Mecanisme de transformarea a miscarii de rotatie

in miscare de translatie rectilinie alternativa.

Asamblarea, intretinerea si repararea
mecanismului biel manivel
1. Memoriu Justificativ
La actionarea diferitelor parti ale masinilor, ale aparatelor si ale dispozitivelor cel mai frecvent folosita
este miscarea de rotatie. Acest lucru se datoreste, in primul rand, faptului ca sursele obisnuite de
producere a miscarii-motoarele electrice si motoarele cu ardere interna-genereaza tocmai acest fel de
miscare. De asemenea, raspandirea miscarii de rotatie se mai explica si prin faptul ca ea este continua
iar piesele care o executa sant, in mod obisnuit, corpuri de rotatie, usor de executat din punct de
vedere tehnologic.
Deoarece unele parti ale masinilor trebuie execute si alte tipuri de miscari, in alcatuirea unei masini se
introduc mecanisme de transforamare a miscarii. Cele mai raspandite mecanisme pentru
transformarea miscarii sant urmatoarele:
- pentru transforamarea miscarii de rotatie in miscare rectilinie continua sau invesrs,
mecanismele: surub-piulita, roata-dintata-cremaliera;
- pentru transformarea miscarii de rotatie in miscare rectilinie- alternativa sau invers,
mecanismele: biela-manivela, cu excentric, cu came;
- pentru transformarea miscarii rectilinii intermitente in miscare de rotatie intermitenta,
mecanismul cu clichet;
- pentru transformarea miscarii de rotatie continua in miscare de rotatie discontinua,
mecanismul cu cruce de Malta.
In mod obisnuit, in constructia unei masini nu se utilizeaza un singur mecanism, ci mai multe, cuplate
intre ele. De exemplu , pentru a obtine o miscare de rotatie intermitenta pornind de la o miscare de
rotatie continua exista mai multe posibilitati:
- un mecanism cu cruce de Malta;
- un mecanism biela-manivela+ un mecanism cu clichet;
- un mecanism cu came+ un mecanism cu clichet;
a.) Tipuri de mecanisme de actionare:
- mecanismul cu biela-maivela
- mecanismul cu excentric
- mecanismul cu came
- mecanismul cu culisa oscilanta
b.) Mecanisme pentru transformarea miscarii de rotatie in miscare rectilinie-alternativa; din
aceasta categorie fac parte:
- mecanismul cu culisa oscilanta
- mecanismul cu biela-maivela
- mecanismul cu excentric
- mecanismul cu came

1.1. Mecanismul cu culisa oscilanta

 Mecanismul cu culisa oscilanta ( fig.1.1.1 ), care se foloseste pentru transformarea miscarii de
rotatie in miscare rectilinie-alternativa. Culisa 2 a mecanismului este articulata in lagarul 3. Celalalt
capat al culisei este articulat in lagarul 6, care este fixat de berbecul 5. In mijlocul culisei se gaseste un
canal in care se deplaseaza piatra de culisa 1, legata printr-un bolt de roata 4. Cand roata se
invarteste, piatra de culisa antreneaza culisa, imprimandu-i o miscare oscilatorie si obligand berbecul
sa se deplaseze intr-o parte si in alta pe niste ghidaje;

1.2. Mecanismul biela-manivela

Mecanismul biela-manivela ( fig.1.2.1 ), care se foloseste pentru transformarea miscarii de
rotatie in miscare reclilinie-alternativa si invers. Manivela 1 a mecanismului se roteste in jurul
lagarului 5, imprimand bielei 2 o miscare alternativa. De capatul bielei este legata patina 3, care
aluneca in ghidajele 4.
 1.3. Mecanismul cu excentric
Mecanismul cu excentric reprezinta o varietate a mecanismului biela-manivela, la care raza
manivelei este mica, iar rolul manivelei este indeplinit de un disc excentric. Excentricul poate fi
dintr-o bucata sau ansamblat din mai multe bucati. Mecanismul cu excentric este folosit frecvent
la unele masini-unelte ( prese cu excentric, masini de mortezat ), la masinile agricole sau la cele
utilizate in industria textila, la actionarea pompelor instalatiilor de ungere etc. Rolul unui mecanism
cu excentric consta in transformarea miscarii de rotatie in miscare rectilinie-alternativa. Se obtine
prin inlocuirea manivelei cu un excentric ( fig. 1.3.1.). Pentru realizarea transformarii miscarii s-a
executat un arbore al carui centru de rotatie este ,,a iar axul lui este distanta ,,ab reprezinta
excentritatea arborelui si inlocuieste manivela mecanismului biela-manivela. Biela in acest caz are
un cuzinet care este asezat pe excentric. Cursa pistonului este c = 2 e. Mecanismul poate fi usor
transformat intr-un mecanism cu excentric oscilant.

