CURS nr.

12

Notarea rugozităţii suprafeţelor

SR EN ISO 1302:2002

Pentru specificarea rugozităţii suprafeţei se utilizează unul sau mai mulţi parametri de
rugozitate, cei mai folosiţi fiind următorii:
 Ra - abaterea medie aritmetică a profilului evaluat;
 Rz - înălţimea maximă a profilului;
 RSm - lăţimea medie a elementelor profilului.
Specificaţiile referitoare la rugozitatea suprafeţei trebuie să indice valoarea numerică
(maximă, minimă, nominală sau intervalul de valori) a parametrului (parametrilor) de rugozitate
şi valoarea lungimii de bază pe care se efectuează determinarea parametrului (parametrilor). Dacă
este necesar, se indică, de asemenea, direcţia neregularităţilor suprafeţei, tipul sau ordinea tipurilor
de prelucrare şi rugozitatea porţiunilor de suprafaţă particulare, de exemplu, porţiunile de suprafaţă
dintre porii unui material cu porozitate mare şi porţiunile de suprafaţă ale secţiunilor cu
neregularităţi total diferite.
Valorile numerice (maxime, minime sau intervale de valori) ale parametrilor Ra şi Rz (cu
largă utilizare practică) sunt date în tabelul 1.19, respectiv tabelul 1.20

Tabelul 1.19 Abaterea medie aritmetică a profiluluiRa, în micrometri

0,008
0,010
0,012 0,125 1,25 12,5 125
0,016 0,160 1,60 16,0 160
0,020 0,20 2,0 20 200
0,025 0,25 2,5 25 250
0,032 0,32 3,2 32 320
0,040 0,40 4,0 40 400
0,050 0,50 5,0 50
0,063 0,63 6,3 63
0,080 0,80 8,0 80
0,100 1.00 10,0 100
Valorile preferenţiale sunt indicate cu cifre îngroşate

Tabelul 1.20 Înălţimea maximă a profilului Rz , în micrometri

0,125 1,25 12,5 125 1250
0,160 1,60 16,0 160 1600
0,20 2,0 20 200
0,025 0,25 2,5 25 250
0,032 0,32 3,2 32 320
0,040 0,40 4,0 40 400
0,050 0,50 5,0 50 500
0,063 0,63 6,3 63 630
0,080 0,80 8,0 80 800
0,100 1,00. 10,0 100 1000
Valorile preferenţiale sunt indicate cu cifre îngroşate

1
Conform standardelor, valorile lungimii de bază (lr) trebuie să se aleagă din şirul următor de
valori:0,08; 0,25; 0,8; 2,5; 8; 25.
Indicarea rugozităţii suprafeţelor pe desen se face conform SR EN ISO 1302:2002. Potrivit
acestui standard, parametrul de rugozitate Ra nu mai este parametrul principal, ci oricare alt
parametru de rugozitate, de exemplu, Rz.
SR EN ISO 1302:2002 specifică simbolurile grafice pentru indicarea stării suprafeţei şi
indicaţiile complementare stării suprafeţei care să figureze pe desenele tehnice. Standardul nu
specifică reguli pentru alegerea unui parametru de rugozitate a suprafeţei.
Simbolul de bază este constituit din două braţe de lungime inegală, înclinate aproximativ
la 60 în raport cu linia care reprezintă suprafaţa considerată (fig. 1.39 a).
Când este cerută o îndepărtare de material prin prelucrare, la simbolul grafic de bază trebuie
adăugată o linie, ca în fig. 1.39 b.
Dacă este interzisă îndepărtarea de material, la simbolul grafic de bază trebuie adăugată un
cerc, ca în fig. 1.39 c. Acest simbol grafic poate fi folosit şi pe un desen de operaţie pentru a indica
faptul că o suprafaţă trebuie să rămână în starea obţinută, cu sau fără îndepărtare de material, în
stadiul precedent de fabricaţie. În acest caz, simbolului grafic nu trebuie să i se adauge nicio
indicaţie referitoare la starea suprafeţei.

a) b) c) d) e)

