STUDIUL DIFERENTIALULUI

Mecanismul de directie cu diferentiale Clasificare, scheme, funcionare. Ca mecanisme de direcie ale tractoarelor pe enile se pot utiliza diferenialele simple sau duble (compuse), cu roi conice, cilindrice i cu urub melc i roat melcat. n prezent, mecanismul de direcie cu diferenial simplu (fig. 3.40) nu se mai utilizeaz la tractoare pe enile, dar face parte din mecanismele de direcie combinate, utilizate la vehicule pe enile de mare vitez. Ca mecanism de direcie simplu, diferenialul simplu s-a utilizat la tractorul pe enile StaubLunic. n figura 1 este reprezentat schema diferenialului dublu cu roi conice, care, n cazul folosirii ca mecanism de direcie la tractoare pe enile, are montat pe fiecare arbore planetar cate o fran f1 i [Link] diferenialului este legat cinematic prin transmisia central cu cutia de viteze. De la diferenial, puterea se transmite arborilor planetari 1 i 2 la capetele crora sunt montate roile dinate conductoare ale transmisiilor finale, cu ajutorul crora roile motoare ale enilelor sunt legate de arborii planetari. n cutia diferenialului se monteaz crucea, pe fusurile creia se rotesc liber roile numite satelii. Sateliii se afl n angrenare permanent cu roile montate pe capetele interioare ale arborilor planetari, denumite roi planetare.

Fig. 1 Schema mecanismului de directie cu diferential simplu Diferenialele duble (compuse) se deosebesc de cele simple prin prezena sateliilor dubli: cei interiori (principali) se afl n angrenare permanent cu roile planetare, iar cei exteriori (suplimentari) cu roile tamburelor celor dou frane. Dup construcia lor, diferenialele duble sunt: cu roi conice (fig. 2 a); cu roi cilindrice (fig.2 b) i cu urub melc i roat melcat (fig. 2 c). n schemele respective s-au fcut urmtoarele notaii: 1 roi planetare (centrale), care sunt montate fix pe capetele interioare ale celor doi arbori planetari; 2 sateliii principali, aflai n angrenare permanent cu roile planetare; 3 sateliii suplimentari, aflai n angrenare permanent cu roile franelor; 4 roile franelor, pe care se monteaz tamburele franelor.

Mecanismul de directie planetar cu o treapta Mecanismul de direcie planetar cu o treapt const in dou mecanisme planetare cu o treapt, fiecare acionand cate o enil. Se utilizeaz dou variante de asemenea mecanisme: cu roata central ca element conductor(fig. 3 a) i cu coroana ca element conductor (fig. 3 b). Principalele elemente ale unui mecanism planetar, utilizat ca mecanism de direcie la tractoarele pe enile, sunt: roata central 7, sateliii 2,coroana 3, braul portsatelit 4 i dou frane (f1,f1 n partea dreapt i f2, f2 n partea stang). Funcionarea celor dou variante de mecanisme este identic. La mers n linie dreapt, franele f1 i f2 sunt libere, iar f1 i f2 sunt stranse (pentru a se anula un grad de libertate). Pentru viraje cu raze mari, se slbete una din franele f1 sau f2, n funcie de sensul virajului. Astfel, ntreaga putere a motorului se transmite enilei naintate. n cazul virajelor cu raze mici, odat cu slbirea franei f1 sau f2 se strange frana f1, respectiv [Link] minim de viraj este aceeai ca n cazul ambreiajelor de direcie,adic Rmin=0,5B.

Fig. 3 Scheme de mecanisme de directie planetare cu o treapta Mecanismul de directie planetar cu doua trepte n figura 4 este reprezentat schema unui mecanism de direcie planetar cu dou trepte. Transmisia central acioneaz arborele conductor al mecanismului, care,la randul su, transmite puterea primit fiecrei enile prin intermediul mecanismului planetar cudou trepte i transmisiei [Link] mecanism planetar se compune din urmtoarele elemente principale: roata central 2,sateliii dubli 2 3, montai pe braul portsatelii 5, coroana 4, un ambreiaj i dou frane.

[7]

Diferentialul are rolul de a asigura legatura cinematica dintre transmisia centrala si arborii planetari si sa permita diferentierea vitezei unghiulare a rotilor motrice cand tractorul (sau alt tip de autovehicul) se inscrie intr-un viraj. Diferentialul intervine si in situatia cand rotile motrice au aderenta diferita pe suprafata terenului pe care ruleaza. Dupa valoarea momentului transmis celor doi arbori planetari, diferentialele pot fi: simetrice (cand momentul transmis celor doi arbori este egal) si asimetrice (cand momentul se transmite celor doi arbori inegal, intr-un anumit raport). Dupa caracteristicile constructive se intalnesc diferentiale: cu angrenaje conice, cu angrenaje cilindrice, cu angrenaje melcate si cu came. Dupa particularitatile functionale diferentialele pot fi: simple, facultativ blocate, autoblocabile. La tractoarele agricole, cele mai folosite diferentiale sunt cele cu angrenaje conice, simple si facultativ blocate. Diferentialul simplu cu angrenaje conice (fig.1) este format din caseta diferentialului solidarizata prin suruburi cu coroana transmisiei centrale. In interiorul casetei se gasesc doua sau patru pinioane satelite si doua pinioane planetare. Pinioanele planetare sunt permanent cuplate cu pinioanele satelite si solidarizate cu arborii planetari. In timpul deplasarii tractorului pinionul de atac, primind miscarea de la cutia de viteze, o
Fig. 1 - Diferentialul 1platou portsateliti; 2- pinioane planetare; 3- arborele rotii; 4- transmisia finala; 5- sateliti; 6- pinion de atac.

transmite coroanei si odata cu aceasta se roteste si caseta diferentialului. In functionarea diferentialului se disting doua situatii: tractorul se deplaseaza in linie dreapta, rotile motrice au aceeai aderenta cu suprafata solului si ca atare se rotesc cu aceeai viteza unghiulara (ecu = 02); tractorul executa un viraj si ca atare vitezele lor unghiulare se diferentiaza In primul caz, pinioanele sateliti se rotesc odata cu caseta diferentialului dar joaca rol de pene intre pinioanele planetare, astfel ca cei doi arbori planetari lucreaza ca un singur arbore, imprimand rotilor motrice aceeai viteza unghiulara ( Q1 = Q2). In cel de al doilea caz, satelitii se invart odata cu caseta diferentialului, dar in acelasi timp capata si o miscare de rotatie in jurul axei lor, miscare prin care diferentiaza viteza unghiulara a pinioanelor planetare, respectiv a rotilor motrice. La viraje, cu cat roata motrica din interioarul curbei se invarte mai incet decat caseta diferentialului, cu atat cea din exterior se invarte mai repede, astfel ca suma vitezelor

unghiulare a rotilor planetare, pentru aceeasj viteza de deplasare a tractorului, este constants i de doua ori mai mare decat viteza unghiulara a casetei diferentialului: coi + 2 = 2 coc. Blocarea diferentialului se poate obtine prin solidarizarea arborelui planetar cu caseta diferentialului prin comanda mecanica (fig. 2a) sau hidraulica (fig. 2b).
Fig. 52 - Schemele cinematice ale mecanismelor de blocare a diferentialului 1-carcasa diferentialului 2- sateliti 3- arbore planetar _______________ _J. hidraulic h 5-pinioane planetare 6-pinion de atac.

__ .

4-cuplaj actionat

a) b ) 1.2.7. Transmisiafinala Transmisia finala are rolul de a transmite micarea la rotile motrice i de a asigura, in acelai timp, ultima demultiplicare a acestei micari. Dupa caracteristicile constructive se intalnesc urmatoarele transmisii finale: roti dintate; cu lant; planetare. Transmisiile finale cu roti dintate (fig.53) pot fi simple (a) i duble (b). Cele simple sunt formate din doua roti dintate cilindrice (R1 i R2) i realizeaza o singura treapta de demultiplicare a miscarii, iar cele duble au in alcatuirea lor doua perechi de roti dintate (R1 i R2, R3 i R4) i realizeaza doua trepte de demultiplicare.

R1

I
R2

I IVr a)
b >
Fig. 2

- Transmisia finala a) simpla; b) dubla.

La majoritatea tractoarelor, transmisiile finale sunt de tipul cu roi dinate cu arbori cu axe fixe. Cea mai larg utilizare au primit-o transmisiile finale simple cu angrenare exterioar, cu rapoarte de transmitere if = 47. Tipul transmisiei finale i locul ei de plasare n raport cu roile motoare sunt determinate de tipul i destinaia tractorului. La tractoarele universale pe roi, transmisiile finale se aaz, de obicei, lng diferenial, chiar n carterul transmisiei (fig. 3).

Fig. 3. Schema punii din spate cu transmisie final plasat lng diferenial.

n acest caz, puntea din spate are o construcie mai compact i este mai rigid, ns are dezavantajul c se reduce considerabil lumina tractorului. n plus, arborii roilor motoare au o lungime mare. n cazurile n care trebuie s se asigure o lumin mare a tractoarelor, transmisiile finale se aaz lng roile motoare (fig. 4). asemenea construcii au avantajul c permit scurtarea arborilor solicitai puternic (arborii roilor motoare) i elibereaz spaiul de sub tractor, ns prezint dezavantajul cu au o construcie mai puin compact i mai puin rigid.

Fig. 4. Schema punii din spate cu transmisie final plasat lng roata motoare: a carterul punii din

spate; b carterul transmisiei finale; c mbinare cu uruburi.

Transmisiile finale, n ultimul caz, au carterele lor proprii, care se prind cu uruburi de carterul punii din spate. Aceast construcie prezint avantajul modificrii luminii tractorului. Aceasta se realizeaz astfel: se desfac uruburile mbinrii c i se rotete carterul b n raport cu a. Aceast soluie constructiv se folosete la tractoarele de putere mic i, uneori, mijlocie ( de exemplu, la familiile de tractoare U 445, U 533, U 643). n cazul tractoarelor care necesit lumin foarte mare, se folosesc transmisii finale cu lan

sau combinate ca cea din figura 5. Aceast soluie se folosete, de exemplu, la tractoarele U 445 HC, U 533 HC, U 643 HC (high-clearance), utilizate n pomicultur (HCP), legumicultur (HCL) sau n viticultur (HCV).

Fig. 5. Schema transmisiei finale combinate (cu lan i angrenaj cu roi dinate).

n prezent, la tractoarele de putere mare, este pe cale de a se generaliza transmisiile finale planetare. Aceast variant se extinde i la tractoarele de putere mijlocie. n figura 4 este prezentat schema cinematic a unei asemenea transmisii. Aceasta are raportul de transmitere z i f 1 1 3 4... 7 , H z1 unde z1 i z3 sunt numerele de dini ai roii planetare 1, respectiv ai coroanei 3. Transmisiile finale planetare au urmtoarele avantaje: construcie compact i rigid; fiabilitate ridicat datorit faptului c momentul de torsiune este transmis prin mai multe perechi de dini (egal cu numrul sateliilor). Ele prezint ns dezavantajul c nu particip la realizarea luminii tractorului (arborele de intrare este coaxial cu cel de ieire).

Fig. 6. Schema cinematic a transmisiei finale planetare pentru puntea din spate: 1 roat planetar; 2 satelit; 3 coroan; H bra

portsatelit.

n puntea din fa a tractoarelor 44, cea mai larg utilizare o au transmisiile finale planetare. n figura 6 este reprezentat schema cinematic a unei asemenea transmisii. Elementul conductor este roata planetar 1, condus braul portsatelit H, de blocare (fix) coroana 3.

Transmisia final de acest tip are raportul de transmitere i f 1

z3 3... 5 . z1

Fig. 7. Schema cinematic a transmisiei finale planetare pentru punte fa cu element de blocare coroana: 1 roat planetar; 2 satelit; 3

coroan; H bra portsatelit.

O alt variant de transmisie final planetar este cea din figura 8 care, de fapt, este o transmisie pseudoplanetar, ntruct are braul portsatelit fix. Transmisia final de acest tip are z raportul de transmitere i f 3 3... 5 . Semnul minus are semnificaia schimbrii sensului de z1 rotaie a elementului condus n raport cu cel conductor.

Fig. 8. Schema cinematic a transmisiei finale pseudoplanetare pentru punte fa cu element de blocare braul portsatelit: 1 roat planetar; 2

satelit; 3 coroan; H bra portsatelit.

La unele tractoare, de exemplu, la tractoarele japoneze Kubota se utilizeaz transmisii finale n puntea din fa neplanetare. Astfel, n figura 9 este reprezentat schema unei transmisii finale cu roi dinate cilindrice cu arbori fici. O asemenea schem este utilizat i la tractorul romnesc de putere mic (20 CP) HART 200. Aceast variant constructiv, spre deosebire de transmisia planetar, prezint avantajul c particip la realizarea luminii tractorului.

Fig. 9. Schema cinematic a punii din fa cu transmisie final cu angrenaje cilindrice.

Tot firma Kubota utilizeaz transmisii finale n puntea din fa cu angrenaje conice (fig. 10). n aceast variant constructiv, nu mai este necesar cuplajul homocinetic, ceea ce permite obinerea unui unghi de bracare mrit.

Fig. 10. Schema cinematic a punii din fa cu transmisie final cu angrenaje conice.