Capitolul 2

Alegerea materialului optim folosind metoda valorilor optime

Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit la obinerea piesei. Rolul funcional ne arat i proprietile pe care trebuie s le ndeplineasc piesa . O alegere optim a unui material pentru o anumit destinaie , este o problem foarte complex ce trebuie rezolvat de proiectant. Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o proiectare a materialului cu o astfel de structur care s implice cerinele cerute de rolul funcional . dic se alege acel material care s ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei n condiiile unui pre de cost minim i al unei fiabiliti sporite. !roprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre material i mediul ncon"urtor n care va lucra. !rezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegerii materialului optim i a caracteristicilor acestuia #
Fizice

Proprieti Funcionale

$reutate specific , temperatura de topire , condiii termice Rezistena la coroziune Rezistena la rupere , duritatea Conductibilitate , impedan !ermeabilitate magnetic Opacitate , reflexie !erioada de n"umtire , absorbia , atenuarea Culoare , aspect , grad de netezime

Chimice Mecanice Electrice Magnetice Optice Nucleare Estetice urna!ilitate

Proprieti ehnologice

"eforma!ilitate #zina!ilitate Cli!ilitate $uda!ilitate !re de cost , consum de resurse i de energie , coeficient de poluare si coeficient de protecie a operatorului

Proprieti Economice

Nr. crt. 0 1 2 3

Proprietatea
1 Densitatea materialului. in [Kg/dm3] Condu ti!ilitate termi a Cr in [ al/ m"s"# C] %e&istenta la oro&iune. % 'ite&a de oro&iune in[mm/an] Duritatea. (), in [()] ,odulul de elasti itate. in [da./ m2] %e&istenta la urgere a materialului %/ 0,2 0n [./mm2] %e&istenta la ru/ere. %m , in [da./mm2] %e&istenta la o!oseala. 21 0n [./m2] 3lungirea relati'a 3t [4] %e&ilien5a KC6 30/2 in [7/ m2] %e&isten5a la 8lua9 in [./mm2] <ro/riet=5ile te>nologi e ?turna!ilitatea ,de8orma!ilitatea , u&ina!ilitatea , suda!ilitatea , =li!ilitatea@ <re5ul de ost , <C in [lei/Bg]

4 5 6

7 8 9 10 11 12

Game de variate 2 < 5,0 5,010,0 >10 <0,2 0,20,$ >0,$ <0,02 0.020,05 >0,05 <*0 *01+0 >1+0 <10 + 10 +2,0"10 + >2,0"10 + <100 1001500 >1500 <35,0 35,0+0,0 >+0,0 <300 3001000 >1000 <204 204$04 >$04 <50 50100 >100 <100 100300 >300 :atis8= =toare )un= Aoarte !un= <500 5001000 >1000

Not a 3 1 2 3 1 2 3 3 2 1 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 3 2 1

Obs. 4

:e 5ine ont ;i de tem/eratura .otarea se 8a e u ali8i ati'e

13

C!s.

23

Proprieti .! cio a"e /eca ice Proprieti Proprieti te( o"o&ice eco omice

BE1 D

tBdB 10

8(imice

4e*iste 5a "a #mm$a ' coro*i! e

+!ritatea +e,ormabi"ita Pre!" de #daN$mm 4e*iste 2 5a ' "a r!pere #daN$mm2'01210 p63 -!r abi"itatea )*i abi"itatea #67' tea cost #"ei$%&'

'

'

'

'

+ vCalificati

* vCalificati

) Calficativ

'

%&

5 1 1 3 1 3 3 3 2 3 3 3 3 1 3 1 30 +5 20 1 3 1 $0 1 +0 2 *5 3 2.1 2.1 1.3 0.F 1.+ 1.2 +0 2 2.1 $0 1 2.1 3 3 3 3 2 1 2 2 5$ 2 2.1 3 5F 2 2.1 3 ) A) A) A) A) ) A) A) A) A) $5 2 1.1 2 ) +0 1 1.5 2 A) 3 2 2 3 3 3 3 2 3 3 3 3 10 3 1.+ 2 A) 3 +$ 3 1.2 2 A) 3 : : : : : : : : : : . ) . : 30 1 0.1$ 1 A) 3 A)

10

11

12

13

1$

15

1+

11 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 2 0 1

1F A) A) A) A) A) A) A) A) A) ) ) A) A) A) A)

1* 3 3 3 3 3 3 3 3 2 3 3 3

20 500 3 1000 300 *00 $50 $15 $00 $25 150 150 2 1300 350 +25 3*0 3 1200

21 3 %,%& 2 %,'( 3 %,&( 2 ',)( 3 %,*( 3 %,&( 3 %,&& 3 %,+( 3 %,&& 2 %,+( 1 %,(& 3 %,%& 2 %,(( 3 %,*& 1 ',,(

22

<.05

50

>.05

+0

>.05

2F0

>.05

20

<.05

120

<.05

1+$

<.05

1F1

<.05

110

<.05

1+*

<.05

211

<.02

1F1

>.05

2+0

<.01

*0

>.05

250

<.03

+5

Proprie5ti Proprieti te( o"o&ice eco omice

BE1

; tBdB 10
.i*ice

C!s.

0121 -!r abi"itate +e,ormabi"ita )*i abi"itate Pre!" de cost 0 p63 a tea a #"ei$%&'

Nr. crt.

/ateria5 "!"