1.4. Mecanisme cu came

Cama este un organ de masina profilat, conducator, care transmite elementului condus tachetul
o miscare prestabilita dupa o lege determinata de profilul camei. In majoritatea cazurilor, cama are
miscare uniforma de rotatie; mai rar, se antalnesc came oscilante cu miscare de du-te-vino.
Tachetul capata, de cele mai multe ori, o micsorare rectilinie, du-te-vino si, mai rar, o miscare
oscilatorie. In felul acestea, intr-un mecanism cu came, are loc transformarea miscarii de rotatie,
de oscilatie sau rectilinie de du-te-vino a camei intr-o miscare rectilinie de du-te-vino sau
oscilatorie a tachetului. Camele pot fi plane sau spatiale. Camele plane au forma uni disc plane cu
un contur profilat ( fig.1.4.1,a ). Discul 1 este fixat pe axa 2 si transmite o miscare rectilinie de du-
te-vino tachetului 3, care aluneca liber in ghidajul 4. Pentru micsorarea frecarii si uzurii, tachetul 3,
impins de un arc sau de o greutate, apasa asupra camei 1, prin intermediul unei role 5, care se
roteste liber pe un ax fixat de tachet.
 Profilul camelor plane poate fi exterior ( fig.1.4.1,a ) sau interioare ( fig.1.4.1,b ).

Camele spatiale pot avea diferite forme de profile de curbe in spatiu trasate pe periferia unui cilindru
( fig.1.4.2 ). Camele au intrebuintari diferite , ca de exemplu la motoarele cu ardere interna pentru
miscarea supapelor, la comanda miscarilor strungului automate, la automatizarea unor instalatii, la
comutatoare electrice etc.
 2. Asamblarea mecanismului biela-manivela
Mecanismul biela-manivela se intrebuinteaza la transformarea miscarii rectilinii-alternative in miscare
de rotatie cat si a miscarii de rotatie in miscare rectilinie-alternativa. Prima functiune a mecanismului
biela-manivela se intalneste la masinile cu si la motoarele cu ardere interna cea de-a doua, la
compresoare, pompe cu piston, masini-unelte etc. Organele principale ale mecanismului biela-
manivela sant:manivela(uneori,arborele cotit),biela,lagarele paliere si cele de biela,bolturile de piston
si cele ale capului de cruce,roata de curea etc. Montarea mecanismului biela-manivela incepe cu
montarea bielelor pe arborele cotit si continua cu asezarea arborelui in lagare si reglarea jocurilor.
a.) Montarea bielelor. Biela reprezinta elementul de legatura intre piston si arborele cotit. Constructia
bielelor este diferita de la un motor la altul ,atat in ceea ce priveste capetele cat si corpul. In figura
2.1.sant reprezentate doua biele deschise diferite intre ele prin forma capului mare. In afara bielelor
deschise (avand capul mare inchise cu un capac) se folofsesc mai rar si biele inchise. Bielele
motoarelor cu turatie mare si cu multi cilindri se sorteaza dupa greutate inainte de montare. Montarea
bielei se incepe cu montarea capului bielei pe manetonul arborelui cotit.Intrucat bielele vin, de
obicei,la locul de montare complet prelucrate,ele se verifica numai dupa fusul arborelui si, in caz de
nevoie,se ajusteaza. Apoi se monteaza capacul, fixandu-se cu ajutorul
piulitelor.
Capacul se fixeaza,in majoritatea cazurilor, prin doua buloane din otel special. Strangerea se face cu
piulite lungi, de constructie speciala, avand filet cu pas mic si tolerante foarte stranse. Fixarea capului
pe biela, intr-o pozitie precisa si fara joc, este foarte importanta. Jocurile corecte in lagar sant de
cateva sutimi de milimetru; intre doua demontari. In acest scop,gaurile capacului se executa cu
tolerante foarte stranse fata de suruburile respective. De aceea,la majoritatea bielelor,capacelor nu se
pot introduce pe suruburile incastrate in corp decat prin baterea usoara cu un ciocan de lemn. In
scopul unei asamblari cat mai rigide, suprafetele de strangere ala capacului pe biela trebuie sa fie
perfect plane, atat la biela, cat si la capac.

