Curs 3 Puntea spate: poate fi: -nemotoare-cand preia fortele si cuplurilece actioneaza asupra rotilorsi le transmit caroseriei(fig.

1a) -motoare-transmit in plus cuplul de la transmisia longitudinala la roti, realizand si amplificarea cuplului (fig. 1b).

In functie de modul in care oscilatiile unei rotiinfluenteaza miscarea celeilalte roti, puntea poate fi:-rigida(fig.2a)-punte motoare, rigida; -independenta;- nemotoare, (fig 2b) -motoare, (fig. 2c)

b)
Fig. 2. Tipuri de punti spate a-punte spate motoare, rigida; b-punte spate nemotoare,independenta; c-punte spate motoare , independenta 1- carterul puntii spate; 2- arcuri; -brat

!untea spate motoare contine: --transmisia principala, (centrala) -diferentialul, -arborii planetari si butucii rotilor

1. Transmisia centrala, (principala), are rolul de a amplifica momentul de la transmisia longitudinala si de a-l transmite , prin intermediul diferentialului, arborilor planetar" si apoi rotilor motoare. Transmisia este formata , obisnuit, din unul sau mai multe angrena#e (conice sau cilindrice)care pot fi montate inainte (fig. a,b,e) sau dupa diferential (fig. c,d). In functie de numarul si dispunerea angrena#elor transmisiile pot fi: simple (fig a); duble (fig. b,c,d): comple$e (fig. e).

Fig . . %c&eme cinematice ale transmisiei principale a-transmisie principala simpla; b,c ,d 'transmisii principale duble; e- transmisie principala compusa; 1flansa de antrenare; 2-arborele pinionului de atac; -pinion de atac; (,)-carcase; *-coroana conica; +arbore planetar; ,-diferential; - 1.,1./, 11, 12-roti dintate cilindrice; 1 -roti dintate baladoare; 1(pinion planetar; 1*-sateliti; 1+-roata dintata cu dantura interioara; 1,-tamburul rotii Transmisia principala simpla ( fig. a), este formata din pinionul de atac, , si din coroana conica ,*, fi$ate pe carcasa diferentialului, ,. 0e obicei pinionul de atac este realizat dintr-o bucata cu arboreal, 2, montat pe rulmenti in carcasa (. Transmisia longitudinala se cupleaza la flansa 1 , montata pe capatul cu caneluri al arborelui 2. Transmisia din fig b este o transmisie principala dubla; prima treapta de demultiplicare contine angrena#ul conic format din pinionul de atac, si coroana * , in timp ce a doua treapta de reducere este formata din roti dintate cilindrice, - si 1.. 1oata 1. este montata pe carcasa diferentialului. In fig. c, cea de-a doua treapta a transmisiei principale duble este amplasata dupa diferential, fiind formata din cate un redactor cu roti dintate cilindrice pentru fiecare roata finala ( se mai numesc si transmisii finale). 1oata dintata 11 este montata pe arboreal planetar, in timp ce roata 12 este montata pe arboreal rotii motoare. 2a sc&ema din fig. d transmisia principala dubla este formata dintr-un angrena# conic sic ate un redactor planetar pentru fiecare roata motoare. In acest caz pinionul planetar 1(, este montat pe arboreal planetar al diferentialului, in timp ce tamburul 1, al rotii motoareeste solidar cu platoul port-

sateliti, pe care se gasesc satelitii 1*. 3oroana dintata 1+, cu dantura interioara , este fi$a. 1aportul de transmitere al transmisiei finale este; i4 z1+5z1( Transmisia principala compusa dubla din fig. e permite realizarea a doua rapoarte de transmisie prin deplasarea a$iala a rotilor dintate baladoare,1 . In acest scop, pe carcasa diferentialului,,, sunt montate doua roti dintate cilindrice, 1. si 1./ . 2. Diferentialul, se gaseste intre transmisia principala si rotile motoare. 6cesta are rolul de a asigura miscarea cu 7iteze ung&iulare diferite ale rotilor motoare. 6stfel, in cazul in care auto7e&iculul se deplaseaza in curbe, (fig. (), presupunand ca cele doua roti motoare au raze de rulare egale, 7itezele periferice 7or fi: 7148(1- 952)4rr$ 81 724 8(1: 952)4rr$ 82 715724 825 8141:95(1-952)