#:&$dm3'+e sita5tea #ca"$cm2s298' 8o d!ctibi"itatea termic

+ vCalificati

* vCalificati

) Calficativ

'

%&

'

'

13 A) A) A) ) A) A) A) A) A) A) A) A) .7 A) A) 0,15 3 320 3 310 2 0,20 3 310 3 2/,, 2 %,*( %,*( 1 3 310 3 %,&( optim 3 310 3 %,*& 3 300 3 %,+( 3 210 3 %,*& 3 200 3 %,*& 3 200 3 %,*& 3 200 3 %,&( + 1 F * 10 11 12 13 1$ 15 3 500 3 %,&& 5 2 1500 2 ',)( $ 3 2000 1 %,+& 3
AgnH100H2 Cu:n10 CI31 CI50 CIC$5 CJ$0 CJ+0 $1,oCr11 13012Cr130 A 300 3J:i5Cu Am320/ CuGn3*<!2

1$ 3 3 2100 1 %,%& 2
CuGn15

15 1000 2 %,&( 1
Duraluminiu

1+

11

1F

1*

20

21

22

23

2 2.F F.F 1.32 F.F 1.3 1.3 1.1 1.$ 1.$ 1.5 1.5 1.3 2.+ 1.3+ F.$

3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 2 2

$ 0.25 0.3 0.01 0.25 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.3 0.1$ 0.20 0.1$ 0.2

A)

A)

A)

A)

A)

A)

A)

A)

A)

))))

A)

A)

A)

A)

A)

A)

.7

<

A)

A)

0,1

0,05

0,05

Proprieti .! cio a"e .i*ice 8(imice /eca ice

Nr /ateria5 "!" 4e*iste 5a "a +!ritatea #daN$m crt. #:&$dm3'+e sita5tea #ca"$cm2s298'8o d!ctibi"itatea termic #mm$a ' #daN$mm2'4e*iste 5a "a r!pere coro*i! e #67' m2'

'

'

'

'

'

'

0 1,* F,0 +,5 1,2 1,$ 1,1 1,1 1,2 1,1 1,$ 1,3 1,1 7=2 1,2 1,3 0,1 2 2 2 2 2 2 2 0,01 0,01 0,01 0,02 0=01 0,01 0,03 2 0,01 1 1 1 1 1 1 1 1 0,05 2 0,01 1 2 0,01 1 2 0,20 1 2 0,10 1 <.05 <0,5 <0,5 <0,5 <0,5 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 >0=1 <0,1 <0,1 3 0,20 1 <.05 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 0,05 2 0,1* 1 <.05 2 2 0,22 1 <.05 2 11$ 201 20F 211 1*0 1*5 300 3F0 3F5 1F0 1F0 110 240 2+0 2F0

* 3 3 3 1 3 3 3 3 3 2 3 3 3 3 3 0,15

10 1* F* 111 *F 50 1$,5 FF *F 113 1+ 15 230 115 120 1F0

11 3 3 3 3 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 0,1

12 2,2 1,* 1,F 1,$ 2,2 0,* 1,05 1,2 1,3 1,* 1,* 2 2=1 2,1 2,1

16

15Cr0F

17 1F,gCr10

18 20,o.i35

19

$0Cr10

20

CIC +0

21 A K 200

22

A K250

23

A K300

24

A K350

25

A 100

26

A 150

27

A 200

28

.c250

C/timi&area alegerii materialului se !a&ea&= /e eL/erien5a /roie tantului ;i /entru o alegere ra/id= a materialului se /lea = de la Mte'a date re8eritoare la N soli it=rile din tim/ul eL/loat=rii , ondi5iile de

29

A 300

30

A 350

Po derea

eL/loatare , lasa din are 8a e /arte /iesa ;i ondi5iile de eLe u5ie . On ontinuare se 'a /re&enta o metod= de alegere a materialului o/tim numit= metoda de a a"i* a va"ori"or optime . ,etoda /resu/une re&ol'area urm=toarelor eta/e N 1. sta!ilirea rolului 8un 5ional al /iesei , a te>nologi it=5ii onstru 5iei ;i a ondi5iilor e onomi e de 8un 5ionare ale a esteia P 2. determinarea ;i sta!ilirea 8a torilor analiti i ai /ro!lemei alegerii materialului o/tim P 3. des om/unerea 8a torilor analiti i Qn elemente /rimare P $. a/re ierea antitati'= a 8a torilor analiti i se 8a e 8olosind un sistem de notare , Qn 8un 5ie de 'aloare 8ie =rei /ro/riet=5i B a ordMnduHiHse o not= tBP 5. sta!ilirea /onderii im/ortan5ei 8ie =rui 8a tor /rimar se 8a e 5inMnd ont de datele re&ultate din eta/ele 1 ;i 3 a ordMnd 8ie =rei /ro/riet=5i B o /ondere dB Qn sta!ilirea /onderi tre!uie Qnde/linita m ondi5ia N d k = 1 P k =1 +. alegerea solu5iei o/time la momentul dat se 8a e a/li Mnd riteriul N m Tk " d k = maL im k =1 1. anali&a solu5iilor din /un t de 'edere al utilit=5ii lor ;i sta!ilirea ondi5iilor de Qnlo uire e onomi = a unui material u alt material .

?i @ d co coro*i! e= re*iste !*i abi"itatea3 "a pe tr! rea"i*area

t de proprieti"e ,! cio a"e 0re*iste a "a a "a r!pere3 Ai de ce"e te( o"o&ice0t!r abi"itatea Ai care se ada!& ce"e eco omice materia"!" a"es piesei este .c 250.