Asezarea si montarea arborelui in lagare. Arborele se asaza in lagar simultan cu toate fusurile,dupa
care se monteaza capacele.In cazul cand constructia prevede montarea unor adaosuri reglabile intre
suprafetele de contact ale cuzinetilor,ele trebuie sa aiba grosime uniforma si sa fie montate pe ambele
parti ale cuzinetului. Pentru a se evita deplasarea adaosurilor,ele se blocheaza cu stifturi. Acest
procedeu usureaza reglarea rapida a jocului de ungere la prima sau la a doua montare a lagarului.La
unele tipuri de lagare,adaosurile nu servesc si la reglarea jocului intre arbore si cuzinet,ci la reglarea
etanseitatii ajustajului dintre cuzinet si corpul lagarului.La montarea capacelor lagarelor trebuie
verificata coincidenta semnelor de reper de pe capac si corp. Capacele se monteaza pe suruburi cu
lovituri usoare date cu un ciocan moale. Se strang apoi piulitele de fixare a capacelor. Piulitele se
insurubeaza doua cate doua,incepand de la lagarele din mijloc si terminand cu cele de la capete.
Pentru asigurarea unei strangeri uniforme se recomanda folosirea cheilor cu decuplare automata sau a
cheilor dinamometrice. Arborele montat in lagare se roteste usor, se scot capacele si, dupa aspectul
petelor de vopsea lasat pe suprafata de frecare, se apreciaza ajustajul fusurilor. In cazul cand ajustajul
dintre fus si cuzinet nu corepunde conditiilor tehnice prevazute,se executa o noua ajustare. Dupa
ajustare definitiva,fusurile si cuzinetii se spala, se usca si se ung cu unsoare,apoi urmeaza montajul
definitiv. Montarea pistoanelor. Inainte de montare pistonului pe biela, pe el se introduc segmentii de
ungere si cei de compresie. Pentru economisirea timpului si evitarea ruperii segmentilor, acestia se
intreduc in locasurile de pe piston cu ajutorul unor clesti speciali.
Montarea pistonului cu biela se realizeaza prin intermediul boltului de piston. Pentru montare, se
introduce capul bielei in piston in asa fel incat gaurile pentru bolt din piston si din capul bielei sa
coincida, dupa care se introduce boltul in gauri.Fixarea axiala a boltului se realizeaza, in general prin
inele elastice de siguranta sau prin aplicarea la capetele sale a unor patile dintr-un metal care sa nu
uzeze peretii cilindrului.

3.Reparaea mecanismelor cu piston si

biela - manivela
Mecanismele cu piston ( ansamblul piston-cilindru ) sant foarte mult folosite in diferite utilaje
industriale ( pompe cu piston, compresoare, ciocane pneumatice si cu abur, prese pneumarice si
hidraulice etc.). Uzarea acestor mecanisme, la care pistoanele se deplaseaza cu viteza mari in
interiorul cilindrului si lucreaza la temperaturi si presiuni inalte se manifesta in special la cilindri si
segmenti.

