GRUP ŞCOLAR AGRICOL SALONTA

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ÎNDRUMĂTOR: AUTOR:
Ing. CUCIULA IVAN BULACĂ PETRU

2009-2010

1
 Tema lucrării:

ASAMBLĂRI FILETATE

2
 Cuprins

Cap. 1. Argument …………………………………………..…..4

Cap. 2. Descrierea părţilor componente…………………..….5

2.1. Materiale folosite……………………………….……....5

2.2. Tipuri de organe filetate………………………………..6

2.3.Asigurarea piuliţelor contra autodeşurubării..….……...12

Cap. 3 Scule folosite la montarea şi demontarea şuruburilor şi

piuliţelor……………....................................................................18

3.1. Unelte utilizate la asamblarea cu filet………………...18

3.2. Montarea şi demontarea prezoanelor….......................20

3.3. Montarea şi demontarea pieselor asamblate cu

şuruburi şi piuliţe…………………………………..………22

Cap. 4 Siguranţa în exploatare a asamblărilor cu şurub,

prezon şi piuliţă…………..………………………………….....23

Cap. 5 Măsuri de securitate şi sănătate muncă……………...24

Bibliografie ………………………………………………..…...26

3
Capitolul. 1.
ARGUMENT

Îmbinările demontabile dau posibilitatea demontării pieselor

asamblate fără ca acestea să se deterioreze. Cele mai importante elemente de
asmblare sunt : şurubul, prezonul şi piuliţa.
Asamblarea demontabilă a două piese poate fi realizată:
- prin înşurubarea şurubului în gaura filetă executată în una din
piesele, fără piuliţă. Şurubul poate fi înlocuit cu un prezon şi în acest caz,
strîngerea piesei se face cu o piuliţă;
- prin strîngerea pieselor între capul şurubului şi piuliţă. Menţinîndu-
se piuliţa în poziţie fixă, cu cheia, şurubul va executa o mişcare axială de
avans (o înşurubare) în piuliţă. Mişcarea şurubului nu este împiedicată,
deoarece în ambele piese ce se asamblează este practicată o gaură cu
diametrul mai mare decît diametrul exterior al şurubului.
Această gaură se numeşte gaură de trecere.
Se menţionează cu titlu informativ şi alte cîteva asamblări
demontabile, folosindu-se ca elemente de asamblare : penele, arborii
canelaţi, etc. cele mai utilizate îmbinări demontabile folosite în construcţia
de maşini sunt îmbinările cu prezon şi piuliţă sau cu şurub şi piuliţă.
Asamblările cu pene şi cu caneluri se utilizează şi la aparatele
tehnologice de tipul reactoarelor cu agitator mecanic, în special la
subansamblurile grupului de acţionare.

4
Capitolul 2.

DESCRIEREA PĂRŢILOR COMPONENTE

Asamblările prin filet se realizează prin folosirea şuruburilor, pre-

zoanelor şi piuliţelor ca organe ale asamblării. Rolul funcţional al acestor
organe de asamblare determină o variaţie mare de tipuri constructive.

2.1. Materiale folosite

Materialul acestor organe de asamblare se alege ţinându-se seama de

rolul funcţional, mediul de lucru şi condiţiile de exploatare din aparatul
respectiv.
Pentru şuruburi si prezoane se utilizează otel laminat (OL 37) sau
OLC 35, OLC 45 etc.
Piuliţele (fig. 1) se execută din OL 34, OLC 20, OLC 25 etc.
Rondelele (şaibele) se execută din oţel laminat prin operaţia de ştanţare.
Şuruburile şi piuliţele cu cap pătrat sau hexagonal se obţin prin matriţare la
cald sau prin prelucrări mecanice.
Şuruburile, prezoanele şi piuliţele se execută ţinându-se seama de
principiul interschimbabilităţii, fapt pentru care sunt standardizate. În funcţie
de natura mediului de lucru din aparat (de exemplu, agenţi corosivi la
temperaturi înalte), se execută şuruburi, prezoane şi piuliţe din oţeluri
inoxidabile (Cr, Ni) sau din alte oţeluri speciale.

5
2.2. Tipuri de organe filetate

Şuruburile (fig. 2) se execută cu cap pătrat, hexagonal, ciocan, cap înecat,

semirotund etc. conform STAS 920—89 (şuruburi brute) si STAS 4272-80
(şuruburi prelucrate), cele mai uzuale fiind indicate în figura 2.
Prezoanele pentru înşurubat în oţel sunt standardizate prin STAS
3953-80, iar cele pentru înşurubat în fontă, prin STAS 4551-80.
Piuliţele hexagonale se execută conform STAS 922-76 (piuliţe brute)
şi STAS 4071-89 (piuliţe prelucrate).

