Organe principale pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat

ACELE
ACELE – pot avea variate forme constructive, dar indiferent de aceasta sunt de trei
tipuri:
 Ace cu limba;
 Ace cu carlig;
 Ace speciale.
In timpul procesului de tricotare acele sunt organele pentru formarea ochiurilor care
vin in contact direct cu firele. Forma constructiva este diferita in functie de firma
producatoare a masinii. Acele sunt realizate din oteluri speciale, de calitate superioara si cu
finisaje de mare precizie. Una dintre cele mai mari firme producatoare de ace pentru masini
de tricotat este firma Groz-Bekert (Germania).
Acele masinilor de tricotat sunt dispuse in canalele fonturilor acestora, executand
miscari simultane (cazul acelor fixe in fontura – masini de tricotat din urzeala) sau succesive
(cazul masinilor de tricotat cu ace liber dispuse in fontura).
Fontura este un suport realizat din otel de calitate superioara care este prevazut cu
canale echidistante in care sunt plasate acele mobile ale masinilor de tricotat.
In cazul acelor fixe in fontura, acele sunt dispuse in placute care la randul lor sunt
fixate pe niste bare, intregul ansamblu numindu-se fontura masinii de tricotat.
Pentru realizarea tricoturilor de calitate, exista intervale de timp prevazute in cartile
tehnice ale masinilor de tricotat, intervale la care este obligatorie inlocuirea intregului numar
de ace nu numai a celor defecte. In caz de inlocuire partiala a acelor, cel mai frecvent defect
sesizabil sunt striurile pe directie verticala.

In fig. nr. 3 sunt prezentate cateva forme constructive de ace si elementele

constructive ale acestora. (conform Manualului Inginerului Textilist)
 Fig. nr.31 Tipuri constructive de ace

a – ac cu carlig, format din: 1 – tija acului, 2 – capul acului, 3 – carligul, 4 –calcaiul

de actionare sau fixare a acului în fontura, 5 –santul în care se retrage varful carligului, pentru
a permite trecerea si aruncarea ochiului vechi peste capul acului;
b – ac cu limba, format din: 1 –tija, 2 – capul acului, 3 – carligul, 4 – calcaiul de
actionare, 5 – limba acului, 6 – stift pe care oscileaza limba;
c – ac cu limba arcuita, format din: 1 – tija, 2 – capul acului, 3 – limba, 4 – santsi 5 –
arcul lamelar, care sustine limba în pozitie deschisa;
d – ac cu limbasi lamela de transfer, format din: 1 – tija cu calcai de actionare, 2 –
capul acului, 3 – limba, 4 – lamela de transfer;

1
Manualul Inginerului Textilist, Sectiunea Tricotaje, Ed. AGIR, Bucuresti 2002, pag. 192-198
 e – ac pentru transfer, format din: 1 – tija, 2 – capul, 3 – limba si 4 – decuparea pentru
capul acului de transfer din fontura opusa;
f – ac cu limba cu doua capete, format din: 1 – tija, 2 – carlige la ambele capete ale
tijei, cate o limba, 3, la fiecare capat al tijei;
g – ac tubular format din: 1 – tija tubulara, 2 – capul acului si 3 – piston;
h – ac cu zavor, format din: 1 – tija, 2 – capul acului, 3 – zavor. Suportul în care sunt
fixate acele de tricotat sau sustinute acele mobile este cunoscut sub denumirea de fontura.

Alte variante constructive de ace sunt prezentate in fig. 4 (conform Manualului

Inginerului Textilist):