Fig. (. 1olul diferentialului la efectuarea 7ira#elor %e obser7a ca 7itezele ung&iulare ale celor doua roti motoare sunt cu atat mai diferite cu cat ecartamentul puntii, 9, este mai mare, iar raza ,1, a 7ira#ului este mai mica. 0upa principiul de functionare, diferentialele se impart in : -diferentiale simple; -diferentiale blocabile,- la care conducatorul auto poate bloca diferentialul, cele doua roti motoare a7and 7iteze ung&iulare si cupluri egale, indifferent de conditiile de deplasare; - autoblocabile,- care pot transmite celor doua roti motoare cupluri mult diferite. 3el mai utilizat diferential este (fig. *), simplu , cu roti conice, simetrice. 9cuatia caracteristica de functionare a diferentialului este conditia de egalitate a 7itezelor periferice pentru punctele 6 si ; (contactul dintre pinioanele planetare si sateliti); 764 (81-8 )r148($r( 7;4(82-8 )r248($r(, intrucat 764-7; si r14r2, rezulta 8 4(81:82)52 Fig. *. 0iferential simplu, simetric, cu roti dintate conice 1,2-pinioane planetare; -caseta diferentialului; (-pinion satelit 2a deplasare in linie dreapta, 8148248 si 8(4.. 6tunci cand caseta diferentialului este blocata (8 4.), 814-82(pinioanele planetare se in7artesc in sensuri contrare).0aca o roata este blocata (8 14.), a doua roata se 7a roti cu 7iteza 82428

<nul dintre cele mai utilizate diferentiale este prezentat in fig.+. Fig. +. . 0iferential simplu, cu roti dintate conice 1-coroana conica; 2-a$ul satelitilor; ,,-sateliti; (-carcasa (caseta); *,11-arbori planetari; +,1.-pinioane planetare; ),--suruburi

;locarea diferentialului se face comandat de conducator, obisnuit prin urmatoarele solutii: -solidarizarea unui arbore planetar cu caseta diferentialului; -solidarizarea arborilor planetar" unul cu celalalt. ;locarea poate fi comandata mecanic, &idraulic, electric, cu a#utorul unor furci, mansoane, ambreia#e, cupla#e frontale, etc. Arborii planetari 6u rolul de a transmite miscarea de la pinioanele planetare la rotile motoare sau la transmisiile finale. 3lasificarea loa se face dupa solicitarile la care sunt supusi in timpul functionarii, solicitari date de: torsiunea data de cuplul motor; inco7oiere data de reactiunile normale si tangentiale,; inco7oiere data de reactiunile la 7ira#e. 6stfel e$ista trei categorii de arbori planetari : (fig. ,) a)- arbori total descarcati; b)- arbori semiincarcati; c)-arbori total descarcati.

Fig. ,. Tipuri de arbori planetar" a-total descarcati; b-semiincarcati; c-total incarcati; 1-roata motoare; 2,+-lagare; -carterul puntii; (-arborele planetar; *-diferential a) 2a arboreal planetar total descarcat butucul rotii motoare,1, se spri#ina pe carterul , , al puntii prin intermediul unui lagar,2, cu doi rulmenti cu role conice, astfel incat toate solicitarle de inco7oiere sunt preluate de carter, arboreal planetar,(, fiind solicitat numai la torsiune. b)2a solutia cu arboreal planetar semiincarcat, lagarul 2, al butucului rotii motoare, este pre7azut cu un singur rulment. 0in aceasta cauzaarborele planetar este solicitat atat la torsiune cat si la inco7oiere, dupa cum urmeaza:

-daca planul 7ertical de simetrieal rotii motoare 1, trece prin planul de simetrieal lagarului,2, arborele este solicitat la inco7oiere doar de sarcina trans7ersala din curbe; -daca planul 7ertical de simetrie al rotii nu trece prin planul de simetrie al lagarului, atunci arboreal este solicitat la inco7oiere atat de reactiunea tangentiala cat si de cea normala, dar si de cea trans7ersala. c)6rborele planetar complet incarcat se spri#ina pe carterul al puntii spate prin intermediul lagarului 2; pe capatul arborelui este montata roata motoare 1, deci arborele este solicitat permanent atat la torsiune cat si la inco7oiere. Carterul puntii spate 6re rolul de a transmite sarcinile de la cadru la roti si in7ers; de asemenea, in interiorul carterului sunt montate transmisia centrala si diferentialul. 3arterul poate fi demontabil (fig )) sau nedemontabil (fig.-)