8BPC-OD)D 1 <-B7CD41B 4OD)D)C .)N8?CONBD BD PC1<1C .ODO<CN+ BNBDCEB /O4.B.)N8?CONBDF B <)P4B.1?1DO4

Cunoa;terea rolului 8un 5ional al /iesei este /rima eta/= Qn /roie tarea ori =rui /ro es te>nologi de reali&are a /iesei res/e ti'e rolul 8un 5ional al /iesei este dat de rolul 8un 5ional al ori =rei su/ra8e5e e delimitea&= /iesa in s/a5iu de a eea in /rimul rMnd se sta!ile;te rolul 8un 5ional al 8ie =rei su/ra8e5e din /un t de 'edere al rolului lor 8un 5ional su/ra8e5ele se lasi8i = QnN 5 s!pra,ee"e de asamb"are R ara teri&ate /rinN H o anumit= on8igura5ie geometri =P H /re i&ie dimensional= ridi at=P H rugo&itate mi =P H /res ri/5ii re8eritoare la 8orma geometri =P H /res ri/5ii re8eritoare al /o&i5ia su/ra8e5ei in ra/ort u alte su/ra8e5eP H e'entuale /res ri/5ii re8eritoare la duritatea su/ra8e5ei. 5 s!pra,ee ,! cio a"e R ara teri&ate /rinN H /re i&ie dimensional= ridi at=?de/inde de rolul 8un 5ional in ansam!lul din are 8a e /arte@P H rugo&itate mi =?uneori este mare , de/inde de rolul 8un 5ional@P H /res ri/5ii re8eritoare la /o&i5ia su/ra8e5ei in ores/onden5= u alte su/ra8e5eP H e'entuale /res ri/5ii re8eritore la on8igura5ia geometri =P H e'entuale /res ri/5ii re8eritoare la /ro/riet=5ile me ani e, as/e tul su/ra8e5elor. 5 s!pra,ee te( o"o&ice R a/ar Qn tim/ul /relu r=ri ;i a9ut= la /o&i5ionarea /iesei Qn 'ederea /relu r=ri ele /ot r=mMne du/= terminarea /relu r=ri sau /ot dis/are, in 8un 5ie de on8igura5ia geometri = 8inal= a /iesei . :e ara teri&ea&= /rinN H /re i&ie dimensional= ores/un&=toare?ne/re i&at=, de ele mai multe ori ote li!ere@P H rugo&itatea su/ra8e5ei ores/un&=toare u /ro edeul te>nologi de reali&are a su/ra8e5eiP H 8=r= /res ri/5ii sau e'entuale /res ri/5ii re8eritoare la 8orma geometri =P H e'entuale /res ri/5ii re8eritoare la /o&i5ia su/ra8e5ei in ra/ort u su/ra8e5ele e urmea&= a 8i /relu rate. 5 s!pra,ee a!Gi"iare 0de "e&t!r3 R 8a leg=tura intre su/ra8e5ele 8un 5ionale ;i ele de asam!lare. :e ara teri&ea&= /rinN H /re i&ia dimensional= mi = ?ne/re i&at=@P H rugo&itatea su/ra8e5ei mare ? ea are re&ulta din /ro edeul de o!5inere a semi8a!ri atului@P H 8=r= /res ri/5ii re8eritoare la /re i&ia de 8ormaP H 8=r= /res ri/5ii re8eritoare la /re i&ia de /o&i5ii. 8! osc@ d aceste e"eme te re,eritoare a" tip!ri"e de s!pra,ee ce de"imitea* o pies H spai! se poate stabi"i ro"!" ,! cio a" a" ! ei piese ,r a c! oaAte a samb"!" di care ,ace parte piesa sa! se poate proiecta o pies care s H dep"i easc ! a !mit ro" ,! cio a" imp!s. ,etoda 8olosit= /entru sta!ilirea rolului 8un 5ional /osi!il sau /entru /roie tarea unei /iese are s= Qnde/lineas = un anumit rol 8un 5ional im/us /oarta numele de metoda de a a"i* mor,o,! cio a" a s!pra,ee"or. 3 esta metod= /resu/une /ar urgerea intrHo su esiune logi = a urm=toarelor eta/eN 5 descomp! erea piesei H s!pra,ee c@t mai simp"e ?/lane, ilindri e, oni e, e'ol'enti e, eli oidale et .@P R otarea t!t!ror s!pra,ee"or ce de"imitea* piesa i spai! P I a a"i*area ,iecrei s!pra,ee H parte din urm=toarele /un te de 'edereN 8orma geometri = a su/ra8e5ei, dimensiuni de ga!arit, /re i&ie dimensional=, /re i&ie de 8orm=, /re i&ie de /o&i5ie, rugo&itate ;i duritateP I H tocmirea ! i &ra, J s!pra,ee I caracteristici K R stabi"irea ro"!"!i ,! cio a" a" piesei , se 8a e Qn urma anali&ei de orela5ie a di8eritelor ti/uri de su/ra8e5e o!5inute in gra8ul su/ra8e5e R ara teristi i . %olul 8un 5ional im/us unei /ese se o!5ine /resu/unMnd /entru su/ra8e5ele e delimitea&= /iesa in s/a5iu ara teristi ile ores/un&=toare ti/urilor de su/ra8e5e ?de asam!lare, 8un 5ionale, te>nologi e, sau auLiliare@. ?i @ d co t de ro"!" ,! cio a" a" ,iecrei s!pra,ee H parte si a a"i*@ d ,orma Ai dime si! i"e piesei= e re*!"t c aceasta va ,i ,o"osit "a ast!parea ! !i recipie t s!b presi! e= rea"i*@ d o eta Aeitate a acest!ia c! aL!tor!" ! ei &ar it!ri Ai totodat o ,iGare ,oarte b! pri i termedi!" &!ri"or c! aL!tor!" ! or A!r!b!ri. 8BPC-OD)D 3 Procedee te( o"o&ice posibi"e de obi ere a piesei semi,abricat On 'ederea alegerii unei metode sau a unui /ro edeu te>nologi de reali&are a unei /iese se 5ine ont de de&'oltarea industriei ;i de ondi5iile o8erite. <ro edeul te>nologi ales tre!uie s= asigure o !un= alitate a /ieselor, la un /re5 de ost Mt mai s =&ut.

:e 8a e o anali&= om/leL= a /ro edeelor te>nologi e /entru o!5inerea unor re&ultate 8inale mai a'anta9oase. <ri'ind /osi!ilit=5ile de reali&are a /iesei se au Qn 'edere urm=toareleN desenul /iesei rolul 8un 5ional al su/ra8e5elor materialul ales, om/ortarea lui la /relu rare num=rul de !u =5i ? /rodu 5ie anual= @ utila9ul de are dis/une Qntre/rinderea <rin i/alele /ro edee de o!5inere a semi8a!ri atelor metali e sunt urm=toareleN turnare de8ormare /lasti = /resare ;i sinteri&are din /ul!eri sudare t=iere Jurnarea R este un /ro edeu te>nologi de reali&are a /ieselor /rin introdu erea unui material metali Qn stare li >id= QntrHo a'itate s/e ial eLe ut=. <rin solidi8i area to/iturii re&ult= /iesa turnat=, are re/rodu e on8igura5ia ;i dimensiunile a'it=5ii de turnare. <rin i/alele /ro edee de turnare suntN Qn 8orme din ameste de 8ormare o!i;nuit Qn 8orme o9i, u modele u;or 8u&i!ile Qn 8orme metali e 8=r= su/ra/resiune Qn 8orme o9i u liant termorea ti' Qn 8orme metali e u su/ra/resiune entri8ugal= <relu rarea /rin de8ormare /lasti = se !a&ea&= /e /lasti itatea metalelor, adi = /e a/a itatea a estora de a =/=ta de8orma5ii /ermanente su! a 5iunea unor 8or5e eLterioare. A= Mnd a!stra 5ie de unele /ierderi te>nologi e, ine'ita!ile, /relu rarea /rin de8ormare /lasti = re/re&int= un /ro edeu de /relu rare 8oarte a'anta9os Qn eea e /ri'e;te e onomia de metal, 8iind net su/erior /relu r=rii /rin a; >iere la are /ierderile de material su! 8orm= de de;euri sunt 8oarte mari. <ro edeele de /relu rare /rin de8ormare /lasti = sunt urm=toareleN H laminare H tragere H eLtrudare H 8or9are Hli!era H /rin de8ormare H /relu rarea ta!lelor H /rin t=iere H /rin de8ormare H /relu rarea 5e'ilor ;i a /ro8ilelor