Fig. 1.39 Simboluri grafice pentru indicarea stării suprafeţei

Când este necesar să fie indicate şi anumite caracteristici speciale ale stării suprafeţei,
braţul lung al simbolurilor reprezentate în figurile 1.39, a, b, c, trebuie completat cu o linie ca în
fig. 1.39 d. Dacă pentru toate suprafeţele piesei este cerută o aceeaşi stare a suprafeţei, la simbolul
grafic din fig. 1.39 d trebuie adăugat un cerc, ca în fig. 1.39 e.
Proporţiile şi dimensiunile simbolurilor grafice sunt date în SR EN ISO 1302:2002.
c
a
Fig. 1.40 Indicaţii adăugate simbolurilor grafice
e d b

Indicaţiile referitoare la starea suprafeţei trebuie dispuse în raport cu simbolul grafic ca în

fig. 1.40, în care:
a - se referă la valoarea rugozităţii în micrometri, precedată de simbolul parametrului Ra
sau un alt simbol al parametrului de rugozitate, urmat de valoarea acestuia în micrometri; dacă
lungimea de bază este alta decât cea dată în standard, aceasta se înscrie în faţa simbolului
parametrului, separată de acesta de o bară; exemplu, 0,8 / Ra 1,6 ;
b – se referă la valoarea celui de al doilea parametrul de rugozitate, de exemplu, Rz, (dacă
e cazul) precedată de simbolul parametrului;
c - este în legătură cu procedeul de fabricaţie, tratament, acoperire sau alte condiţii
referitoare la fabricaţie;
d - se referă la direcţia neregularităţilor suprafeţei;
e - reprezintă, atunci când este necesar, adaosul de prelucrare.
2
 Legat de valorile parametrilor de rugozitate specificaţi trebuie precizate următoarele:

 dacă este specificată o singură valoare, ea reprezintă limita superioară a parametrului de

rugozitate utilizat;
 dacă este necesar să fie specificate limitele superioară şi inferioară ale parametrului de
rugozitate, aceste valori se înscriu una sub cealaltă, precedate de literele U pentru limita superioară
respectiv L pentru limita inferioară (fig. 1.41 a);

U Ra 3,2 L Ra 1,6
L Ra 1,6

a) b)
Fig. 1.41 Exemple de înscriere a rugozităţii

 dacă este necesar să fie specificată numai limita inferioară a parametrului de rugozitate,
aceasta se înscrie ca în fig. 1.41 b;
 valorile numerice ale parametrilor de rugozitate (valori maxime şi/sau minime, limita
superioară şi/sau inferioară) trebuie alese dintre valorile preferenţiale indicate în tabelele 1.19 şi
1.20.
Dacă este necesar să fie indicată direcţia neregularităţilor suprafeţei prelucrate şi în special
direcţia striaţiilor, simbolul grafic corespunzător se adaugă în zona “d” a simbolului stării
suprafeţei. Direcţia striaţiilor este direcţia neregularităţilor predominante ale suprafeţei, care
rezultă în general din procedeul de fabricaţie utilizat.
Simbolurile grafice pentru neregularităţile uzuale ale suprafeţei sunt indicate în tabelul
1.21, conform standardului SR EN ISO 1302:2002.
Cu privire la aşezarea simbolului grafic pe suprafeţele piesei trebuie precizate câteva reguli:
 simbolul grafic şi indicaţiile care îi sunt asociate trebuie dispuse astfel încât să poată fi
citite de jos sau din dreapta desenului;
 dacă este necesar, simbolul grafic poate fi amplasat pe suprafaţă prin intermediul unor linii
ajutătoare, terminate cu o săgeată;
 simbolul grafic trebuie utilizat doar o singură dată pe o suprafaţă şi, dacă este posibil, pe
aceeaşi proiecţie pe care figurează cota care defineşte dimensiunea sau poziţia acestei suprafeţe;
 dacă o aceeaşi stare a suprafeţei este impusă pe majoritatea suprafeţelor unei piese,
simbolul grafic general corespunzător acestei stări a suprafeţei trebuie urmat de un simbol grafic
de bază între paranteze, fără nicio altă indicaţie (v. exemplu de la nr. crt. 2 din tabelul 1.22);
simbolurile grafice ale stării suprafeţei diferite de simbolul general trebuie înscrise pe suprafeţele
corespunzătoare;