Fig. 1- tipuri de piuliţe :

1,2 – hexagonală normală şi înaltă ; 3,4, - cilindrică cu gări radiale şi frontale ; 5 –
striată ; 6 – cu mîner ; 7 – fluture ; 8- şaibă.

6
Pentru montajul aparaturii interioare la coloane se folosesc piuliţe înfundate
(căciulă), piuliţele pătrate etc., iar pentru unele guri de vizitare piuliţe-flu-
ture.

Fig. 2- Şuruburi

1-cu cap striat

2- cu cap hehagonal;
3- cu locas hexagonal
4-cu crestătură dreaptă, şurub pentru lemn şi tablă, cu cersttătură în cruce;
5- prezon;
6- şurub dublu filetat stînga- dreapta;
7- suruburi antrepiese (distanţiere)
8- cu cîrlig;
10- cu talpă;
11- filet conic pentru etanşare.

În mod curent se execută

prezoane speciale, utilizate la
montajul elementelor interioare
ale talerelor cu clopoţei (montajul
cadrului metalic cu segmenţii ta-
lerului).
Utilajele şi aparatele se
fixează în instalaţie cu ajutorul
şuruburilor de fundaţie conform
STAS 2350-70.

7
 În funcţie de natura solicitărilor suplimentare (forţele transversale)
care solicită şuruburile şi prezoanele, se iau măsuri pentru descărcarea lor de
acţiunea acestor forţe, care periclitează siguranţa în exploatare, punând tot-
odată în pericol asamblarea respectivă.
În acest scop se utilizează ştiftul conic, pana paralelă sau bucşa
cilindrică (coaxială cu şurubul sau prezonul fig.3).
În acest fel este împiedicată forfecarea tijei şurubului sau prezonului
în zona suprafeţelor de contact.
În scopul uşurării tehnologiei de fabricaţie a prezoanelor, utilizate
asamblarea flanşelor şi capacelor, se recurge la filetarea acestora pe toată
lungimea (fig. 4).

fig. 3 Metode de descărcare a suruburilor de acţiunea fortelor transversale;

a- prin stift ; b- prin pană ; c- prin bucşă

8
 fig. 4- La asamblarea flanşelor şi capacelor ;

1- flanşă sudată ; 2- prezon M 48x 420 ; 3- piuliţă hexagonală M 48 ; 4- saibă tip B

50 ; 5- garnitură

fig. 5- Detaliu la dispozitivul pentru îndoit ţevi ;

1- placa de bază ; 2- disc ; 3- şurub cu cap hexagonal.

9
 fig. 6- Asamblarea tiranţilor ;
1- tirant ; 2- distanţier ; 3- placă tubulară ; 4- şicană transversală ; 5- piuliţă
hexagonală.

Tiranţii fasciculelor tubulare ale schimbătoarelor de căldură se filetează

numai la capete (fig. 6), pentru a permite înşurubarea acestora în placa
tubulară, pe de o parte, şi fixarea ultimei şicane a fasciculului, pe de altă
parte.
Şurubul cu cap hexagonal, utilizat la asamblarea discului cu placa de bază a
dispozitivului pentru îndoit ţevi (fig. 5), se filetează pe o porţiune a tijei, atât
cât este necesar pentru a realiza îmbinarea respectivă.
La talerele cu clopoţei tunelaţi şi serpentine, de la coloane segmenţii
niplurilor 2 sunt fixaţi cu ajutorul prezonului special 12 prin intermediul
bosajului 6 şaibei 9 şi piuliţelor 7. Umplutura 4 se presează în locaşul
circular cu inelul de presare 5 prin intermediul prezonului special 8, a şaibei
pătrate 14 şi a piuliţei speciale 25 (fig. 7).