Ia sta!ilirea /ro edeului o/tim de o!5inere a /iesei, tre!uie ales /ro edeul e asigur= /re i&ia ne esar=, reali&area 8ormei erute de rolul 8un 5ional Qn ondi5iile unei /rodu ti'it=5i mari ;i /re5 de ost minim.
8BPC-OD)D 4 Obi erea piesei semi,abricat pri tr5! procede! te( o"o&ic de t!r are Jurnarea, a /ro edeu te>nologi este una din ele mai 'e >i metode de o!5inere a /ieselor /rin /unere in 8orma, de&'oltate de om. Jurnarea inter'ine Qntotdeauna a metoda te>nologi a distin t= la materialele are sunt ela!orate in stare li >ida sau 'Ms oasa. Om/reun= u /relu r=rile /rin matri5are si u ele de 8ormare /rin sinteti&are sunt utili&ate in mod nemi9lo it la reali&area 8ormei /ieselor R s/re deose!ire de alte /relu r=ri, unde 8orma re&ulta /rin mi9lo irea unor /ro ese te>nologi e /reliminare distin te ? laminare, tragere, 8or9are li!era, a; >iere si mi roa; >iere@. <rin turnare se /ot reali&a 8orme /ra ti nelimitate, /iese u mase di'erse, de la 8ra 5iuni de gram si /ana la sute de tone, are Q;i g=ses utili&=ri in toate domeniile de a ti'itate. <ro esele de eLe u5ie a /ieselor /rin turnare se remar a /rin urm=toarele a'anta9eN H /ermit reali&area de /iese u on8igura5ii di'erse, in lasele de /re i&ie +..1+, u su/ra8e5e de rugo&itate %aE1,+...200 SmP /ermit reali&area de /iese u /ro/riet=5i di8erite in se 5iune ?unimaterial, /olimaterial@P

reea&= /osi!ilitatea o!5inerii de adaosuri de /relu rare minime ? 8ata de 8or9area li!era, sau /relu r=rile /rin a; >iere@P reea&= /osi!ilitatea de automati&are om/leLa a /ro esului te>nologi , 8a/t e /ermite re/eta!ilitatea /re i&iei si a ara teristi ilor me ani e, la toate loturile de /iese de a ela;i ti/P H /ermit o!5inerea unei stru turi uni8orme a materialului /iesei, 8a/t e Qi on8er= a esteia o re&isten5= multidire 5ional=. 0n general, om/a titatea, stru tura i re&istenta me ani a a /ieselor turnate sunt in8erioare /ieselor similare reali&ate /rin de8ormare /lasti a ?deoare e a estea /oseda o re&istenta unidire 5ional=, du/= dire 5ii /re8eren5iale@. Dintre de&a'anta9ele /ro edeelor de reali&are a /ieselor /rin turnare se /ot enumeraN H onsum mare de mano/era, Qndeose!i la turnarea in 8orme tem/orareP H osturi ridi ate /entru materialele auLiliareP H onsum mare de energie /entru ela!orarea si men5inerea materialelor in stare li >ida la tem/eratura de turnareP H ne esit= m=suri e8i iente mun =. :e /ot /relu ra /rin turnare materiale metali e si nemetali e , in /rodu 5ie de serie sau de uni ate. De men5ionat = , /rin turnare se /ot reali&a atMt /iese/semi8a!ri ate dintrHun material uni , sau din el /u5in doua materiale ? a o/eriri /rin turnare stati a sau entri8ugala, utili&area turn=rii u inser5ii, o!5inerea /rin turnare a materialelor om/o&ite et .@. Jendin5a a tual= este de a e8i ienti&a /ro esele de /rodu 5ie /rin redu erea adaosurilor de /relu rare si a o/era5iilor de /relu rare dimensionala ulterioare. Din a est moti', /ro edeele de /unere in 8orma, Qntre are ;i turnarea, a/=t= o aten5ie deose!it=, unos Mnd un grad mai ridi at de /er8e 5iune ;i ino'are 8a5= de alte /ro edee. 0n 8un 5ie de domeniul de a/li are al /ro esului de turnare ? te>nologii me ani e, metalurgi e, de me ani a 8ina, de te>ni a dentara, de /relu r=ri de industria >imi a, de onstru 5ii et .@, /ot eLista denumiri s/e i8i e, are sunt sinonime. <rin i/alele denumiri u are se /re&int= in ontinuare. Bmestec!" de ,ormare este materialul din are e reali&ea&= interiorul 8ormei de turnare ? la turnare in 8orme tem/orare@, 8iind om/us din doua elementeN un material granulat, are are rolul de a se modela du/= on8igura5ia modelului si de a um/le rama de 8ormare, si un liant, are on8er= re&istenta si sta!ilitate 8ormei de turnare, /ermi5Mnd ulterior de&!aterea 8ormei /entru eLtragerea /iesei. 3meste ul de 8ormare tre!uie sa ai!= o !un= re8ra taritate, /entru a re&ista la onta tul u to/itura, /re um si o granula5ie ores/un&=toare, /entru a asigura etan;eitatea /ere5ilor a'ita5ii 8ormei. .orma de t!r are este s ula s/e i8i a /ro esului te>nologi de turnare are on5ine a'itatea de turnare re5eaua de turnare si analele de e'a uare a ga&elor. Cu a9utorul ei se reali&ea&= on8igura5ia ,ga!aritul si alitatea su/ra8e5ei /iesei. Aormarea este denumirea generi a a o/era5iilor /rin are se reali&ea&= 8orma de turnareP a est termen se re8era numai la reali&area 8ormelor tem/orare ;i semitem/orare, on8e 5ionate din ameste uri de 8ormare. Aormele /ermanente , de ti/ul matri5elor si al o >ilelor se reali&ea&= /rin turnare sau 8or9are, urmate de /relu r=ri me ani e, tratamente termi e ;i de su/ra8a5= . 1Gtra&erea piesei denume;te o/era5ia de s oatere a /iesei solidi8i ate din 8orma de turnare. ,ie&ul este o /arte distin ta a 8ormei de turnare, u a9utorul =ruia se o!5in golurile interioare ale /iese turnate. ,ie&urile /ot 8i /ermanente?la turnare in matri5e sau o >ile@ sau tem/orare ? la turnarea in o >ile sau in 8orme tem/orare@.Aormarea mie&urilor se 8a e u a9utorul utiilor de mie&. ,odelul de turnatorie este o ma >eta tridimensionala are re/rodu e a/roa/e identi /iesa, m=rit= ores/un&=tor in 8un 5ie de ara teristi a de ontra 5ie ala solidi8i are a materialului /iesei si ser'e;te in o/era5iile de 8ormare. ,ula9ul este un model intermediar ?negati'ul 8ormei /iesei reale@P ser'e;te la reali&area modelului de turnatorie?/o&iti'ul 8ormei /iesei@. %e5eaua de turnare este /artea te>nologi a a a'ita5ii 8ormei de turnare, are on5ine /Mlnia d turnare, totalitatea analelor de ondu ere a materialului li >id s/re a'itatea /iesei, /re um si maselotele. <entru 8ormarea re5elei de turnare se reali&ea&= modele ores/un&=toare. Jurna!ilitatea este /ro/rietatea te>nologi a a unui material e de8ine;te a/a itatea a estuia de a a/=t= du/= solidi8i are on8igura5ia geometri a si dimensiunile unei 8orme geometri e in are se introdu e in stare li >ida sau li >idoH'Ms oas=. -ste o /ro/rietate te>nologi a om/leLa, are determina /osi!ilit=5ile unui material de a 8i /relu rat /rin turnareP ea este in8luen5at= de m=rimi 8i&i e /re umN 8u&i!ilitatea, 8luiditatea, ontra 5ia de solidi8i are et . Jurnarea este denumirea generi a a unor gru/e de /ro ese te>nologi e de reali&are a /ieselor semi8a!ri at ;i/sau 8inite . ontra /olu=rii mediului si /entru Qm!un=t=5irea ondi5iilor de