3
 Tabelul 1.21 Simboluri grafice pentru direcţia neregularităţilor de pe suprafeţele prelucrate
Simbol
Interpretare Exemple
grafic

Paralel cu planul de proiecţie a suprafeţei pe care

=
figurează simbolul

Perpendicular pe planul de proiecţie a suprafeţei


pe care figurează simbolul

Încrucişat-înclinat faţă de planul de proiecţie a

X
suprafeţei pe care figurează simbolul

M În mai multe direcţii

Aproximativ circular faţă de centrul suprafeţei

C
pe care figurează simbolul

Aproximativ radial faţă de centrul suprafeţei pe

R
care figurează simbolul

P Striaţii speciale, nedirecţionate sau protuberante

În tabelul 1.22 sunt date câteva exemple de indicare a rugozităţii suprafeţelor pe desenele tehnice.

Tabelul 1.22 Exemple de indicare a rugozităţii pe desene

Nr.
Condiţii Exemple
crt.
Rugozitatea suprafeţei între
Ra  50m şi Ra  12,5m ; direcţia Frezat
4/Ra 50
1 striaţiilor aprox. circulară faţă de centru; C Ra 12.5
procedeu de prelucrare frezat; lungime
de bază 4 mm

Rugozitatea este Ra  2,5m pe toate

suprafeţele, cu excepţia celor două
suprafeţe care trebuie să aibă rugozitatea
2
Rz  6,4 m , respectiv Rz  1,3m
(între paranteze rotunde se înscrie
simbolul general)

4
 Rugozitatea este Ra  2,5m pe toate
suprafeţele, cu excepţia celor două
suprafeţe care trebuie să aibă rugozitatea
3
Rz  6,6m , respectiv Rz  1,7 m
(rugozităţile Rz sunt specificate explicit
între paranteze rotunde)
Starea suprafeţei obţinute prin
rectificare; Ra  1,6m limitată de 5/ Ra 1,6
4 Rz max  6,3m ; lungimea de bază 5 Rz 6,3 max
mm; direcţia striaţiilor aproximativ
perpendiculară pe planul de proiecţie
Tratament de suprafaţă fără prelucrare; Fe/Ni 20 p Crr
5 acoperire nichel/crom; rugozitate Rz 3,2
Rz  3,2 m pe toate suprafeţele

Notarea stării suprafeţei şi cotarea pot fi Rz3,2

6 Ø85H7
combinate pe aceeaşi linie de cotă
Rz1,6
Ø85h6

Starea suprafeţei şi cotarea pot fi

indicate:
7 - împreună pe o linie de cotă;
- separat pe o linie ajutătoare şi
respectiv pe o linie de cotă

5
 TOLERANŢELE ŞI CONTROLUL PIESELOR ŞI ASAMBLĂRILOR FILETATE

Piesele filetate sunt organe de asamblare demontabile utilizate frecvent în construcţia de

maşini şi aparate.
După forma şi dimensiunile profilului, filetele se împart în: filete metrice normale, filete
metrice fine, filete pentru ţevi, filete trapezoidale, filete ferăstrău, filete rotunde etc.
În funcţie de destinaţia pieselor filetate se deosebesc: filete de fixare, folosite la
asamblarea a două sau mai multe piese şi filete de mişcare, folosite pentru a deplasa o anumită
piesă.
În mod obişnuit, filetele de fixare au un profil triunghiular, cu vârfuri teşite, iar filetele pentru
transmiterea mişcării au profil trapezoidal sau pătrat.
Asamblarea filetată este formată dintr-un alezaj filetat, denumit generic piuliţă şi un arbore
filetat, denumit generic şurub (fig.9.1).

Fig.9.1 - Elementele filetului metric ISO

9.1 Elementele dimensionale ale filetelor metrice ISO de uz general

Profilul filetului se găseşte într-un plan axial al filetului şurubului şi piuliţei (fig.9.1).
Profilul nominal al filetului este profilul teoretic care defineşte dimensiunile nominale, de
bază, ale filetului (diametrul exterior, diametrul mediu, diametrul interior).