Fig. 41 Tipuri constructive de ace la masinile de tricotat

1 – ac dublu cu carlige opuse, format din alipirea spate la spate a doua ace cu carlig
obisnuit. Cu ansamblul astfel format, ochiurile se produc alternativ cu un carlig si apoi cu
celalalt;
2 – ac cu carlig rasucit, la care varful carligului este adus în spatele acului, în dreptul
cupei acului;
3 – ac de tip carabina, la care carligul acului se afla permanent în pozitie presata (în
cupa acului frezata pe partea laterala a tijei), permitand trecerea ochiului peste carligul acului
fara ajutorul presei. Pozitia particulara a carligului acului impune restrictii la depunerea
firului, care trebuie facuta pe o directie care sa permita introducerea sigura a firului sub
carlig;
4 – ac cu limbi în etaj, înzestrat cu douasau trei limbi supraetajate, pe care pot fi depuse
fire independente. Functionarea acului este posibila numai daca o limba inferioaraînchisa se
suprapune peste varful limbii superioare deschise, izoland între ele un spatiu asemanator celui
de sub carlig;
5 – ac cu limba cu cap subtiat; are grosimea carligului pe jumatate în raport cu a tijei.
Limba acului este de dimensiuni normale, avand posibilitatea de a acoperi douacarlige opuse,
plasate alaturat în acelasi canal;
 6 – ac cu limba cu tija curbata; are tija sub forma de arc de cerc, acul functionand în
miscare de oscilatie;

7 – ac curb cu zavor, format din tija „t” cu carlig si tija zavor „z”, care executamiscari
de oscilatie în jurul aceluiasi punct fix, 0.

Organe principale pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat

PLATINELE

PLATINELE – sunt organe principale pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat.

Platinele – sunt de doua tipuri:
 Universale – care au rol in toate fazele de formare a ochiurilor;

 Specializate – care au rol intr-o singura faza sau in mai multe faze de formare a
ochiurilor:
 Simple – care au rol, de regula, in faza buclarii, executand o singura
faza;

 Desenatoare – care au rol in anumite faze de formare a ochiurilor.

Numele acestor platine provine de la numele fazei pe care o executa.
(ex. Platine de buclare – cu rol in faza buclarii, platine de plusare –
utilizate la realizarea tricoturilor plus, platine de schimbare – cu rol de
schimbare a ordinii de alimentare a firelor la realizarea tricoturilor
vanisate cu desene prin schimbare).

Platinele patrund printre ace si bucleaza firele. Platinele pot fi fixe in fontura sau
mobile, in functie de forma constructiva a masinilor de tricotat.
In cazul masinilor circulare de tricotat cu diametru mare (>8in) sau in cazul
masinilor circulare pentru tricotat ciorapi cu diametru mic (<8in), platinele sun mobile si
executa miscari independente.
In cazul masinilor de tricotat din urzeala, platinele sunt fixate in placute care la randul
lor sunt fixate pe bare. Toate platinele de pe o bara executa aceeasi miscare la un moment
dat.
 Pentru masinile de tricotat care nu sunt prevazute cu platine, buclarea se realizeaza
prin retragerea acelor fata de linia de aruncare, o linie imaginara formata din marginile
dintilor de aruncare.
Linia de aruncare – este o linie imaginara formata din barbiile platinelor de aruncare
marginile dintilor de aruncare. Retragerea acelor fata de linia de aruncare da adincimea de
buclare, care la randul ei impune desimea tricoturilor. Cu cat adancimea de buclare este mai
mare, desimea tricoturilor este mai mica.
In fig. 5 si fig. 6 sunt prezentate tipuri constructive de platine (conform Manualului
Inginerului Textilist).

Fig. 51 Variante constructive de platine

1 – platina universala (pentru masina circulara), prevazuta cu: gb – gat de buclare, gi –

gat de închidere si ba – barbie pentru aruncare;
2 – platina universala (masina Lee);
3 – platina de buclare (masina Cotton pentru îmbracaminte), prevazuta cu: gb – gat de
buclare, b – barbie, c – calcai de actionare;
4 – platina de buclare (masini Cotton pentru ciorapi );
 5 – platina de egalizare de margine (masini Cotton pentru îmbracaminte);
6 – platina de egalizare (masini Cotton pentru ciorapi);
7 – platina de buclare (masini cu maieze), prevazuta cu: gb – gat de buclare, c – locas
pentru actionare;
8 – platina de aruncare (masini cu maieze), prevazuta cu: ba – barbie pentru aruncare;
9 – platina de aruncare (masini Cotton pentru ciorapi), prevazuta cu: ba – barbie pentru
aruncare, c – calcai de fixare în pieptenele cu platine de aruncare;
10, 11 – platine (dinti) de aruncare (masini cu doi cilindri, pentru ciorapi), prevazute cu:
ba – barbie pentru aruncare si c – calcai de actionare;
12 – platine (dinti) de aruncare (masini de tricotat din urzeala de tip Rasel), prevazuta
cu: ba – barbie pentru aruncare; se fixeaza prin turnare în placute care formeaza
o placa cu dinti de aruncare;
13 – platina de închidere (masini de tricotat din urzeala de tip Rasel) prevazuta cu: bi –
barbie de închidere. Se fixeaza prin turnare în placute ce formeaza o bara (pieptene) cu
platine de închidere;
(gb – gat de buclare; gi – gat de închidere; ba – barbie pentru aruncare; b – barbie; c – calcai
de actionare; s – scobitura)
 Fig.61 Variante constructive de platine (continuare)

