CURS 4

NOTAREA STĂRII SUPRAFEŢELOR

NOTAREA TRATAMENTULUI TERMIC

ÎNSCRIEREA PE DESENE A
ABATERILOR DE PRELUCRARE

1
 NOTAREA STĂRII SUPRAFEŢELOR
1. GENERALITĂŢI

Regulile de notare în desenul industrial a datelor privind

starea suprafeţelor pieselor sunt stabilite prin SR ISO
1302:1995.

Rugozitatea se prescrie în desene numai în cazul în care

indicaţiile respective sunt indispensabile pentru asigurarea
calităţii funcţionale şi a aspectului piesei.

Datele privind starea suprafeţei se prescriu în desene

numai în cazul în care indicaţiile respective sunt indispensabile
pentru asigurarea calităţii funcţionale şi a aspectului piesei.

2
 2. SIMBOLURI PENTRU NOTAREA STĂRII SUPRAFEŢEI

Pentru notarea stării suprafeţei se utilizează simbolul de

bază, sau simbolurile derivate ale acestuia.

SIMBOL DE BAZĂ
SIMBOL DERIVAT
3
 Simbolul de bază, se utilizează pentru notarea stării
suprafeţei în cazul în care nu este necesar să se facă nici
un fel de limitare referitoare la procedeul de obţinere a
suprafeţei respective.

4
 Simbolurile derivate se folosesc în cazurile în care din
considerente funcţionale este necesar să se impună anumite
condiţii privind procedeul de obţinere a suprafeţei, cum ar fi:
obligativitatea obţinerii suprafeţei respective printr-o operaţie
finală de prelucrare cu îndepărtare de material;

menţinerea suprafeţei respective în starea obţinută prin

stadiul precedent de fabricaţie, interzice obţinerea acesteia printr-
o operaţie finală de prelucrare cu îndepărtare de material.

5
 Atunci când în afara parametrului de profil este
necesar să se înscrie şi alte date privind starea suprafeţei
respective, simbolurile se completează cu un braţ.

6
3. INDICAREA DATELOR PRIVIND STAREA SUPRAFEŢELOR
Parametrul de profil ales se indică prin înscrierea valorii numerice a
acestuia, exprimată în m în locul notat cu a. Valoarea numerică astfel înscrisă
reprezintă valoarea maximă admisibilă pentru suprafaţa respectivă.

7
 Valoarea numerică trebuie să fie precedată de simbolul
respectiv, cu excepţia cazului când parametrul ales este Ra.
Parametrul Ra poate fi înscris şi prin simbolul clasei de
rugozitate, pe un desen utilizându-se numai unul din aceste
două sisteme de notare.

8
 În cazul în care este necesar să se indice valorile limită
admisibile ale parametrului de profil respectiv, valoarea
maximă a1, şi cea minimă a2.

9
 În cazurile speciale, când este necesară indicarea mai
multor parametri de profil, indicaţiile referitoare la starea
suprafeţei trebuie dispuse în raport cu simbolul grafic.

a - valoarea rugozităţii Ra, în m, precedată de simbolul

parametrului Ra, sau un alt simbol al parametrului de
rugozitate urmat de valoarea corespunzătoare în m;
b - procedeul de fabricaţie, tratament, acoperire sau alte
condiţii referitoare la fabricaţie;

c - înălţimea ondulaţiei, în m, precedată de simbolul

parametrului, sau lungimea de bază, în mm;

d - neregularităţi ale suprafeţei;

e - adaos de prelucrare;
f - valoarea rugozităţii diferită de Ra, în m, precedată de
simbolul parametrului.

10
 Exemple de notarea stării suprafeţelor pentru cazuri în
care pe lângă parametrul principal este necesar să se înscrie
şi alte date suplimentare.

11
12
4. REGULI DE ÎNSCRIERE PE DESEN A DATELOR
PRIVIND STAREA SUPRAFEŢELOR
Datele privind starea unei suprafeţe se înscriu o dată
şi numai pe una din proiecţiile obiectului reprezentat şi
anume pe acea proiecţie pe care sunt cotate elementele
dimensionale ale suprafeţei specificate.

Amplasarea simbolurilor pentru notarea stării

suprafeţelor se face direct pe liniile de contur sau pe liniile
ajutătoare trasate în prelungirea acestora, iar în cazurile
când nu este posibil în acest fel, simbolurile se amplasează
prin intermediul unor linii ajutătoare terminate cu săgeată.

