Desen tehnic 47

CAPITOLUL 6

NOTAREA ABATERILOR DIMENSIONALE

6.1 Generalit i. Terminologie
Cotele înscrise pe un desen sunt, practic, imposibil a se realiza cu exactitate datorit
impreciziei procedeelor de fabrica ie, a ma inilor centrate necorespunz tor, a piesei fixate
slab, a uzurii sculelor etc. Piesa î i îndepline te rolul func ional dac dimensiunea ei efectiv ,
ob inut dup prelucrare, este cuprins între dou dimensiuni limit , una maxim i una
minim . Diferen a dintre cele dou dimensiuni limit se nume te toleran .
Pentru asigurarea interschimbabilit ii pieselor s-au stabilit anumite norme i reguli
standardizate, prin prescrierea unor toleran e pentru fiecare pies , putând fi înlocuit cu alta de
aceea i form . Termenii referitori la dimensiuni, abateri, toleran sunt stabili i prin STAS
8100/1-88, dup cum urmeaz (fig.6.1):
- Dimensiunea nominal (N) este dimensiunea fa
de care sunt definite dimensiunile limit , ob inute
prin aplicarea abaterilor limit .
- Dimensiunea efectiv (E) este dimensiunea unui
element determinat prin m surare (cu eroarea
admis ) dup o pies rezultat din fabrica ie.

Fig. 6.1
- Dimensiunile limit (Dmax i Dmin) sunt dimensiunile extreme între care trebuie s se
g seasc dimensiunea efectiv prescris de proiectant.
- Abaterea efectiv (A) este diferen a dintre dimensiunea efectiv i cea nominal : A = E-N;
abaterile prescrise între care poate varia abaterea efectiv se numesc abateri limit admisibile:
- abaterea superioar As = Dmax – N;
- abaterea inferioar Ai = Dmin – N.
- Linia zero este dreapta care în reprezentarea grafic a toleran elor i ajustajelor, corespunde
dimensiunii nominale fa de care sunt reprezentate abaterile. Prin conven ie, în cazul în care
linia zero este trasat orizontal, abaterile pozitive se situeaz deasupra ei, iar cele negative
dedesubtul ei, iar în cazul când aceasta este vertical , abaterile pozitive se situeaz în dreapta
ei, iar cele negative în stânga ei.
- Toleran a (T) este diferen a dintre dimensiunea maxim i dimensiunea minim sau valoarea
diferen ei algebrice dintre abaterea superioar i abaterea inferioar .
T = Dmax – Dmin = As + N – (Ai + N) = As - Ai
- Câmpul de toleran este zona cuprins între cele dou linii reprezent nd dimensiunile
maxim i minim , definit prin m rimea toleran ei i pozi ia în raport cu linia zero.
- Termenul de arbore este utilizat conven ional pentru denumirea oric rei dimensiuni
exterioare a unei piese, denumit cuprins , chiar dac nu este cilidric .
- Termenul de alezaj este utilizat conven ional pentru denumirea oric rei dimensiuni interioare
a unei piese, denumit cuprinz toare.
48 Desen tehnic

6.2 Jocuri, strângeri, ajustaje

Între dimensiunile a dou piese care urmeaz a se asambla trebuie s se stabileasc o
anumit rela ie. Aceasta rezult din diferen a dimensiunilor dinainte i dup asamblare i se
nume te ajustaj. Notarea simbolurilor se face cu litere mari pentru alezaje i cu litere mici
pentru arbori.
Se deosebesc urm toarele tipuri de ajustaje:
1. Ajustajul cu joc: dup asamblare asigur întotdeauna un
joc între alezaj i arbore, dimensiunea minim a alezajului
este întotdeauna superioar dimensiunii maxime a
arborelui, iar câmpul de toleran al alezajului este în
întregime deasupra câmpului de toleran a arborelui
(fig.6.2).
Dmin > dmax; jmax = Dmax – dmin; jmin = Dmin – dmax;
Tj = (Dmax – dmin) – (Dmin – dmax) = (Dmax – Dmin) +
(dmax – dmin);
Tj = TD - Td

Fig. 6.2

2. Ajustajul cu strângere: dup asamblare asigur o strângere

între alezaj i arbore, dimensiunea maxim a alezajului este
întotdeauna inferioar sau egal cu dimensiunea minim a
arborelui iar câmpul de toleran al alezajului este în
întregime sub câmpul de toleran al arborelui (fig.6.3).
Dmin < dmax;
Ts = (dmax – Dmin) – (dmin – Dmax) = (Dmax – Dmin) +
(dmax – dmin);
Ts = Td – TD
Fig. 6.3
3. Ajustajul intermediar: dup asamblare, poate rezulta fie
un joc, fie o strângere în func ie de dimensiunile efective
ale alezajului i arborelui, respectiv câmpurile de toleran
ale alezajului i arborelui se suprapun par ial sau total
(fig.6.4).

