RUGOZITATEA SUPRAFETELOR

Premiza

Am observat cum sunt exprimate calitatile geometrice ale unei piese prin
tolerantele dimensionale si geometrice de forma si pozitie.
Alte proprietati „calitative” sunt alegerea potrivita a materialului, duritatea
superficiala si gradul de finisare a suprafetelor.
Din punctul de vedere a finisarii suprafetelor, pana de curand, erau luate in
considerare doar anumite categorii calitative care se refereau la tipul de
prelucrare a piesei. De exemplu: suprafata bruta, finisata, degrosata, rectificata
etc.
In scopul imbunatatirii preciziei si functionalitatii, in timp, prin suportarea
conditiilor de frecare si uzura, a devenit necesara stabilirea „tolerantelor” si pe
gradul de finisare a suprafetelor si fixarea criteriilor pentru masurarea si/sau
controlul acestora.

Nivelul de finisare a unei suprafete rugoase are o importanta influenta asupra

diferitelor aspecte:
 durabilitatea pieselor;
 frecare si lubrifierea suprafetelor de alunecare;
 rezistenta materialelor la oboseala si la corodare.

Neregularitatile suprafetelor

O suprafata marita prezinta intotdeauna o succesiune de creste si de adancituri

datorate tipului de prelucrare suferita de suprafata respectiva.
Exista doua tipuri de neregularitati:

1. neregularitati microgeometrice sau rugozitate

2. neregularitati macrogeometrice sau ondulatii

Neregularitati micrgeometrice (rugozitate)

Rugozitatease datoreaza actiunii sculei pe suprafata.
Rugozitatea este caracterizata de o succesiune de creste si adancimi de
dimensiune mica.
Prin pas (p) se intelege valoarea medie a distantelor dintre doua creste
succesive.
Prin rugozitate (Rt) se intelege distanta dintre creasta cea mai inalta si
adancimea cea mai profunda.
In mod normal, rugozitatea este caracterizata de o orientare (a) ce depinde de
miscarea sculei pe suprafata piesei.
Rugozitatea este masurata pe un plan perpendicular cu orientarea.

Neregularitati macrogeometrice (ondulatii)

1
 Crestele si adanciturile nu sunt regulat dispuse pe un plan, ci sunt dispuse pe o
suprafata care prezinta ondulatii de inaltime (h), denumite „macrogeometrice”,
deoarece pasul lor (p0) este cu mult mai mare decat acela al rugozitatii. Aceste
ondulatii deriva aproape intotdeauna din defecte ale masinii-unelte, cum ar fi
rigiditatea insuficienta, care cauzeaza vibratii cu intensitate periodica sau
excentricitatea, chiar si minima, a sculelor rotative.

Figura 1.Suprafata
reala a unei piese( Rt= eroare microgeometrica cauzata de actiunea sculei,
h= eroare macrogeometrica cauzata de defectele M.U. si de utilaje)
Tipuri de suprafete

Pentru a intelege mai bine cum este evaluata rugozitatea, trebuie sa tinem cont
de diferitele moduri in care poate fi caracterizata suprafata unei piese(Figura 2).

Suprafata ideala (1) = este aceea reprezentata in desen

Suprafata reala (2) = este aceea efectiv obtinuta si pe care apar erori
dimensionale, geometrice, ondulatii si rugozitate.

Suprafata masurata (3) = este aceea relevata de aparatele de masura

microgeometrice (rugozimetre), care permit masurarea asperitatilor superficiale
de 0,002-0,001 mm, in functie de diametrul varfului tastorului (T). Datorita
sensibilitatii mari a aparatelor, suprafata masurata se diferentiaza cu putin de
aceea reala.

2
Superfata tehnica (4) = este suprafata relevata de aparatele de masura
macrogeometrice dotate cu ac de palpare cu varf sferic cu raza de 24 mm.
Evidentiaza erorile dimensionale (Ed), geometrice (Eg) si macrogeometrice (Mg).

Figura 2.Diferitele tipuri de suprafata

Tipuri de profile
Daca ne imaginam ca sectionam o suprafata cu un plan de relief perpendicular
pe aceasta si pe orientarea rugozitatii, vom obtine profilul suprafetei.

Masurarea rugozitatilor superficiale

Daca erorile de forma sunt constituite din deviatiile suprafetei tehnice St de la
suprafata ideala Si, rugozitatea unei suprafete este data de intregul deviatiilor
suprafetei reale Sr fata de suprafata tehnica St.
Din cauza ca determinarea exacta a rugozitatii ar necesita numeroase reliefari,
au fost introdusi anumiti parametri.
Acesti parametri sunt legati static de marimea deviatiilor si de forma profilului. In
functie de acestea este stabilita masurarea rugozitatii.

Prin marirea potrivita a profilului real al unei suprafete, vom avea:

 L = lungimea profilului tehnic pe care sunt efectuate reliefarile de rugozitate
 Lm = linia medie, paralela pe profilul tehnic, care imparte profilul real astfel
incat suma zonelor care se afla deasupra acestora (crestele), sa fie egala cu
suma zonelor de sub aceasta (adanciturile).

3
 Figura 3.Suprafata reala a unui bolt
Valoarea rugozitatii (Ra)

Valoarea rugozitatii Ra este indicele cel

mai raspandit de rugozitate. Este data de
valoarea medie a valorilor absolute ale
deviatiilor profilului real fata de linia
medie.
Sa ne imaginam ca, pentru a da o idee
intuitiva a parametrului Ra, executam o
serie de mai multe reliefari la distanta
egala, pe o anumita zona a suprafetei in
cauza.
Media aritmetica a valorii y a tuturor
deviatiilor masurate (atat a crestelor cat
si a adanciturilor fata de linia medie)
reprezinta, cu o aproximare buna,
valoarea de rugozitate Ra.

Exemplu: au fost efectuate 13 reliefari pe

portiunea indicata in figura, carora le
corespund valorile deviatiei a, b, c si m
exprimate in m.

4
Rugozitatea este data, cu aproximatie,
de:
Figura 1.Masurarea indicelul de
rugozitate Ra

Tolerante dimensionale si rugozitate

Valorile rugozitatii nu pot fi considerate separat de amplitudinea tolerantelor

dimensionale ISO.
Marimea zonei de toleranta stabilita pentru rugozitate trebuie sa fie cu mult mai
mica fata de zona de toleranta dimensionala si fata de tolerantele geometrice de
forma si de pozitie.
In tabelul de mai jos sunt reprezentate valorile maxime care indica Ra,
compatibile cu tolerantele dimensionale ISO, in functie de grupul dimensional si
calitativ IT.

Grup de dimensiuni Ra (m) pentru calitatea prelucrarii

(mm)
IT6 IT7 IT8 IT9 IT10 IT11 IT12 IT13 IT14
pana la 3 0,2 0,3 0,5 0,8 1,2 2 3 5 8
peste 3 pana la 18 0,3 0,5 0,8 1,2 2 3 5 8 12
peste 18 pana la 80 0,5 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20
peste 80 pana la 250 0,8 1,2 3 5 8 12 20 - -
peste 250 1,2 2 5 8 12 20 - - -

Portanţa

Prin portanta se intelege forma si capacitatea corespunzatoarea unei suprafete

de a suporta sarcinile.

Linie medie

Linie medie

5
 Figura 4.Importanta portantei

Figura 4, intentionat exagerata, reprezinta doua suprafete cu Ra identica care

sunt complet diferite din punctul de vedere a rezistentei la sarcini, la uzura si la
mentinerea in timp a tolerantelor dimensionale si geometrice.

Rugozitate (Rz)
Este distanta dintre doua linii paralele cu linia mediana care trec, in medie,
printre cele 5 varfuri mai inalte si cele 5 adancimi mai profunde, incluzandu-se in
limitele lungimii de baza. Date ordonatele y1,y2,……y10 fata de o linie de
referinta paralela pe linia mediana, Rz este:

(y1 + y3 +………. + y9) - (y2 + y4 +………. + y10)

Rz =
5

Figura 5.Masurarea indicelui de rugozitate Rz

Lungimea profilului portant (lt)
Este suma segmentelor de material care rezulta din intersectarea profilului
relevat, cu o linie asezata la distanta „p” de o linie de referinta paralela cu linia
mediana care trece prin cele mai inalte 5 varfuri. Masurarea se face in zona
lungimii de baza:

6
 Figura 6.Lungimea profilului portant

Simbolul lungimii profilului portant trebuie sa contina si valoarea p.

Aceasta valoare poate fi exprimata direct in micrometri sau in fractiuni de Rz.
Exemplu: lt50 = ….. reprezinta lungimea profilului portant masurata la 50 m de
linia de referinta; lt 0,5 Rz = ….. reprezinta lungimea profilului portant masurata la
o distanta egala cu 0,5 Rz de la linia de referinta,

Portanţa (t)
Este raportul procentual intre lungimea profilului portant si lungimea de baza, si
este dat de:

Simbolul portantei trebuie sa contina si valoarea

p.
Exemplu: t50  60 inseamna ca portanta trebuie
sa fie relevata cu p = 50 m si trebuie sa fie mai
mare sau egala cu 60%.
Exemplu: t 0,5Rz  60 inseamna ca portanta trebuie sa fie relevata cu p = 0,5 R z.

Rugozitate (Rmax)
Este distanta dintre doua linii paralele cu linia mediana, tangente cu profilul in
varful cel mai inalt si in adancimea cea mai profunda, in limitele lungimii de baza.

