x x x
1 x x x 1 x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8
8 x x x x x x x
7 x x x x x x x
6 x x x x x x x
5 x x x x x x x
4 x x x x x x x
3 x x x x x x x
2 x x x x x x x
1 x x x x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7 8 8
8. Legătura diagonal mutat

Se obţine dintr-un diagonal întărit sau compus la care după un anumit număr de fir,e care constituie grupa
de mutare, se face o deplasare a grupei următoare pe direcţie orizontală sau verticală astfel încât să se întrerupă linia
diagonalului. Pentru a se obţine o legătură diagonal mutat corectă, legătura trebuie să fie echilibrată din punct de
vedere al efectelor de sistem.
- dacă mutarea se face pe orizontală se obţine un diagonal transversal
- dacă mutarea se face pe verticală se obţine un diagonal longitudinal
Mutarea se face astfel încât firele limitrofe ale liniei de mutare să lege în opoziţie.
Mutarea pe direcţie longitudinală:

4 x x x x x x x x
3 x x x x x x x x
2 x x x x x x x x
1 x x x x x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1
0 1 2 3 4 5 6
Mutarea pe direcţie longitudinală:
16 x x
15 x x
14 x x
13 x x
12 x x
11 x x
10 x x
9 x x
8 x x
7 x x
6 x x
5 x x
4 x x
38
3 x x
2 x x
1 x x
1 2 3 4
Mutarea se poate realiza şi pe ambele direcţii:
16 x x x x x x x x
15 x x x x x x x x
14 x x x x x x x x
13 x x x x x x x x
12 x x x x x x x x
11 x x x x x x x x
10 x x x x x x x x
9 x x x x x x x x
8 x x x x x x x x
7 x x x x x x x x
6 x x x x x x x x
5 x x x x x x x x
4 x x x x x x x x
3 x x x x x x x x
2 x x x x x x x x
1 x x x x x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1
0 1 2 3 4 5 6
9. Legătura diagonal frânt
Se caracterizează prin aceea că liniile diagonal se întrerup. Întreruperea se face prin asocierea diferitelor
valori ale deplasării (saltului)
Exemplu:
2 2
Se porneşte de la legătura D . Valorile saltului sunt: S = 0,0,0,1,1,1,0,0,1,1,1,0,0,1
1 3
Raportul în urzeală a legăturii Ru se calculează ca fiind suma deplasărilor +1 : 15

Raportul în bătătură a legăturii Rb este raportul Rb a legăturii de bază.
Se desenează primul fir al legăturii diagonal frânt ca şi primul fir al legăturii de bază. Urmează să se aplice
deplasările enumerate.
8 x x x x x x x x
7 x x x x x x x x
6 x x x x
5 x x x x x x x x x
4 x x x x x x x x x
3 x x x x x x
2 x x x x x x x x x
1 x x x x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 15
0 1 2 3 4
10. Legătura diagonal încovoiat
Se obţine dintr-o legătură diagonal întărit sau compus. Liniile de diagonal nu-şi păstrează liniaritatea,
formând nişte curbe. Încovoierea se obţine prin asocierea unor valori ale deplasării cu treceri line de la o valoare la
alta.
Exemplu:
39
2 2
Se porneşte de la legătura D . Valorile saltului sunt:
1 3
S = 1, 1, 2, 2, 2, 1, 1, 1, 0, 0, 0, 1, 1, 2, 2, 2, 1, 1, 1, 0, 0
Raportul în urzeală a legăturii Ru se calculează ca fiind suma deplasărilor +1 : 22

Raportul în bătătură a legăturii Rb este raportul Rb a legăturii de bază.
Se desenează primul fir al legăturii diagonal frânt ca şi primul fir al legăturii de bază. Urmează să se aplice
deplasările enumerate.
1 x x x x x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Se realizează dintr-o legătură diagonal de bază care poate fi fundamental, întărit sau compus multiplicată
pe direcţia urzelii şi a bătăturii la care se adaugă puncte suplimentare de legare. Punctele suplimentare se pot
adăuga deasupra sau sub liniile de diagonal.
Exemplu:
1
Legătura de bază: D
3
4 x
3 x
2 x
1 x
1 2 3 4
Legătura de bază multiplicată de trei ori:

1 x x x
2
1 x x x
1
1 x x x
0
9 x x x
8 x x x
7 x x x
6 x x x
5 x x x
4 x x x
3 x x x
2 x x x
1 x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1
0 1 2
Legătura diagonal adăugat se obţine adăugând punctele marcate cu roşu. Adăugarea s-a făcut sub liniile de
diagonal.
12 x x x
11 x x x x x x
40
10 x x x x x x
9 x x x
8 x x x
7 x x x x x x
6 x x x x x x
5 x x x
4 x x x
3 x x x x x x
2 x x x x x x
1 x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1
0 1 2

Se obţine din legătura diagonal de bază prin adăugarea unui număr progresiv de puncte suplimentare de
legare, pe module succesive de fire. Se ataşează un număr de 0,1,2, ..., Rbbază - 2, ....2, 1 fire.
Pentru construirea legăturii se procedează astfel:
- se alege o legătura diagonal fundamental cu efect de bătătură
- se adaugă crescător puncte de legare până se ajunge la o legătură cu efect de urzeală
- se continuă legătura descrescând numărul de punte suplimentare de legare.
- punctele se pot adăuga deasupra sau sub linia de diagonal fundamental
Exemplu:
1
- se porneşte de la legătura D
3
4 x
3 x
2 x
1 x
1 2 3 4
Legătura diagonal umbrit se obţine adăugând 0, 1, 2, 1 puncte suplimentare. Numărul maxim de puncte adăugate
este 2, adică Rb -2
4 x x x x x x x x
3 x x x x x x x x
2 x x x x x x x x
1 x x x x x x x x
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1
0 1 2 3 4 5 6
Obs. Umbrirea se poate realiza pe module, care conţin un număr de fire egal sau multiplu al raportului legăturii de
bază.
Legături derivate din atlas

1. Legătura atlas adăugat
Se obţine dintr-o legătură atlas fundamental, prin adăugarea unor puncte de legare deasupra, dedesupt, în
stânga sau în dreapta punctelor de legare ale legăturii fundamentale. Se pot utiliza şi legături atlas fundamental
extinse, cu raport dublat pe direcţia urzelii, pe direcţia bătăturii sau pe ambele direcţii.
Grupul de puncte de legate care se adaugă trebuie conceput astfel încât să nu existe în câmpul de legare
puncte care se suprapun.
Legătura atlas adăugat în multe cazuri îşi pierde caracterul de legătură derivată din atlas şi se transformă în
alte legături.
Exemplu:
Legătura de bază: A8/5. Punctele de legare:
41
A8/5 Leg atlas adăugat
8 x 8 x
7 x 7 x
6 x 6 x
5 x 5 x
4 x 4 x
3 x 3 x
2 x 2 x
1 x 1 x
1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8
2. Legătura atlas umbrit

Se face o trecere treptată pe grupe succesive de fire de la o dominantă de bătătură la dominantă de urzeală
şi invers. În cazul în care se folosesc sisteme de fire de culori diferite, pe ţesătură se obţin efecte de dungi
longitudinale a căror culoare trece treptat de la culoarea sistemului de urzeală la cea a sistemului de bătătură şi
invers. Legătura atlas umbrit se foloseşte mai des în domeniul mătăsii, datorită fineţii firelor şi a desimii mari.
Legătura se obţine prin ataşarea de 0,1,2,... Rb-2...., 2,1 puncte de întărire, pe module succesive de fire
Exemplu:
Legătura de bază: A5/2
5 x
4 x
3 x
2 x
1 x
1 2 3 4 5
Legătura atlas umbrit:

5 x x o o x o o x o o o x o x o
4 x o x o o x o o o x o o x o x
3 x x o o x o o x o o o x o x o
2 x o x o o x o o x o o o x o x
1 x x o x o o x o o o x o o x o
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 8 0
42

Structuri Textile 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Structuri Textile 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ADINA BUCEVSCHI

STRUCTURI TEXTILE – ŢESĂTURI

NOŢIUNI PRIVIND REPREZENTAREA GRAFICĂ A ŢESĂTURILOR

Reprezentarea grafică a componentelor tehnice şi de structură ale ţesăturilor se

Amplasarea componentelor grafice în schema de programare trebuie să urmeze modul

Pentru mecanismul de formare a rostului cu ratieră distingem două situaţii:

1. Schema de programare la care desenul de comandă se află la nivelul năvădirii în iţe

Desenul legăturii (DL)

Desenul năvădirii firelor în iţe (DPN):

Desenul de comandă (DC):

Desenul de comandă se reprezintă în dreapta sau în stânga desenului, funcţie de locul

Desenul năvădirii firelor în spată (DNS):

2. Schema de programare la care desenul de comandă se află la nivelul desenului legăturii

În această situaţie apare un desen suplimentar: desenul de legare al iţelor de platinele

Diferenţele care apar în această variantă:

REPREZENTAREA GRAFICĂ A ŢESĂTURILOR

Modul de încrucişare a firelor de urzeală cu cele de bătătură la o ţesătură se poate

La reprezentarea structurii unei ţesături se utilizează două noţiuni distincte: legarea şi

Legăturile simple se împart în clase, în raport cu caracteristicile lor:

Caracteristicile unei legături

CLASA LEGĂTURILOR FUNDAMENTALE

Legătura diagonal este definită prin:

 pentru un salt (+) - diagonal de dreapta;

unde: D - simbolul legăturii diagonal;

Mărimea elementelor de legătură cu efect de urzeală şi cu efect de bătătură este inegală,

 Ţesăturile cu legătură diagonal dispun de o rezistenţă mult mai mică la eforturi de

Legătura atlaz este definită prin:

R 1< S < R-1

Legătura atlaz prezintă următoarele elemente caracteristice:

3.2. Atlas cu efect de urzeală

 Legătura atlaz poate fi cu dominantă de urzeală (efect de urzeală) sau cu dominantă

CLASA LEGĂTURILOR DERIVATE

Legături derivate din pânză

Ripsul de bătătură face ca suprafaţa ţesăturii să prezinte dungi longitudinale

Ţesăturile cu legătură rips de urzeală se caracterizează prin aceea că au desimea în

1.2. Legătura rips întărit

Întărirea se face identic pe direcţia bătăturii.

1.3. Legătura rips mutat

Ripsul mutat de bătătură se formează identic, pe direcţia bătăturii:

- realizarea legăturii rips mutat de bătătură

1.4. Legătura rips cu figuri

1.5. Legătura rips cu figuri după motiv

Pentru a se realiza această legătură se urmează paşii:

- combinăm cele două legături:

legătură panama neregulată:

2.2. Legătura panama total neregulată

2.3. Legătura panama compusă

2.4. Legătura panama cu figuri

Legătura panama cu figuri:

2.5. Legătura panama cu figuri după un motiv

Pentru a se realiza această legătură se urmează paşii:

Legături derivate din diagonal

1. Legătura diagonal întărit

3. Legătura diagonal ascuţit

3.a. Legătura diagonal ascuţit transversal

Pentru obţinerea unei legături diagonal ascuţit transversal se procedează astfel:

3.b. Legătura diagonal ascuţit longitudinal

Construcţia legăturii este similară, procedându-se astfel:

4. Legătura diagonal încrucişat

4.1. Legătura diagonal încrucişat cu linii care nu se întretaie

Se construieşte prin diferite metode:

4.2. Legătura diagonal încrucişat cu linii care se întretaie

Legătura diagonal încrucişat obţinută: