CUTIA DE VITEZE

prof. Jiduc Gabriel

CUTIA DE VITEZE
Rolul cutiei de viteze:
modificarea fortei de tractiune in functie de rezistentele la inaintare mersul inapoi al automobilului, fara a inversa sensul de rotatie al arborelui cotit al motorului intreruperea indelungata a legaturii dintre motor si restul transmisiei, cand autovehiculul stationeaza cu motorul functionand

Pincipalele cerine impuse unei cutii de viteze sunt:

s asigure automobilului caliti dinamice i economice bune s prezinte siguran n funcionare (s nu cupleze-decupleze fr interveniile conductorului auto) s aib construcie simpl, rezintent i s fie uor de manevrat s funcioneze fr zgomot i s aib un randament mechanic ct mai ridicat s prezinte rezisten mare la uzur i s fie uor de ntreinut

CUTIA DE VITEZE
CUTIE DE VITEZE
Modul de variaie a raportului de transmitere
Cutie de vitez discontinu (n trepte) Cutie de vitez continu (progresive) Comand direct

Modul de schimbare a treptelor de vitez

Comand semiautomat

Comand automat

Numrul treptelor de vitez (3, 4, 5, etc.) Micarea axelor arborilor

Axe fixe

Axe planetare

CUTIA DE VITEZE
Mecanismul reductor

Mersul napoi

Cutia de viteze mecanic

Mecanismul de zvorre

Mecanismul de fixare

Mecanismul de comand

NAPOI

CUTIA DE VITEZE-Construcie
Mecanismul reductor are rolul de a transmite momentul motor si de a modifica raportul de transmitere. In general un mecanism reductor se compune din trei arbori:
primar, intermediar secundar

un carter. Transmiterea momentului motor intre cei trei arbori se face cu ajutorul mai multor perechi de roti dintate Cnd motorul functioneaza, dar automobilul sta pe loc, miscarea se transmite de la arborele primar la arborele intermediar, arborele secundar fiind liber, adica rotile de pe el nu angreneaza cu nici una dintre rotile corespunzatoare de pe arborele intermediar sau manonul nu este cuplat cu nici o roat dinat.In aceasta situatie cutia de viteze se afla in pozitie neutra(punct mort).

Diversele trepte ale cutie de viteze se obtin prin deplasarea pe arborele secundar a blocului de roti dintate sau a mansonului.In felul acesta miscarea se poate transmite de la arborele intermediar la arborele secundar printr-o pereche de roti dintate.

CUTIA DE VITEZE
Cuplarea treptelor prin roti dintate cu deplasare axiala.
Pentru cuplarea treptei, se va deplasa, cu ajutorul unei manete, roata 2, montat pe canelurile arborelui condus 4, pn cnd dantura ei intr n angrenare cu dantura roii 1, fixat prin pan pe arborele conductor 3. Dezavantajul principal al acestei soluii de organizare este zgomotul mare la cuplare, datorit ocurilor ce se produc din cauza vitezelor unghiulare diferite, ceea ce duce la uzura lateral a dinilor roilor. Din acest motiv se utilizeaz numai pentru treapta I de vitez i mersul napoi, la autocamioane i autobuze.

Cuplarea treptelor cu mansoane de cuplare.

Solutia se aplica in cazul rotilor dintate permanent angrenate. Pentru a cupla treapta de vitez (deci pentru a putea transmite micarea de la arborele conductor 3 la arborele condua 5, prin roile 1 i 2 angrenate permanent) trebuie deplasat mufa 4, montat pe canelurile arborelui 5, cu ajutorul unei manete, pn cnd dantura exterioar a mufei cupleaz cu dantura interioar a roii, liber pe arborele 5. Prin aceast soluie, ocurile n-au fost eliminate, ele mutndu-se de la dantura roilor (care constituie o parte mai sensibil a mecanismului reductor) la dantura mufei (care cupolnd cu toi dinii, este mai rezistent)

CUTIA DE VITEZE
Cuplarea treptelor cu sincronizatoare.
Prin sincronizare se urmareste ca, inainte de cuplarea mansonului cu roata dintata, vitezele unghiulare sa se egalizeze, astfel incit cuplarea rotilor sa se faca fara socuri. Avantajele sincronizarii sunt urmatoarele:
se elimina zgomotele se mareste durabilitatea rotilor dintate se uureaza conducerea prin micorarea timpilor mori la schimbarea treptelor de viteze.