Rugozitatea (Rtm)
Este valoarea medie a rugozitatii Rmax relevata pe cinci lungimi de baza
adiacente.

Relatie intre rugozitatea Rmax, Rtm si Ra

Intre ele nu exista o relatie matematica, insa diagrama urmatoare permite
indicarea aproximativa a valorilor Ra pe desene, pornind de la indicatii bazate pe
Rmax sau pe Rtm (Figura7).

7
 Figura 7.Dependenta dintre parametrii Ra si Rmax , Rtm

Indicarea starii suprafetelor:

Figura 8.Simboluri utilizate pentru indicarea valorii rugozitatii

Simbolul general folosit pentru indicarea valorii rugozitatii este prezentat în
figura 9.a. Simbolul din figura 9.b. se utilizeaza in cazurile în care se doreste
indicarea explicita "suprafata obtinuta prin îndepartare de material". Simbolul din
figura 9.c. se utilizeaza pentru situatiile în care îndepartarea de material este
interzisa.
Alaturi de simbolul fundamental (una dintre cele trei variante prezentate
mai sus) se înscrie valoarea parametrului de rugozitate prescris sau valorile
limita admise, acolo unde este cazul (fig.10 .a si b.). de asemenea mai pot fi
înscrise si alte indicatii privind realizarea sau masurarea valorii parametrului de
rugozitate prescris (fig.11.b.).

8
 Figura 9.Mod de indicare a valorii rugozitatii pe desen

Figura 10.Indicarea starii suprafetei

In figura 11 este prezentat modul de indicare a starii suprafetei pe desen, unde
a1- este valoarea numerica maxima a rugozitatii;
a2- reprezinta valoarea minima a rugozitatii(atunci cand este necesar indicarea
valorilor limita);
a- Valoarea numerica a parametrului de rugozitate precedata de simbolul acesteia.
Exemplu: Ra3,2, Rz100.
b- Specificarea procedeului de fabricatie, indicatii privind tratamentul termic,
termochimic, acoperire sau alte conditii referitoare la fabricatie;
c- Înaltimea ondulatiei, în micrometri, precedata de simbol sau de valoarea
numerica a lungimii de baza în milimetri;
d- Simbolul orientarii neregularitatilor(figura8);
e- Valoarea numerica a adaosului de prelucrare;
f- Valoarea numerica a unui alt parametru de rugozitate, în micrometri,
precedata de simbolul acestuia;

9
Figura 11.Simbolul orientarii neregularitatilor

10
 Figura 12.Exemplu de indicare a valorii rugozitatii

Indicarea starii suprafetelor pe desene

Figura 13.Amplasarea simbolurilor de indicarea a valorii rugozitatii

ISO 1302 prevede ca indicarea rugozitatii pe desene se face doar o
singura data pentru o suprafata si numai pe una din proiectiile piesei
reprezentate, daca este posibil acolo unde sunt indicate cotele dimensionale ale
suprafetei respective. Simbolurile se dispun astfel încât sa poata fi citite de jos în
sus si din dreapta desenului, în limitele înclinarii admise, fara a fi întrerupte sau
întretaiate de linii de cota sau ajutatoare (fig. 13).

11
 Figura 14.Piese la care majoritatea suprafetelor au aceiasi valoare a rugozitatii
Daca un numar mic din suprafetele unei piese au alta rugozitate (fata de
celelalte care au toate aceiasi rugozitate), aceasta se indica explicit pe
suprafetele respective. Notarea rugozitatii majoritatii suprafetelor se specifica pe
desen, dupa care, între paranteze se trece simbolul rugozitatii. Acesta semnifica
faptul ca toate suprafetele a caror stare nu este indicata pe piesa au aceeasi
rugozitate si anume cea din fata parantezei (fig. 14).
__

Figura 15.Indicarea starii suprafetelor care formeaza ajustaje

12
 Figura 16.Mod de indicare a starii suprafetei (a-angrenaje, b,c- filete)

Cu putin timp in urma, finisarea suprafetelor era definita prin intermediul

simbolurilor. Aceste simboluri indicau nivelul de finisare intr-un mod destul de
subiectiv. Deoarece metoda nu a fost inlocuita definitiv, fiind destul de frecvent
utilizata in desenele vechi, reprezentam urmatorul tabel: Conversie a semnelor de
prelucrare in valori de rugozitate (STAS 612-81 in STAS 5730-85)

STAS 612-81 STAS 5730-85 Starea suprafeţei

Ra = 100; 50; 25 Suprafaţă degroşată
Ra = 12.5; 6.3; 3.2 Suprafaţă semifinisată
Ra = 1.6; 0.8; 0.4; 0.3 Suprafaţă finisată
Ra=0.1; 0.05; 0.025; Suprafaţă ultrafinisată
0.012;

13
14