MECANISME SI ORGANE

DE MASINI - MOM-
ELEMENTE DE INGINERIE
MECANICA –EIM-

Curs nr. 2
26.02.2020
ASAMBLĂRI DEMONTABILE
ASAMBLĂRI FILETATE
 Asamblările filetate

Asamblările filetate reprezintă tipul cel mai răspândit şi cel

mai important dintre toate asamblările demontabile.
Asamblările filetate au răspândire foarte largă în
construcţia de maşini: peste 60% din piesele componente
ale unei maşini au filet.

Această utilizare largă este justificată de următoarele

avantaje:
• permit construcţii foarte variate în forme compacte;
• au montare şi demontare uşoară;
• realizează forţe axiale mari de strângere folosind
forţe tangenţiale mici de acţionare;
• au tehnologii simple de fabricaţie, atât în producţia
individuală, cât şi în producţia de masă;
Principalele dezavantaje ale asamblărilor filetate sunt:

• filetul este, prin forma sa, un puternic

concentrator de tensiuni;

• nu se poate stabili cu precizie mărimea forţei

de strângere realizată;

• necesită elemente suplimentare pentru

asigurarea împotriva autodesfacerii.
Asamblarile filetate sunt alcatuite, de regula, dintr-un
surub si o piulita având rolul solidarizarii (strângerii)
anumitor piese; pentru asigurarea împotriva
autodesfacerii, asamblarea este prevazuta cu un
element de siguranta – o saiba Grower, de exemplu
Asamblările filetate dintre două sau mai multe piese se pot realiza
în mai multe moduri:

cu şurub montat cu joc şi piuliţă

cu şurub montat fără joc (şurub de păsuire)

şi piuliţă
cu şurub montat cu joc
şi înşurubat în piesă

cu şurub de păsuire
înşurubat direct în piesă
cu prezon şi piuliţă
 Rolul functional al sistemelor filetate

Dupa modul de utilizare a sistemelor filetate, sunt întâlnite numeroase aplicatii

Caracterizarea principalelor tipuri de filete

Asamblările filetate se compun din două piese conjugate

de bază:
şurubul sau prezonul
şi
piuliţa.

Pe lângă aceste elemente principale mai intervin

accesoriile de montaj:
şaibele (rondele) şi dispozitivele de siguranţă.

Prin şurub se înţelege piesa cuprinsă, filetată la exterior,

iar prin piuliţă piesa cuprinzătoare, filetată la interior.

Elementul comun principal este filetul.

Filetul este o nervură elicoidală înfăşurată pe o suprafaţă de
revoluţie cilindrică sau conică, practicată la exterior în cazul
şuruburilor şi la interior în cazul piuliţei.

Cu alte cuvinte filetul este corpul realizat de către un profil

generator în mişcare elicoidală în jurul axei unui corp de revoluţie,
numit corp de înfăşurare sau corp de bază.

Sub aspect tehnologic, filetul

este nervura care se formează
prin tăierea unei caneluri
elicoidale pe un corp de bază
de secţiune circulară,
cilindric sau conic.
În funcţie de sensul de înfăşurare a spirei, se
deosebesc:

filete obişnuite, cu sensul de înfăşurare dreapta (a)

filete cu sensul de înfăşurare stânga (b)

În funcţie de sistemul de măsurare, filetele pot avea:

1) dimensiunile măsurate în milimetri, utilizate cel mai

mult în construcţia de maşini;

2) dimensiunile măsurate în ţoli (Withworth), utilizate la

maşini din import şi la ţevi.

În funcţie de forma suprafeţei directoare, se

deosebesc:

• filete cilindrice, cele mai răspândite;

• filete conice, când se impun condiţii de etanşare
sau de compensare a jocurilor apărute datorită
uzurii.
În funcţie de mărimea pasului filetului, se deosebesc:
filete cu pas mare;
filete cu pas normal;
filete cu pas fin.
Filetele cu pas mare îmbunătăţesc viteza deplasării
axiale la acţionare, dar există pericolul neîndeplinirii
condiţiei de autofrânare.

Filetele cu pas fin, utilizate ca filete de măsurare sau

reglare, măresc rezistenţa tijei filetate, asigură
îndeplinirea condiţiei de autofrânare (autofixare), dar
micşorează rezistenţa spirei.

Filetele cu pas normal îndeplinesc condiţia de

autofrânare (autofixare) concomitent cu asigurarea
rezistenţei tijei şurubului.
În funcţie de profilul director al spirei filetului, se
deosebesc:

 filete triunghiulare;
 filete pătrate;
 filete trapezoidale;
 filete rotunde;
 filete ferăstrău
 FILETUL TRIUNGHIULAR

Filetul triunghiular poate fi:

- metric, cu unghiul profilului de 60°;

standardizat prin SR ISO 724-1996 (simbol - M);

- Withworth - în toli, cu unghiul profilului de 55°,

pentru asamblarea tevilor fara etansare, standardizat prin
STAS 8130-88 (simbol - G);

- Withworth - în toli, cu unghiul profilului de 55°,

pentru asamblarea tevilor cu etansare, standardizat prin
STAS 402-88 (simbol - R);

Filetul în toli este utilizat, în general, pentru asamblarea tevilor si

armaturilor prin care trec fluide sub presiune.
 Filetul triunghiular metric, cu unghiul profilului de 60°

d – diametrul nominal al filetului, egal cu diametrul exterior al filetului şurubului

D – diametrul exterior al filetului piuliţei;
d2, D2 – diametrele medii ale filetelor şurubului şi piuliţei, aceleaşi cu diametrul
cilindrului pe a cărui generatoare plinul şi golul sunt egale;
d1, D1 – diametrele interioare ale filetelor şurubului şi piuliţei;
P – pasul filetului, adică distanţa dintre două puncte omologe de pe două spire vecine;
H – înălţimea profilului generator;
H1 – înălţimea efectivă a spirei filetului şurubului;
H2 – înălţimea utilă, adică înălţimea de contact dintre spirele filetelor şurubului şi piuliţei;
 Filetul patrat

Profilul spirei patrat .