Pentru a cupla treapta de vitez (roile 7 i 9), se va aciona asupra inelului 1 (prevzut cu degajarea 2), deplasndu-l spre dreapta. Sub aciunea arcurilor 13, bilele 6 oblig manonul 3 s se deplaseaz o dat cu inelul 1, iar conul 4 intr intr n contact cu contraconul manonului 3. Cele dou suprafee conice au rolul de ambreiaj sincronizator, egalnd vitezele unghiulare ale roii 7 i arborelui 8. Deplasarea n continuare a inelului 1 nu este posibil dect dup desolidarizarea cu manonul 3, ceea ce se produce dup ce bilele 6 nving tensiunile arcurilor 13 i ptrund n locaurile manonului. Astfel, culisnd pe dantura 11, inelul 1 cupleaz (cu dantura sa interioar 10) dantura 5 a roii 7. S-a cuplat, astfel, o treapt de vitez. Printr-o operaie similar se cupleaz o alt treapt de vitez dac inelul 1 este deplasat spre stnga.

NAPOI

CUTIA DE VITEZE-Construcie
Treapta de mers napoi
Treapta de mers inapoi se obtine prin intercalarea unor roti dintate suplimentare intre cele doua roti dintate ale treptei I Rotile dintate 1 si 2 ale treptei I vor fi cuplate simultan cu pinionul 3, care, in acest caz, este mai lat, raportul de transmitere fiind insa egal cu cel al treptei I. In felul acesta,sensul de rotatie al arborelui secundar se schimba,deci si sensul de mers al automobilului.

NAPOI

CUTIA DE VITEZE-Construcie
Mecanismul de fixare a treptelor de vitez
Dispozitivul de fixare a treptelor exclude posibilitatea autocuplarii si autodecuplarii treptelor si asigura angrenarea rotilor pe toata lungimea dintilor. La automobile, dispozitivele de fixare cele mai raspindite sint cele cu bile. Pentru fixarea treptelor, fiecare tija culisanta (3) are pe partea superioara trei locasuri semisferice in care intra o bila (1) apasata de un arc (2) . Locasurile extreme ale tijei corespund celor doua trepte pe care le realizeaza furca respectiva, iar cel din mijloc-pozitiei neutre. Distantele dintre aceste locasuri trebuie astfel alese incit bila sa nu permita deplasarea de la sine a tijei culisante datorita vibratiilor sau fortelor axiale produse la angrenarea rotilor dintate, ci numai sub efortul depus de conducator.

NAPOI

CUTIA DE VITEZE-Construcie
Mecanismul de zvorre a treptelor
Nu permite cuplarea simultana a mai multe trepte de viteza. Principiul de functionare este asemanator cu cel al mecanismului de fixare, orificiile din tija avand insa pozitii laterale (exista cate un orificiu pe fiecare tija, cu un canal de legatura intre ele executat in capacul cutiei de viteze, canal in care se afla un bolt de zavorare sau bile) Cand o tija este comandata, datorita deplasarii sale, impinge bilele laterale pana cand acestea patrunde in orificiul tijei vecine si o blocheaza. In pozitia neutra toate otificiile sunt pe aceeasi linie.

NAPOI

CUTIA DE VITEZE-Construcie
Mecanismul de comand
Maneta este prevazuta cu articulatia sferica 8 pentru a putea oscila in locasul sferic 7 al cutiei de viteze, cu scopul executarii operatiilor de cuplare a treptelor.In capacul 7 pot culisa tijele 5 si 6, pe care sunt fixate furcile 4 si, respectiv 3. Aceste furci au niste locasuri in forma de U, in care intra capatul inferior al manetei 1. Fiecare furca poate comanda succesiv doua trepte. Articulatia sferica 8 este apasata in locasul sau de arcul 2. Pentru cuplarea unei trepte, conducatorul deplaseaza maneta 1, in plan transversal, in dreapta sau stinga (sagetila A-A), astfel inct capatul inferior al manetei sa intre in locasul in forma de U al tijei 5, respectiv 6. Apoi, prin deplasarea manetei in plan longitudinal, inainte sau inapoi (sagetile B-B), tija culiseaza si deplazeaza odata cu ea furca pe care o poarta, cuplind treapta corespunzatoare. Rezulta ca, pentru cuplarea unei trepte, sint necesare doua operatii: selectarea (alegerea) treptei si cuplarea propriuzisa a treptei.