Proprieti de t!r are a"e meta"e"or Ai a"iaLe"or 1. -!r abi"itateaM /ro/rietatea te>nologi = glo!al= , are re8le t= om/ortarea materialelor Qn ra/ort u /ro edeele te>nologi e din gru/a turn=rii . -a se eL/rim= /rin ali8i ati'e N 8oarte !un= , !un= , satis8= =toare , sla!= , nesatis8= =toare . 2. .!*ibi"itatea M este /ro/rietatea materialului de a tre e Qn stare to/it= . 3. ."!iditateaM este /ro/rietatea materialului a8lat Qn stare li >id= sau 'Ms oas= de a urge ;i um/le toate detaliile a'ita5ii 8ormei de turnare . $. 8o traciaM este /ro/rietatea materialului metali de aH;i mi ;ora 'olumul Qn tim/ul solidi8i =rii . 5. <e&re&areaM este se/ararea onstituen5ilor unui ameste eterogen ast8el Qn Mt distri!u5ia a estora nu mai este uni8orm= . +. Bbsorbia &a*e"orM eL/rim= /ro/rietatea de a di&ol'a ga&e .

Ia /roie tarea modelelor ;i a utiilor de mie& tre!uie /ar urse urm=toarele eta/eN 1. Rstabi"irea ro"!"!i ,! cio a" a" piesei I se 8a e /e !a&a metodei de anali&= mor8o8un 5ional= a su/ra8e5elorP 2. Ra"e&erea materia"!"!i optim pe tr! co ,ecio area piesei 5 se 8olose;te metoda de anali&= a 'alorilor o/timeP 3. R H tocmirea dese !"!i piesei br!t t!r ate I se 8a e /ornind de la desenul /iesei 8inite, /e are se adaug=N H Bp 5 adaosuri de /relu rare, /e toate su/ra8e5ele a =ror /re i&ii dimensionale ;i rugo&it=5i nu /ot re&ulta dire t din turnareP H Bt 5 adaosuri te>nologi e, /entru toate su/ra8e5ele a =ror on8igura5ie sau /o&i5ie nu /oate 8i o!i;nuit= dire t /rin turnare sau Qn 'ederea sim/li8i =rii 8ormei te>nologi e a /ieseiP HBH 5 adaosuri de Qn linare, are 8a ilitea&= s oaterea modelului din 8orm= ;i a /iesei din 8orm=. Taloarea adaosurilor de Qn linare de/inde de /o&i5ia /lanului de se/ara5ieP H 4c 5 adaosuri su! 8orma ra&elor de ra ordare onstru ti'e, Qn s o/ul de a e'ita a/ari5ia de8e telor de ti/ul 8isurilor ;i r=/=turilorP HBc H adaosuri de ontra 5ie. :ta!ilirea a estuia se 8a e Qn 8un 5ie de natura materialului de turnatP $. RH tocmirea dese !"!i mode"!"!i I se 8a e /ornind de la desenul /iesei !rut turnate 5inMnduHse seama de 'alorile adaosurilor de ontra 5ie ;i de num=rul ;i 8orma m=r ilorP 5. RH tocmirea dese !"!i c!tii"or de mie* I se 8a e 5inMnd ont de on8igura5ia interiorului /iesei !rut turnate are indi = num=rul ;i 8orma mie&urilor. 3legerea /lanului de se/ara5ie se 8a e 5inMnd ont de urm=toarele re omand=riN s= 8ie, /e Mt /osi!il, /lan de simetrieP s= 8ie, /e Mt /osi!il, un /lan dre/tP s= 8ie situat Qn /o&i5ie ori&ontal=P s= on5in= su/ra8a5a ea mai mare a /iesei. :ta!ilirea adaosului de ontra 5ie, se 8a e utili&Mnd 8ormulaN

d
undeN dm R dimensiunea modeluluiP d/ R dimensiunea /ieseiP B R ontra 5ia liniar=

k = d 1 + ?mm@ m p 100

Ca/itolul 5 C!5inerea /iesei semi8a!ri at /rintrHun /ro edeu de de8ormare /lasti =