Are randamentul mare; frecarea si uzura sunt reduse .

Se foloseste pentru suruburi de miscare (masini- unelte).

 Filetul trapezoidal

Cu unghiul profilului de 30° STAS 2234-75 (simbol -Tr)

Pentru suruburi de miscare la care încarcarea poate fi aplicata în
dublu sens. Avantaje :
- randament mai redus decât al filetului pătrat;
- rigiditate şi rezistenţă a spirei mai ridicate decât la filetul pătrat;
- centrare bună (pe flancuri) a piuliţei pe şurub
 Filetul rotund

Filet format din arce de cerc , STAS 668-86 (simbol – Rd).

Se utilizeaza la cuplele garniturilor de cale ferata, datorita faptului ca prezinta
un foarte mic concentrator de tensiuni si ca nu se blocheaza chiar în conditii
dificile de mediu: praf sau umezeala.

Tot filet rotund este si filetul Edison (simbol – E) utilizat la socluri si dulii.

Filetul rotund este caracterizat printr-o foarte usoara manevrabilitate.

 Filetul ferestrau

Avantaje:
- randament apropiat de cel al filetului pătrat;
- rigiditate şi rezistenţă ale spirei asemănătoare cu ale spirei filetului
trapezoidal;
- rezistenţă bună la oboseală, datorată fundului racordat al spirei, care
micşorează concentratorul de tensiuni;
- productivitate ridicată de execuţie, asigurată de posibilitatea prelucrării prin
frezare;
- construcţia asimetrică permite preluarea sarcinii într-un singur sens.
 Materiale
Pentru solicitari reduse si pentru utilizari de mica importanta se recomanda:
OL 37, OL 42 (STAS 500-80), mai ales daca prelucrarea se face prin rulare.

În cazul solicitarilor medii – OL 50 sau OL 60 (STAS 500-80), dar si OLC 35,

OLC 45 cu tratament termic de îmbunatatire (STAS 880-80).

Pentru solicitari ridicate si importanta deosebita (suruburi pentru industria de

aviatie si la constructia automobilelor) se folosesc oteluri aliate: 45 Cr 10, 33
Mo Cr 11 (STAS 7991-80).

În cazul în care suruburile sunt expuse coroziunii, respectiv temperaturilor

înalte se utilizeaza oteluri inoxidabile ca de exemplu 10 Cr 130-90 (STAS
3583-87), respectiv 12 Ni Co Cr 250 (STAS 11523-80).

Aliajele speciale - Am58, Al-Mg sunt potrivite pentru suruburi care sunt utilizate
la aparatura electrotehnica.

Piulitele se executa din otel fosforos (OLF) STAS 8949-82, OLC 35, bronzuri si
fonte antifrictiune.
Proof Load, Yield & Tensile Strength Chart Metric
Proprietatile Mecanice ale otelurilor conform - ISO 3506-1
 Cauzele deteriorǎrii asamblǎrilor filetate
şi a transmisilor şurub – piuliţǎ

Cercetări experimentale dar şi analiza asamblărilor filetate

distruse au condus la concluzia că asamblările filetate se
deteriorează ca urmare a ruperii tijei şurubului sau a ruperii
spirelor filetului şurubului sau filetului piuliţei.

Cauza principală care conduce la ruperea tijei şurubului este

oboseala materialului favorizată atât de variaţia sarcinii care
încarcă asamblarea cât şi de existenţa unor puternici
concentratori de tensiuni.

În cazul sarcinilor statice, ruperile se produc ca urmare a

supraîncărcării asamblării filetate, mai ales la montaj, respectiv ca
urmare a unor defecte de fabricaţie
Statistic, ruperea la oboseala a suruburilor de strângere se
produce cu ponderile date ca in figura de mai jos:
Ruperea tijei surubului are loc în zonele cu concentratori mari de
tensiune, astfel:

1. Sectiunea A, cu o frecventa a ruperilor de 15 %, în zona

racordarii de sub capul surubului; concentratorul se poate
ameliora prin prelucrarea atenta a racordarii, eventual a finisarii
acesteia.

2. Sectiunea B, cu o frecventa a ruperilor de 20 %, este zona

concentratorului dat de sfârsitul filetului. Pentru reducerea
concentratorului se impune prelucrarea filetului cu reducerea
progresiva a înaltimii spirei.

3. Sectiunea C, cu o frecventa a ruperilor de 65 %, este zona

primei spire solicitate în care exista si efectul de crestatura al
filetului; aceasta este zona cea mai solicitata a tijei filetului.
Tehnologii de prelucrare prin aschiere in obtinerea filetelor exterioare

Prelucrarea suruburilor exterioare se poate face :

- Utilizand filetarea manuala cu ajutorul filierelor

- Utilizand scule profilate – cutit de strung la prelucrarea pe strung sau freze

profilate la prelucrarea pe masini de frezat

https://www.youtube.com/watch?v=zUK2r9VYfjA

https://www.youtube.com/watch?v=wtp-cusG2G0
https://www.youtube.com/watch?v=6HO0DICwnSk
https://www.youtube.com/watch?v=1lYwfsdWM74
Tehnologii de prelucrare prin aschiere in obtinerea filetelor interioare
Continuare cursul urmator