10
 Fig 7 –Asamblare demontabilă cu prezon special, piulită şi contrapiuliţă.
1-corp cilindric; 2 – segment niplu; 3- inel; 4- umplutură; 5- inel prsare; 6- bosaj; 7-
piuliţă hexagonală; 8- prezon special; 9- şaibă; 10- taler; 11- nervură; 12- prezon; 13-
vergea; 14- saibă pătrată; 15- piulită specială

11
2.3. Asigurarea piuliţelor împotriva autodeşurubării

Asamblările demontabile cu filet care lucrează în condiţii de vibraţii

sunt realizate împotriva autodesfacerilor folosindu-se următoarele metode de
asigurare :
- prin puncte de sudură electrică a pieselor ce se asamblează de
exemplu, fixarea piuliţelor în tiranţii fasciculelor tubulare ;
- prin punctare (chernăruire) ;
- prin şaibe obişnuite (STAS 5 200-80) se utilizează în
construcţia coloanelor, schimbătoarelor de căldură etc. ;
- prin şaibe de siguranţă (fig. 9) ;
- prin chei de imobilizare utilizându-se plăcuţele crestate (fig.
10) ;
- cu sârmă a şuruburilor în pereche (fig.11) ;
- cu contrapiuliţă obişnuită sau contrapiuliţă elastică (fig. 12)
- şaibe elastice (fig. 13) ;
- cu inele de siguranţă (fig.14).
Inelele de siguranţă, şaibele (fig. 14), şplinturile (cuiele spintecate) şi penele
transversale se utilizează în mod curent la asamblările demontabile prin
şurub, ce lucrează la presiuni de peste 40 daN/cm 2. În figura 15 este
reprezentată asigurarea prin şplinturi.

12
 fig.9 – Asigurarea prin saibe de siguranta
a- cu un umăr; b- cu doi umeri; c- cu nas exterior; d- cu nas interior

fig. 10- asigurarea prin chei de imobilizare

13
 fig. 11- asigurarea cu sîrmă

fig. 12- asigurarea cu contrapiuliţă

a- cu contrapiulită obisnuită; b, c, d – cu contrapiulită elastică

14
 fig. 13 – Şaibe elastice

Fig. 14- Inele de sigurantă

a- cu capete rasfrînte ; b- cu capete netede ; c, d- pentru arbori şi alezaje

15
fig. 15- asigurarea prin splinturi (cuie spintecate) şi pană transversală

fig. 16- Chei fixe

16
a- deschisă dublă;
b- deschisă simplă;
c- închisă simplă cu sase colturi;
d- închisă simplă cu 12 colturi;
e,f, g- deschise pentru piuliţe rotunde;
h- închisă pentru piuliţe rotunde;
l, j, k - tubulare hexagonale;
l- tubulară rotundă

17
Capitolul 3.

SCULE FOLOSITE LA MONTAREA Şl

DEMONTAREA ŞURUBURILOR ŞI
PIULIŢELOR

3.1. Unelte utilizate la asamblarea cu filet

Pentru realizarea unei îmbinări filetate este necesar să se aplice un

cuplu asupra unuia din cele două elemente prevăzute cu filet. Pentru
aplicarea acestui cuplu se folosesc unelte construite funcţie de configuraţia
părţii de acţionare a organelor filetate. Aceste unelte pot fi împărţite, în
funcţie de forma părţii de prindere în :
- chei fixe (fig. 16), utilizate la montarea şuruburilor, a piuliţelor sau a
pieselor filetate, având părţi de prindere poligonale (hexagonale,
pătrate) sau rotunde (cu caneluri, cu găuri) ; ele sunt destinate
strângerii unui anumit organ de asamblare (şurub, piuliţă) caracterizat
de o dimensiune precisă — deschiderea cheii — marcată pe corpul
cheii în apropierea părţii de prindere ;
- chei reglabile (fig.17), utilizate la montarea şi demontarea şuruburilor,
a piuliţelor şi a pieselor având părţi de prindere poligonală. Prin
deplasarea părţii mobile de cea fixă, deschiderea cheii se poate
modifica după necesităţi ;

18
- chei speciale, destinate montării şi demontării şuruburilor şi piuliţelor
obişnuite sau speciale ;
- chei dinamometrice şi chei limitatoare, folosite pentru strângerea
şuruburilor sau a piuliţelor şi măsurarea momentului de răsucire la
primele, respectiv limitarea forţei de strângere la ultimele ;
- şurubelniţe, destinate montării şi demontării şuruburilor cu crestătură
cu locaş în cruce ;
- şurubelniţe cu decuplare automată, asemănătoare cheilor limitatoare,
pentru şuruburi cu cap crestat.

fig. 17 – chei reglabile

a- unilaterală ; b- bilaterală(franceză) ; 1- parte fixî ; 2- parte mobilă ; s- deschiderea
cheii ; 3 – element de reglare (piuliţă)