14 – platina de închidere-aruncare (masini Cotton pentru îmbracaminte), prevazute cu:

gi – gat de închidere, ba – barbie pentru aruncare, c – calcai de fixare în pieptenele cu platine;
15-19 – platine de închidere-aruncare (masini circulare cu un cilindru, pentru ciorapi),
prevazute cu: gi – gat de închidere, ba – barbie pentru aruncare, c – calcai pentru actionare;
20 – platina de închidere-aruncare (masini cu doi cilindri pentru ciorapi), prevazutacu:
gi – gat de închidere, ba – barbie pentru aruncare, c – calcai de actionare;
21 – platina de închidere-aruncare (masini rectilinii de tricotat basti);
22-25 – platine de închidere-aruncare (masini circulare cu diametru mare), prevazute
cu: gi – gat de închidere, ba – barbie de aruncare, c – calcai de actionare;
26 – platina de închidere-aruncare (masini circulare cu un cilindru pentru basti);
27 – platina de închidere-aruncare (masini rapide de tricotat din urzeala); se fixeazaprin
turnare în placute;
 28 – platina de închidere-buclare-aruncare (masini circulare de tip Harghita), prevazuta
cu: gi – gat de închidere, gb – gat de buclare, ba – barbie de aruncare, c – calcai de actionare.
Platinele desenatoare, în afara rolului lor principal în procesul de tricotare, au în plus
diferite roluri în realizarea unor tricoturi cu desene. Denumirea acestor platine este
determinata de tipul desenului la executia caruia participa.
29 – platina de vanisare (masina cu maieze) are rolul de a realiza buclarea simultanaa
doua fire, de fond si de vanisare, în vederea obtinerii ochiurilor vanisate;
30 – platina de schimbare (masini cu un cilindru pentru ciorapi) prevazuta cu scobitura
s în barbia de aruncare, utilizata la obtinerea tricoturilor vanisate cu desene prin schimbare;
31 – platina de plusare (masina circulara Mutiwaga), cu rol de a produce buclarea cu
adancimi de buclare diferite a douafire, de fond si de plus, în vederea obtinerii tricoturilor
plusate;
32 – platina de plusare (masini cu maieze);
33 – platina de plusare (masini circulare cu diametrul mare, cu o fontura);
34 – platina dubla de plusare (masini circulare cu diametru mare, cu o fontura), utilizata
la obtinerea tricoturilor cu bucle de plus pe ambele parti;
35 – platina de plusare (masini cu un cilindru pentru ciorapi);
36 – platina cu gaturi de închidere în etaj (masinacirculare cu diametru mare, cu o
fontura), utilizata pentru obtinerea tricoturilor vanisate cu fire de captuseala.

Organe principale pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat

PRESELE SI CONDUCATOARELE DE FIRE

Presele sunt organe principale pentru formarea ochiurilor. Presele actioneaza asupra
carligelor acelor (cu carlig) în faza presarii, pentru izolarea sub carlig a buclei sau a firului.
Presele cu care sunt prevazute masinile de tricotat pot fi:
 Comune – actioneaza asupra tuturor acelor dintr-o fontura.
 Circulare – simple (fig. 7 a.) – caz in care actioneaza asupra tuturor
acelor din fontura, rezultand numai ochiuri normale;
  Circulare – desenatoare (fig. 7 b) – caz in care, exista pe circumferinta
presei decupaje astfel incat se pot realiza si alte variante de ochiuri nu
numai ochiuri normale;
 Rectilinii - simple (fig. 7 c.) – caz in care actioneaza asupra tuturor
acelor din fontura, rezultand numai ochiuri normale;
 Rectilinii – desenatoare (fig. 7 d) – caz in care, exista pe circumferinta
presei decupaje astfel incat se pot realiza si alte variante de ochiuri nu
numai ochiuri normale.