Fig. 6.4

Necesitatea asigur rii interschimbabilit ii pieselor a impus standardizarea abaterilor

limit i ajustajelor în dou sisteme:
• Sistemul de ajustaje "alezaj unitar" (fig.6.5) este caracterizat prin urm toarele
elemente:
-diametrul alezajului este constant;
 Desen tehnic 49

-câmpul de toleran are totdeauna aceea i pozi ie fa de linia zero, diametrul nominal
al alezajului este egal cu diametrul s u minim, având abaterea inferioar egal cu zero, iar cea
superioar egal cu toleran a sa;
-tipurile de ajustaje se ob in prin varia ia diametrului arborelui, respectiv variind
pozi ia câmpului de toleran al arborelui potrivit necesit ilor de montaj.

Fig. 6.5 Fig. 6.6

• Sistemul de ajustaje "arbore unitar" (fig.6.6) este caracterizat prin urm toarele:
-diametrul arborelui este constant;
-câmpul de toleran are aceea i pozi ie fa de linia zero, diametrul nominal al
arborelui este egal cu diametrul s u maxim, abaterea superioar este egal cu zero, iar cea
inferioar este egal cu toleran a sa;
-tipurile de ajustaje se ob in prin varia ia diametrului alezajului, respectiv variind
pozi ia câmpului de toleran al alezajului potrivit necesit ilor de montaj.
In construc iile de ma ini în general se prefer sistemul alezaj unitar, îndeosebi pentru
faptul c pentru diametre diferite, arborii de precizie se execut relativ mai simplu decât
alezajele de precizie.
Pozitia câmpului de toleran (deci implicit a abaterilor fundamentale) fa de linia
zero, atât pentru alezaje cât i pentru arbori este simbolizat printr-o liter (în unele cazuri
dou litere), majuscule pentru alezaje (A,B,...,ZC) i minuscule pentru arbori (a,b,...,zc).
Pentru a se evita unele confuzii literele I, i, L ,l, O, o, Q, q, W, w nu se folosesc.
Treptele de toleran standardizate exprim precizia (m rimea) câmpului de toleran
admis pentru o anumit dimensiune nominal .
Simbolul unei toleran e este format din litera (literele) care exprim pozi ia câmpului
de toleran , urmat de un num r care exprim treapta de toleran .
6.3 Înscrierea pe desen a toleran elor la
dimensiuni liniare i unghiulare
Toleran ele la dimensiuni liniare i unghiulare se înscriu, în conformitate cu ISO
406:91, imediat dup cotele la care se refer . Simbolul câmpului de toleran se înscrie în rând
cu cota, având aceea i dimensiune nominal a scrierii cu textul cotei. Valorile abaterilor limit
au dimensiunea nominal mai mic decât cea a cotei.
Pe desenele de execu ie toleran ele se pot înscrie în unul din urm toarele moduri:
50 Desen tehnic

- prin simbolul câmpului de toleran , mod utilizat foarte rar (fig.6.7);

- prin valorile abaterilor limit , valoarea abaterii superioare fiind deasupra valorii
abaterii inferioare i precedate de semnul aferent (+ sau -) (fig.6.8);
- prin simbolul câmpului de toleran urmat, între paranteze, de valorile abaterilor limit
(fig.6.9).

Fig. 6.7 Fig. 6.8 Fig. 6.9

Dac pe aceea i suprafa , pentru aceea i dimensiune nominal toleran ele sunt
diferite, atunci zona respectiv se delimiteaz printr-o linie sub ire, trasat numai în vedere
(fig.6.10).
Toleran ele la dimensiunile elementelor componente ale unui ajustaj, reprezentate
asamblat, se indic într-unul din modurile:
- prin simbolurile câmpurilor de toleran (simbolul câmpului de toleran al alezajului
fiind la num r tor iar cel al arborelui la numitor) scrise sub form de frac ie cu linie
oblic , cu linie orizontal , f r linie de frac ie sau simetric fa de cot (fig.6.11);
- prin valorile abaterilor limit , precizând piesa la care se refer toleran a, prin indicarea
num rului de pozi ie (fig.6.12);

Fig. 6.10 Fig. 6.11 Fig. 6.12

- prin simbolurile câmpurilor de toleran , urmate de valorile abaterilor limit înscrise
între paranteze (fig.6.13);
Înscrierea toleran elor la dimensiuni unghiulare se indic prin valorile abaterilor limit ,
gradele i minutele fiind exprimate în numere întregi (fig.6.14).

Fig. 6.13 Fig. 6.14