NAPOI

CUTIA DE VITEZE- Construcie

Cutii de viteze planetare
Cutiile de viteze planetare se caracterizeaza prin aceea ca unele dintre rotile dintate executa in acelasi timp o miscare de rotatie in raport cu propria lor axa si o miscare de revolutie in raport cu axa centrala a mecanismului. Rotile dintate sint cilindrice si au dintii drepti sau inclinati. Schimbarea treptelor se face cu ajutorul unei frine, al unui ambreiaj sau combinat.rotile dintate fiind permanent angrenate. In raport cu cutiile de viteze normale, cele planetare prezinta avantajele:
trecerea de la o treapta la alta se face mai usor viteza medie a automobilului creste, schimbarea treptelor facindu-se fara pauze functionarea silentioasa se preteaza la automatizare permit obtinerea unor rapoarte de transmisie mari, la dimensiuni de gabarit mii

Ca dezavantaje, insa, cutiile de viteze planetare:

au o constructie complicata necesit precizie mare de executie impun echilibraj perfect montaj de precizie.

CUTIA DE VITEZE
O cutie de viteze planetar este format din mai multe mecanisme planetare simple. Un mecanism planetar simplu se compune din pinionul central sau planetar (4), montat pe arborele conductor (1). El angreneaz cu un numr variabil (24) de pinioane identice (5), numite satelii, repartizai uniform pe circumferina sa. Pinioanele satelii se rotesc liber pe axele lor, care sunt fixate pe discul (7), numit platou portsatelii, solidarizat n micare cu arborele condus (2), coaxial cu arborele conductor. Pentru ca un mecanism planetar simplu sa poata constitui o transmisie, trebuie ca unul din cei trei arbori sa devina arbore conducator, altul arbore condus, iar al treilea sa poata fi imobilizat (cu ajutorul unei frne sau al unui ambreiaj). Mecanismele planetare pot fi cu angrenare interioara si cu angrenare exterioara

CUTIA DE VITEZE
Schematic un mecanism planetar cu angrenare interioar se compune din: arborele conductor (1) arborele condus (2) pinionul planetar (P) platoul portsatelii (Ps) coroana (C) frna (F) Acest mecanism planetar se poate gsi n urmtoarele situaii: poziia neutr: frna este liber, iar ambreiajul decuplat. Arborele conductor transmite micarea de rotaie prin pinionul planetar la satelii. Acetia se rotesc n jurul axelor lor punnd n micare coroana. Platoul portabilitii este imobilizat datorit rezistenelor la naintare ale automobilului (arborele condus este n legtur cu roile motoare) treapta de demultiplicare: frna blocat, ambreiajul decuplat. Micarea de la arborele conductor, prin pinionul planetar, oblig sateliii s se roteasc n jurul axelor sale i s ruleze pe coroan, antrennd platoul portsatelii i o dat cu el i arborele condus, care va avea o turaie mai mic dect arborele conductor (n2 < n1) priza direct: frna liber, ambreiajul cuplat. Micarea de rotaie se transmite de la arborele conductor la satelii, att prin pinionul planetar, ct i prin coroan. Aceasta determin ca sateliii s aib numai o micare de revoluie mpreun cu ntreg sistemul, care se rotete ca un tot unitar mpreun cu platoul portsatelii. Deci turaia arborelui condus va fi egal cu cea a arborelui conductor ( n2 = n1)

NAPOI

CUTIA DE VITEZE- Construcie

Cutia de vitez continu (progresiv)
Datorita numarului limitat de trepte, cutiile de viteze cu trepte prezinta dezavantajul ca adaptarea momentului motor,a carui variatie este redusa,la momentul rezistent,care are o variatie foarte mare,se face discontinuu,ceea ce contribuie la scaderea calitatilor dinamice si economice ale automobilului. Transmisia continu se cheam i progresiv deoarece la fiecare valoare a forei de rezisten la naintare exist un raport de transmisie corespunztor la care se obine un echilibru ntre fora de traciune i suma rezistenelor la naintare Transmisiile continue au urmatoarele avantaje:
usurinta in conducerea automobilului, permitnd reducerea partiala sau totala a schimbarii comenzilor, marind si siguranta circulatiei posibilitatea maririi capacitatii de trecere, deoarece forta tangentiala la roata este mai mare cresterea durabilitatii transmisiei

CUTIA DE VITEZE In principiu, un hidrotransformator

simplu se compune din trei elemente hidraulice cu palete, si anume:
pompa (P) turbina (T) reactorul (R), dispus n amonte de pomp.