Repararea cilindrilor. Uzarile normale ale cilindrilor se manifesta in special prin schimbarea formei
geometrice ovalitate si conicitate, deteriorari ale filetului din alezajele filetate, ruperi ale flanselor
etc. Se considera ca un cilindru a ajuns la limita de uzare atunci cand jocul intre piston si cilindru are
valoare dubla fata de jocul de montaj normal.
Existenta si marimea ovalitatii si conicitatii se constata cu ajutorul comparatorului pentru alezaje
( fig.3.1. ), care tinut de minerul termoizolator se introduce in alejazul de verificat, citandu-se abaterile
in fiecare sectiune ( 1n )dupa directiile I, II, III, IV etc. Determinarea abaterii maxime se obtine
pendulind suportul impreuna cu ceasul comparator. Reconditionarea cilindrilor, atat celor care fac corp
comun cu blocul, cat si a celor sub forma de bucse amovibile se face prin alezare pe masini de alezat,
urmata de o suprafinisare prin honuire, pe masini de honuit. Dupa honuire, cilindrii trebuie bine spalati
si uscati si apoi supusi uni contol, prin care se urmareste ca suprafata lustruita sa nu prezinte urme de
prelucrare vizibile, sa nu aiba ovalitate mai mare de 0,02 mm, iar conicitatea sa fie sub 0,01 mm
pentru fiecare 100 mm lingime activa a cilindrului respectiv, trunchiul pe confiind dispus cu baza mare
in jos.

Repararea pistoanelor depinde de modul de reparare a cilindrilor. Astfel, daca cilindrul se alezeaza la
interior, prin marirea alezajului, pistonul nu mai poate fi folosite si se inlocuieste cu altul nou, cu
dimensiuni corespunzatoare. Pistoanele se inlocuiesc de asemenea, cand prezinta crapaturi circulare,
ruperi intre canalele pentru segmenti si marginea pistonului sau ruperi la alezajul boltului si nu este
posibila sudarea lor. Pistoanele de otel ale ciocanelor pot fi reparate prin sudare si apoi strunjite la
dimensiunea necesara in cazul ca tija pistonului este buna. De asemenea, se pot repara prin aplicare
unui bandaj.

Repararea bielelor. Defectiunile si uzarile frecvente intalnite la biele sant: indoirea si rasucirea
corpului ( tijei ), bielei, uzarea locasului pentru bucsa de biela ,fisuri sau crapaturi. Bielele care prezinta
fisuri in orice parte a corpului se inlocuiesc. Bilele incovoiate se indreapta la rece cu dispozitive
speciale. Aceste dispozitive sant alcatuite dintr-un suport 1 ( fig.3.2.) si un surub de presiune 2.
Indreptarea consta in aplicarea cu ajutorul surubului de presiune a unei forte care sa realizeze
temporar o sageata in sensul opus deformarii permanente constatate, de regula de 10-15 ori mai mare
decat cea masurata.
Dupa indreptare se verifica coaxialitatea lagarelor din capatul bielei, precum si daca nu au aparut
fisuri. Limita maxima admisa pentru incovoiere sau pentru rasucire este de 0,05 mm pentru fiecare
100 mm lungime a bielei. Bielele ale caror locasul pentru bucsa sant uzate la limita se reconditioneaza
astfel: se alezeaza locasul bucsei cu exteriorul majorat sau se bucseaza cu bucsa de biela cu exteriorul
de dimensiune normala. In cazul folofirii bolturilor de piston reconditionate la cote inferioare de
reparatie, bucsele de biela se inlocuiesc cu altele noi cu interiorul micsorat corespunzator. Dupa
reconditionare alezajelor bielelor, distanta intre axele acestora trebuie sa fie cea initiala.

3.2. Repararea masinilor si utilajelor

Repararea unei masini consta in realizarea unor operatii care sa refaca gradul de precizie a masini, sa
inlocuiasca si reconditioneze piesele care au uzuri sau defecte importante. Masina reparata trebuie sa
aiba aceleas aspecte si precizie ca pe o masina noua.