Fig.9.2 - Profilul nominal al filetului metric ISO [STAS 6371-73]

Profilul nominal al filetului metric ISO de uz general, stabilit prin STAS 6371-73, este
definit de următorii parametrii (fig.9.2):
6
 – diametrul exterior al filetului, notat cu D pentru piuliţă şi cu d pentru şurub, este diametrul
cilindrului tangent la fundurile filetului la piuliţă, respectiv la vârfurile filetului la şurub;
– diametrul interior al filetului, notat cu D1 pentru piuliţă şi cu d1 pentru şurub, este
diametrul cilindrului tangent la vârfurile filetului la piuliţă, respectiv la fundurile filetului la şurub;
– diametrul mediu al filetului, notat cu D2 pentru piuliţă şi cu d2 pentru şurub, care este,
teoretic, diametrul cilindrului imaginar coaxial cu filetul cilindric, ale cărui generatoare
intersectează profilul filetului astfel încât lăţimea golului să fie egală cu jumătatea pasului nominal;
– pasul filetului p este distanţa pe o dreaptă paralelă cu axa suprafeţei filetate dintre
punctele omoloage de pe două flancuri paralele consecutive, situate în acelaşi plan axial şi de
aceeaşi parte a axei filetului;
– unghiul filetului () este unghiul măsurat într-un plan axial, cuprins între două flancuri
adiacente ale profilului filetului.(Unghiul filetului are valoarea =60).
– înălţimea triunghiului generator al filetului H este distanţa, în direcţie perpendiculară
pe axa filetului, dintre vârful şi baza triunghiului generator;
– înălţimea profilului nominal H1 este distanţa într-un plan axial, în direcţie perpendiculară
pe axa filetului, dintre vârful şi fundul filetului.

Dintre aceşti parametri ai filetului, trei au un rol important din punct de vedere funcţional:
diametrul mediu D2 al filetului piuliţei respectiv d2 al filetului şurubului (în care D2=d2), pasul p şi
unghiul flancurilor . Cei trei parametri sunt legaţi reciproc prin anumite relaţii, ceea ce impune
ca la stabilirea toleranţei diametrului mediu, de exemplu, să se ţină seama de abaterile de pas şi
de unghi de profil, pentru a se asigura o îmbinare corespunzătoare între şurub şi piuliţă.
Stabilirea toleranţelor pentru piesele filetate are drept scop să asigure
interschimbabilitatea fără sortare şi ajustare a pieselor filetate, rezistenţa normală a acestora în
porţiunile filetate şi un contact cât mai bun între suprafeţele filetate asamblate pe toată înălţimea
filetului şi pe toată lungimea de înşurubare.