Fig. ). 3arter demontabil cu doua planuri de separatie 1-tronson central; 2, -capace; (-trompa; *-bucsa

Fig.- !unte spate cu carter nedemontabil 1-carter; 2,--garnituri; -surub; (,1.-capace; *-stift; +-siguranta; ,-piulita; )-rulment; 11-semering Mecanisme de ghidare a rotilor 2a puntile spate, motoare, rigide, g&idarea rotilor se poate realize prin: -arcurile suspensiei (fig 1.), -arcuri si bare de reactiune (fig. 11),

-arcuri si trompa cardanica (fig. 12).

Fig.1.. =&idarea rotilor prin intermediul arcurilor suspensiei 1- carterul puntii spate; 2- arc cu foi; - ti#a intermediara

Fig. 11 =&idarea rotilo prin intermediul barelor de reactiune 1, - bara de reactiune; 2- arc elicoidal

Fig.12 =&idarea rotilor prin intermediul trompei cardanice, a arcurilor si a barelor de reactiune 1- punte; 2- arcuri; ,(- bara de reactiune; *- trompa cardanica; 2a puntile rigide nemotoare g&idarea se realizeaza fie prin arcuri foi, fie prin arcuri elicoidale si bare de reactiune.

2a puntile articulate fiecare roata se poate deplasa pe 7erticala independent de cealalta (fig. 1 )

Fig.1 !unte spate articulate, nemotoare, cu bare de reactiune multiple 1,2- bare de reactiune; - tra7ersa;(- brat; Puntea fata -asigura preluarea fortelor si momentelorde la roti si transmiterea lor catre cadru sau caroserie; -asigura sc&imbarea directiei de deplasare(prin bracarea rotilor); -la automobilele organizate dupa solutia precum si la cele cu tractiune integrala puntea fata este si punte motoare; -ca cerinte principale sunt stabilitatea si o cinematica corecta. 3lasificari: -functional;-de directie; -de directie si motoare, -constructi7; -rigide, -articulate. 2a automobile se utilizeaza puntile fata articulate, la care rotile oscileaza pe 7erticala independent una de alta, rotile fiind articulate la cadru prin intermediul unor brate. Constructia puntii fata 3a principiu, o punte fata rigida, nemotoare este prezentata in fig. 1(.

Fig.1( !unte fata rigida, nemotoare 1- fuzeta; 2, ' rulmenti; (- stift conic; *- brat; +- le7ier principal de directie; ,- suprafata de spri#in pentru arcul suspensiei; )- grinda puntii; -- bara trans7ersala de directie; 1.- pi7ot; 11- bucsa; 12- talerul franei; 1 - butucul rotii;

6ceasta este formata din grinda puntii,), a7and in sectiune forma de I ; zona centrala este curbata in #os pentru scaderea centrului de greutate si marirea stabilitatii. Fuzetele ,1, sunt articulate de grinda ) prin intermediul pi7otilor,1., astfel se asigura bracarea rotilor si 7irarea 61. ;racarea este comandata de le7ierul principal de directie,+, prin intermediul barei longitudinale de directie si a bratului,*, al fuzetei. !rin bara trans7ersala de directie, - , miscarea se transmite si celeilalte roti. 2a aceasta solutie constructi7a , pi7otul,1., este asigurat contra rotiriifata de grinda puntii prin intermediul stiftului conic,(, in timp ce fuzeta este montat pe bucsele 11. ;utucul rotii,1 , este montat pe fuzeta prin intermediul rulmentilor cu role conice 2 si ; talerul 12 al franei este fi$at cu suruburi sau nituri pe flansa fuzetei. Puntea fata articulata, nemotoare. In functie functie de modul de deplasare al rotilor la trecerea peste obstacole, puntile fata articulate, nemotoare, pot fi: cu deplasarea rotilor pe 7erticala, paralel cu pi7otii; cu deplasarea rotilor pe 7erticala in plan trans7ersal; cu deplasarea rotilor pe 7erticala in plan longitudinal; cu deplasarea rotilor in plan diagonal. 0eplasarea in plan 7ertical, parallel cu pi7otii(fig. 1*a) nu conduce la sc&imbarea ecartamentului si nici a ung&iului de cadere a rotii, insa este complicate constructi7e sin u se foloseste. 0eplasarea rotii pe 7erticala, in plan trans7ersal foloseste bara de oscilatie (fig.1*b). %olutia e simpla constructi7e insa modifica si ecartamentul si ung&iul de cadere ceea ce inseamna uzuri mari la pneuri si eforturi mari la actionarea 7olanului. In plus apare si un effect g"roscopic de oscilatie a rotii in #urul pi7otului. >ecanismele de tip paralelogram deformabil (fig1*c) sau patrulater deformabil(fig. 1*d) asigura mici deformari ale ecartamentului si ung&iului de cadere.