19
 3.2. Montarea şi demontarea prezoanelor

Datorită absenţei capului de strângere, montarea unui prezon consti-

tuie o operaţie mai dificilă decât cea a şuruburilor.
Pentru a se asigura o bună funcţionare a prezoanelor, se va acorda o atenţie
deosebită operaţiilor de găurire şi filetare a găurilor, astfel încât să se asigure
perpendicularitatea dintre axa prezonului şi suprafaţa piesei în care el este
prins. Poziţia corectă a prezonului se poate verifica cu ajutorul echerului
(fig. 18).

fig. 18 – verificarea poziţiei prezonului ;

1- prezon ; 2- echer ; 3- piesă
Prezoanele se pot monta cel mai simplu cu ajutorul a două piuliţe
(fig.19, a) rotindu-se ou cheia piuliţa superioară, care serveşte drept
contrapiuliţă.
Mai indicată este folosirea unei piuliţe hexagonale înalte 1 (fig. 19, b) care
se înşurubează liber pe capătul prezonului şi se blochează cu un şurub de
fixare 2. Prezonul se înşurubează prin rotirea piuliţei cu cheia. Pentru
scoaterea piuliţei se slăbeşte mai întâi şurubul de fixare, după care piuliţa se
poate deşuruba uşor.

20
Pentru înşurubarea rapidă a prezoanelor se folosesc .chei speciale, ca, de
exemplu, cea din figura 19, c. La înşurubarea bucşei 1 pe prezon, şurubul 2
se află înşurubat liber în bucşă iar ştifitul 3 se reazemă în partea superioară a
tăieturii înclinate, practicată în bucşă. Prezonul intră în bucşă până

fig. 19- montarea prezoanelor

fig. 20- şurubelniţe

când capătul lui se reazemă pe ştiftul călit 4 al şurubului 2. Prin înşurubarea

în continuare, şurubul 2 se roteşte cu ajutorul manivelei cu un unghi oarecare

21
limitat de lungimea tăieturii bucşei şi în felul acesta creează o strângere a
filetului prezonului necesară pentru montarea lui. Pentru scoaterea cheii,
şurubul 2 se roteşte în sens invers, astfel încât ştiftul 3, alunecând în tăietură,
ajunge până la capătul ei de sus şi antrenează cu el bucşa 1. Strângerea
şuruburilor cu cap crestat se realizează cu ajutorul diferitelor şurubelniţe
(fig.20).

3.3. Montarea şi dimensionarea pieselor asamblate cu şuruburi şi piuliţe

Pentru obţinerea unei asamblări corecte, este necesar să se folosească

elemente filetate fără defecte. De aceea, piesele care se asamblează,
împreună eu organele de asamblare, vor fi supuse unui control amănunţit.
Asamblarea propriu-zisă se realizează astfel :
- se centrează piesele asamblate astfel încât să ocupe poziţia reciprocă
corectă ;
- se introduc, pe rând, toate şuruburile şi se înşurubează cu mâna în găurile
filetate sau se prind uşor piuliţele ;
- se strâng definitiv asamblările, acţionându-se asupra şuruburilor sau a
piuliţelor.
În cazul în care asamblarea se realizează cu mai multe şuruburi (cazul
flanşelor, al chiulaselor etc), trebuie să se urmărească cu atenţie obţinerea
unei strângeri uniforme, acţionarea şuruburilor făcându-se în cruce şi
progresiv.

22
Capitolul 4.

SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE A
ASAMBLĂRILOR CU ŞURUB, PREZON ŞI
PIULIŢĂ

Pentru ca o îmbinare cu şuruburi, prezoane şi piuliţa să asigure

siguranţa pe tot timpul exploatării este absolut necesar ca:
- piuliţele să fie strînse pînă la refuz şi în mod uniform (cu aceeaşi
forţă de strîngere)
- piuliţele să fie asigurate cu contrapiuliţe, şaibe de siguranţă, etc.
Asigurarea împotriva autodeşurubării se referă, în special, la piuliţele ce
lucrează în regim de trepidaţii (fixarea inelului de fundaţie la coloane);
Şuruburile sau prezoanele după fixare în corpul piesei trebuie să fie
perpendiculare pe planul îmbinării;
Piuliţele şi şuruburile trebuie să fie în contact direct cu suprafeţele
pieselor îmbinate;
Înlocuirea şuruburilor, a prezoanelor şi a piuliţelor a căror filet este
uzat;
Asigurarea bunei funcţionări a îmbinărilor filetate este garantată în
mare măsură de strîngerea corectă. Cheile obişnuite nu permit reglarea şi
controlarea forţelor sau momentelor de strîngere, de aceea se folosesc chei
dinamometrice limitatoare ale forţelor de srîngere, care permit srîngerea
uniformă a şuruburilor.