9.2 Toleranţele şi ajustajele filetelor metrice ISO de uz general

9.2.1 Sistemul de toleranţe pentru ajustajele cu joc

Sistemul de toleranţe pentru ajustajele cu joc ale filetelor metrice ISO de uz general, cu
diametre nominale de la 1 la 600 mm, este stabilit prin STAS 8165-82.
Simbolurile utilizate pentru diferitele elemente ale filetului, conform STAS 8165-82, sunt:
– TD1 , TD2 , Td , Td2 - pentru toleranţele la diametrele D1, D2, respectiv d şi d2;
– EI, ES - pentru abaterea inferioară, respectiv abaterea superioară la diametrele filetului
interior;
– ei, es - pentru abaterea inferioară, respectiv abaterea superioară la diametrele filetului
exterior.
Sistemul de toleranţe dat stabileşte:
– toleranţele la diametrele filetului, definite prin treptele de precizie;
– poziţia câmpurilor de toleranţă ale filetului, definite prin abaterile fundamentale;
– câmpurile de toleranţă recomandate, reprezentând o selecţie a combinaţiilor între treptele
de precizie şi poziţiile câmpurilor de toleranţă; ele sunt stabilite pe trei clase de execuţie a filetului
(fină, mijlocie şi grosolană) şi pentru trei grupe de lungimi de înşurubare (scurtă, normală şi
lungă);
– abaterile limită la diametrele filetului pentru câmpurile de toleranţă recomandate, calculate
pe baza toleranţelor şi a abaterilor fundamentale stabilite.
7
 Pentru fiecare din cele două elemente importante ale filetului - diametrul mediu şi
diametrul interior, în cazul filetului interior, sau diametrul exterior, în cazul filetului exterior - se
prevăd treptele de precizie indicate în tabelul 9.1.
Tabelul 9.1
În Filet Diametru Treapta de general, treapta de precizie 6 se prescrie pentru
clasa l filetului precizie de execuţie mijlocie şi pentru grupa de
Interior D1, 4; 5; 6; 7; 8 înşurubare normală, treptele de precizie sub 6
se D2 4; 5; 6; 7; 8 prescriu filetelor din clasa de execuţie fină şi din
grupa Exterio d 4; 6; 8 de lungimi de înşurubare scurtă, iar treptele de
r precizie peste 6 sunt destinate filetelor din clasa
de d2 3; 4; 5; 6; 7; 8; execuţie grosolană şi din grupa de lungimi de
9 înşurubare lungă.
Poziţiile câmpurilor de toleranţă faţă de
profilul nominal al filetului sunt determinate, prin analogie cu toleranţele pieselor cilindrice netede,
de abaterile fundamentale: abaterea inferioară EI a diametrului filetului interior şi abaterea
superioară es a diametrului filetului exterior. În acelaşi timp, aceste abateri fundamentale
determină şi jocul minim al asamblării filetate.
Standardul a stabilit următoarele poziţii ale câmpurilor de toleranţă:
– pentru filetul interior: G şi H (fig.9.3);
– pentru filetul exterior: g, f şi e şi h (fig.9.4).
Aceste poziţii ale câmpurilor de toleranţă permit o asamblare uşoară şi, când este
necesar, aplicarea unui strat acoperitor de protecţie pe spirele filetului.

Fig.9.3 - Poziţia câmpurilor de toleranţă ale diametrelor filetului interior

Poziţiile H şi g sunt socotite normale şi împreună dau un ajustaj cu joc minim (jmin>0), care
asigură o asamblare uşoară şi o deteriorare minimă a filetului prin înşurubare.
Valorile abaterilor fundamentale pentru diametrele filetelor interioare şi exterioare sunt
date în tabelul 3 din STAS 8165-82, în funcţie de pasul p care poate avea valori de la 0,2 până la
6 mm.
În ceea ce priveşte mărimea câmpului de toleranţă, standardul stabileşte toleranţe la
diametrele filetului interior şi ale filetului exterior pentru treptele de precizie date în tabelul 9.1. Nu
se stabilesc toleranţe la diametrul exterior (D) al filetului interior şi la diametrul interior (d1) al
filetului exterior.