 Individuale (fig. 7 f) – caz in care fiecarui ac ii corespunde o presa. Actionarea

preselor individuale se poate face:
 La masini circulare – succesiv;
 La masini rectilinii – simultan.
Indiferent de tipul actionarii preselor individuale, acestea pot fi supuse selectarii,
rezultand si alte variante de ochiuri decat cele normale.

Fig.7.1 Tipuri constructive de prese de lamasinile de tricotat

 Conducatoarele de fire specifice masinilor de tricotat

Prin intermediul conducatoarelor, firele sunt alimentate masinilor de tricotat.

Formele constructive ale conducatoarelor de fire sunt variate, corespunzator tipului
constructiv al masinii de tricotat.
Pentru masini de tricotat care produc tricoturi simple (din batatura),
conducatoarele de fire pot fi:
 Fixe – fara posibilitatea de a executa vreo miscare ;
 Mobile – ce pot executa miscari de oscilatie, rotatie sau translatie;
 Simetrice - din punct de vedere constructiv – specifice masinilor rectilinii de
tricotat, unde conducatoarele de fire executa miscari rectilinii de deplasare, pe
aceeasi directie, in ambele sensuri;
 Asimetrice - din punct de vedere constructiv – specifice masinilor curculare de
tricotat cu diametru mic sau mare. In cazul acestor masini de tricotat, fontura
cu ace executa miscari de rotatie in acelasi sens, iar pentru a se asigura o
depunere corecta a firelor pe ace, forma constructiva a conducatoarelor de fire
este asimetrica.

Pentru masini de tricotat care produc tricoturi din urzeala – conducatoarele de

fire sunt sub forma pasetelor. Pasetele au forme constructive diferite, sunt fixate in placute,
numite placute cu pasete, care la randul lor sunt fixate pe bare, numite bare cu pasete, bare cu
care sunt prevazute masinile de tricotat cu urzeala.

Fig. 8.1 Conducatoare de fire de la masini de tricotat

 a, b – conducatoare de fire de la masini rectilinii: a – pentru alimentarea unui singur fir;
b – pentru alimentarea a doua fire (F – fond, V – vanisare);
c – conducator de fir de la masini circulare cu diametru mare, de tip bloc paralelipi-
pedic, care asigura mentinerea deschisa a limbilor acelor dupa închidere, permitand depu-
nerea corectaa noului fir. Conducatorul de fir poate alimenta un singur fir sau doua-trei, în
paralel;
d – conducator de fir de la masini circulare de tricotat pentru ciorapi, care poate ocupa
doua pozitii: în lucru (linia continua) si scos din lucru (linia întrerupta);
e – conducatorul de fir individual – paseta – de la masini de tricotat din urzeala.
Pasetele se fixeaza în placute, care apoi se fixeaza pe o bara cu pasete;
f – pasete jacard – utilizate la masini de tricotat din urzeala cu mecanism desenator de
selectare individuala a pasetelor;
g – paseta individuala – se fixeaza, prin suportul ei, pe bara cu pasete de desen în
pozitia ceruta de raportul de navadire;
h – conducator de fir tubular (poate fi fixat pe placute sau pe suport individual) folosit
la masini de tricotat din urzeala, pentru depunerea firelor suplimentare de bataturasau de
urzeala.