<lasti itatea este /ro/rietatea te>nologi = a unui material de a su8eri de8orma5ii /ermanente su! a 5iunea unor 8or5e eLterioare . Ca urmare , o!5inerea unei /iese are s= ores/und= unui anumit rol 8un 5ional se 8a e /rin redistri!uirea de material Qn stare solid= ? nu /rin Qnde/=rtarea de material @ Qn on ordan5= u sistemul de 8or5e are a 5ionea&= asu/ra materialului . Cel mai 'e >i /ro edeu de de8ormare /lasti = este 8or9area . Aor9area este /ro esul de /relu rare /rin de8ormare /lasti = e onst= Qn introdu erea Qn 'olumul de material a unor st=ri tensionale are s= /rodu = urgerea sa ?a materialului @ . 3 este 8or5e se a/li = /rin lo'ire ;i/sau /resare . Aor9area este de dou= 8eluri N - li!er= , Mnd urgerea materialului se 8a e li!er su! a 5iunea unor 8or5e de lo'ireN - Qn matri5= ?matri5are@ , Mnd urgerea materialului este limitat= a'ita5ional , su! a 5iunea unor 8or5e de lo'ire ;i/sau /resare . UinMnd ont de /rograma de 8a!ri a5ie ;i de dimensiunile de ga!arit relati' reduse /ro edeul de de8ormare /lasti = ales 'a 8i matriarea . <entru reali&area /iesei /rin 8or9are li!er= se 'a lua Qn al ul rolul 8un 5ional al a esteia sta!ilit la a/itolul 1 ;i materialul din are a easta 'a 8i reali&at= ?VVVVVVVVVVVVVVVVVV@ Jre!uie ales ti/ul semi8a!ri atului ini5ial , Qns= on8orm legii 'olumului onstant, tre!uie unos ut= masa semi8a!ri atului !rut matri5at /entru a a8la 'olumul a estuia ;i du/= a eea , adunMnd /ierderile are a/ar Qn tim/ul /ro esului de matri5are ?adaosurile ne esare ;i /ierderile /rin ardere@, s= a8l=m 'olumul de material /e are Ql are semi8a!ri atul ini5ial . Cal ulul masei semi8a!ri atului are se 8a e Qm/=r5ind desenul /iesei !rut matri5ate Qn /=r5i sim/le =rora la al ul=m 'olumul ;i masa . 3legerea semi8a!ri atului ini5ial N :e aleg lingouri ? /entru dimensiuni mari @ , !are sau /l= i turnate ontinuu ?/entru dimensiuni medii@ , /relaminate sau laminate ? /entru dimensiuni mi i @ . <entru a materialele s= 8ie u;or de8orma!ile /lasti , a estea tre!uie Qn =l&ite Qn /reala!il Qn u/toare s/e iale . Ons= ;i ai i eList= reguli !ine de8inite de standarde s/e ial ela!orate Qn a est sens. 3st8el = eList= un inter'al de tem/eraturi Qn are se /oate 8a e de8ormarea are are limita su/erioar= numit= tem/eratur= de Qn e/ut de de8ormare iar limita in8erioar= numit= tem/eratur= de s8Mr;it de de8ormare . <entru ,ar a materialului g=sim inter'alul N Jem/eratura de de8ormare de Qn e/ut [C] de s8Mr;it [C]

:e alege matri5area , deoare e /entru a /e lMng= o!5inerea unor semi8a!ri ate u on8igura5ii de la ele mai sim/le la ele mai om/leLe se mai o!5in ;i rugo&it=5i

8oarte !une ?uneori nu mai ne esit= /relu r=ri ulterioare /rin a; >iere@ , /ro esul de m @ , /ot 8i o!5inute 8a!ri a5ie are ;i o /re i&ie dimensional= 8oarte !un= ? 0,05 /roduse ale =ror /ro/riet=5i 8i&i oHme ani e 'aria&= /e se 5iune . Ons= a est /ro es de 8a!ri a5ie are ;i un de&a'anta9 deose!it N ost 8oarte mare al matri5ei . <entru a sta!ili /ro edeul te>nologi o/tim Qntre 8or9are li!er= ;i 8or9are Qn matri5= tre!uie 5inut ont de N H on8igura5ia geometri = a /ieseiP H/rograma de /rodu 5ieP H/re i&ia dimensional=P Hga!arit?greutate@. :emi8a!ri atul ini5ial ?1@ se a;ea&= /e semimatri5a in8erioar= ?W@ are este montat= /rin intermediul unui g>ida9 W oad= de rMnduni =X?3@ ;i a unei /ene /lanH/aralele?$@ /e ;a!ota /resei sau ni o'ala io anului?5@. :emi8a!ri atul este de8ormat u 8or5a de de8ormare /lasti = < m u a9utorul semimatri5ei su/erioare /rins= /rin intermediul unui g>ida9 W oad= de rMnduni =X?F@ ;i a unei /ene /lanH/aralele?*@ /e ulisorul /resei sau /e !er!e ul io anului.0n semimatri5a in8erioar= sHa /ra ti at /rin a; >iere semi a'itatea de matri5are ?+@ iar Qn semimatri5a su/erioar= semi a'itatea de matri5are?11@. <rin 0n >iderea matri5ei re&ult= /iesa !rut matri5at=?12@ /re'=&ut= u !a'ura?13@, datorit= analelor de !a'ur=?1$@.0n urma de!a'ur=rii re&ult= /iesa matri5at=?15@. Je>nologia matri5ariiN 1. sta!ilirea rolului 8un 5ional al /iesei 8olosind anali&a mor8o8un 5ional= a su/ra8e5elor?'e&i a/.1@ P 2. alegerea materialului /e !a&a anali&ei 'alorilor o/time ?'e&i a/.2@P 3. Qnto mirea desenului /iesei !rut 8or9ate se 8a e /ornind de la desenul /iesei 8inite /e are se adaug= N adaosurile de /relu rare 3/ /e toate su/ra8e5ele a =ror /re i&ie dimensional= ;i alitatea a estora nu se /ot o!5ine dire t /rin 8or9are Qn matri5=N adaosuri te>nologi e 3t /e toate su/ra8e5ele are nu au re&ultat /rin 8or9are li!er= ;i Qn s o/ul sim/li8i =rii onstru ti'e a 8ormei /iesei P adaosuri de Qn linare /entru a u;ura eLtragerea /iesei din matri5=P adaosuri /rin ra&e de ra ordare % /e toate su/ra8e5ele de ra ordare P m=rimea a estor adaosuri de/inde de dimensiunile /iesei 8inite, iar 'alorile lor sunt date Qn :J3: H uri. $. 3legerea /lanului de se/ara5ie se 8a e ast8el Qn Mt s= se asigure o eLtragere a /iesei din matri5=, o urgere u;oar= a materialului ;i e onomii de materialP 5. al ulul masei semi8a!ri atului ini5ial se 8a e Qm/=r5ind desenul /iesei !rut matri5ate Qn su/ra8e5e sim/le =rora li se al ulea&= 'olumul ;i masa . +. 3legerea semi8a!ri atului ini5ialN /iese !rut 8or9ate, !are laminateP :e 'a 8olosi !ara laminat= de diametru 1. De!itarea la dimensiuni?legea 'olumului onstant@P :e 'a 8olosi un semi8a!ri at din !ar= laminat= de ra&= rE mm ;i Qn=l5ime mm. Capitolul 6