8
 Fig.9.4 - Poziţia câmpurilor de toleranţă ale diametrelor filetului exterior

Câmpul de toleranţă al diametrului unui filet se simbolizează prin cifra care indică treapta
de precizie, urmată de litera care indică poziţia câmpului de toleranţă, de exemplu, 6g, 7H etc.
STAS 8165-82 recomandă să se utilizeze câmpurile de toleranţă date în tabele 9 şi 10.
Alte câmpuri de toleranţă ce pot rezulta din combinarea treptelor de precizie date în tabelul 1 cu
poziţiile câmpurilor de toleranţă menţionate mai sus nu pot fi utilizate decât în cazuri speciale,
fundamentate tehnic şi economic.
Simbolul câmpului de toleranţă al unui filet se compune din simbolul câmpului de toleranţă
al diametrului mediu, urmat de simbolul câmpului de toleranţă al diametrului exterior, în cazul
filetului exterior, sau al diametrului interior, în cazul filetului interior. Dacă simbolul câmpului de
toleranţă al diametrului exterior al filetului exterior, respectiv al diametrului interior al filetului
interior este acelaşi cu simbolul câmpului de toleranţă al diametrului mediu, simbolul câmpului de
toleranţă se scrie o singură dată.
Avându-se în vedere aceste prevederi şi cele indicate în STAS 139-79 notarea filetelor pe
desen se face ca în exemplele următoare:
1) M12 - 5g6g, care înseamnă filet exterior (şurub), metric, cu diametrul nominal d=12 mm,
având pentru diametrul mediu câmpul de toleranţă 5g şi pentru diametrul exterior câmpul de
toleranţă 6g;
2) M16x1,5 - 6H, care înseamnă filet interior (piuliţă), metric, cu diametrul nominal D=16 mm,
pasul filetului p=1,5 mm, având pentru diametrul mediu şi pentru diametrul interior câmpul de
toleranţă 6H;
3) M20 x2 LH - 6e, care înseamnă filet exterior, metric, cu diametrul nominal d=20 mm,
pasul filetului p=2 mm, sensul filetului este stânga (LH), având pentru diametrul mediu şi pentru
diametrul exterior câmpul de toleranţă 6e.
În cazul filetelor metrice cu pas normal, valoarea pasului nu se indică (vezi exemplul 1),
iar sensul dreapta (RH) se indică numai în cazul în care o aceeaşi piesă este prevăzută şi cu filet
dreapta şi cu filet stânga.
Dacă este necesar, lungimea de înşurubare la care se referă toleranţa se indică, în
milimetri, după notarea filetului, ca în exemplul M12x1 - 7g6g - 30 (lungimea de înşurubare este
30 mm). Lungimea de înşurubare normală nu se indică în notarea filetului. Lungimile de
înşurubare sunt date în STAS 8165-82, tabelul 4, în funcţie de diametrul nominal şi de pasul
filetului.
Simbolul unui ajustaj filetat este compus din simbolul câmpului de toleranţă al filetului
interior, urmat, după o linie oblică , de simbolul câmpului de toleranţă al filetului exterior; exemplu
M20x2 - 6H/5g6g.

9
 În principiu, oricare dintre câmpurile de toleranţă recomandate pentru filetul interior poate
fi combinat cu oricare din câmpurile de toleranţă recomandate pentru filetul exterior, dar se
preferă ajustajele de tipul H/g, H/h sau G/h, care asigură o înşurubare suficientă.

9.2.2 Sistemul de toleranţe pentru ajustajele cu strângere

În anumite cazuri de funcţionare ale asamblărilor filetate este necesar să se utilizeze şi

ajustaje cu strângere sau ajustaje intermediare. În STAS 5792 -90 este dat sistemul de toleranţe
pentru ajustajele cu strângere ale filetelor metrice ISO de uz general, cu diametre nominale de la
5 la 45 mm şi valori ale pasului cuprinse între 0,8 şi 3 mm (tabelul 1 din standard). Standardul se
referă la ajustajele filetate realizate prin înşurubarea prezoanelor din oţel în piese cu filet interior,
executate din oţel, aliaje de înaltă rezistenţă şi aliaje de titan, fontă sau aliaje de aluminiu şi
magneziu, fără utilizarea concomitentă a unui mod de fixare suplimentară.
Lungimile de înşurubare considerate sunt:
 Lş= 1d la 1,25d, pentru înşurubare în oţel, aliaje de înaltă rezistenţă şi aliaje de titan;
 Lş= 1,25d la 1,5 d, pentru înşurubarea în fontă;
 Lş= 1,5 la 2d, pentru înşurubare în aliaje de aluminiu şi magneziu.

În fig.9.5 sunt date poziţiile câmpurilor de toleranţă faţă de profilul nominal (indicat cu linie
continuă groasă), determinate de abaterile fundamentale şi de toleranţele la diametrele filetului.
Diametrul exterior al filetului interior (D) nu are abaterea superioară precizată. Abaterile limită se
consideră de la profilul nominal al filetului măsurate pe direcţie perpendiculară pe axa filetului.
Poziţiile câmpurilor de toleranţă şi treptele de toleranţe standardizate sunt date în tabelul
9.2. Valorile abaterilor fundamentale, pentru filetul interior şi pentru cel exterior sunt date în tabelul
4 din standard, iar valorile toleranţelor Td 2 (pentru treptele de precizie 2; 3) şi TD2 (treapta 2 de
precizie), sunt date în tabelul 5 din standard. Valorile toleranţelor la diametrul exterior al filetului
exterior Td şi la diametrul interior al filetului interior TD1 se iau din STAS8165-82.