13
 Nu se admite amplasarea simbolurilor pe linii de contur
acoperite, trasate cu linie întreruptă, sau pe linii de cotă , cu
excepţia găurilor a căror reprezentare pe desen este de
dimensiuni reduse, caz în care simbolul se amplasează
înaintea cotei respective.

Vârful simbolului, respectiv săgeata linie ajutătoare,

trebuie să fie orientată spre suprafaţa specificată.

14
 Simbolurile trebuie să fie amplasate astfel încât
inscripţiile aferente acestora să poată fi citite de jos şi din
dreapta desenului, fără a fi întrerupte sau întretăiate de liniile
de cotă sau ajutătoare.

15
 Atunci când toate suprafeţele au aceeaşi stare, aceasta
se notează prin simbolul corespunzător numai deasupra
indicatorului.

16
Notarea stării suprafeţelor cu rugozităţi diferite

17
Notarea rugozităţii suprafeţelor simetrice

Notarea stării suprafeţelor de racordare

18
Notarea rugozităţii în cazul găurilor de dimensiuni reduse

Notarea rugozităţii elementelor identice

19
 Notarea rugozităţii suprafeţelor în contact

Notarea stării suprafeţei înainte şi după tratamentul termic,

termochimic, etc

20
Notarea simplificată a stării suprafeţelor

21
 NOTAREA TRATAMENTULUI TERMIC
Modul de notare a indicaţiilor privind tratamentul termic
al metalelor, pe desenul industrial este reglementat de prin
STAS 7650-89.

În desenul de execuţie se vor indica numai datele

referitoare la caracteristicile finale ale metalului, care trebuie
să se obţină în urma aplicării întregului proces de tratament
termic, cum ar fi:

duritatea;

adâncimea h a stratului tratat termic;

rezistenţa, etc.
22
 Se admite notarea în desenul de execuţie a
procedeelor de tratament termic, care nu se supun
controlului sau a procedeelor care sunt singurele care
asigură calitatea cerută.
În cadrul desenului de ansamblu se vor indica numai
datele care se referă la tratamentul termic al întregului
ansamblu, de exemplu, detensionarea în urma sudării.
Atunci când tratamentul termic se referă la toată piesa
sau la unele părţi bine definite ale acesteia, datele respective
pot fi înscrise în câmpul desenului la condiţii tehnice, sau
deasupra indicatorului, în partea dreaptă a desenului fără
trasarea liniei-punct groasă, tip J.

23
Notarea tratamentului termic pentru anumite zone ale piesei

Notarea tratamentului termic la piese cu

suprafeţe tratate diferit

24
 Dacă există mai multe suprafeţe ale unei piese cu
acelaşi tratament termic, ele pot fi notate cu o literă, iar datele
privind tratamentul termic se vor înscrie numai o singură
dată.
În cazul desenelor complicate cu multe cote, se admite
executarea acestora la scară redusă, simplificate, pentru
indicarea tratamentului termic şi a datelor respective.

25
 ÎNSCRIEREA PE DESENE A
ABATERILOR DE PRELUCRARE
1. GENERALITĂŢI
În general, piesele prelucrate nu pot fi executate cu precizie la
dimensiunile prescrise în desenele de execuţie respective, ele au
totdeauna abateri.
Abaterile de la dimensiunile pieselor constituie precizia relativă
dimensională a pieselor, ea determină caracteristicile tehnologiei de
fabricaţie şi costul produselor.
Precizia relativă de execuţie a pieselor stă la baza proprietăţii
tehnologice cunoscute sub numele de interschimbabilitate.
Această proprietate constă în posibilitatea asamblării unei piese
luată la întâmplare dintr-o serie, cu orice piesă din exemplele unei alte
serii cu care se asamblează la montaj.
Fabricarea unei piese de acelaşi fel ale cărei dimensiuni sunt
prevăzute cu abateri cuprinse între anumite limite, permite obţinerea
pieselor de schimb. 26
 2. AJUSTAJE
Dacă două piese se asamblează prin pătrunderea
uneia în cealaltă, apar două suprafeţe deosebite de contact:
o suprafaţă cuprinzătoare şi
o suprafaţă cuprinsă.
Prin ajustaj se înţelege relaţia sau ansamblul relaţiilor
care se stabilesc între două piese asamblate care formează
o asamblare mobilă sau fixă.
În cazul ajustajelor cu suprafaţă de contact cilindrică,
piesa cuprinzătoare se numeşte alezaj, iar piesa cuprinsă se
numeşte arbore.
Cele două piese care se asamblează formând un
ajustaj au fiecare acelaşi diametru nominal numit diametrul
nominal al ajustajului.
Asamblarea unui alezaj cu un arbore poate fi realizată
sub formă de asamblare cu joc sau asamblare cu strângere.
27
Ajustaj cu joc