>E

Analiza tehnico-economic a dou /ro edee te>nologi e de o!5inere a /iesei Cri are te>nologie tre!uie s= reali&e&e maLimum de e8i ien5= /entru are a 8ost /roie tat= Qn momentul a/li =rii ei. <iesa tre!uie reali&at= N H mai re/ede P H mai !ine P H mai ie8tin P H la momentul o/ortun. Aa torii are in8luen5ea&= e8i ien5a /ro edeului te>nologi sunt N H ostulP H /rodu ti'itateaP H 8ia!ilitateaP H onsumul de energieP H onsumul de materialP H /rote 5ia mediuluiP H /rote 5ia o/eratorului. -8i ien5a /resu/une o/timi&area din /un t de 'edere al tuturor a estor 8a tori. 3 est lu ru este 8oarte di8i il de reali&at, Qntotdeauna eListMnd 8a tori /rioritari. <entru reali&area anali&ei te>ni oHe onomi e 'om lua Qn onsiderare /ro esele te>nologi e de turnare ;i de matri5are. Aoarte im/ortant /entru Qnto mirea unei te>nologii de reali&are a /iesei este num=rul de !u =5i are tre!uie reali&ate?/rograma de /rodu 5ie@. Din a est /un t de 'edere se deose!es N H/rodu 5ie indi'idual=H are se re8er= la reali&area unui singur /rodus sau a unui num=r 8oarte mi de /roduse are nu se mai reia Qn tim/P 8olose;te ma;ini unelte uni'ersale, :.D.T.Huri uni'ersale, /rodu ti'itatea este 8oarte mi =, /re5ul de ost este 8oarte mare, ne esit= mun itori u Qnalt= ali8i areP H/rodu 5ie de serie H se re8er= la un num=r mare de /rodu 5ie, 8olose;te ma;ini unelte uni'ersale ;i s/e iali&ate, :.D.T.Huri uni'ersale ;i s/e iali&ate, /rodu ti'itatea este medie, /re5ul de ost este mediu, ne esit= mun itori ali8i are medieP H /rodu 5ie de mas= H num=r 8oarte mare de /roduse de a ela;i 8el are se re/et= du/= o anumit= /erioad= de tim/P 8olose;te utila9e s/e iale ;i s/e iali&ateP :.D.T.Huri s/e iale ;i s/e iali&ateP mun itori u ali8i are redus= ? u eL e/5ia mun itorului reglor@P /rodu ti'itate 8oarte mareP /re5 de ost mi ?!unuri de larg onsum@. naliza economic a procedeului de turnare :e 'or 8olosi urm=toarele nota5ii N H ;tiind = un lot are 10.000 de !u =5i N CJ E ost totalP CA E ost 8iLP CT E ost 'aria!il. CA/!u E lei CJ/lotE CT/!u E lei CA/lotE CT/lotE

lei lei lei lei/!u re&ult= ;i ;tiind

IuMnd Qn onsiderare >eltuielile de sto a9 s E = un lot are VVVVVVVVVVV !u =5iN

C E CA/lot /nYCT/loYsn P Din 8ormulele anterioare se /oate al ula num=rul de !u =5i renta!ile /entru /ro edeul res/e ti'N no/E? CA/lot /s@1/2E !u De i ostul total /entru VVVVVVVVVVV de !u =5i este N CJ E CA/lot Y CT/!u " n E 3nali&a e onomi = a /ro edeului de 8or9are CA/!u E CT/!u E lei lei CJ/lotE CA/lotE CT/lotE lei lei lei

IuMnd Qn onsiderare >eltuielile de sto a9 sE VVVVVVVVVV lei/!u re&ult=N C E CA/lot /nYCT/loYsn P Din 8ormulele anterioare se /oate al ula num=rul de !u =5i renta!ile /entru /ro edeul res/e ti'N no/E? CA/lot /s@1/2EVVVVVVVVVV !u De i ostul total /entru VVVVVVVVVVVVVV de !u =5i este N CJ E CA/lot Y CT/!u " n E Com/ararea elor dou= /ro edeelor te>nologi e de o!5inere a /iesei <entru determinarea /ro edeului de o!5inere o/tim , 8olosim o metod= gra8i = . .um=rul de !u =5i /entru are osturile de /rodu 5ie /entru ele dou= /ro edee sunt a elea;i este N .E
?C @ ?C @ t / lot forjare t / lot turnare = ?C @ ?C @ v / buc turnare v / buc forjare

HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHEVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV!u =5i

%e&ult= = /ro edeul de o!5inere /rin VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV este mai e8i ient din /un t de 'edere e onomi .