De obicei, elementele hidraulice se execut prin turnare de precizie, din aliaje de aluminiu rezistente. Paletele celor trei elemente se fac cu profil curbat. Prin aezarea n serie a pompei, turbinei i reactorului, se nchide o cavitate inelar (tor), n care circul un lichid (ulei special). Pompa P este fixat de carcasa C, solidar n rotaie cu arborele conductor (1). Turbina T este solidar n micare cu arborele condus (2). Reactorul R este montat fix pe manonul (3), fixat pe carterul hidrotransformatorului.

CUTIA DE VITEZE
Cnd pompa este pus n micare prin arborele (1) de ctre motorul automobilului, lichidul din interior este antrenat de ctre palete i proiectat de fora centrifug de la centru spre exterior. Din pomp, lichidul trece cu mare vitez n turbin, punnd-o n micare mpreun cu arborele condus (2). Datorit profilului mai curbat al paletelor turbinei (n raport cu cele ale pompei), momentul receptor la turbin Mt este mai mare dect momentul motor al pompei (Mp) (Mt > Mp), iar turaia turbinei este mai mic dect cea a pompei (nt < np) Din turbin, lichidul trece printre paletele fixe ale reactorului, n scopul schimbrii direciei sale (paletele reactorului sunt invers orientate dect cele ale turbinei i pompei), aa nct la ieirea dintre paletele acestuia, lichidul are din nou aceeai direcie i aceeai vitez (neglijnd pierderile prin turbionare), cu cea de intrare n pomp. Schimbarea direciei lichiduluin reactorul fix, determin asupra paletelor acestuia, un moment de reacie., care este preluat de carterul hidrotransformatorului. Deci reactorul este folosit pentru a transforma valoarea momentului receptor. Momentul de reacie provine din diferena dintre momentul receptor al turbinei i momentul motor al pompei adic: Mr = Mt Mp. Momentul receptor variaz cu turaia turbinei, n funcie de rezistenele la naintare pe care le ntimpin automobilul. La demaraj, turaia turbinei este nul iar momentul la turbin este maxim (din cauza pierderilor prin frecare i turbionare valoarea sa este de 2,55 ori mai mare dect cea a momentului motor). Crescnd turaia turbinei, momentul receptor se micoreaz i o dat cu el i coeficientul de transformare.

 La turaia maxim a pompei, turaia turbinei este i ea maxim, pierderile prin turbionare sunt practic nule, iar randamentul hidrotransformatorului este maxim. Se poate considera c acum hidrotransformatorul lucreaz ca un hidroambreiaj. Acest punct de funcionare se numete punct de ambreiaj, n care momentul de reacie exercitat pe reactor este nul (Mr = 0), reactorul putnd fi decuplat de carterul fix. De aceea, pentru mbuntirea randamentului hidrotransformatorului, reactorul se monteaz pe un dispozitiv tip roat liber (cuplaj unisens), n care hidrotransformatorul se numete complex monofazat. Dispozitivul tip roat liber se blocheaz n sensul efecturii reaciei, dar ncepe s se roteasc liber, n acelai timp cu pompa i turbina, atunci cnd Mt Mp. din acest moment, hidrotransformatorul funcioneaz ca un ambreiaj hidraulic, iar randamentul su devine egal cu randamentul ambreiajului, la un consum economic de combustibil n condiii de funcionare normal a automobilului. Valoarea maxim a randamentului unei cutii de viteze hidrodinamice moderne, n regim de hidrotransformator, este de 0,850,9, iar n regim de hidroambreiaj 0,970,98.

CUTIA DE VITEZE

NAPOI

CUTIA DE VITEZE
Carcateristicile cutiei de viteze a Daciei Logan
Tipul cutiei de viteze mecanic (discontiu) Comand direct, mecanic 5 viteze Mecanism de cuplare de tip craboi cu sincronizator Cutie cu doi arbori (primar i secundar)