INMA BUCURETE

SUPORT DE CURS

PRECIZIA PRELUCRARII PIESELOR

mai-iunie 2011

Suport de curs Precizia prelucrarii pieselor

PRECIZIA PRELUCRARII PIESELOR 1. Generalitati Dupa orice prelucrare prin aschiere raman pe suprafetele pieselor o serie de asperitati sau microneregularitati care depind de felul operatiei de prelucare, de regimul de aschiere, natura materialului etc. Ansamblul microneregularitatilor unei suprafetei rezultate n urma unui proces tehnologic si care nu sunt abateri de la forma geometrica a piesei se numeste rugozitate . Rugozitatea suprafetelor se masoara in micrometri (1m=0,001mm) ntr-o sectiune perpendiculara pe suprafata se obtine profilul microneregularitatilor (fig. 1).

Fig.1 Profilul neregularitatilor unde: -y P max naltimea maxima a proeminentelor profilului; reprezinta distanta dintre punctul cel mai de sus al profilului si linia medie; -y V max adancimea maxima a golurilor profilului; reprezinta distanta dintre punctul cel mai de jos al profilului si linia medie. Indicatorii rugozitatii (parametrii de profil) sunt: Ry naltimea maxima a neregularitatilor (distanta dintre linia proeminentelor si linia golurilor): Ry = y P max + y V max (1) Rz naltimea medie a neregularitatii (media valorilor absolute ale naltimilor celor mai de sus 5 proeminente si ale celor mai de jos cinci goluri n limitele lungimii de baza (fig. 2): profilului n 10 puncte

Rz =

YPi + YVi
i =1 i =1

(2)

Suport de curs Precizia prelucrarii pieselor

Fig.2. Profilul neregularitatilor n 10 puncte Ra - media aritmetica a valorilor absolute ale abaterilor profilului n limitele lungimii de baza (fig. 3); calculata cu relatia (3):

1l 1 n Ra = y ( x ) dx yi l0 n i =1

(3)

Fig.3. Abaterea medie a neregularitatilor - Ra S m pasul mediu al neregularitatilor S pasul mediu al proeminentelor locale

Fig.4. S m pasul mediu al neregularitatilor S pasul mediu al proeminentelor locale Rugozitatea poate fi exprimata si prin clasa de rugozitate, fiind standardizate 14 clase de rugozitate, simbolizate cu N0, N1, N2,N13. n tabelele 1 si 2 sunt date valorile numerice preferentiale (n m) ale parametrilor de rugozitate, stabilite n SR ISO 4287:2000:

Suport de curs Precizia prelucrarii pieselor

Valorile parametrului Ra in functie de procedeele tehnologice de prelucrare conform SR EN ISO 1302:2002 sunt indicate in tabelul 3.

Suport de curs Precizia prelucrarii pieselor

Exemple de alegere a rugozitatii suprafetei Ra n diferitele domenii ale constructiei de masini: Ra 50 Ra 100: suprafete grosolane, neprelucrate, curatate. Ex: piese turnate, suprafete forjate, laminate, matritate, taiate, ambutisate, gauri fara importanta Ra 12,5 Ra 25: suprafete de contact grosolane, fara miscare. Ex. suprafete de asezare la piesele mari si grele, suprafete cu conditii de aspect, piese turnate n cochilii Ra 6,3: suprafete de contact nesolicitate si fara centrare, suprafete exterioare. Ex. etansari cu garnituri nemetalice, filete la toate organele de asamblare, uzuale si semiprecise; Ra 3,2: transmisii cu uzura reduse. Ex. fusuri si lagare de transmisii normale, gauri de centrare, suprafetele laterale ale flancurilor danturii rotilor melcate, conice si de lant, ale filetelor , ale canalelor la rotile pentru curea trapezoidale; Ra 1,6: suprafete de ghidare si de centrare la miscari periodice. Ex: alezajele gaurilor de alunecare, arbori si alezaje la reductoare, suprafete de contact la carcase de fonta; Ra 0,80: uzura redusa la viteze si tensiuni de contact reduse la forte axiale, suprafete de centrare. Ex. suprafete de etansare pentru garnituri de pasla, suprafete de alunecare la pene paralele, cuzineti rectificati, piulite la transmisii cu filet; Ra 0,40: uzura redusa la viteze si tensiuni de contact mijlocii, suprafete de centrare, suprafete care urmeaza sa fie cromate, nichelate etc. Ex. suprafete de alunecare la pene, suprafata cilindrica a pistoanelor, fusurilor, suprafete de etansare etc. Ra 0,20: suprafete supuse la frecare si de uzura carora depinde si precizia de lucru a mecanismului. Ex. lagare la arbori cotiti si la arbori cu cama, fusuri de manivela etc. Alte rugozitati: Ra 0,10; Ra 0,05; Ra 0,025; Ra 0,012. Rugozitatea se masoara n [m] n cazul prelucrrilor mecanice, se recomanda utilizarea urmtoarelor valori ale rugozitatii (Ra) pentru prelucrari de degrosare: 25, 50, 100 m; pentru prefinisari: 3,2; 6,3; 12,5 m; pentru finisari: 0,4; 0,8; 1,6 m; pentru super finisari: 0,012, 0,025; 0,05; 0,10 m n functie de procedeul de prelucrare , pot exista si unele abateri de la ceste recomandari. Aparate pentru controlul rugozitatii si domeniilor de masurare: profilograf, optimetru.