28
Ajustaj cu strângere

29
 3. SISTEME DE TOLERANŢE ŞI AJUSTAJE

Prin sistem de toleranţe se înţelege acel ansamblu de

valori de toleranţe judicios întocmite.

Sistemul de toleranţe ISO prevede 18 trepte de

precizie numite pe scurt precizii.

Aceste precizii sunt notate în ordinea crescândă a

preciziei de execuţie: 01; 0; 1; 2; 3; 4; 5; …; 16.

Precizia cea mai fină se notează cu 01, iar cea mai

grosolană cu 16.

Poziţia câmpurilor de toleranţe este indicată cu litere

mari, de la A la Z pentru alezaje şi cu litere mici, tot de la a
la z pentru arbori. 30
 Sistemul de toleranţe ISO cuprinde două subsisteme de
ajustaje:
ajustaj în sistemul alezaj unitar;
ajustaj în sistemul arbore unitar.
În sistemul alezaj unitar, alezajul ales ca bază a sistemului are
peste tot abaterea inferioară egală cu zero, iar diferitele ajustaje se obţin
variindu-se diametrul arborelui.

În cadrul acestui sistem, literele H6 … H12 indică simbolurile câmpurilor

de toleranţă pentru alezaje, iar literele a … z indică simbolurile câmpurilor
31 de
toleranţă pentru arbori.
 În sistemul arbore unitar rolul de bază îl are arborele care are
peste tot abaterea superioară egală cu zero, iar diferitele ajustaje se
obţin variind diametrul alezajului.
În cadrul acestui sistem, literele h6 … h11 indică simbolurile
câmpurilor de toleranţă pentru arbori, iar literele A … Z indică
simbolurile câmpurilor de toleranţă pentru alezaje.

32
 4. ÎNSCRIEREA PE DESENE A DIMENSIUNILOR PIESELOR
CARE FORMEAZĂ AJUSTAJE
Pentru piesele care se asamblează formând ajustaje,
înscrierea dimensiunilor se realizează după cum urmează:
prin înscrierea cotei urmate de simbolurile celor două
câmpuri de toleranţă scrise sub formă de fracţie, cu linie
oblică sau orizontală.
Simbolul câmpului de toleranţă al alezajului se scrie la
numărător.
Simbolul câmpului de toleranţă al arborelui se scrie la
numitor.

33
 prin înscrierea de două ori a cotei, peste linia de cotă
pentru alezaj şi sub linia de cotă pentru arbore, urmată de
valorile abaterilor limită ale fiecărui câmp şi precedată de
specificarea la care se referă piesa.
Precizarea pieselor se poate face şi prin aşezarea
înaintea cotelor a numerelor de poziţie corespunzătoare.

34
 prin înscrierea de două ori a cotei, fiecare cotă fiind
urmată de simbolul câmpului de toleranţă şi în paranteză de
valorile abaterilor limită.

35
 5. ÎNSCRIEREA ABATERILOR DE FORMĂ ŞI
DE POZIŢIE PE DESENE

Forma geometrică efectivă a pieselor prelucrate diferă de

forma geometrică prescrisă în desenul de proiect.
Atunci când se elaborează desenul unei piese ce urmează să
fie executată în atelier, trebuie să se ţină seama de abaterile inerente
de la forma geometrică prescrisă pe care le poate avea piesa realizată.
Aceste abateri de la forma geometrică se vor încadra între
anumite limite admisibile.
Abaterile de formă sunt cuprinse în câmpul de toleranţă al
dimensiunilor nominale, iar valorile lor maxime sunt limitate de
câmpul de toleranţă, care determină poziţiile limită ale conturului
pieselor şi ale axelor de simetrie.
Abaterile de la forma şi de la poziţia reciprocă se reprezintă pe
desene prin toleranţele respective.

36
37
Înscrierea simbolului şi a toleranţei de formă şi de poziţie

38
Arbore prevăzut cu abateri dimensionale şi abateri de poziţie

39
40