23
Capitolul. 5
MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN
MUNCĂ

Pentru prevenirea accidentelor lăcătuşul trebuie să menţină locul de,

muncă curat şi în ordine, să cunoască folosirea corectă a sculelor şi
funcţionarea maşinilor şi să respecte regulile de tehnica securităţii.
Lăcătuşii care lucrează la maşini de găurit sau de alezat trebuie să
aibă îmbrăcămintea bine strânsă pe corp, iar femeile trebuie să aibă
părul strâns în basmale, pentru ca acesta să nu poată fi apucat de părţile
în mişcare ale maşinii.
Piesele trebuie să fie fixate rigid pe masa maşinii cu ajutorul unui dispozitiv
de prindere-sau a unei menghine. Înainte de fixare, masa maşinii şi canalele
ei trebuie bine curăţate de aşchii cu ajutorul unor perii, cârlige sau cu
ajutorul unui jet de aer. Este interzisă suflarea aşchiilor cu gura. Curăţarea de
aşchii se face cu maşina oprită şi fără sculă. Pentru ca la fixarea pieselor cu
colţuri ascuţite şi bavuri acestea să nu rănească mâinile, muncitorul trebuie
să folosească mănuşi.
Sculele trebuie să fie centrate corect şi bine fixate în capul axului principal
sau în mandrină. Scoaterea sculelor din capul axului principal trebuie să se
facă numai cu ajutorul unei pene şi nicidecum manual. Se interzice folosirea
burghielor, lărgitoarelor, adâncitbarelor şi alezoarelor cu cozi uzate sau care
prezintă crestături, urme de ciocan etc. In cazul când mandrină prezintă
elemente proeminente, ea trebuie acoperită c-u o apărătoare netedă din tablă
care să permită schimbarea comodă a sculei.

24
La executarea operaţiilor de găurire lăcătuşul trebuie să întrerupă din când
în când operaţia respectivă, pentru a îndepărta aşchiile cu ajutorul unor
cârlige.
În condiţiile prelucrării pieselor prin aşchiere pe maşini unelte, existenţa
pieselor şi a organelor de maşini, a aşchiilor , a conductoarelor electrice sub
tensiune, a lichidului de răcire şi ungere se poate pune în pericol integritatea
corporală a muncitorului.
Să se controleze buna funcţiuonare a piesei, sculelor şi a
dispozitivelor pe maşini unelte.
Să se folosească dispozitive de siguranţă şi de îngrădire a
transmisiilor, angrenajelor şi a altor organe de maşini în mişcare ;
In timpul lucrului să se folosească dispozitive de protecţie împotriva
aşchiilor : ecrane, ochelari ;
Nu se admite frânarea organelor în mişcare cu mâna ;
Nu se admite îndepărtrea aşchiilor cu mâna, ci cu un cîrlig sau cu o
perie ;
Controlul stării sculei aşchietoare şi controlul prelucrării piesei nu se
admite a fi făcute în timpul funcţionării maşinii ;
Locul de muncă trebuie ţinut în curăţenie şi ordine.
Îndepărtarea aşchiilor rămase în urma filetării nu se va face cu mîna
liberă ci cu o măturică sau cu o pensulă. La utilizarea maşinilor pentru
filetare se vor respecta aceleaşi măsuri de tehnică a securităţii muncii ca şi la
găurire.

25
 BIBLIOGRAFIE

1 Gh. Husein şi colab.- Desen tehnic de specialitate-manual pt.

licee- Ed. Did. şi Ped. – Bucureşti,1995
2 V.Mărgineanu şi Utilajul şi tehnologia meseriei
colab. construcţii de maşini- Ed. Didactică şi
pedagogică - 1999

3 Gh. Zgură şi colab. - Utilajul şi tehnologia meseriei-

lăcătuşerie- Ed. Did. şi Ped., Bucureşti-
1994

4 Gh. Zgură - Utilajul şi tehnologia prelucrării

materialelor

5 Nicolae Popescu - Studiul materialelor

6 Ministerul Muncii - Legea 319/2006 cu privire la securitatea

şi sănătatea în muncă

26