Fig.1* %olutii pentru puntea fata articulata , nemotoare a- cu deplasarea rotilor pe 7erticala, parallel cu pi7otii; b- cu deplasarea rotilor pe 7erticala in plan trans7ersal; c- cu deplasarea rotilor pe 7erticala in plan longitudinal; ;- ecartamentul; ?- ung&iul de cadere al rotii; @ solutie des utilizata este mecanismul cu patrulater si culisa oscilanta !Mc Pherson" (fig.1*e),la care deplasarea rotii pe 7erticala conduce la modificari negli#abile ale ecartamentului si ung&iului de cadere. @ constructie care utilizeaza un mecanism tip patrulater deformabil este redat in fig. 1+. 2a aceasta bratele si + sunt fi$ate direct de fuzeta 1, prin intermediul articulatiilor sferice,2, deci pi7otal lipseste ca piesa distincta. 6$a care uneste centrele articulatiilor sferice este denumita a#a falsului pi$ot. ;ratul superior , are forma triung&iulara si ser7este si pentru prinderea elementelor suspensiei (amortizorul ( si arcul*) (063I6).

Fig.1+ !unte fata articulate, nemotoare, fara pi7oti 1- fuzeta; 2- articulatie sferica; - brat superior; (- amortizor; *- arc; +- brat inferior;

2a puntile fata de tip >c!&erson (fig.1,), rolul pi7otului este preluat de catre ti#a a amortizorului si articulatia sferica +; fuzeta 1 este solidara cu carcasa 2 a amortizorului.Ti#a amortizorului este fi$ate la caroseria 61 prin intermediul articulatiei ( . ;ratul inferior * este articulat de fuzeta prin rotula + si de caroserie prin bucse (masini germane). 6rticulatiile sferice pot fi nedemontabile sau demontabile.

Fig. 1, !unte fata nemotoare, articulate, de tip >c!&erson 1- fuzeta; 2- amortizor; - ti#a amortizorului;(- articulatie;*- brat inferior; +- articulatie sferica; Puntea fata de directie si motoare 2a acestea mecanismele de transmitere a cuplului de la diferential la roata trebuie sa asigure atat bracarea acesteia, in scopul efectuarii 7ira#elor, cat si deplasarea pe 7erticala, sub actiunea deni7elarilor drumului. !entru transmiterea miscarii se utilizeaza cupla#ele ung&iular-a$iale( permit deplasari ung&iulare dar si a$iale). 0eci, ca principiu, sunt construite la fel ca puntile fata nemotoare, a7and in plus mecanismele de transmitere a miscarii. !entru aceasta se utilizeaza cupla%e unghiular a#iale. 6cestea au posibilitatea transmiterii miscarii sub un ung&i, dar permit si unele mici deplasari a$iale. Transmisiile uni7ersale se obtin, obisnuit prin inserarea unor cupla#e ung&iulare cu cupla#e a$iale(fig. 1)).

Fig.1) Transmisii uni7ersale In fig.1- este prezentata constructia unei punti fata motoare, articulate prin mecanism patrulater deformabil, utilizat cel mai mult la autoturisme.In acest caz se utilizeaza o transmisie uni7ersala a7and cupla#e ung&iulare de tip tripod intre care se gaseste arboreal planetar, ; cupla#ul dinspre diferential este de tip ung&iular-a$ial. >ecanismul patrulater articulate este format din bratul inferior,(, triung&iular, bratul superior ,,, caroserie si fuzeta.

Fig.1- !unte fata articulate, motoare 1- diferential;2- cupla# ung&iular- a$ial tripod; - arbore planetar;(- brat inferior;*- cupla# ung&ilar 1zeppa;+- fuzeta;,- brat superior; &istemul de directie 6sigura diri#area 61 pe traiectoria dorita, prin bracarea rotilor; %istemul trebuie astfel realizat incat la bracarea rotilor sa apara momente care au tendinta de a readuce rotile directoare la traiectoria rectilinie, c&iar daca 7olanul nu este actionat. Totodata mane7rarea sistemului de directie trebuie sa se realizeze usor si rapid. !entru re7enirea dupa 7ira# se aplica masuri constructi7e de stabili'are a rotilor de directie, care presupun e$istenta unor anumite ung&iuri ale pi7otilor si rotilor fata de planurile longitudinal si trans7ersal al autoturismului. (#ista urmatoarele unghiuri: -ale pi$otului: unghiul de fuga, ), este ung&iul de inclinare longitudinala a pi7otului, astfel incat a$a pi7otului sa intalneasca calea de rulare in punctual 6 situate inaintea punctului ; de contact al rotii cu

calea de rulare (fig 2.). 6ceasta pentru ca forta motoare si forta rezistenta(fig. 21) sa formeze un cuplu care sa readuca roata pe directia rectilinie (1o-2o) -unghiul de inclinare trans$ersala,*,(fig. 21) a pi7otului, este format in plan trans7ersal intre 7erticala si a$a pi7otului. 3a urmare a$a pi7otului intaneste calea de rulare la distanta (c ) fata de punctual de contact al pneului. 0istanta c se numeste deport. 6ceasta conduce la stabilizarea rotii ( ?4 o--o; c4 (.-+. mm) -

Fig. 2. <ng&iul de inclinare longitudinal a pi7otului

Fig.21 <ng&iul de inclinare trans7ersala a pi7otului si ung&iul de cadere al rotii c- deportul; A- ung&iul de cadere al rotii; ?-ung&iul de inclinare trans7ersala al rotii; B- ung&iul de inclinare longitudinal al pi7otului;

unghiurile rotii: unghiul de cadere !+",din fig. 21, are doua efecte: componenta radiala 1 anuleaza #ocul din rulmenti si reduce solicitarea piulitei care asigura fi$area ; se reduce deportul,c,si efortul necesar actionarii 7olanului (.o .C-1o .C); unghiul de con$ergenta(fig.22), notat D se obtine prin inclinarea rotilor in plan orizontal, fata de a$a longitudinala a 61 , uzual e$primata prin 7aloarea c4a-b , (c4.E..* mm). 6ceasta anuleaza tendinta de di7ergenta data de ung&iul de cadere.

Fig. 22 <ng&iul de con7ergenta al rotilor

!rincipiul de functionare al unui sistem de directie este prezentat in fig. 2 .

Fig. 2 %c&ema de principiu a sistemului de directie cu trapez articulat 1- 7olan; 2- arborele 7olanului; - caseta de directie; (- le7ierul principal de directie; *,11,1 - bratele fuzetelor;+- fuzeta;,- bara longitudinala de directie;)- grinda puntii fata; -,1.- roti; 12- bara trans7ersala de directie; 9l este format din 7olanul 1, pus in legatura prin arborele 2, cu caseta de directie . 6ceasta transforma miscarea de rotatie a 7olanului in miscare de oscilatie ung&iulara a le7ierului principal de directie,(. !rin intermediul barei de directie , si al bratului * al fuzetei + se realizeaza bracarea rotii -. bratul 11 transmite miscarea prin bara trans7ersala 12 la bratul 1 al celei de-a doua fuzete, asigurand astfel si bracarea rotii 1.. =rinda ) a puntii fata, bratele 11 si 1 ale fuzetelor si bara trans7ersala de directie 12, formeaza trape'ul de directie.