Organe auxiliare pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat

Organele auxiliare pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat sunt acele organe
care nu vin in contact direct cu firul in timpul procesului de tricotare, ele cuplandu-se cu
organele principale (ex. conducatoarele de ace) sau venind in contact cu acestea pentru
realizarea unei portiuni a unei traiectorii (ex. impingatoarele, selectoarele).
Organele auxiliare pentru formarea ochiurilo pot fi si cele cu functiuni tehnologice
(ex. Ace pentru transfer, piepteni de inceput).
Organele auxiliare care fac parte din lantul cinematic de transmitere a miscarilor
spre organele principale, sunt:
 Conducatoare de ace – sunt specifice masinilor de tricotat prevazute cu ace
care nu au calcaii propriu de actionare, cuplandu-se cu acele. Traiectoriile vor
 fi parcurse prin intermadiul calcaielor cu care sunt prevazute conducatoarele
de ace, astfel miscarile sunt transmise acelor in ambele sensuri.
 Împingatoare – sunt organe auxiliare care nu se cupleaza cu acele ci vin in
contact cu acestea, parcurgandu-se portiunea ascendenta a traiectoriei prin
intermediul calcaielor impingatoarelor, portiune descendenta parcurgandu-se
prin intermediul calcaielor acelor. Acele in acest caz au calcai propriu de
actionare, impingatoarele avand doar rolul de diversificare a posibilitatilor
tehnologice.
 Selectoare – transmit acelor miscari diferite, realizand selectarea acelor dupa
un anumit principiu.
Conducatoarele de ace (fig. 8) se cupleaza cu acele daca acstesa nu au calcai propriu
de actionare, forma constructiva a calcaiului impropriu fiind rotunda (a), obisnuita (b), sau se
pot cupla cu carligele acelor cu limbacu doua capete (c). Conducatoarele de ace pot fi
prevazute cu calcaie de lucru dispuse la unul sau mai multe nivele. Conducatoarele de ace,
cuplandu-se cu acestea realizeaza miscarea acelor in fontura parcurgand intreaga traiectorie,
atat cea ascendenta cat si portiunea descendenta, rezultatul final fiine formarea ochiurilor.
Conducatoarele de ace, in functie de tipul constructiv al masinii de tricotat pot lucra alternativ
in cele doua fonturi, decuplandu-se astefel de ace pe parcursul procesului de formare al
ochiurilor.
In fig. 9 sunt reprezentate cateva tipuri constructive de organe auxiliare de tipul
conducatoarelor de ace si impingatoarelor, pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat
(conform Manualului Inginerului Textilist).
 Fig.9.1 Organe auxiliare pentru formarea ochiurilor la masinile de tricotat

Selectoarele (g si h), sunt dispuse intotdeauna in prelungirea acelor, transmitand

acestora miscari intr-un singur sens (partea ascendenta a traiectoriei), dupa o selectare
anterioara conform unui anumit principiu.

Selectoarele sunt prevazute cu calcaie de lucru (g, h): unul inferior, CL1 si altul
superior, CL2, intre care se plaseaza un numar (R) de etaje de calcaie desenatoare, CD.
Organele auxiliare cu functiuni tehnologice au rol la executarea operatiilor
tehnologice cum sunt: “începerea tricotului, tragerea tricotului, transferul ochiurilor sau a
elementelor de ochiuri, conturarea marginilor tricotului prin îngustari sau largiri, dublarea
bordurilor, sau pot servi la obtinerea unor tricoturi cu desene (ajur, cu fire de plus, cu fire de
batatura).”
In functie de tipul si denumirea operatiilor tehnologice la care participa, aceste organe
pot fi:
 ace de îngustare sau de ajurare (fig.7, i), formate din: tija 1, cupa 2, varful
ascutit 3 si calcaiul de fixare în suport 4 (masina Cotton);
 ace de largire (fig.9,j), formate din: tija 1, cupa 2, varful sub forma de lance 3
(masina Cotton);
 ace de început si de dublare a bordurii (fig.9k), formate din: tija 1, cupa 2,
carligul 3 si calcaiul de fixare 4 (masina Cotton);
 platine de extindere si transfer (fig9,l), formate din: corpul platinei 1, umarul
de extindere 2 si calcaiul de actionare 3 (masini circulare cu diametru mare);
 carlig de retinere pentru dublarea bordurii (fig.9,m), formate din: corpul
carligului 1, carligul propriu-zis 2, calcaiul de actionare 3 (masini cu un
cilindru si disc cu carlige, pentru ciorapi);
 platine de transfer lateral (fig.9.n) (masini rectilinii cu doua fonturi);
 carlige sau stifturi pentru formarea buclelor de plus (fig. 9,o,p) (la masini
circulare cu diametru mare, o, la masini de tricotat din urzeala, p);
 platine pentru sustinerea si transportul firelor de batatura depuse pe
întreaga latime a fonturii (fig.9,q ) (masini de tricotat din urzeala).