Cauzele:
- care duc la defecte si distrugerea organelor de masini sau la o functonare incorecta;
- existenta suprafetelor cu uzuri foarte mari ( ghidajele masinilor si utilajelor,mecanisme ce
lucreaza in mediul cu praf etc.);
- strivirea suprafettelor datorita sarcinilor prea mari din timpul functionari;
- existenta fortelor de frecare datorita ungeri insuficiente;
- oboseala materialelor;
- coroziunea materialelor;
- montarea si repararea defectoasa a masinilor;
- reglarea incorecta a masini;

3.3. Organizarea activitati de reparatii

Pentru buna desfasurare a operatilor de reparatii se iau o serie de masuri tehnico organizatorice :
- elaborarea tehnologilor de reparare;
- stabilirea unor locuri in care se face reparatia;
- dotarea atelierului de reparatii cu masini, aparate de masura si control adecvate AMC.
Utilarea atelierelor cu scule, dispozitive si masini - unelte de cea mai buna calitate. Utilarea atelierilor
cu mijloace de ridicat si transport pentru piese grele.
 - existenta mijloacelor de protectie inpotriva actiuni razelor solare adica pierderile pentru a
evita deformarea pieselor prin dilatare termica;
Atelierele vor fii bine iluminate iar la locul de munca limina sa vina din lateral si nu de sus.
- reparatile se fac numai de persona calificata, care sa cunoasca functionarea si modul de
manevrare a masini iar inainte de inceperea reparatilor sa studieze cartea masini desenele si
documentele referitoare la constructia masini;
- locurile de munca sa fie dotate cu SDV-uri corespunzatoare si inperfecta stare de functionare;
- aparatele si dispozitivele de masurare si control sa aiba certificat de verificare metrologica la
zi.

3.4. Sistemele de reparatii

Reprezinta forme standardizate ale reparatiilor prin care e stabilit nivelul de reparatii si intervalul de tip
de scoatere din functiune.
a.) Sisteme de reparatii executat din necesitate:
- reparatia nu este planificate;
- este realizata datorita uzari foarte mari a unei sau mai multor piese;
- defectul apare datorita unui accidente ce nu e legat de functionarea masini;
- masina numai poate fii tinuta in explatoare;
b.) Sistemul de reparatii pe baza de constatari:
- se stabileste reparatia ce va fi executata cu ocazia reviziei sau lucararilor curente de
intretinere;
- piesele de schimb recunosc si se pregatesc din timp;
- reparatia se face la un moment din inaintea stabilit;
- volumul de reparatii depinde de starea constatari a masini;
c.) Sisteme de reparatii cu planificare rigida:
- masina se scoate din functiune la intervale de timp din inainte stabilite;
- scoaterea din functiune nu se face dupa o constatare a stari masini;
- piesele si organele de masini ce vor fi inlocuite sunt indepedente de starea masini;
- acest sistem se aplica masinilor si utilajelor cu grad mare de risc in timpul exploatari;
d.) Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate:
- reparatile stabilesc uzura in timp a tuturor organelor de masini si componentelor;
- stabileste nivelul de reparatii ( mai mare sau mai mica );
- are avantajul care evita scoaterea neprevazuta a masini din functiune;
- creste gradul si timpul de pregatire pentru reparatile urmatoare;
- sistemul prevende si lucrari de intretinere tehnica; intretinerea tehinica realizata la intervale
de timp din inainte stabilite se numeste revizie tehinca;
La revizia tehnica:
- se stabileste starea tehnica a masini;
- se stabilesc operatile principale ce vor fi facute la prima reparatile a masini;
- se asigura functonarea optima a masini;
- se face reglarea si consolidarea unor subansamblari;
 - se stabileste starea de functonare a subansamblelor de comanda reglarea sisteme de ungere
etc.;
- revizia se executa de obicei inperioadele in care masinile nu functionaza;