10
 Fig.9.5 - Poziţiile câmpurilor de toleranţă ale filetului interior şi ale filetului exterior la ajustajele
cu strângere [STAS 5792-90]

Tabelul 9.2
Poziţiile câmpurilor de toleranţă şi treptele de toleranţe pentru ajustajele cu strângere [STAS
5792-90]
Pasul, P
Filet Diametru până la 1,25 mm peste 1,25 Treapta de
l filetului mm toleranţe
Poziţia câmpului de toleranţă
Exterio d e c 6
r
d2 n; p; r 2; 3
D H -
Interior D2 H 2
D1 D C 4; 5

În tabelul 9.3 se dau clasele de toleranţe şi ajustajele cu strângere standardizate. Cifrele

din paranteză indică numărul grupelor de sortare, iar ajustajele marcate cu asterisc se obţin prin

11
sortarea filetului exterior şi filetului interior pe grupe, după diametrul mediu. Asamblarea pieselor
trebuie să se facă din grupe de sortare de acelaşi ordin.

Tabelul 9.3
Clasele de toleranţe şi ajustajele cu strângere ale filetelor [STAS 5792-90]
Clasă de toleranţe Condiţii
suplimenta-
Filet Filet interior Ajustaj re de sortare
Materialul piesei exterior
cu filet Pasul, P
interior până la peste până la peste 1,25
1,25 mm 1,25 mm 1,25 mm mm
Fontă şi aliaje 2r 2H5D 2H5C 2H5D/2r 2H5C/2r _
de aluminiu
Fontă şi aliaje 2H5D(2)/ 2H5C(2)/ Sortare pe
de aluminiu şi 3p(2) 2H5D(2) 2H5C(2) 3p(2)* 3p(2)* două grupe
magneziu
Oţel, aliaje de 2H4D(3)/ 2H4C(3)/ Sortare pe trei
înaltă rezistenţă 3n(3) 2H4D(3) 2H4C(3) 3n(3)* 3n(3)* grupe
şi aliaje de titan

Se admite utilizarea ajustajelor formate prin combinarea claselor de toleranţe 3p şi 3n,

fără sortare pe grupe, cu clasele de toleranţe 2H5D şi 3H5C conform STAS 5792-90, cu clasa de
toleranţe 3H6H conform STAS 11432-90, precum şi cu clasele de toleranţe pentru filetul interior
STAS 8165-82. Ajustajele respective fiind intermediare, utilizarea lor necesită o verificare
suplimentară şi, în anumite cazuri, elemente de fixare suplimentară.
Notarea claselor de toleranţe şi a ajustajelor se face conform STAS 8165-82, cu
precizarea că în notare nu se indică simbolul clasei de toleranţe a diametrului exterior al filetului
exterior; de exemplu: M12 -2H5C(2)/3p(2).

9.2.3 Sistemul de toleranţe pentru ajustajele intermediare

În STAS 11432-90 este dat sistemul de toleranţe pentru ajustajele intermediare ale
filetelor metrice ISO de uz general, cu profilul nominal şi cu dimensiunile nominale de la 5 la 45
mm. Standardul se referă la ajustajele filetate realizate prin înşurubarea prezoanelor din oţel în
piese cu filet interior executate din oţel, fontă sau aliaje de aluminiu şi magneziu, cu utilizarea
concomitentă a unui mod de fixare suplimentară (nu se referă la piese executate din oţel inoxidabil
crom-nichel şi nici la ajustajele care funcţionează la temperaturi de peste 473 °K).