Ca/itolul 1 Je>nologia matri5=rii

<entru a un semi8a!ri at s= 8ie /rodus /rin te>nologia matri5=rii , tre!uie urmate eta/ele N 13 :ta!ilirea rolului 8un 5ional al /iesei .? a/itolul 1@ 23 3legerea materialului o/tim .? a/itolul 2@ 33 Onto mirea desenului /iesei !rutH8inite /e are se tre toate adaosurile . ? a/itolul 5@ 43 3legerea /lanului de se/ara5ie ast8el Qn Mt s= se 8a = o eLtra 5ie u;oar= a /iesei din matri5= , o urgere u;oar= a materialului ;i e onomii de material . ? a/itolul 5@ 53 :ta!ilirea masei semi8a!ri atului ini5ial .? a/itolul 5@ 63 3legerea semi8a!ri atului ini5ial . ? a/itolul 5@ 73 De!itarea la dimensiuni 5inMnd ont de legea 'olumului onstant 83 Control ini5ial ?nedistru ti'@ . 93 Jratament termi ini5ial ?re oa ere de Qnmuiere@ . 103 <reg=tire /entru matri5are N ur=5ire , de a/are . 113 :ta!ilirea /arametrilor regimului de Qn =l&ire . 123 3legerea utila9ului Qn 'ederea Qn =l&irii . 133 :ta!ilirea su esiunii logi e a ali!relor de matri5are . 143 3legerea utila9ului /entru matri5are ?/iese@ . 153 ,atri5area /ro/riu&is= . 163 De!a'urarea . 173 Ondre/tarea sau Qnde/=rtarea e'entualelor de8e te a/=rute Qn tim/ul de!a'ur=rii . 183 Cali!rarea ?m=rirea /re i&iei dimensionale ;i Qm!un=t=5irii rugo&it=5ii su/ra8e5elor@ . 193 Cur=5irea ;i/sau Qnde/=rtarea straturilor de material ars e r=mMne du/= matri5are ,Qn to!e rotati'e u 9et de nisi/ sau ali e . 203 Control 8inal . 213 Jratament termi 8inal . 223 3m!alare ;i trimitere la !ene8i iar . 6nul din /un tele im/ortante a te>nologiei de 8or9are are nu a 8ost dis utat /Mn= a um ;i are are o im/ortan5= deose!it= , este Qn =l&irea materialelor metali e Qn 'ederea /relu rarii /rin de8ormare /lasti = . 3 easta este 8oarte im/ortant= din /un t de 'edere a alegerii utila9ului de Qn =l&ire 8olosit . :e ;tie = Qn =l&irea semi8a!ri atului se /oate 8a e Qn dou= moduri N - /rin introdu erea semi8a!ri atului QntrHun mediu ald P - /rin /rodu erea =ldurii Qn masa semi8a!ri atului . Cea mai u;or de reali&at ;i ea mai r=s/Mndit= modalitate de Qn =l&ire este /rima N semi8a!ri atele se introdu Qn s/a5iul e lu ru al instala5iei de Qn =l&ire, s/a5iu are adus Qn /reala!il la o tem/eratura su/erioar= elei la are se /oate 8a e de8ormarea . 0n 8un 5ie de sursa de =ldur= 8olosit= Qnstala5iile de Qn =l&ire se Qm/art Qn dou= mari ategorii N 0nstala5ii de Qn =l&ire u 8la =r= ? u/toare u 8la ar= @ Cu/toarele se Qm/art ;i ele Qn dou= mari ategorii du/= distri!u5ia =ldurii Qn interiorN u/toare u tem/eratur= onstant= Qn tot s/a5iul de lu ru numite u/toare u amer= u/toare u tem/eratur= res =toare de la lo ul de Qn ar are al semi8a!ri atului s/re lo ul de des =r are al a estuia .

Cu/toarele u amer= ?8igura a @ ,se /ot onstrui u 'atr= 8iL= sau mo!il= iar tem/eratura din interiorul lor /oate 'aria QntrHun inter'al Qngust /rin 'arierea antit=5ii de om!usti!il ars= Qn 8o ar . <entru a mi ;ora /ierderile de material /rin ardere se utili&ea&= mu8le din material re8ra tersau o5el aliat re8ra tar , 8igura ! . Cu/toarele u /ro/ulsie ?8igura @ , sunt utili&ate la /rodu 5ia de serie mare ;i mas= , deoare e sunt 8oarte /rodu ti'e . On =l&irea semi8a!ri atelor 8= MnduHe tre/tat de la o &on= de /reQn =l&ire 0 , o &on= de Qn =l&ire 00 ;i o &on= de egali&are a
!iesa 0zolatie termica 1ufl2

FOCA0
a1

FOCA0
!1 'atra 2 3 circulatia semifa!ricatelor 4 223 circulatia gazelor arse 5

c1

tem/eraturilor 000 . :emi8a!ri atele /ar urg s/a5iul u/torului /rin Qm/ingere sau /rin =dere li!era /e un s/a5iu Qn linat . 0nstala5ii de Qn =l&ire ele tri e Cu/toarele u re&isten5e ele tri e /ot 8i /re'=&ute u o re&isten5= metali = su! 8orm= de s/iral= , Qn8=surat= Qn 9urul amerei u/torului ? 8igura d@ sau u re&isten5e erami e R !are de silit= R am/lasate /e /artea de sus sau /e /ere5ii laterali
Rezistenta electrica -are de silita

d/

.atra

e/

ai amerei u/torului . Jem/eraturile reali&ate de al 2Hlea u/tor sunt mai mari de Mt la /rimul , /utMnduHse Qn al&i ;i semi8a!ri ate din o5el . On general a est ti/ de instala5ii reali&ea&= o Qn al&ire su/erioar= elor u 8la =r= deoare e N - asigur= o reglare /re is= a tem/eraturii /rin modi8i area /arametrilor urentului ele tri de alimentare P

asigur= /ierderi mai mi i /rin oLidare P nu /oluea&= mediul Qn on9ur=tor .