3.5. Lucrarile de reparatie

Sunt activitati ce cuprind reconditionarea sau inlocuirea pieselor si subansamblelor pentru a mentine
caracteristicile functionale si precizia masinilor utilajelor si instalatilor.
a.) Reparatii curente:
- acestea se fac periodic si planificate;
- se inlatura uzura pieselor;
- se reconditineaza sau se inlocuiesc piese sau subansamble uzate;
Operatii:
- spalarea pieselor si subansamblelor;
- ajustarea penelor;
- inlocuirea unor piese;
- curatarea instalatiolor de ungere a filtrelor;
- schimbarea sistemelor de comanda;
- inlocuirea unor rulmenti sau curenti;
b.) Reparatii capitale:
- se fac planificat la terimnarea periodei de functionare pentru a ducerea masinilor utilajului la
precizia ceruta;
Operatii:
- demontarea partiala sau totala;
- repararea pieselor de baza;
- curatarea si reconditonarea pieselor cu uzura puternica;
- inlocuirea unor piese uzate si a unor ansamble;
- inlocuirea echipamentului electric;
- demontarea masini;
- rodajul masini;
- probe de functionare pentru a verifica precizia;
Observatii:- se pot face inbunatatiri sau modernizari fara a depasi 50% din piesele masini utilajului
etc.
c.) Reparatii accidentale:
- se fac in functiunarea utilajului se intrerupe bucse din cauza obosiri materialelor;
- accidentelor in alimentarea a energiei;
- intretinerea si explatari necorespunzatoare etc.;
- se fac neplanificat;

4. Norme de tehnica a securitatii muncii

In afara de aplicarea regulilor generale de tehnica a securitatii muncii se va tine seama si de normele
de tehnica a securitatii muncii specifice operatiilor de reparae a pieselor cu suprafete de ghidare, cum
ar fi:
- organizarea rationala a locului de munca si dotarea acestuia cu scule corecte ascutite, care sa
prezinte manere fixate corespunzator;
- pentru prevenirea accidentelor cauzate de aschiile care se detaseaza in procesul de aschiere,
se vor folosi ecrane, aparatoare, ochelari si chiar panouri de protectie;
- se va acorda atentie la ridicarea si transportarea batiurilor, meselor, transverselor etc. cu
ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat;
- verificarea oprtatiilor executate se va face cu mijloace de controlat si verificat, precum si cu
dispoztive adecvate in stare perfecta de functionare.
De asemenea, se vor lua masuri de curatare a locurilor respective de materiale inflamabile.

5. Bibliografie
1. F.Alexandrescu - Conducte si armaturi - Ed. tehnica, Bucuresti 1963.
2. Gh.Calea - Frezarea. rabotarea, mortezarea si brosarea
E.d.p.,Bucuresti 1968.
3. V.Dobrota - Organe de masini si mecanisme - E.d.p.,Bucuresti 1993.
4. I.Gheorghe - Tehnologia asamblarii si montajului - E.d.p.,Bucuresti
1978.
5. I.Gheorghe - Masini si utilaje industriale - E.d.p.,Bucuresti 1985.
6. I.A.Grigoriev - Control dimensional in constructia de masini -
Ed.tehnica, Bucuresti 1963.
7. N.Huzum - Masini, utilaje si instalatii din industria constructoare de
masini - E.d.p.,Bucuresti 1978.
8. M.Ivan - Masini unelte si control dimensoinal - E.d.p.,Bucuresti 1985.
9. M.Mehedinteanu - Tehnologie mecanica si masini unelte -
E.d.p.,Bucuresti 1982.
10. C.Nitu - Aparate si metode de masurat - E.d.p.,Bucuresti 1978.
11. A.Oprean - Hidraulica masinilor unelte - E.d.p.,Bucuresti 1983.
12. A.Oprean - Actionari hidraulice - E.d.p.,Bucuresti 1983.
13. C.Picos - Normarea tehnica pentru prelucrari prin aschiere
Ed.tehnica, Bucuresti 1974.
14. C.Picos - Calculul adaosurilor de prelucrare si al regimului de
aschiere-Ed.tehnica,Bucuresti 1963.
15. N.Popescu - Materiale pentru industria constructoare de masini-
E.d.p.,Bucuresti 1992.
16. Gh.Zgura - Utilajul si tehnologia lucrarilor mecanice -
E.d.p.,Bucuresti 1983.
17. ***Culegere de STAS.