12
 Fig.9.6 - Poziţiile câmpurilor de toleranţă ale filetului interior şi ale filetului exterior la ajustajele
intermediare [STAS 11432-90]

În tabelul 1 din standard, se dau diametrele nominale şi paşii filetelor utilizate, indicându-
se diametrele nominale preferenţiale.
Lungimile de înşurubare prevăzute sunt:
 Lş= 1d la 1,25d, pentru înşurubare în oţel;
 Lş= 1,25d la 1,5 d, pentru înşurubarea în fontă;
 Lş= 1,5 la 2d, pentru înşurubare în aliaje de aluminiu şi magneziu.
Poziţiile câmpurilor de toleranţă pentru diametrele filetului exterior (d2, d) şi pentru
diametrele filetului interior (D2, D1) sunt date în fig.9.6.
Abaterile limită se consideră faţă de profilul nominal al filetului, indicat cu linie groasă, pe
direcţie perpendiculară pe axa filetului.
Poziţiile câmpurilor de toleranţă şi treptele de toleranţe standardizate sunt date în tabelul
9.4. Valorile abaterilor fundamentale la diametrul exterior al filetului exterior (d) şi la diametrele
exterior (D), mediu D2 şi interior (D1) ale filetului interior se iau din STAS 8165-82. Pentru
diametrul mediu al filetului exterior (d2), valorile abaterilor fundamentale sunt date în tabelul 4 din
STAS 11432-90. Abaterea superioară la diametrul exterior al filetului interior (D) nu este
standardizată.

13
 Tabelul 9.4
Poziţiile câmpurilor de toleranţă şi treptele de toleranţe pentru ajustajele intermediare
Filet Diametrul Diametrul Poziţia câmpului Treapta de
filetului nominal al de toleranţă toleranţe
filetului d, mm
Exterior d de la 5 la 45 g 6
d2 de la 5 la 16 jk; m 2; 4
de la 18 la 30 j; m 2; 4
de la 33 la 45 jh 4
D de la 5 la 45 H -
Interior D 2 de la 5 la 30 H 3; 4; 5
de la 33 la 45 H 5
D1 de la 5 la 45 H 6

Valorile toleranţelor Td 2 (pentru treptele de precizie 2; 3) şi TD2 (pentru treptele de precizie

3; 4; şi 5), sunt date în tabelul 5 din STAS 11432-90. Valorile toleranţelor la diametrul exterior al
filetului exterior Td şi la diametrul interior al filetului interior TD1 se iau din STAS 8165-82.
În tabelul 9.5 se dau clasele de toleranţe şi ajustajele intermediare standardizate.
Se admite utilizarea ajustajului 3H6H/2m fără utilizarea unui mod de fixare suplimentară,
precum şi ajustajele intermediare formate prin combinarea claselor de toleranţă ale filetului
exterior conform STAS 11432-90 şi STAS 5792-90 cu clasele de toleranţe ale filetului interior
conform STAS 11432-90, STAS 5792-90 şi STAS 8165-82. Utilizarea unor astfel de ajustaje
necesită o verificare suplimentară.
Notarea claselor de toleranţe şi a ajustajelor, se face conform STAS 8165-82, cu
precizarea că în notare nu se indică simbolul clasei de toleranţe 6g a diametrului exterior al
filetului exterior, deoarece este constant; de exemplu: M12 -4H6H/4jk.
Tabelul 9.5

Clasele de toleranţe şi ajustajele intermediare ale filetelor [STAS 11432-90]

Diametrul Materialul piesei Filet exterior Filet interior
nominal d, mm cu filet Ajustaj
de la până la interior Clasă de toleranţe
5 16 Oţel 2m; 4jk 3H6H;4H6H 3H6H/2m;
4H6H/4jk
Fontă, aliaje de
aluminiu şi 2m; 4jk 3H6H;5H6H 3H6H/2m;
magneziu 5H6H/4jk
18 30 Oţel 2m; 4j 3H6H;4H6H 3H6H/2m;
4H6H/4j
Fontă, aliaje de
aluminiu şi 2m; 4j 3H6H;5H6H 3H6H/2m;
magneziu 5H6H/4j
33 45 Oţel, fontă, aliaje
de aluminiu şi 4jh 5H6H 5H6H2/4jh
magneziu
Valorile numerice ale abaterilor limită la diametrele filetului exterior şi la diametrele filetului
interior sunt date în tabelul 9, respectiv tabelul 10, din STAS 11432-90.

14