Suport de curs Precizia prelucrarii pieselor

2. Notarea starii suprafetelor Starea suprafetelor indicata pe desen reprezinta starea finita a suprafetelor (inclusiv tratamente termice si termochimice, acoperiri metalice, etc.), nainte de vopsire si lacuire; 2.1 Simboluri Simbolurile utilizate pentru indicarea rugozitatii suprafetelor sunt prezentate n SR EN ISO 1302:2002. Aceste simboluri sunt cele reprezentate in fig. 5:

Fig. 5. Simbolurile utilizate pentru indicarea rugozitatii suprafetelorSR EN ISO 1302:2002 a) simbolul de baza b) simbolul se foloseste cand ndepartarea de material este obligatorie; c) simbolul se foloseste atunci cand se interzice ndepartarea de material. Acest simbol se foloseste si pe desenele de operatii pentru a arata ca o suprafata trebuie sa ramana n aceeasi faza ca la operatia precedenta; d) daca trebuie sa fie indicate caracteristicile speciale ale suprafetei atunci la bratul cel mai lung al simbolului de baza se completeaza cu o linie e) daca pentru toate suprafetele piesei este ceruta aceeasi stare a suprafetei. 2.2. Indicarea rugozitatii -Valoarea numerica a parametrului Ra, exprimata in micrometri, se inscrie deasupra simbolurilor:

Fig.6. Exemple de indicare a rugozitatii suprafetelor. Semnificatii: a) nu implica nici un fel de limitare de catre proiectant a procedeului de obtinere a suprafetei; b) implica obligativitatea obtinerii suprafetei printr-o operatie finala de prelucrare cu indepartare de material; c) implica obligativitatea obtinerii ei printr-o operatie finala de prelucrare fara indepartare de material d) indica valorile limita admisibile ale parametrului Ra, a1 -valoarea maxima, a2valoarea minima;
6

Suport de curs Precizia prelucrarii pieselor

e) exemplu de indicare a unui anumit procedeu de prelucrare finala 2.3. Dispunerea indicatiilor privind notarea starii suprafetelor fata de simboluri

Fig. 7 Dispunerea indicatiilor privind notarea starii suprafetelor a valorile rugozitatii Ra, n m, precedate de simbolul parametrului Ra sau alte simboluri urmate de valorile lor; b procedeul tehnologic, tratament, acoperire sau alte conditii referitoare la fabricatie; c naltimea neregularitatilor, n m, precedata de simbolul parametrului, sau lungimea de baza, n mm (pentru Ra, Rz, Ry aceasta valoare a lungimii de baza se omite cand aceasta este cea prevazuta de standard); d forma neregularitatilor suprafetei; Tabelul 4. e adaosul de prelucrare; f valorile rugozitatii diferite de Ra, n m, precedata de simbolul parametrului Simboluri pentru reprezentarea orientarii neregularitatilor Tabelul 4

Suport de curs Precizia prelucrarii pieselor

2.4. Reguli de indicare pe desen a) Notarea starii suprafetelor se dispune pe desen astfel incat simbolurile si indicatiile complementare sa poata fi citite de jos in sus si din dreapta desenului, fara a fi intrerupte sau intretaiate de linii de cota sau ajutatoare; b) Simbolurile se amplaseaza, dupa caz, pe liniile de contur, pe linii ajutatoare (fig.7a); c) Nu se admite ca simbolurile sa fie amplasate pe linii de contur acoperite (linie intrerupta) sau pe linii de cota; d) Notarea starii unei suprafete se indica o singura data si numai pe una din proiectii (fig.7b);

a) Fig. 7. Exemple cu notarea starii suprafetelor

b)

e) Daca toate suprafetele au aceeasi stare notarea starii se specifica numai deasupra indicatorului sau la conditiile tehnice; f) Pentru suprafetele cu stari diferite starea majoritara se specifica deasupra indicatorului (fig.8); Simbolurile grafice ale starii suprafetei diferite de simbolul general trebuie nscrise pe suprafetele corespunzatoare.

Suport de curs Precizia prelucrarii pieselor

Fig. 8. Exemple de notare a rugozitatii pentru suprafetele cu stari diferite

1)

rugozitate generala cu excepia celorlalte indicaii; 2) toate suprafetele au a caror stare nu este indicata au aceeasi stare, si anumea cea din paranteze; 3) simbolul general este urmat in paranteze de rugozitatile nscrise pe suprafeele corespunztoare

g)

Notarea partilor diferite ale unei aceleasi suprafete care au stari diferite

Fig.9. Exemple de notare a rugozitatii pentru parti diferite ale unei aceleasi suprafete h) Notarea starii suprafetelor identice care se repeta pe un desen se indica o singura data acolo unde este cotat elementul, cat mai aproape de cota:

Fig.10. Exemple de notare a starii suprafetelor identice care se repeta pe un desen i) Notarea suprafetelor care formeaza ajustaje, reprezentate asamblat, se face pentru fiecare dintre suprafete, chiar daca au aceeasi stare:

Fig.11. Notarea suprafetelor care formeaza ajustaje

Suport de curs Precizia prelucrarii pieselor

Exemple:

Plasarea rugozitatii pe elemente cu dimensiuni reduse

10

Suport de curs Precizia prelucrarii pieselor

11